Proiect atestat Comerciant-Vanzator - Comercializarea branzeturilor proaspete

Colegiul Economic ,,Maria Teiuleanu,,Pitești

Proiect Pentru susținerea examenului de certificare a competențelor profesionale

Domeniul Comerț

Calificarea profesionala:Comerciant-Vanzator

Tema:Comercializarea branzeturilor proaspete

Cuprins

Argumentul.

Capitolul.1: Notiuni generale privind branzeturile.

Capitolul.2: Clasificarea branzeturilor

Capitolul.3: Fisa de verificare si apreciere a calitații produsului-branza de vaca

Capitolul.4: Etalarea, prezentarea și promovarea branzeturilor proaspete

Capitolul.5: Negocierea vanzarii

1. Concluzii

2. Bibliografie

3. Anexe

Argumenul

Mi-am ales tema cu titlul ,, Comercializarea brȃnzeturilor proaspete '' deoarece fac parte din categoria alimentelor de bazǎ pentru alimentația noastrǎ zilnicǎ.

Brȃnzeturile sunt produse lactate ce se obțin prin coagularea laptelui și prelucrarea ulterioara a coagului format. Ele sunt alimente foarte valoroase, datorita coninutului de grasimi, substanțe proteice și substanțe minerale ( conțin cantitați de saruri, fosfor si de calciu ).

Branzeturile au un grad mare de asimilare ( se asimileaza 95-97% ). Ȋn acelasi timp ele au conservabilitate mai mare decat multe dintre celelalte produse lactate ( produse lactice dietetice acide, unt, smantana ), cu excepția brȃnzeturilor proaspete care au conservabilitatea redusa.

Branzeturile au o valoare terapeutica fiind indicate in tratamentul prin alimentație a unor boli.

Laptele se clasifica in: branzeturi din lapte de vaca, branzeturi din lapte de oaie, branzeturi din lapte de capra si branzeturi din amestecul diferitelor specii.

Marcarea branzeturilor se face diferit, in functie de produsul respectiv. Ea este facuta direct pe coaja, iar pe altele se face pe ambalaj.

Marcarea pe produse se face prin etichetare directa sau prin imprimare cu tus pe una din bazele produsului respective.

Marcarea pe ambalaj se face prin pirogravare, etichetare, stampilare sau sablonare.

Transportul branzeturilor se face cu mijloace izoterme sau vehicule acoperite, curate, uscate, lipsite de miros strain la temperaturi moderate. Durata transportului trebuie sa dureze 12 - 24 h. Fiecare lot de baza trebuie sa fie insoțit de buletinul de calitate, in timpul transportului.

Pastrarea branzeturilor se face la temperaturi de 2 . .8*C si umiditate relativa a aerului de 80 - 85 % .

Depozitarea se face in incaperi bine aerisite, curate, fara mirosuri straine si ferite de lumina directa.

1

Capitolul .1 Noțiuni generale privind branzeturile

Rolul și importanța comercializarii branzeturilor

Generalizați.

Branzeturile sunt produse lactate ce se obtin prin coagularea laptelui si prelucrarea ulterioara a coagului format. Ele sunt alimente foarte valoroase datorita continutului de grasimi, substante proteice si substante minerale, conųtin cantitatii mari de fosfor si calciu.

Valoarea nutritiva a branzeturilor ca si a laptelui constituie in alimentatia omului o usoars importanta de fosfor si calciu care au rol mineralizat pentru copii si de antiolecalcifiant pentru adulti. Cantitatea de calciu variaza in branzeturi la 50 - 60 mg% in branza de vaci, pana la 900 - 1200 mg% in branzeturile tari preparate din lape de oaie. Pe langa continutul bogat in saruri minerale, material catalitic, branzeturile constituie o sursa importanta de proteine ( material plastic si energie ).

1 Procesul tehnologic de obținere al branzeturilor

Materia prima de baza ce se foloseste la obtinerea branzeturilor o constituie laptele de vaca si laptelele de oaie. Se foloseste mai rar laptele de bivolita, laptele de capra, sau amestecul acestor feluri de lapte.

Principalele faze care au loc la obtinerea branzeturilor sunt : receptia laptelui , normalizarea laptelui, pasteurizarea și omogenizarea laptelui, pregatirea laptelui penru coagularea ( adaugarea maielelor de cultura pura a sarurilor de calciu ), coagularea laptelui sau inchegarea cu cheag, acid lactic, prelucrarea coagului ( in vederea deshidratarii lui ), formarea branzeturilor , prasararea (pentru indepartarea zerului, sararea branzeturilor prin tratamente speciale), și parafinarea pentru unele sortimente. Din aceste operatii maturarea continutului in cea mai mare masura de formarea insușirilor calitative ( organoleptice ) ale produsului finit.

Maturarea consta in pastrarea branzeturilor in incaperi speciale pe rafturi, la o anumita temperatura și umiditate pe o anumita perioada de timp, in functie de tipul de branza. In aceste conditii, in branzeturi au loc sub actiunea enzimelor, o serie de modificari chimice care determina formarea gustului , aromei, consistentei și al mirosului caracteristic de branza respectiva.

Timpul necesar maturarii este diferit in functie de tipul de branza. De exemplu branza telemea este de 20 - 30 zile, pentru cașcaval 30 - 60 zile, pentru branza șvaiter de 5 - 6 luni.

Schema fabricarii branzeturilor este urmatoarea

Normarea și presarea branzeturilor

- sararea

- maturarea

- parafinarea

- ambalarea

- depozitarea

Capitolul 2. Clasificarea branzeturilor

Avand in vedere faptul ca industria branzeturilor din țara noastra este caracterizata printr-o mare varietate de branzeturi , clasificarea acestora se poate face dupa mai multe criterii și anume :

a) dupa specia de la care provine laptele se deosebesc :

- branzeturi din lapte de vaca ( branza proaspata de vaca )

- branzeturi din lapte de oaie ( branza telemea , burduf )

b) dupa consistența pastei branzeturile se clasifica astfel :

- branzeturi moi ( branza proaspata de vaca , branza telemea etc. aceste branzeturi au un continut mare de apa ( peste 50% )

- branzeturi semitari ( Olanda , trapist , coșul de Manastur etc ) cu 40-50% umiditate.

c) dupa conținutul de grasime in substanța uscata se deosebesc :

- branzeturi creme duble ( minimum 60% grasime )

- branzeturi creme ( cu 50% grasime )

- branzeturi foarte grase ( cu 95% grasime )

- branzeturi grase ( cu 40% grasime )

- branzeturi trei sferturi grase ( cu 30% grasime )

- branzeturi semigrase ( cu 20% grasime )

- branzeturi un sfert grase ( cu 10% grasime )

- branzeturi slabe ( sub 10% grasime )

d) in practica comerciala branzeturile se clasifica in funcție de modul de obținere și caracteristicile de baza in urmatoarele grupe

- branzeturi proaspete ( nefermentate : caș , urda , branza proaspata de vaca ).

- branzeturi fermentate ( telemea Nasal , trapist , Olanda , Rașnov , șvaițer , parnezan , Bucegi , Comembert , Pastavarul , cașcavalul Dobrogea , cașcavalul Pentelu etc.)

- branzeturi framantate ( branza de burduf , branza de Dobrogea , branza de Moldova etc.)

- branzeturi topite ( Olt , Timiș , Moldova , Poiana , Paltiniș etc )

Capitolul 3. Fisa de verificare si apreciere a calitatii produsului

,,branza proaspata de vaca,,

Branza proaspata de vaca se obține din lapte pasteurizat cu adaos de maia de culture selecționate. Dupa conținutul de grasime branza proaspata de vaca se clasifica in patru tipuri :

1. foarte proaspata

2. grasa

3. semigrasa

4. slaba

Principalele proprietați ale branzei proaspete de vaca sunt :

1. aspectul : pasta omogena , curata , fara scurgere de zer .

2. consistența : pasta fina , nesfaramicioasa.

3. culoarea : alba pana la alba galbuie.

4. mirosul și gustul : placut caracteristic , sa nu prezinte miros și gust strain ( acru sau amar ).

Branza proaspata de vaca se ambaleaza in bidoane de aluminiu cu un conținut intre 5-50kg , in cutii și pahare de carton parafinat sau de material plastic de diferita capacitate și in pachete de 50 , 100 , 125 , 200 , 250 , 500 , 1000g și sunt invelite in hartie metalizata , in foița metalica pergament sau hartie caserata cu material plastic.

Depozitarea acestui produs se face in incaperi frigorifice , la temperaturi maxime de 8*C și umiditate relativa a aerului de 80-85%.

Transportul se face in vehicule acoperite la temperaturi moderate și trebuie sa fie insoțite de certificate de calitate .termenul de gatanție este de 48h de la livrare.

Capitolul 4.Etalarea, prezentarea si promovarea branzeturilor proaspete

Etalarea branzeturilor proaspete se face in vitrine și lazi frigorifice conform incadrarii pe sortiment asigurarea vizibilitații tuturor sortimentelor , expunerea a cat mai multor produse din același sortiment pentru o alegere optima.

Expunerea in raport de ambalare și prezentare , amplasarea pe verticala , orizontala sau combinat ținand cont de gradul de inrudire.

Prezentarea și promovarea se face cu respecterea criteriilor specifice si etalarea pe grupe de produse.

Adaptarea etalarii la condițiile existente: spațiul disponibil , tematica și luminiozitatea.

Tehnici promoționale la locul de vanzare.

11.Promovarea marfurilor la locul de vanzare prin :

* sistemul de marcare - culoare

* gramaj - dozare - porționare

* eticheta de informare a cumparatorului

12 .Mass-Media.

13 . Internet. Capitolul.5 Nagocierea vanzarii

M aflu in cadrul magazinului sc. Favorit SRL la raionul de branzeturi.Aici se prezinta o doamna care dorește sa cumpere 1kg de branza proaspata de vaca.

-Buna ziua !Ce ați dori?

-Buna ziua!Aș dori și eu 1 kg de branza proaspata de vaca!

-Imediat, sa ma uit daca mai este!

-Da , avem și este foarte buna!Costa doar 9 lei kg, daca vreți va pot da sa gustați din ea!

-Da sigur,daca se poate!

-mmmm . . Aveți dreptate este foarte buna!

-Aș dori sa-mi puneți 1kg din aceasta, va rog!

-Desigur cum dorii dunmeavoastra!

-Va pot lasa 1 kg 300g ca sa nu mai tai din ea?

- Da, sigur!

- Poftiti!

-Cat costa?

-15 lei!

-Mulțumesc! O zi buna in continuare!

- Cu placere!Mulțumesc la fel !

-La revedere!

-La revedere!

Concluzii

Branzeturile au o valoare nutritiva ridicata datorita conținutului ridicat de substanțe proteice și grasimi intr-o forma ușor asimilabila și o valoare terapeutica fiind indicate in tratamentul prin alimentație a unor boli. Conțin și substanțe minerale ( conțin cantitați de saruri , fosfor , și calciu )

Componența laptelui care sta la baza fabricarii branzeturilor este supusa unor procese tehnologice de pregatire , de inchegare și prelucrare a coagului de formare de sarare de presarare și de maturare iar structura sortimentala a branzeturilor este foarte diversificata .

Marcarea , transportul și depozitarea se face in funcție de fiecare sortiment de branza.

Bibliografie

1. Florin Muncus , Victor Alexandrescu - merceologia produselor alimentare - manual pentru licee de specialitate , anii III și IV și școli profesionale , anii I și II , editura E.D.P București , 1973.

Doin2. Mihaela Dinu a Adriana Ionescu - industria alimentara , editura 2004.

3. Richard Hamond - magazinul tau - un fenomen al vanzatorilor , 2004.

4. Petru Batis - merceologia produselor agroalimentare și tehnica vanzarii , 1971.

5. Neicu Bologa , Alexandru Burda - marceologia alimentara , editura Universitara , București 2006.

.

Anexe