Notiuni introductive in dreptul comercial

Notiuni introductive in dreptul comercial

1. Definitia dreptului comercial

Dreptul comercial este acea ramura a dreptului privat care cuprinde ansamblul unitar al normelor juridice ce reglementeaza relatiile sociale patrimoniale si cele nepatrimoniale din sfera activitatii de comert, relatii care se nasc de regula intre persoane care au calitatea de comerciant si care se afla pe pozitie de egalitate juridica[1].

2. Obiectul dreptului comercial

Normele juridice de drept comercial au ca obiect de reglementare, in principal, relatiile sociale patrimoniale, care prezinta caracter comercial si, in secundar, relatii personale nepatrimoniale. In cazul relatiilor personale nepatrimoniale care privesc unele atribute de identificare ale comerciantilor persoane fizice si societati comerciale (numele comercial, sediul, emblema etc.), in dreptul comercial acestea dobandesc natura patrimoniala.

Trasaturile specifice ale dreptului comercial

1. Comercialitatea

Raportul juridic de drept comercial se caracterizeaza in principal prin comercialitate.

Notiunea de comercialitate apartine dreptului intern al fiecarui stat si se determina dupa criterii proprii. Determinarea comercialitatii cunoaste in diferite sisteme de drept doua conceptii:

- subiectiva

- obiectiva

2. Egalitatea juridica

Raporturile juridice comerciale se bazeaza pe egalitatea juridica a subiectelor de drept in cadrul relatiilor contractuale, vointa unui partener nu este subordonata vointei celuilalt, fiecare fiind liber sa negocieze clauzele contractuale

3. Rapiditatea (celeritatea), simplitatea, securitatea si creditul.

Normele juridice de drept comercial contin mecanisme care faciliteaza circulatia rapida a marfurilor. Avand in vedere faptul ca aceste norme se adreseaza in principal comerciantilor iar activitatea acestora trebuie sa se desfasoare cu maxima rapiditate, dreptul comercial contine dispozitii derogatorii de la dreptul comun care il fac mai accesibil pentru destinatarii sai.

Raportul dintre dreptul comercial si unele ramuri de drept privat

Raportul dreptului comercial cu dreptul civil

Asemanari:

Ambele sunt ramuri de drept privat

Subiectele se afla pe pozitie de egalitate juridica

Normele juridice au caracter dispozitiv, predominand cele supletive

Contractul este principalul izvor de obligatii

Deosebiri:

Argumenteaza ideea autonomiei fiecareia dintre cele doua ramuri de drept si se refera in principal la:

Obiectul reglementarii:

1.Normele de drept civil reglementeaza orice fel de relatii patrimoniale si personal nepatrimoniale

Dreptul comercial reglementeaza relatii patrimoniale si personal nepatrimoniale care au caracter comercial

2.Unele drepturi subiective, care in civil au caracter nepatrimonial, in dreptul comercial se transforma in drepturi patrimoniale (ex. dreptul privind identitatea persoanei)

Calitatea subiectelor participante la raporturi juridice:

1.In dreptul civil raporturile juridice se nasc, de regula, intre orice fel de persoane care au capacitate juridica impuse de lege.

2.In dreptul comercial raporturile juridice se formeaza, de regula, intre comercianti.

. Raporturile dintre dreptul comercial si dreptul familiei

Normele juridice grupate in ramura dreptului familiei reglementeaza relatii sociale patrimoniale si personala nepatrimoniale intre persoane care au o anumita calitate (sot-sotie, parinte-copil, adoptat-adoptator) precum si institutiile specifice (tutela, curatela, etc

3. Raporturile dintre dreptul comercial si ramurile dreptului public

Dreptul comercial are legaturi cu ramurile dreptului public de cate ori vor fi avute in vedere urmatoarele:

organizarea si perceperea impozitelor pe profitul comerciantilor si al societatilor comerciale, impozit care se varsa la bugetul statului in vederea satisfacerii nevoilor publice (relatia cu dreptul financiar-fiscal)[2]

organizarea diferitelor institutii care inlesnesc exercitarea comertului precum: Oficiul Registrului Comertului, Bursele de marfuri, Consiliul Concurentei, etc.

masurile de represiune indreptate impotriva celor care au comis infractiuni in exercitiul comertului, raporturile care se nasc intre stat, pe de o parte, si faptuitor, pe de alta parte, prin care se urmareste tragerea la raspunderea penala a celor care au incalcat legea sunt reglementate de normele dreptului penal.

normele care guverneaza in cadrul comertului international, raporturile, fie intre state diferite, fie intre persoanele diferitelor state precum si aplicarea in raporturile comerciale interne a unor norme de drept international pun in lumina contingenta dreptul comercial cu dreptul international public.

activitatea de comert implica si aplicarea unor norme de drept procesual privind procedura de solutionare a unor litigii care apar intre comercianti.

3. Izvoarele dreptului comercial

In sens formal, prin izvor de drept comercial se intelege forma de exprimare a normelor juridice care reglementeaza materia comerciala. Articolul 1 din Codul comercial prevede "in comert se aplica legea de fata unde ea nu dispune se aplica Codicele Civil".

Legi scrise. Codul Comercial Roman adoptat in 1887

Este primul izvor de drept scris si dateaza din 10 mai 1887. asa cum rezulta din art. 1 alin 1. el reprezinta numai o culegere de norme de drept aplicabile in comert ceea ce inseamna ca nu este complet ci se intregeste cu alte norme de drept scris pozitiv cuprinse in legislatii speciale comerciale si chiar cu unele norme de drept comercial cuprinse in codul civil.

Legi speciale si alte acte normative aplicate in comert

legea 31/1990 privind societatile comerciale modificata si completata prin O.U.G.32/1997 si legea 195/1997 republicata si modificata prin O.U.G. nr. 76/2001 republicata, legea 314/2001 si legea 161/2003, legea 441/2006, O.U.G.82/2007,O.U.G .52/2008

Legea 26/1990 privind Registrul Comertului republicata in temeiul legii 12/1998 si modificata prin legea 161/2003,legea 441/2006,O.U.G. 119/2006, O.U.G.82/2007,O.U.G .52/2008

Legea 15/1990 privind reorganizarea activitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale modificata prin O.U.G. nr. 30/2000.

Legea 58/1998 Lega Bancara modificata prin legea 48/2003

Legea 82/1991 Legea contabilitatii modificata si republicata

Legea 85/2006 Legea insolventei

Totodata au fost modificate si republicate unele legi adoptate inca din perioada interbelica:

legea 68/1934 asupra cambiei si biletului la ordin

legea 59/1934 asupra cecului

legea 178/1934 privind reglementarea contractului de consignatie.

Uzul, cutuma sau obiceiul juridic

Uzul reprezinta o practica indelungata (atitudine, comportament) care are un anumit grad de vechime, repetabilitate si stabilitate aplicata de un numar nedefinit de comercianti care poate avea sau nu caracter de izvor de drept.

Clasificare uzurilor

Cea mai importanta clasificare a uzurilor se face in functie de forta lor juridica:

A. uzuri normative

B. uzuri conventionale