Excelenta si calitatea produsului

Excelenta: este conceptul cheie al calitatii totale al carui obiectiv este conducerea globala a calitatii proceselor si produselor. Crescand acerb concurenta multe organizatii analizeaza care sunt unitatile cu cea mai mare capacitate de productie industriala in sectoarele cheie si cine le detine. parametrii care servesc ca pct de reper in aceste analize sunt calitatea produsului, rata defectarilor in productie, timpii de schimbare a seriei se marimea loturilor, termenele de productie, nivelul stocurilor, rata productivitatii, mentenanta, marimea retelei de furnizori, si capacitatea acestora.

Capacitatea de productie nu este totul. Important este ca toate intreprinderile angajate in competitie sa se angajeze pe calea excelentei, singura care asigura realizarea progresului.

Directiile catre excelenta sunt: reducerea costurilor, scurtarea termenelor, cresterea calitatii si diversitatii produselorsi serviciilor.

La nivel mondial s-au creat criterii de apreciere pt aceste coordonate, criterii pe baza carora se poate aprecia activitatea diferitelor organizatii si care criterii au stat la baza acordarii premiilor pt calitate. Este mai simplu de atins excelenta in situatia in care organizatia respectiva a implementat managementul calitatii totale. Se apreciaza ca excelenta e caracterizata prim mai multe zerouri: 0 defecte, stoc, birocratie, accidente, pene.

Organizatiile care acced la excelenta si care se inscriu in cursa pt un premiu al calitatii incep prin a-si face o autoevaluare pe criteriile enuntate pt acordarea premiului.

CALITATEA PRODUSULUI:

Ciclul de viata al unui produs reprezinta timpul parcurs dintre lansarea produsului si iesirea lui de pe piata lansarea prod, dezvoltarea prod, maturitatea, declinul]. Perioadele au valori diferite in functie de caract de calitate ale produsului, de modif cerintelor clientilor, modificari de directie ale pietelor. Daca costul de fabricatie Cpf devine mai mare decat prod nou si inv pt prod nou=> declin Cpf>Cpn+Ipn*Epsilon n

Si un produs nou si unul vechi sunt caracterizate de calitate. Acestea sunt luate in considerare pe tot parcursul etapelor de conceptie fabricare si exploatare de producator. In diferite etape de productie caract de calitate se diversifica pt ca se refera la intregul produs si pt acesta sunt asigurate de fiecare componenta a produsului.

Caracteristicile calitatii: CLASIFICARE: dupa natura caracteristicii [carac tehnice, economice, sociale, estetice]; importanta caracteristicilor [functionale, nefunctionale]; dupa modul de exprimare al caracteristici [cantitative, calitative-atributive]; dupa posibilitatea de masurare [direct masurabile, indirect masurabile]. Se mai intanlesc caract comparabile obiectiv cu o mostra etalon si caract comparate subiectiv.

Sistem de indicatori ai calitatii produselor:

Avand in vedere complexitatea produselor, multitudinea caract care def un produs nu permit sa se aprecieze calitatea acestuia printr-un singur indicator deci la niv intreprinderii este stabilit un sistem de indicatori care trb sa indeplineasca o serie de cerinte: trb sa fie cuprinzator, sa ofere pt fiecare nivel informatiile necesare pentru luarea unei decizii. Trb sa fie corespunzator atat pt necesitatile de planificare cat si pt cele de executie si de exploatere. trb sa permita eliminarea indicatorilor care devin irelevanti si introducerea unor indicatori noi. Un sistem este format din 2 categorii: pt apreciereea grd de dezvoltare a performantelor calitative a produselor si pt aprecierea lipsei de calitate. Este necesar sa se lucreze cu ambele grupe pt a se cunoaste exact calitatea.

Indicatori pt aprecierea grd de dezv a performantelor calitative.

Indicatori partiali- pt aprecierea calitatii produsului si consta din raportul care se face intr-o caract de calitate considerata definitorie pt produsul respectiv raportata la caract cuprinse in documentatie. Ip=Kprodus/Ksr.

Un alt tip de indicator este indicatorul cumulativ. este specific produselor complexe care nu pot fi apreciate printr-o singura caract de calitate. Pt fiecare caract a produsului complex se aplica un coef de ierarhizare care se stabileste in mai multe moduri [in urma unor studii, sau calculat in urma stabilirii unor coreletii] Kcum=suma Xifi. Indicile cumulativ poate fi utilizat in moduri diferite: el poate sa permita compararea produsului propriu cu alte prod sau cu ind propriu I=Kcumprod/Kcumref

Indicatorul calitatii medii este un indicator care releva calitatea produselor diferentiate pe clase de calitate [extra , l, ll, lll] Kmed=sumaQi*Ki/sumaQ

Indici pt aprecierea lipsei de calitate:

Asigura stabilirea lipsei de calitate precum si masurarea abaterilor fata de documentatie; si in aceasta categorie organizatia trb sa adopte acei indicatori care sunt semnificativi pt produsul propriu. IND RECLAMATIILOR CLIENTILOR: releva modul in care se comporta produsul in timpul exploatarii avand o importanta deosebita atat pt imbunatatirea proiectarii produsului si fabricarii lui, volumul productiei reclamate sau refuzate, ponderea prod r sau r, cheltuielile pt stingerea reclamatiilor, volumul pierderilor dat prod refuzate.

Indicatorii rebuturilor: grupa de indicatori care se pot calcula pt orice forma de exprimare respectiv in unitati valorice naturale a activitatilor organizatiei.

Prin aceasta grupa se pot calcula urmatorii indicatori: valoarea rebuturilor, procentul rebuturilor, paguba din rebuturi, indicatorul demeritelor.

Se apreciaza ca defectele unui produs pot sa apara in una din urmatoarele categorii: defecte functionale si de structura, defecte de ambalare, defecte de aspect. In fiecare din aceste categorii se regasesc 4 clase de de defecte cu influenta diferita asupra functionarii produsului si rspectiv asupra atitudinii clientului; defectul principal este un defect care fara a reduce total functionarea face ca acesta sa nu functioneze la performantele la care acesta a fost proiectat, este sesizabil de catre client; defectul secundar este defectul care nu reduce posiblitatile de functionare a produsului , influentand utilizarea la nivelul proiectat; defectul minor nu influenteaza functionarea produsului la nivelul proiectat, nu poate fi sesizat de catre client si nu genereaza reclamatii.

Toate aceste defecte se penalizeaza cu un anumit punctaj permitand in acest mod sa se calculeze indicatorul demeritelor. Variantele de penalizare se stabilesc nu numai in functie de coplexitatea produsului ci si de tipul acestuia, folosindu-se in general variante la care raportul intre penalizarea defectelor critice si a celor minore este mica pt. bunurile de de larg consum. Din nr N de produse fabricate se verifica zilnic un nr inspectandu-se toate caract de calitate ale produselor. Pt fiecare din aceste produse se stabileste nr de defecte din ctegoriile A-D si se calculeaza indic demeritelor. Id=NAPA+NBPB+NCPC+NDPD/n. k=Id/Idr. Id calculat zilnic pt n produse verificate se noteaza in jurnalul demeritelor. Realizarea histogramelor pe categorii de defecte semnaleaza pt fiecare luna defectul cu ponderea cea mai mare in cadrul fiecarei categorii, oferind in acest mod indicatia asupra defectului care tb inlaturat cu prioritate.

Nivelul tehnic al produsului

Orice produs e caract de un numar de caract de calitate si in cele maimulte dintre situatii unele indica calitate buna, daca au valori mici, altele indica calitate buna daca au valori mari. Nivelul tehnic al unui produs este dat de valoarea sa de intrebuintare pe care produsul o are ca exprsie globala a caracteristicilor sale.

Calitatea si pretul

Costuri referitoare la calitate: RELATIA BENEFICIULUI: Beneficiu=Pret-Cost

Pt a realiza beneficiul, producatorul tb sa actioneze asupra costului si desi tinde sa-si imbunatateasca calitatea nu sa actineze major asupra pretului. Costul calitatii are 2 componente majore: costul stapanirii calitatii si costul nestapanirii calitatii. Costurile comformitatii au doua categorii: costurile prevenirii defectelor [planificarea calitatii, alegerea si evaluarea furnizarilor, planificarea verificarilor, actiunile imbunatatirii calitatii, scolarizarea personalului] costurile de verificare propriuzisa [verificarile initiale, costurile efective ale verificarilor din proces, documentatia de verificare a diferitilor parametrii, intretinerea mijloacelor de verificare]

Costurile necomformitatilor pot fi impartite: costuri interne [costul rebuturilor, reclasarilor, finisarilor, repetarii verificariilor, altor masuri de corectie] costuri externe [cheltuieli cu reparatii, cu stingerea reclamatiilor].

Putem aprecia ca, costurile conformitatii sunt costuri normale pe care treb sa le suporte organizatia si nu este cazul sa se faca economii ptr ca existenta lor poate conduce la consolidarea prestigiului organizatiei. Costurile necomformitatilor reprezinta o risipa si cresterea beneficiului poate fi asigurata prin eliminarea totala a acestora. Pt a-si orienta corespunzator cheltuielile referitoare la calitate si pt asigurarea de castiguri mai mari, orgabnizatia tb sa aiba in vedere aspectul intern si ext al produsului. Aspectul ext pres ca in permanenta sa raspunda la intrebarea cum o vede clientul. Aspectul interior al calitatii pp raspunsul la intrebarea ce face organizatia pentru produsul clientului. Organizatia tb sa actioneze in 2 directii: marirea atractivitatii produsului, minimizarea tuturor costurilor. Pt a se monitoriza reducerea cheltuielilor cu necomf fiecare organizatie isi calc niste indicatori. Dintre acestia fiecare organizatie isi alege unul care ramane valabil o perioada mai lunga pt a vedea daca evolutia acestori costuri e reala.Se pot folosi ca indicatori costuri int / ext.

CALITATEA PRODUCTIEI

Procesul de productie este caracterizat de ansamblul proceselor derulate in vederea realizarii unui produs. proces= ansamblul activitatilor care transforma intrarile in iesiri. De cele mai multe ori iesirile reprezinta intrarile intrun alt proces.

Organizatia trebuie sa identifice, organizeze si sa conduca propria retea de procese in asa fel incat prin aplicarea imbunatatirii continue a fiecarei activitate sa asigure calitatea produselor sale. Se apreciaza ca intrarile si iesirile intr-un proces pot fi grupate in a fi referitoare la produs si mat prima, la prod intermediar si finit, la informatii referitoare la produs, caract si astarea produsului, feed-back-ului referitor la calitatile produsului. Se apreciaza ca legaturile care trebuie sa existe intre procese sunt exextinse cuprinzand si legaturile care sunt intre organizatie si furnizorii ei si org si clientii sai. Tinanad seama de acestea se poate afirma ca calitatea productiei inseamna practic calitatea intrarilor si iesirilor fiecarui proces, calitatea interferentelor retelei de procese, calitatea reletiilor cu procesele din amonte si aval.

Toate procesele tb sa fie supuse evolutiei si aceasta evolutie este figurata ca pe un ciclu continuu care inseamna: planifica, executa, verifica,actioneaza. Actionarea = realizarea calitatii in toate procesele . Pt fiecare proces intereseaza fiecare componenta care influenteaza calitatea.

MATERIALE MASINI MANAGEMENT/ MUNCITORI METODA MEDIU > CALITATEA PROCESULUI DE PRODUCTIE. Intro organizatie calitatea productiei ar trebui abordata sistematic, ceea ce se poate realiza usor daca in organizatia respectiva este implementat unsistem de management al calitatii.

SMC

Orice organizatie ca sa functioneze cu succes trb sa fie condusa si controlata intr-un mod sistematicsi transparent. Sistamul de management al calitatii care are ca sarcina realizarea acesteia are in acelasi timp sarcina de imbunatatire continua a performantelor luand in considerare necesitatile tuturor partilor interesate. Activitatea de management include acest management al calitatiiprintre alte discipline ale managementului. Un management al calitatii este un aspevt principal al managementului. Adoptarea unui SMC este o decizie strategia a organizatiei , proiectarea si implementarea lui fiind impuse de diverse necesitati, obiective specifice organizatiei, tipul produselor, procesele care le deruleaza, precum si de marimea si de structura organizatiei. MC prezinta 8 principiicare pot conduce spre imbunatatirea performantei. Aplicarea acestor principii creeazamari avantaje pentru formularea strategiei politicii si pt stabilirea obiectivelor organizatiei precum si pt managementul operational si cel al resurselor umane. Primul principiu este denumit

ORIENTAREA CATRE CLIENT.

Orice organizatie depinde de clientii sai deci este normal sa cunoasca si sa inteleaganecesitatile prezente si viitoare ale clientilor sai si sa actioneze pt depasirea asteptarilor lor. Aplicarea acestiu principiu pp intelegerea necesitatilor si asteptarile clientilor. Inseamna sa se asigure un echilibru intre asteptarile si necesitatile clientilor si ale celorlalte parti interesate, organizatia sa masoare permanent satisfactia clientilor. Al doilea principiu este CONDUCEREA Este necesar sa s stabileasca o unitate intre scopul si orientarea organizatiei pt crearea meddiului intern potrivitimplicarii depline a personalului in realizarea obiectivelor organizatiei. Acest principiu pp considerarea tuturor partilor interesate; Stabilirea unei viziuni clare referitoare la viitorul organizatiei; conducerea prin exemple si abordarea practica a activitatilor. O conditie f importanta pt aplicarea principiului este asigurarea resuselor si ;ibertatii necesare pt ca salariatii sa actioneze cu responsabilitate si raspundere. Treb sa se incurajeze si sa se aprecieze contribuia salariatilor prin promovarea ueio comunicari oneste. Un rol important il are educarea, instruirea si indrmarea salariatilor. Leadershipul tb sa stabileasca pt organizatie tinte indraznete si provocatoare. De asemenea tb sa implementeze strategii potrivite pt atingerea acestor obiective. Ca avantaj pt managementul operational aplicarea acestui principiu pp imputernicirea si implicarea oamenilor in realizarea obiectivelor organizatiei. AL TREILEA PRINCIPIU este IMPLICAREA PERSONALULUI si reprezinta un principiu pt ca intregul personal al unei organizatii este esenta acesteia. Implicarea face ca abilitatile personalului sa fie folosite in avantajul organizatiei. Trebuie ca intregul personal sa participe la identificarea oportunitatilor de imbunatatir a cunostintelor si experientei.

Abordarea bazata pe proces. Este mai eficient rezultatul care se obtine cand resursele sunt considerate ca procese. Aplicarea acestui principiu presupune sa se urmareasca atent ce consecinte riscuri si impact poate avea procesul asupra clientilor, furnizorilor, sau a altor parti interesate. Se pot stabili responsabilitati si autoritati clare pt managementul proceselor. La proiectarea proceselor se ia in considerare etapele procesului, activitatile si succesiunea lor, necesitatile de instruire, echipamente si metode precum si toate resursele necesare realizarii scopului dorit. Un avantaj al abordarii bazate pe proces este controlul care se executa pe tot parcursul derularii lui atat asupra legaturilor dintre procesele componente cat si asupra combinarii si interactiunii acestor produse. Pentru management cand se are in vedere existenta bazata pe proces scoate in evidenta cateva elemente care sunt: intelegerea si satisfacerea clientilor, necesitatea de a considera procesele in functie de valoarea adaugata.

ABORDAREA SISTEMATICA A MANAGEMENTUL:

Eficienta si eficacitatea unei organizatii sunt realizate daca intelegerea si coordonarea unui sist de procese este facuta in concordanta cu obiectivele stabilite. Acest lucru presupune definirea sist prin identificarea si dezv procedeelor care infl realizarea unui obiectiv. Pp preocuparea pt structurarea sist incat sa se asigure eficintizarea obiectivului. Acest principiu presupune imbunatatirea continua a sist prin masurare si evaluare. PP stabilirea constrangerilor impuse de resurse. Urmatorul principiu vizeaza eficientizarea continua. Eficientizarea continua vizeaza performantele globale ale organizatiei. El este un obiectiv permanent al acesteia si al fiecarui angajat al ei care tb sa identifice fiecare oportunitate de imbunatatire. PP imbunatatirea continua a produselor , proceselor si sistemului. Pp deasemenea cunoasterea si analizarea precum si evaluarea situatiei existente ceea ce va permite identificarea zonelor pt imbunatatire a orgabizatiei. Imbunatatirea tb sa aplice cu discernamant conceptele de imbunatatire incrementala KAIZEN si cele de imbunatatire in salturi, care reprezinta modelul occidental. PP preocupare pt cresterea eficientei tuturor proceselor. Promoveaza actiunile bazate pe prevenire. Necesita preocupare pt pregatirea angajatilor pt a cunoaste si stapanii metodele de imbunatatire continua. Imbunatatire continua inseamna cresterea iesirilor ratei de bunuri si servicii si scaderea intrarilor.

ABORDAREA REALISTA A ADOPTARII DECIZIILOR.

Se obtine eficacitate in luarea deciziilor daca acestea sunt bazate pe analize ale datelor si informatiilor. In acest sens aplicarea principiului pp colectari de date, efectuari de masurari necesare obiectivului. Mai pp analiza acestor date si inf folosind metode validate. Mai presupune cunoasterea si aplicarea tehnicilor statistice si nu in ultimul rand pp ca luarea de decizii si implementarea de actiuni sa se faca pe baza rezultatelor echilibrului dintre analiza logica, experienta si intuitie.

RELATII DE AVANTAJ RECIPROC CU FURNIZORII

Orice organizatie si furnizorii ei sunt interdependenti a I sistemul de relatii reciproc avantajoase asigura cresterea capabilitatilor ambelor parti de a crea valoare. Aplicarea principiului presupune identificarea si selectionarea furnizorilor cheie. Mai pp evaluarea furnizorilor si stabilirea relatiilor cu aceia care urmaresc o colaborare pe termen lung cu organizatia, crearea unui sistem deschis si clar de comunicare cu furnizorii, initierea imbunatatirii si dezvoltarii in comun a produselor si proceselor, telul comun fiind satisfacerea necesitatilor clientilor, recunoasterea imbunatatirea realizarilor furnizorilor.

Functiile managementului sunt planificarea, organizarea, conducerea, controlul. Aceste functii se regasesc la toate nivelurile ierarhice ale managementului avand scopuri specifice fiecarui nivel: strategic, tactic si operational.

PLANIFICAREA CALITATII:

La nivelul strategic se stabileste politica calitatii si are drept sarcina asigurarea resurselor. La nivel tactic sarcinile sunt de stabilire a obiectivelor pe arii functionale, pe afaceri, pe probleme si produse. La nivel operational scopul pt planificarea calitatii vizeaza obiective individuale si metode de munca.

ORGANIZAREA CALITATII:

la nivel strategic se face actualizarea structurii organizatorice generale in concordanta cu obiectivele calitatii. Se face adoptarea deciziilor de descentralizare a autoritatii. La nivel tactic pp numirea reprezentantului cu asigurarea calitatii in compartiment. La nivel operational organizatia pp reactualizarea fiselor posturilor si organizarea tehnica la nivelul locurilor de munca.

CONDUCEREA:

la nivel strategic, tactic si operational au aceleasi scopuri: tehnici variate de motivare, eliminarea obstacolelor care impiedica realizarea obiectivelor calitatii, acces general la informatii si introducerea mijloacelor informationale si formarea continua a intregului personal.

CONTROLUL CALITATII

La nivel strategic presupune descentralizarea autoritatii pt adaptarea actiunilor colective, analiza si evaluarea sis de management al calitatii. La nivel tactic si operational sarcinile si scopul sunt comune: adoptarea proceselor de control cu reactie feed-forward, impreuna cu cele feed-back.

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITATII

Organizatia care accepta ideea ca prin calitate o sa aiba succes trebuie sa fie in stare sa ofere clientilor lor produse care sa indeplineasca conditiile: sa aiba o utilitate bine definita, sa fie comforme cu documentatie, sa fie disponibile la preturi competitive, sa fie realizate la preturi care sa aduca profit. Aceste conditii impun ca organizatia sa aiba obiective bine stabilite, sa mentina sub control procesele si toate acestea prim implementarea unui sistem de management al calitatii atat in organizatie cat si in exteriorul ei. Avantajele din interior: crearea unor conditii pt cresterea profitului, reducerea pierderilor, cresterea sigurantei organizatiei si a personalului. Avantajele din exterior: genereaza incredere pe piata, transforma cumparatorul in client, creeaza avantaj cncurential. Avantajele pe care le prezinta SMC bazat pe standardele ISO 9000-2000 include printre altele o mai buna proiectare a produsului si o imbunatatire a calitatii acestuia, o reducere a necomformitatilor si o reducere a reclamatiilor clientilor, o utilizare eficienta a tuturor resurselor., o eliminare a disfunctionalitatilor in productie si crearea unei atmosfere de lucru lipsite de tensiuni, realizand imbunatatirea relatiilor dintre angajati, realizarea unui cult al calitatii la nivelul organizatiei, dat. Constientizarii de catre tot personalul a importantei calitatii, realizarea increderii din partea clientilor, si imbunatatirea imaginii firmei in rl exterioare.

Cerintele MC vizeaza intreaga structura a org si toate procesele interne care formeaza proc de productie. Cerintele se refera la: responsabilitatea managementului resurselor, realizarea produselor, imbunatatire permanenta a activit si produselor. Existenta unui SMC impune o anumita documentatie. Documentatia include: formularea documentata a politicii si obiectivelor calitatii, manualul calitatii, proceduri documentate, documentele necesare organizatiei pt a asigura planificare efectiva, procese operationale, control efectiv , inregistrarile calitatii. Amploarea acestor documente tb sa fie in concordanta cu marimea organizatiei, complexitatea produselor sale, natura produselor pe care le livreaza.

MANUALUL CALITATII

Trebuie sa fie elaborat si mentinut. Cuprinde domeniul de aplicare al sist, detalii si justificari ale eventualelor excluderi, proceduri documentate sau macar referiri la aceasta, descrierea interactiunii dintre procesele sistemului de MC.

Procedurile documentare :

Procedura= mod specificat de desfasurare a unei actiuni. Procedee documentate/nedocumentate.

Criterii de clasificare: aria de aplicareproceduri [generale, de sistem, specifice activitatii], domeniul de aplicare [pt asigurarea calitatii, tehnice], dupa categ de activitati {organizare, lucru, inspectie, evaluare, control, identificare].

Ca document al sist de management al calitatii procedura trebuie sa cuprinda raspunsuri la urmatoarele intrebari: ce, cand, cum, unde, cu ce trebuie facut, cine face, cum se inregistreaza rezultatele.

Structura procrdurii: Incepe cu capitolul care precizeaza scopul.Urmeaza domeniul, mai apare un capitol de definitii si prescurtari, cap doc de referinta, cap descrierea procedeului- sunt precizate actiunile care asigura indeplinirea scopului, responsabilitati; cap de inregistrari si arhivare, cap anexe. Ca mod de intocmire a procedurii, nu putem spune ca existao metoda unica. Important este ca procedura sa fie emanata din interiorullocului unde va fi aplicata. Pt elaborarea unei proceduri tb parcurse anumite etape: stabilirea sbiectului, desemnarea unui redactor si a unui verificator, stabilirea unei liste pt amendare, redactare, verificare, verificare proceduri.

Redactarea procedurii se realizeaza pe pagini tipizate rezultand: dem organizatiei, tipul procedurii, codulei, persoanele care au redactat, verificat, aprobat, data intocmirii, editia, revizia, numerotarea paginii, cuprinsul. ISO 9001/2000 cere in mod expres ca org sa aiba proceduri documentate pt urmatoarele activitati: controlul documentelor, inregistrarilor calitatii, auditurile interioare, contr necomformitatii, actiuni prevenire.

Dintre toate documentele- inregistrarile calitatii cuprinde: analize efectuate de management, doc referitoare la ed instruirea, calificarea personalului, datele de intrare, analiza si verificarea proiectului , rezultatele analizelor modificarii proiectului, rezultatele evaluarii furnizorilor, identificarea unica a produsului cand este necesare trasabilitatea, standarde utilizate pt etalonarea sau verificarea echipamentelor de verificare, rezultatul uditurilor interne, natura necomformitatilor produsului si a actiunilor ulterioare, rezultatele actiunilor corective si preventive.

CONTROLUL CALITATII

Acea parte a managementului calitatii a managementului calitatii orientata pe definirea conditiilor referitoare la calitate. Acest control vizeaza nu numai produsul ci toate activitatile care se desfasoara precum si toate procesele sistemului. Orice activitate de cntrol este desfasurata avand la baza planuri de control specifice, in care se mentioneaza cine, unde, cand, cum, cu ce controleaza si se prevad si criteriile de acceptare sau respingere. Pt. servicii se controleaza 2 aspecte: calitatea intrinseca a produsului; calitatea prestarii serviciului. Controlul calitatii produselor se poate efectua in 2 moduri: prin verificare, controlul caracteristicilor ale produsului; prin controlul procvesului de realizare a produdului.

Controlul de produs:

Inspectia caracteristicilor de calitate se face prin metode organizatorice diferite in functie de tipul seriei, importanta produsului, modul de organizare si aceste tipuri de inspectie sunt mentionate in procesul tehnlogic al produselor respective. Mentionare in tehnilogie in functie de metode utilizata apare ca faza a unei operatii destinata unui proces.

Autoinspectia este cea mai veche metoda, constand in verificarea caracteristicilor impuse chiar de operatorul tehnologic care realizeaza operatia. Presupune ca muncitorul sa cunoasca mijl de masurare sa fie corect si responsabil. Se preteaza pt productia de unicate si serie mica.

Inspectia in lant.

Caract prin faptul ca fiecare muncitor realizeaza o operatie tehnologica si doua de inspectie. Se aplica in cazul liniilor tehnologice serie mare si masa . la fiecare operatie se incepe cu o faza de control si se va termina tot cu o faza de control.

Inspectia integrata sau 100%. Consta in verificarea caracteristicilor de calitate pt toate produsele din lot. Metoda costisitoare si obositoare. Se aplica numai pt acele repere care in cond de neconformitate pot conduce la defecte care sa puna in pericol viata.

Inspectia statistica-esantioane. Din lotul de produse n se extrage aleatoriu un esantion care se inspecteaza la caract de calitate stabilite de proiectant. Este potrivita in productia de serie. Avantaje :concluziile care se obtin in urma aplicarii ei vizeaza nu numai lotul de produse fabricat ci si capabilitatea utilajelor si cap procesului. Nu se aplica la inspectia caracteristicilor ai caror neconformitate ar pune in pericol viata. Avntaj:folosira unnui nr redus de personal. Luarea decizie in timp foarte scurt. Dpdv al momentului aplicarii inspectiei statistice se intalnesc 2 situatii: inspectia pe flux de fabricatie; inspectia la receptia lotului de produse finite. Stabilitatea unui proces se judeca sub 2 aspecte: al reglarii sale; al preciziei sale respectiv al capabilitatii sale.

Controlul statistic al produsului. Se mai numeste controlul statistic la receptia lotului de produse pe baza nivelului de calitate acceptabil(aql). Controlul statistic pe baza de aql se poate face atat pt caract masurabile cat si pt cele exprimate calitativ-atributv. Controlul se face pe baza unui plan de verificare care contine 4 elemente care daca e corect intocmit reduce la minim riscul clientului. Cele 4 elem al plan de verificare sunt:valoarea aql; ;nivelul de verificare; tipul de esantionare gradul de severitate. Aql ca valori se exprima in procente si are valori cuprinse intre 0.01si10%. cu cat caract este mai imp cu atat val aql trebuie sa fie mai mica. Nivelul de verificare este elementul planului care impreuna cu aql stabileste efectivul esantionului stabileste consistenta informatiei primita prin verificare. Sunt stabilite 2 categorii de niveluri de verificare:NviNviiNviii-normale; S1,S2,S3,S4-speciale. Pt constructia de masini circa 70% din prod se verifica cu Nvii. Se aplica Nvi cand informatia trb sa fie mai putin consistenta si se apleca Nviii cand informatia trb sa fie mai consistenta=>piese verificate mai multe.S se aplica conducand la un nr ff mic de subiecti.

Controlul static de produs (continuare

Al 3 element al planului de verificare este:

-tip de estantionare care se gaseste in urmatoarele variante:esantionarea simpla -dubla-multipla. In cazul caracteristicilor masurabile nu se admite decat cea simpla.In cazul celor exprimate calitativ-atributiv se utilizeaza toate tipurile de esantionare

Gradul de severitate al controlului Se intalneste ca control normal , grad redus de sever. -Se aplica grad normal de severitate la loturi venite intamplator sau atunci cand se incepe controlul static .Daca dupa inceperea controlului =>ca loturile sunt bune tot timpul , adica cel putin 10 loturi la rand sunt bune se va trece la un grad redus de severtate. In ac caz populatia esantionului va fi mai redusa(se munceste mai putin)daca din 10 loturi consecutive nu gasim 5 fara respingeri se revine la gradul normal .Pentru caracteristicile calitativ-atributiv nu este cazul san e punem problema repartitiei normale a caract.

Controlul static de produs=(spc)-este tendinta moderna,-este un control pe flux de fabricatie,-se poate aplica la orice tip de process pt a urmari debite,temp,presiuni s.a.dar se pot aplica si in pr de prelucrare.SPC consta in primul rand prin impunerea etapei de pregatire a controlului si apoi impune ca la intervale de timp care se recomanda sa fie intre 1-8 ore sa se extraga din process esantionare formate intre 2-12 buc care sa se verifice la caracteristica care intereseaza sip e care o asigura utilajul respectivesi sa completeze graficul.Ce sa se verifice cu SPC?-caracteristici realizate in pr respective Fiecare esantion este caracterizat de2 tipuri de indicatori :a)sunt indicatori de pozitie care indica tendinta de centrare a curbei.Un alt indicator este mediana care se calculeaza diferit si anume in functie de numarul de piese din esantoin. In cazul unui esantion cu numar impar de piese ,mediana este valoarea centrala a sirului de valori .b)indicatorii care semnalizeaza variatia si care sunt:abaterea standard , amplitudinea

Pregatirea controlului consta in calcularea liniilor centrale si a tendintei de centrare(se face un control mai mult pe esantioane, ex fie 8 esantioane extrase la interval le care intentionam sa facem si controlul intre 1-8 ore,cu o populatie intre 2-12 :stabilim 2 ore si 5 bucati )Stabilim in functie de cum am constatat ca este stabilitatea procesului , luam un numar >ore si un numar <de piese unde stabilitatea este mai mare.Cele 8 esantioane vor de fiecare dintre dintre ele o medie ca fiid X1_=suma Xi supra 5 La interval de 2 ore se scot 5 piese si se calculeaza X_si Rsi se pun puncte derigoare =>se poate trage urmat clz :intotdeauna punctele care sunt rele se analizeaza inediat .Interpretarea incepe cu graficul Rsi apoi se interpreteaza graficul Xcare ne va da tendinta curbei dpdv al plasarii ei in raport cu toleranta

Capabilitatea procesului Lmin.Lmax,Lmed sunt valori teoretice stabilite la proiectare.Curba Gauss reprezinta distributia val effective obt in process.W=capabilitatea procesului de a realize precizia procesului.Clz. Capacitatea unui process este stabilita prin 2 elemente :-capabil de a asigura precizia impusa si care se determina prin coef CP CP=Lmax-Lmin supra 6 sigma=1.33 se cere ca CP sa aiba min val 1

Controlul statistic de process in cazul caracteristicilor de calitate

-In cazul acestor caracteristici care se exprima prin bun sir au nu se pune problema verificarii distribtiei-Metodele pot fi (param statici determinati) *nr de neconformitati *proportia de unitati neconforme*nr de neconformitati pe unitatea de produs*nr de unitati neconforme. Evident ca alegerea unuia sau altuia din param este in fct de tipul procesului.Trebuie precizat ca indifferent de metoda folosita si de tipul de caracteristici controlul nu trebuie sa ramana consecinte ci se face o efectuare a cotrolului o inregistrare a datelor , o analiza a datelor , interpretarea lor si incheerea sa fie cu masuratori de inbunatatire care sa svizeze corectia si prevenirea-intotdeauna sunt de preferat masurile preventive pt ca , dc ne referim la produsele neconforme orice aduceri in cazul conformitatii adduce costuri suplimentare.

Imbunatatirea cotinua a calitatii -Investitia in calitate este una din cele mai bune decizii care se poate lua , fiind calea sigura de reducere a costurilor de crestere a valorii adaugate de fidelizare a clientilor si de costuri care atrag circa intre 5-40

%din CA(pierderi)in timp ce costurile de obt a calit este intre 7-20%CA-pt cainbunatatirea sa fie un process continuu trebuie sa existe o preocupare permanenta a tuturor celor care activeaza in organizatia respective. Imbunatatirea continua intr o organizatie conduce atat la rezultatele favorabile in interiorul organiz cat si la cresterea profitului. Imbunatatirea in general poate fi definite prin 5 cai de baza -folosirea rationala a resurselor-reducerea erorilor -realizarea si depasirea asteptarilor clientilor -real de procese sigure -real de procese care sa fie mai satisfacatoare pt cei care le executa

Inbunatatirea continua

S(Efecte in interiorul org=>o rationala utilizare a resurselor , o mai buna desfasurare a proceselor)D(efecte in ext org -produse si servicii mai bune)S(se produce o reducereelimenare a neconformitatilor a defectelor)D(clienti mai multumiti )S(reducere costuri)=>crestere profit<=D(creste desfacerea)

Exist spirala lui Jurau care pt organiz care produc bunuri materiale a aratat ca inbunatatirea continua vizeazarealizarea performantelor in toate active care real un produs Etape: cercetare =>proiectarea constructive=>proiectarea organizatorica =>executie sdv=>fabricatie =>control si inspectie=>verificari de tot felul =>service=>ciclu se repeata Juran a definit orice activitate facuta pt real unui produs tb sa se regaseasca in timp la un nivel superior

Cercul lui Deming sau ciclui PDCA planificare executie verificare si actiune in continuare)ciclul se repeat la nesfarsit

Planificare sa se identifice obiectivele inbunatatire si metodele care pot fi utilizate pt atingerea acestora.

Verifica sa se verifice in ce masura aplicarea metodelor a condos la atingerea obiectivelor

Actioneaza standardizeaza ce a fost bine .Instituie ca ragula ca ceea ce a determinat rezultatele sa devina mod de lucru .

Caracteristici Maniera occidentala-inovatie exploziva-investitie in schimbarea tehnologiilor -pasi mari - rezultate orientale - se urmareste tendinta individualista a elitelor - schimbari bruste si dramatice     Kaizen inovatie echilibrata cu crestere progresiva - eforturi sustinute pentru inbunatatiri tehn existente - pasi marunti dar multi si continui - procese orientale - se manifesta participarea tuturor salariatilor - schimbarile au loc pe termen lung fara character dramatic

Metode de imbunatatire cele7 vechi. Elemente de colectare si inregistrare a datelor repr un pas esential in orice investigatie metoda de colectare include respectarea unor etape si anume: schitarea unui plan de incercare; proiectarea sarcinii; proiectarea fisei de colectare a datelor; etapa colectare propriuzisa; analiza si interpretarea datelor. Putem aprecia 2 categorii de fise:fise de inregistrare care pot cuprinde: inregistrarea frecventei neconformitatilor ,a cauzelor neconform, a frecventei distributiei valorilor date in proces. Fise pt inspectie: fise de verificare si conformitate fise cu pct selectate sau fise de evaluare. Graficele sunt utilizate in vederea unei vizualizari rapide ale unei analize precum si pt a asigura interpretarea efectelor obtinute in urma aplicarii unei metode de imbunatatire. Sunt de mai multe categorii: graficul in coloana pe verticala sau orizontala permite compararea deficientelor in cantitati numerice; grafic lunar este unul de evolutie practic el poate sesiza schimbarile aparute in act oricarei cant numerice; grafice circulare si curea ; graficul radar