CONTRACTE COMERCIALE SPECIALE

Speta nr. 1 (GP) - Vanzare-cumparare comerciala

Reclamantul X a solicitat obligarea paratului Y la daune - interese pentru desfiintarea de catre acesta, fara drept si in mod unilateral, a contractului de vanzare - cumparare comerciala incheiat la data de 1.10.1994, cu termen de executare (livrare) la data de 1.12.1994.

In fapt, intre parti s-a incheiat un contract prin care reclamantul se obliga, in calitate de vanzator, sa predea paratului (cumparator) o cantitate de 100 kg portocale la 1.12.1994. La scadenta, vanzatorul nu a fost in stare sa predea cantitatea de marfa respectiva, motiv pentru care paratul (cumparator) a facut aplicarea art.67 C.com., considerand contractul rezolvit de drept o data cu ajungerea acestuia la scadenta, fara insa a plati pretul. Cantitatea de marfa vizata a fost livrata de catre vanzator cu o intarziere de 10 zile, dar aceasta s-a depreciat dat fiind faptul ca paratul (cumparatorul) a refuzat sa o mai preia.

Intrebari  :

a)      In contextul principiului din art.1 C.com., se aplica : art.67, al.1, C.com., art.1370 C.civ. sau art.1020-1021 C.civ. ?

b) Poate fi cumparatorul (paratul) obligat la daune-interese ? Raspunderea (obligatia) pentru (de) repare a daunelor este delictuala sau contractuala ?

Speta nr. 2 (CMJ) - Termen esential

Comerciantul X vinde articole de sezon pe litoralul Marii Negre, in statiunea Mamaia. In luna mai a anului 2000, acesta incheie un contract de cumparare cu societatea Y, producator de jucarii de plaja. Livrarea marfii nu este stabilita la o data anume. Y trimite livrarea abia la data de 5.09.2000. Este indreptatit X la despagubiri pentru intarziere in livrare ?

Speta nr. 3 (CMJ) - Antrepriza/Vanzare a unui lucru viitor. Diferente.

SC "X" SA contracteaza cu SC "Y" SA construirea a 100 bucati strunguri. Potrivit contractului, utilajele vor trebuie terminate si predate la expirarea unui termen de 36 de luni de la semnarea contractului. Dupa 12 luni de la semnarea contractului, din cauza nerambursarii unui imprumut la BCR, X este declarata in incetare de plati si se declanseaza procedura falimentului impotriva acesteia. In cadrul executarii colective specifice acestei proceduri, unul din creditorii lui X obtine in proprietate cele 30 de strunguri terminate pana la acea data.

Y intenteaza actiune in revendicare impotriva creditorului respectiv sustinand ca natura juridica a contractului ce avea ca obiect construirea strungurilor, era aceea de vanzare cumparare si, prin urmare, la momentul declansarii procedurii falimentului, bunurile nu se mai aflau in patrimoniul lui X, ci in cel al lui Y.   

a) Ce natura juridica are contractul de construire a strungurilor ?

b) Este intemeiata actiunea lui Y ?

Speta nr. 4 (CP) - Mandat comercial

Parata, societate comerciala, a refuzat sa plateasca remuneratia intermediarului, pe motiv ca tertul contractant nu si-a executat obligatiile si contractul intermediat a fost desfiintat pe cale judecatoreasca. Ce solutie trebuie sa pronunte instanta?

Speta nr. 5 (CMJ) - Contract de mandat

Societatea S decide sa cumpere echipamente industriale de la producatorul P. In acest sens, administratorul unic al societatii S, dl. A, il imputerniceste pe dl M sa negocieze si sa incheie contractul de vanzare cumparare cu societatea P. Cele doua parti cad de acord sa semneze contractul in termen de 2 saptamani de la finalizarea negocierilor.

Cu cateva zile inainte de data semnarii contractului, A este revocat din functia de administrator al societatii S. Afland aceasta informatie, reprezentantii societatii P refuza sa mai incheie contractul, invocand lipsa de valabilitate a mandatului. Este indreptatita o astfel de sustinere ?

Speta nr. 6 (CMJ) - Contract de mandat

Un client , C, da ordin bancii sale sa vanda prin bursa pachetul de actiuni pe care acesta il detine la o societate comerciala. In corespondenta adresata bancii, C precizeza in mod expres ca vanzarea trebuie sa aiba loc la data de 1 martie 2001. Banca vinde insa la data de 2 martie 2001 pe un pret mai scazut fata de cel din ziua precedenta.

Nemultumit, C solicita bancii sa-i achite diferenta dintre pretul la care a vandut si cel pe care l-ar fi obtinut daca vanzarea ar fi avut loc la termenul mentionat expres. Banca refuza insa invocand art. 375, alin. 3 din C. Com. potrivit cu care mandatul pentru o anume afacere cuprinde imputernicire si pentru toate actele necesare executarii lui, chiar cind nu ar fi anume aratate.

Considerati acest punct de vedere intemeiat ? Argumentati.

Speta nr. 7 (GP) - Mandat comercial

Problema juridica

Care sunt limitele mandatului comercial. Daca acesta include si dreptul de dispozitie al mandatarului.

Daca primirea in societate a unei persoane si marirea capitalului social implica, din partea mandatarului, exercitarea unui drept de dispozitie, in cazul in care "primirea" in societate nu se face prin instrainarea unor parti sociale.

Situatia de fapt

La data de 16.04.1998, la sediul unui birou notarial s-a prezentat numitul R T, cetatean roman cu domiciliul in strainatate, pentru a cere autentificarea unui act aditional la statutul societatii comerciale cu asociat unic SC P SRL. Prin acest act aditional, societatea P SRL (care avea, initial, ca asociat unic pe sotia numitului R T, respectiv M T, precum si un capital social de 100.000 lei) a suferit urmatoarele patru modificari :

-s-a transformat in societate cu raspundere limitata cu doi asociati, dobindind caracter contractual;

-s-a majorat capitalul social de la 100.000 lei la 70.100.000 lei, printr-un nou aport al noului asociat, in valoare de 70.000.000 lei; mentionam ca, la data acestui act aditional, era in vigoare art.VI din OUG nr.32/1997 de modificare a Legii nr.31/1990 privind societatile comerciale, dispozitie care obliga orice societate cu raspundere limitata sa isi majoreze capitalul social pina la minimul legal de 2.000.000 lei, in termen de un an de la data intrarii in vigoare a OUG nr.32/1997; or, se observa ca societatea in cauza era supusa acestei obligatii, intrucit avea un capital social de doar 100.000 lei, suma ce reprezenta minimul legal corespunzator formei initiale a Legii nr.31/1990; majorarea capitalului social pina la cel putin minimul legal era, in consecinta, necesara;

-a fost cooptat un nou asociat, in persoana numitului R T, sotul celei ce, initial, era asociat unic in societate;

-controlul societatii a fost dobindit de catre numitul R T, care, in urma majorarii de capital social, a dobindit parti sociale in valoare nominala de 70.000.000 lei, in timp ce sotia sa, fostul asociat unic, a ramas sa detina parti sociale in valoare nominala de 100.000 lei.

Actul aditional la statutul societatii P SRL a fost semnat de catre numitul R T atit in nume propriu (in calitate de nou asociat), cit si in numele si pe seama sotiei sale, fostul asociat unic, in baza mandatului general dat de aceasta din urma cu privire la administrarea partilor sale sociale detinute in societatea P SRL.

Nici in cuprinsul actului aditional, nici in incheierea de autentificare notarul nu a facut precizarea ca actul este semnat de catre numitul R T atit in nume propriu, cit si, pentru sotia sa, in calitate de mandatar.

Din datele cauzei, astfel cum rezulta acestea din cele doua materiale anexate cererii de opinie legala, rezulta ca mandatul numitului R T de administrare a partilor sociale ale sotiei sale exista la dosarul notarial.

Observind ulterior faptul ca numitul R T a semnat actul in dubla calitate, in nume propriu si ca mandatar, respectiv, ca a semnat un act cu sine insusi, notarul a adaugat pe act, cu scriere olografa, mentiunea ca, pentru asociatul unic initial, sotia numitului R T, acesta din urma a semnat in calitate de mandatar.

Mentionam ca, desi statutul unei societati comerciale cu asociat unic are natura juridica a actului juridic unilateral, totusi, prin cooptarea in societate a unui nou asociat, societatea dobindeste caracter contractual : actul aditional prin care se realizeaza aceasta cooptare este un contract de societate, care in cauza a fost semnat in dubla calitate, in nume propriu si ca mandatar al altuia, de catre aceeasi persoana (act cu sine insusi).

Din datele cauzei, astfel cum rezulta acestea din cele doua materiale anexate cererii de opinie legala, rezulta ca, in baza mandatului general dat de fostul asociat unic al societatii P SRL sotului acesteia, R T, acesta din urma exercita oricum un control de fapt asupra societatii, chiar si inainte de majorarea capitalului social, intrucit acesta era mandatat sa exercite toate drepturile aferente partilor sociale detinute de sotia sa la aceasta societate, inclusiv dreptul de a decide cu privire la administratia societatii sau de a indeplini, in locul asociatului unic, atributiile adunarii generale.

Speta nr. 8 (CMJ) - Comision

Societatea S incheie un contract de comision cu dl. IP, prin care acesta din urma se angajeaza sa vanda pe seama societatii o cantitate de marfa. In timpul negocierilor cu tertul T, IP il anunta ca are nevoie de confirmarea societatii S, producatoarea bunurilor respective. Acest fapt a fost consemnat in procesul verbal de negociere.

Dupa incheierea contractului de vanzare cumparare, constatand numeroase defecte ale marfii cumparate, T il cheama in judecata pe IP. Ce va decide instanta ? (I. Turcu - Contracte Comerciale, S 211, pag 41)

Speta nr. 9 (CMJ) - Comision - star del credere

Prin contractul de comision incheiat la data de 01.01.1999, societatea X SRL convine cu casa de comert exterior Metalexportimport SA ca aceasta din urma sa achite catre X pretul marfii incredintate in termen de maxim 30 de zile de la data predarii, independent de realizarea sau nu a contractelor externe corespunzatoare.

Din cauza unor parteneri externi rau platnici, Metalexportimport SA nu achita in termenul convenit sumele datorate societatii X SRL. In consecinta, aceasta din urma se adreseaza instantei arbitrale, invocand art. 412, alin 1 si 2 din C. Com, potrivit cu care "comisionarul nu este raspunzator pentru indeplinirea obligatiunilor luate de catre persoanele cu care a contractat, afara de conventiune contrarie. Cand comisionarul ia o asemenea raspundere, el este obligat personal, fata de comitentul, pentru indeplinirea obligatiunilor rezultand din contract".

Metalexportimport SA se apara sustinand ca o astfel de raspundere ar putae fi invocata numai in conditiile art. 412, alin 3 din C. Com, potrivit cu care "in acest caz, el are dreptul la proviziunea speciala numita 'pentru garantie, 'pentru credit'. Aceasta proviziune se stabileste de parti prin conventiunea lor, iar in lipsa este lasata la aprecierea judecatii". Or, comisionul prevazut in contract nu include si un spor de comision specific raspunderii extinse a comisionarului.

Ce va decide instanta ?

Speta nr. 10 (CP) - Comision

Un comisionar a importat un utilaj pentru comitentul sau, in temeiul contractului de comision incheiat intre cele doua parti. Ulterior efectuarii operatiunii, comitentul a refuzat sa plateasca comisionarului suma solicitata de acesta pentru plata utilajului, motivand ca pretul in lei este superior ridicat celui in contractul de comision, ca urmare a devalorizarii accelerate a leului fata de moneda in care a fost platit utilajul importat. Cine suporta diferenta provenita din devalorizare?

Speta nr. 11 (VP) - Comision

O societate comerciala cu sediul in Romania avand ca obiect exclusiv de activitate "comercializarea de produse electronice" doreste sa incheie cu un partener extern un contract de import in regim de comision prin care importa in Romania televizoare si videocasetofoane. In contract se prevede un pret al televizoarelor cu 30% mai mic decat cel practicat pe piata respectivului produs. Partenerul strain va contacteaza, intrebandu-va daca este prudent sa incheie acest contract.

Speta nr. 12 (CO) - Agenti comerciali

X, administrator al societatii S, in virtutea puterilor de reprezentare conferite si beneficiind de relatiile sale personale, negociaza si incheie o serie de contracte pe termen lung prin care societatea obtine profituri substantiale. In cadrul Adunarii Generale Ordinare, convocate potrivit formalitatilor legale, X este revocat. El cheama in judecata societatea, afirmand ca, pe baza Legii privind agentii comerciali permanenti, i se datoreaza o indemnizatie, avand in vedere ca societatea inregistreaza beneficii substantiale pe baza contractelor incheiate de el.

Societatea argumenteaza ca X a reprezentat si anumite societati comerciale din alte domenii de activitate, incalcand in mod grav contractul de agent si, de aceea, administratorul nu ar avea dreptul la indemnizatie.

Comentati argumentele fiecarei parti si pronuntati o solutie.

Speta nr. 13 (CO) - Agenti comerciali

La data de 10 octombrie 2002, X, actionar al societatii S, incheie un contract de agent pe termen de un an cu societatea. La data de 1 august 2003 X este numit administrator al societatii S, dobandind puteri de reprezentare. La data de 10 februarie 2004, Adunarea Generala a Asociatilor societatii S il revoca pe X.

Acesta cheama in judecata societatea, pretinzand plata indemnizatiei cuvenite potrivit legii privind agentii comerciali pana la data revocarii sale, datorita unor beneficii substantiale obtinute de societate.

Ce va decide instanta?

Speta nr. 14 (GP) - Franciza

La 1.03.1999 s-a incheiat un contract de franciza intre :

-I N, in calitate de francizor (care participa cu dreptul de exploatare comerciala a numelui de marca "R. G." si cu o parte din finantarea necesara implementarii proiectului);

-S.C. P G SA, reprezentata prin C M, in calitate de beneficiar, care se obliga sa realizeze si sa doteze Centrul de Intretinere Corporala "R. G.";

-S.C. N C SRL, in calitate de prestator, care se obliga sa puna la dispozitia centrului know-how-ul necesar realizarii unei pizzerii in cadrul centrului.

Cu ocazia incheierii contractului de franciza, I N a pus la dispozitia beneficiarului, P G, suma de 45.000 USD. I N a avertizat, insa pe beneficiar, P G, ca nu doreste sa inveasca in proiect mai mult de 45.000 USD si ca, pentru restul sumelor necesare, trebuie sa se preocupe a le procura firma P G, in calitate de beneficiar al francizei.

In martie 2000, s-a incheiat un act aditional la contractul de franciza, semnat de toate trei partile, prestatorul obligandu-se sa suporte toate cheltuielile care mai erau necesare pentru amenajarea centrului.

Francizorul este informat, la un moment dat, de catre C M- reprezentantul beneficiarului- ca acesta a primit de la prestator, pentru finantarea proiectului, suma de 28.000 DEM. Conform celor sustinute de C M, prestatorul a refuzat finantarea in continuare a afacerii.

Invocind faptul ca firma N C SRL, nu-si executa obligatia de finantare totala proiectului, obligatie asumata de aceasta firma prin actul aditional la contractul de franciza , C M ii notifica firmei N C SRL rezilierea contractului de franciza, in baza unui text expres prevazut in acest contract conform caruia N C pierdea automat calitatea de parte in contract prin neindeplinirea in termen de 15 zile a obligatiilor contractuale, termen care curge de la data cererii beneficiarului.

In temeiul afirmatiilor lui C M, afirmatii sustinute cu mai multe corespondente si notificari intretinute de P G si N C, si din care reiesea faptul ca N C nu-si achita obligatiile financiare asumate prin actul aditional, francizorul a considerat contractul de franciza din 1.03.1999 ca fiind reziliat de drept, in baza notificarii emise de beneficiar . Francizorul ii pune in vedere lui C M, cu acest prilej, ca va trebui sa gaseasca o cale legala de a-i restitui suma investita in acest proiect (pe care il vedea, la acel moment, fara nici o perspectiva) si sa il despagubeasca pentru faptul ca, timp de mai mult de doi ani, i s-a permis sa utilizeze numele de marca "R. G." Fara nici un profit pentru francizor. Fata de aceste solicitari ale francizorului si, sustinind ca singura sursa de rambursare a ceea ce el a investit in proiect si de plata a redeventei este continuarea proiectului, C M ii propune continuarea proiectului prin incheierea unui al doilea contract de franciza, in care locul partii N C sa fie luat de o alta firma a lui C M, respectiv S.C. C SRL, aceasta asumandu-si aceleasi sarcini care reveneau initial societatii N C SRL.

In conditiile sus mentionate, la data de 9.04.2001, s-a incheiat un alt contract de franciza intre I N, in calitate de francizor, P G calitate de beneficiar si SC C SRL, in calitate de prestator.

Francizorul considera ca, in ce priveste primul contract de franciza, acesta a incetat de drept in ce priveste societatea N C SRL. Din corespondenta si notificarile schimbate intre cele doua parti litigante (P G si N C), pe care i le-a prezentat francizorului C M, rezulta ca N C este in culpa contractuala. Pe de alta parte, in afara de unele afirmatii calomnioase la adresa lui C M si a firmei acestuia, precum si de incercarea de a-l atrage (pe francizor) alaturi de el in procesul contra P G, patronul italian al firmei N C nu ii dovedeste in nici un fel faptul ca el a finantat proiectul, asa cum sustine, cu suma de 160.000 DM. Intre francizor si patronul italian nu a existat nici un fel de comunicare. In consecinta, francizorul considera ca nu are nici un motiv sa se indoiasca de veridicitatea informatiilor primite de la C M, singurul cu care a putut comunica, informatii conform carora N C a pus la dispozitia P G pentru finantarea proiectului doar suma 28.000 DM, suma insuficienta finalizarii proiectului. Dupa aceasta plata, conform spuselor lui C M, firma italiana a conditionat continuarea finantarii de cedarea controlului asupra societatii P G.

Tot la data de 9.04.2001, francizorul ii da mandat lui C M pentru a il reprezenta in instanta in legatura cu orice litigiu ce ar putea aparea referitor la rezilierea de drept a contractului initial de franciza.

In baza acestei procuri, C M a declansat un proces la Tribunalul Cluj pentru constatarea rezilierii primului contract de franciza, in care francizorul a fost pus in postura de reclamant, alaturi de P G, pirita fiind SC N C SRL. In mod normal, insa (datorita clauzei care prevedea rezilierea de drept a contractului in cazul in care daca, dupa 15 zile de la solicitarea beneficiarului, prestatorul nu incepe indeplinirea obligatiilor asumate, prestatorul pierde de drept calitatea de parte in contractul initial de franciza), contractul era reziliat de drept, dar, conform lui C M, practica judiciara la Cluj Napoca cerea ca un astfel de efect sa fie constatat si printr-o hotarare judecatoreasca, fapt ce l-a determinat sa apeleze la instanta pentru acest scop. Ca atare, francizorul accepta sa figureze in acest proces, alaturi de SC P G, in calitate de reclamant.

Intre beneficiarul si prestatorul din contractul initial de franciza (P G si N C), se deruleaza o multitudine de procese, iar scandalurile care s-au iscat in jurul acestora, inclusiv in presa, defaimeaza atit prestigiul numelui de marca "R. G." cit si numele personal al francizorului. In aceste conditii, francizorul decide, in baza dispozitiilor legale (art.6 si art.7 alin.2 din OG nr.52/1997 privind contractul de franciza, republicata), sa retraga celor doua parti dreptul de utilizare a numelui de marca, reziliind contractul de franciza din 1.03.1999.

Tribunalul Cluj respinge actiunea formulata de francizor impreuna cu beneficiarul din primul contract.

In motivarea sentintei criticate, instanta de fond arata ca la incheierea contractului de franciza, partile nu au inteles sa conditioneze indeplinirea obligatiilor de natura financiara de investirea unei sume fixe, obligatiile financiare ale beneficiarului, preluate de catre prestator prin actul aditional, nefiind, conform instantei, cu claritate precizate.

Intr-adevar, partile nu au stabilit o suma fixa cu care SC N C trebuia sa finanteze proiectul, intelegand ca aceasta s-a obligat sa finanteze intregul proiect de investitie, iar faptul ca prestatorul a pretins ca a investit in dotarea si amenajarea Centrului suma de 160.000 DM (in realitate, asa cum sustine societatea P G suma investita a fost de doar 28.000 DM), nu inseamna decat ca si-a indeplinit partial obligatia asumata prin actul aditional. In conditiile stabilite prin contractul de franciza, beneficiarul are dreptul sa aprecieze daca suma pusa la dispozitia sa de catre prestator este suficienta si, in caz contrar, poate solicita noi sume de bani pentru ducerea la indeplinire a proiectului de investitie.

In fapt, obligatiile financiare ale prestatorului sunt, spre deosebire de cele sustinute de instanta de fond in motivarea sa, clar precizate in raport cu obiectivul urmarit de catre parti la initierea proiectului, si anume: suportarea de catre acesta a tuturor cheltuielilor, pana la finalizarea proiectului de investitie ce constituie obiectul contractului (realizarea, amenajarea, dotarea, intretinerea si functionarea Centrului de intretinere corporala "R. G."), iar neindeplinirea acestora de catre N C nu poate duce decat la rezilierea de drept a contractului de franciza, in conditiile art.4.1. din contract, care prevede un pact comisoriu de gradul IV.

Impotriva acestei sentinte civile francizorul formuleaza un recurs prin care solicita:

casarea in totalitate a sentintei mai sus-mentionate;

in principal constatarea rezilierii de drept a contractului de franciza si in subsidiar constatarea caducitatii contractului;

obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.

In motivarea recursului, francizorul arata ca :

Din documentele puse la dispozitie francizorului de catre societatea P G rezulta ca N C a refuzat sa mai finanteze proiectul, desi se obligase la intregul efort financiar necesar acestuia. Nedand curs cererii societatii P G (beneficiarul francizei) de finantare, prin mecanismul prevazut mai sus (in cazul in care daca, dupa 15 zile de la solicitarea beneficiarului, prestatorul nu incepe indeplinirea obligatiilor asumate, prestatorul pierde calitatea de parte in contract), societatea P G a notificat societatii N C rezilierea de drept a contractului.

Desi francizorului nu i s-a notificat o astfel de reziliere de drept, el considera ca nu exista nici un motiv pentru a se considera ca aceasta reziliere de drept nu a operat, din moment ce N C nu a facut dovada ca a raspuns in vreun fel cererii de finantare emisa de P G.

Francizorul invedereaza instantei si faptul ca, desi contractul de franciza este incheiat in data de 1.03.1999, deci in urma cu mai mult de doi ani, pina la momentul notificarii de reziliere proiectul de investitie a stagnat, irosind oportunitatea acordata de francizor celor doua societati semnatare ale contractului de franciza (P G - beneficiar; N C - prestaror), precum si posibilitatea francizorului de a-si recupera investitia si de a obtine un profit din aceasta afacere.

Francizorul invedereaza instantei ca a investit personal in acest proiect suma de 45.000 USD, suma care nu poate fi recuperata decit in conditiile in care centrul de intretinere corporala "Roland Gaross" este finalizat si dat in functiune.

In atari conditii, considerand contractul de franciza din 1.03.1999 ca fiind reziliat de plin drept, francizorul arata ca a incheiat, in data de 9.04.2001, cu societatea P G, in calitate de beneficiar, si cu o alta societate, SC C SRL Cluj-Napoca, in calitate de prestator, un alt contract de franciza, care face ca primul contract de franciza sa devina caduc.

Sentinta atacata este, pe de alta parte, rezultatul interpretarii gresite a dispozitiilor OG 52/1997 republicata.

OG nr.52/1997 impune unele clauze de protectie fata de o reziliere intempestiva din partea francizorului numai in privinta beneficiarului (in cazul de fata, societatea P G); fata de cealalta parte, revocarea contractului este discretionara, mai ales cind exista si motive intemeiate, cum ar fi defaimarea imaginii marcii. O astfel de revocare a avut loc, in ceea ce-l priveste pe prestator (societatea N C), prin insasi incheierea unui alt contract de franciza in care locul acestuia a fost luat de o alta societate.

In plus, instanta da si o interpretare eronata a actului dedus judecatii, respectiv, contractul de franciza dintre cele trei parti si actul aditional la acesta, constatind, pe baza unui rationament ingenuu, ca, odata ce prestatorul (N C) a preluat sarcina finantarii intregului proiect, el a luat locul beneficiarului in contractul de franciza, avind si drepturile exorbitante reglementate in favoarea acestuia de catre OG nr.52/1997, republicata. Nu numai ca vointa partilor nu a fost nici expres, nici implicit, manifestata in acest sens, al schimbarii intre ele a pozitiilor celor doua parti, dar o astfel de posibilitate este inlaturata chiar prin clauze exprese in actul aditional la contractul de franciza, din care rezulta expres ca toate celelalte clauze initiale ale contractului de franciza, cu exceptia obligatiei de finantare, ramin neschimbate, iar numele si pozitia partilor in contract sunt cele convenite initial. Deci, beneficiarul a ramas beneficiar, si dupa incheierea actului aditional, iar prestatorul-prestator.

Speta nr. 15 (GP) - Garantie reala mobiliara

Reclamantul a solicitat instantei desfiintarea contractului de gaj comercial incheiat cu paratul, sustinand ca, desi nu exista clauza expresa in contract, paratul a procedat la deposedarea reclamantului de bunurile ce constituie obiect al gajului, fapt ce a dus la paralizarea activitatii reclamantului, intrucat obiectul gajului il formeaza o mare parte din parcul auto la care nu mai poate avea acces pentru desfasurarea activitatii.

Reclamantul a sustinut ca paratul nu avea dreptul la deposedarea de bunurile date in gaj, intrucat este vorba de un gaj comercial nesupus dispozitiilor art. 1685 C.civ., cf. carora deposedarea este de esenta gajului (gajul este un contract real).

Instanta de fond a respins actiunea reclamantului, solutie ce a fost mentinuta de instanta de apel. (Cas.III, Dec.1223/1.07.1925 - P.R., 1926, III, 35)

Intrebari :

a)      Silutia dispusa de instanta este corecta ? Motivati raspunsul.

Care este raportul dintre normele de drept comercial si normele de drept civil ?

Speta nr. 16 (CP) - Garantie reala mobiliara

Intre o societate comerciala si filiala sa s-a incheiat un contract de imprumut garantat cu un utilaj agricol pe care filiala urma sa il cumpere din strainatate cu banii primiti din imprumut.

Daca sunteti chemat sa avizati legalitatea celor doua contracte, avand in vedere momentul la care filiala urma sa dobandeasca proprietatea utilajului, ce solutie indicati ?

Speta nr. 17 (CP) - Garantie reala mobiliara

O societate comerciala scoate la vanzare potrivit prevederilor legii privatizarii un activ constand intr-un depozit de marfuri si terenul aferent. In urma licitatiei, este selectionata o societate agricola cu care se incheie ulterior contractul de vanzare cumparare. Cumparatorul garanteaza plata pretului printr-o garantie asupra recoltei ce urmeaza sa fie culeasa pana la scadenta pretului.

Este contractul de vanzare cumparare civil sau comercial ? Este legala garantia pe care cumparatorul se ofera sa o constituie in favoarea vanzatorului ?

Speta nr. 18 (CO) - Leasing si garantii reale mobiliare

La data de 15 iunie 2001, societatea S incheie, in calitate de utilizator, un contract de leasing financiar cu societatea finantatoare F pentru un numar de 6 tractoare avand durata de 2 ani, urmand ca la sfarsitul perioadei de leasing sa se transfere si dreptul de proprietate de la societatea F la societatea S. La data de 20 iulie 2002, societatea S imprumuta de la societatea I, pentru o perioada de 6 luni, o suma de bani, a carei rambursare o garanteaza cu o garantie reala mobiliara asupra celor 6 tractoare. La momentul constituirii acestei garantii, societatea I isi inscrie garantia reala mobiliara in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

In acelasi timp, in vederea finantarii activitatii sale, la data de 30 august 2002, societatea F contracteaza un imprumut cu banca B cu durata de doi ani. Imprumutul este garantat, printre altele, cu creantele lui F impotriva lui S derivand din contractul de leasing mai sus mentionat (ratele de leasing). Cesiunea este inscrisa in arhiva la momentul incheierii contractului de imprumut, fiind notificata la aceeasi data societatii S. Ulterior, la 15 septembrie 2002, societatea finantatoare F inscrie la randul sau contractul de leasing in Arhiva.

La data de 20 ianuarie 2003, avand in vedere faptul ca societatea S nu rambursase imprumutul acordat, in baza contractului de garantie reala mobiliara si vazand ca este prima inscrisa in ordine cronologica in Arhiva, societatea I ia in posesie cele 6 tractoare, dorind sa le vanda. In acelasi timp, avand in vedere ca societatea F nu rambursase o rata a imprumutului, banca B decide executarea garantiei reale mobiliare constand in creantele societatii F impotriva societatii S derivand din contractul de leasing. Societatea S nu plateste creantele la cererea bancii B. In aceste conditii, banca B notifica societatea I solicitandu-i sa o ia in considerare in momentul executarii garantiei asupra tractoarelor si sa o notifice cu privire la vanzarea tractoarelor, precum si sa ii remita orice sume care vor ramane dupa satisfacerea creantei societatii I.

Sunt legale actiunile societatilor I si B?

Speta nr. 19 (VP) - Garantie reala mobiliara

Banca incheie cu un client un contract de garantie reala mobiliara avand ca obiect sume aflate in depozit in contul clientului. Decideti daca, pentru a-si asigura un rang prioritar fata de alti creditori, aceasta garantie trebuie inscrisa la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.