COMERTUL ELECTRONIC PRELUAT SI ADAPTAT LA CONDITIILE ECONOMICE DIN ROMANIA

COMERTUL ELECTRONIC PRELUAT SI ADAPTAT LA CONDITIILE ECONOMICE DIN ROMANIA

1 INTRAREA SI EVOLUTIA PE PIATA ROMANEASCA A COMERTULUI ELECTRONIC

Primele semnale ale comertului electronic romanesc au fost date in anul 2000, cand compania NetBridge Investments a lansat portalul Okazii.ro, care permitea consumatorilor finali contactul in mediul virtual, licitarea online pentru produsul ales si finalizarea tranzactiei in lumea reala. Momentul era, insa, extrem de dificil atat din punct de vedere al numarului mic de conexiuni la Internet, cat mai ales din punct de vedere al lipsei totale de incredere a utilizatorilor in participarea la o tranzactie desfasurata online.

3 ani mai tarziu, comertul electronic intra intr-o noua etapa in urma implementarii standardului 3D Secure, cel mai inalt sistem de securitate al tranzactionarii prin Internet. Romania a fost singura tara din regiunea CEMEA si printre putinele din Europa, care a facut pionierat sub noul standard promovat de organizatiile internationale emitente de carduri, Visa si MasterCard. In ultimul trimestru al anului 2003, RomCard a configurat primele banci in 3D Secure atat pe activitatea de emitere, cat si de acceptare (BCR, Raiffeisen Bank, Banca Tiriac) si Alpha Bank pe emitere sub sigla Visa. In prezent, numprul bancilor care au implementat 3D Secure a ajuns la 8 prin aderarea Romexterra si CEC (emitere) si a BRD-GSG (emitere si acceptare), aflandu-se in curs de configurare si Banca Transilvania (emitere si acceptare). Potrivit RomCard, anul 2007 va mai aduce cel putin o banca in sistemul 3D Secure.

In ultimele zile ale lunii februarie 2004 s-au inregistrat primele tranzactii online cu cardul, pentru multi acesta reprezentand startul propriu-zis al comertului electronic romanesc. Inceputul a fost timid si in primele 7 luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3.106 tranzactii, in timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16.304 tranzactii in valoare de aproape 3 milioane USD. 2004 se incheia cu un total de 19.410 tranzactii efectuate in magazinele virtuale configurate 3D Secure de catre RomCard si cu un bilant de aproximativ 3,5 milioane USD generate de plata online cu cardul.

Statisticile RomCard nu surprind, insa, tranzactiile efectuate de posesorii de card romani in magazinele virtuale din strainatate, nici tranzactiile efectuate cu carduri non-3D Secure sau cu carduri emise sub alte sigle decat Visa si MasterCard (American Express, JCB, Diners Club). Si, poate cel mai important aspect, raportarile RomCard ne ofera doar o imagine asupra comertului electronic cu plata prin card, celelalte modalitati de plata precum cash on delivery nefiind contorizate de nimeni, chiar daca reprezinta, de fapt, aproximativ 95% din valoarea pietei.

In schimb, raportul pentru 2004 facut public de Visa International, arata ca detinatorii de carduri Visa din Romania au cheltuit mai mult in magazinele virtuale din strainatate decat in cele romanesti. Din suma totala de 4,6 milioane USD tranzactionata online de posesorii de carduri Visa din Romania, aproximativ 80% au reprezentat cheltuieli in magazinele online din afara tarii. De cel mai mare succes s-au bucurat magazinele virtuale din SUA unde detinatorii romani de carduri Visa au cheltuit aproape jumatate (43%) din valoarea totala a tranzactiilor electronice. Alte magazine virtuale din care romanii au facut cumparaturi importante, au fost cele din Italia (16% din suma totala a cheltuielilor) si din Marea Britanie (15%).

Nu acelasi lucru se poate spune despre detinatorii de carduri Visa din strainatate care au fost mai putin atrasi de produsele si serviciile oferite de magazinele virtuale romanesti, efectuand cumparaturi de doar 1,17 milioane USD comparativ cu 3,68 milioane USD, cat au cheltuit romanii. Faptul demonstreaza ca posesorii romani de card nu sunt reticenti in a-l folosi pentru a cumpara de pe Internet, diferenta facand-o doar varietatea ofertei de produse si servicii care, in cazul magazinelor virtuale autohtone, este mai mica si i-a determinat pe straini sa cheltuiasca mai putin.

Daca bilantul RomCard pentru anul 2004 a fost de aproximativ 3,5 milioane USD cheltuite cu cardul atat de straini, cat si de romani pe magazinele virtuale romanesti, 2005 s-a incheiat cu 44.353.145 USD. O valoare impresionanta generata, insa, in proportie de 90% de tranzactionarea cross border, adica de cumparaturi online cu carduri emise in strainatate pe magazine virtuale straine, dar care erau procesate prin bancile romanesti. Numai pentru luna iulie a anului trecut, RomCard a raportat 53.000 de tranzactii in valoare de aproximativ 9,5 milioane USD, statistica ce extaziase piata. Dar, la scurt timp, organizatiile internationale emitente de carduri, Visa si MasterCard, au hotarat restrictionarea activitatii de cross-border, motivand decizia prin numarul mare de plangeri (charge back-uri) si de fraude inregistrat.

Astfel, ultimul trimestru al anului 2005 aducea comertul electronic romanesc la valori similare cu cele de la finalul lui 2004, adica mici. Evident, profiturile bancilor de cateva sute de mii de dolari inregistrate paaa in acel moment, s-au transformat in sume infime care le-au determinat sa nu mai acorde aceeasi atentie activitatii de e-commerce. Sfarsitul lui 2005 arata pesimist pentru tranzactionarea pe Internet cu cardul dar, cel putin, indica valoarea reala a comertului electronic pur romanesc.

SITUATIA ACTUALA A SISTEMULUI DE COMERT ELECTRONIC PE PLAN NATIONAL

Anul 2006 a inceput din nou timid, cu doar 812 tranzactii inregistrate in luna ianuarie dar, surprinzator si imbucurator in acelasi timp, numarul acestora a crescut constant cu o medie de 15% pe luna, depasind in octombrie pragul de 1500 de tranzactii efectuate pe magazinele virtuale romanesti, configurate 3D Secure.

Conform cifrelor si declaratiilor RomCard, in anul 2006 peste 65% din tranzactii au fost generate de posesorii de card romani in magazinele virtuale autohtone. Restul de 35% inseamna tranzactii efectuate de detinatorii unui card strain, emis fie in Euro, fie in USD, care au cumparat din magazinele online romanesti.

Chiar daca romanii au generat cele mai multe tranzactii, valoarea medie a unei tranzactii cu un card emis in moneda locala a fost mai mica decat valoarea medie a tranzactiilor efectuate cu carduri emise in valuta (USD, respectiv Euro). Astfel, romanii au cheltuit, in medie, 160 RON per tranzactie, in timp ce detinatorii de card din strainatate au cheltuit 180 USD, respectiv 210 Euro - potrivit cifrelor furnizate de RomCard.

Sumele mai mici cheltuite de romani reprezinta, in opinia oficialilor RomCard, plata facturilor catre operatorii de telefonie mobila care, de obicei, nu depasesc 150 RON, dar care au o pondere de aproximativ 30% din totalul tranzactiilor. Pe langa acestea, alte domenii care genereaza volume mari de bani in comertul electronic sunt, pe rand: turismul (rezervarile online de bilete de avion si pentru serviciile de cazare), produsele IT&C, electronicele si electrocasnicele, cartea si filmul.

Cu doar doua luni inainte de finele anului in curs, comertul electronic romanesc 3D Secure a generat un total de 68.665 de tranzactii in valoare de aproape 7,5 milioane USD, bilantul final pentru 2006 fiind estimat de catre RomCard la 8-8,5 milioane USD. Adica de aproape 6 ori mai putin decat in 2005, cand s-au inregistrat peste 44 de milioane USD. Imbucurator este, insa, faptul ca e-commerce-ul pur romanesc a crescut fata de anul trecut: daca in 2005 magazinele virtuale romanesti au generat doar 10% din numarul si valoarea tranzactiilor totale, adica 4,4 milioane USD, in 2006 aceasta valoare tinde sa se dubleze catre un volum final de peste 8 milioane USD.

Explicatia este data, in primul rand, de cresterea numarului de magazine virtuale de la aproximativ 450 la sfarsitul anului 2005, la 650 in prezent - conform studiilor efectuate de Claudiu Gamulescu, Underclick.ro. Din cele 650 de magazine care inregistreaza profituri (mai mici sau mai mari), doar putin peste 200 sunt configurate 3D Secure de catre RomCard, iar din acestea, numai 100 genereaza volum in tranzactionarea online cu cardul. Chiar daca numarul magazinelor a mai crescut, ele sunt inca putine pentru o piata care numara peste 6 milioane de utilizatori Internet (potrivit statisticilor netBridge Investments) si peste 8 milioane de carduri bancare in circulatie (conform rapoartelor Visa si MasterCard).

In plus, imensa majoritate a magazinelor virtuale romanesti nu stiu sa faca business: nu au inteles cat de importanta este comunicarea cu clientul mai ales in mediul virtual care, prin definitie, confera reticenta utilizatorilor; nu au inteles cat de importanta este promovarea (nu prin SPAM) si construirea unui brand-name; site-urile nu respecta elementele care confera succes unei afaceri online; au probleme la nivel de descriere a produselor (specificatii gresite sau prea putine, specificatii in limba engleza); produsele de pe site nu se regasesc in stocurile reale; termenii de livrare sunt inca mari; nu prezinta pe site elementele de identificare ale firmei care se afla in spatele acestuia si datele de contact, fapt care sporeate neincrederea utilizatorilor in comertul electronic.

Marea problema a magazinelor virtuale romanesti sta in faptul ca nu au inteles ca o afacere online nu difera foarte mult de o afacere in lumea reala. Iar neintelegerea este generata de lipsa unei promovari adecvate - care nu se face prin articole-bomba din publicatiile de mare tiraj de tipul "Cu doar 5.000 de Euro, lansezi un magazin virtual si ai profit in mai putin de un an!".

Magazinele virtuale romanesti, bancile romanesti si piata de comert electronic pierd un potential de business urias. Iata de ce: Estimarea RomCard pentru sfarsitul anului 2006 este de 8,5 milioane USD generate de plata online cu cardul (atat Visa, cat si MasterCard) in magazinele virtuale romanesti configurate 3D Secure, tranzactiile fiind initiate atat de detinatorii de card din Romania, cat si de detinatorii de card din strainatate. Tot potrivit RomCard, detinatorii de carduri Visa genereaza 56% din totalul tranzactiilor, restul de 44% reprezentand cheltuieli efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard. Acestea fiind premisele, inseamna ca din cele 8,5 milioane USD estimate ca bilant al anului curent, 4.760.000 USD reprezinta cheltuieli cu carduri Visa in magazinele virtuale romanesti configurate 3D Secure, efectuate de posesorii de card romani si de posesorii de card din strainatate.

Pe de alta parte, statisticile Visa arata ca in primul trimestru al anului, posesorii de carduri Visa au cheltuit aproape 8 milioane USD atat in magazinele virtuale romanesti, cat si in cele din strainatate. Generandu-se 8 milioane USD in primul trimestru, putem estima, de dragul cifrelor, suma de 32 de milioane USD la sfarsitul anului. Diferenta dintre cele 32 de milioane USD cheltuite de romani pe carduri Visa (atat in tara, cat si in strainatate) si cele 4.760.000 USD cheltuite doar in magazinele virtuale romanesti, reprezinta banii pe care detinatorii romani de carduri Visa ii cheltuie in magazinele virtuale straine si in magazinele virtuale romanesti neconfigurate 3D Secure, care lucreaza printr-un procesator extern cum ar fi 2chekout, moneybookers etc. Potrivit RomCard, numarul magazinelor virtuale romanesti care accepta plata online, dar o proceseaza printr-un procesator extern in sistemul SSL, este de aproximativ 100. Adica exact cat numarul magazinelor romanesti care genereaza volum sub 3D Secure. Putem considera, deci, ca proportiile se pastreaza si putem estima ca detinatorii de carduri Visa mai cheltuie inca 4.760.000 USD si in magazinele virtuale romanesti neconfigurate 3D Secure.

Concluzie: per total, detinatorii romani de card Visa cheltuie 9.520.000 USD in magazinele romanesti (3D Secure si non-3D Secure), restul pana la 32 de milioane USD (adica 2480.000 USD) insemnand cheltuieli in magazinele virtuale din strainatate. Cu alte cuvinte, o pierdere uriasa pentru magazinele virtuale si pentru bancile romanesti, mai ales in conditiile in care, iata, posesorii romani de carduri nu sunt reticenti in a-l folosi pentru a tranzactiona pe Internet. Estimarile de mai sus nu sunt cu titlu de adevar absolut, dar chiar daca ar aparea o diferenta de 2-3 milioane USD, cert este ca romanii cheltuie mai mult in strainatate decat in tara.

Largirea gamei de produse oferite de magazinele virtuale si dezvoltarea turismului romanesc, ar putea aduce beneficii comertului electronic (multe din cheltuielile romanilor in magazinele virtuale din strainatate fiind pentru servicii de cazare si carti) si economiei nationale, generandu-se volume mari de bani. Mai ales in conditiile in care tot mai multi detinatori de carduri devin interesati de tranzactionarea online. De pilda, daca la sfarsitul anului trecut pe piata existau 1.940 de carduri activate in sistemul 3D Secure, in prezent numarul acestora se apropie de 4.000, fapt care demonstreaza cresterea increderii si a interesului posesorilor de card pentru activitatea de comert electronic.

Un pas de succes pentru incurajarea comertului electronic romanesc ar fi lansarea proiectului Ghiseul de Plati, amanat deja de aproape 1 an. In opinia lui Marin Mitroi, directorul RomCard, intarzierea lansarii se datoreaza unor vicii de abordare, in sensul ca au fost omise entitatile importante din flux, respectiv bancile si RomCard, ca posesor de structura si platforma a tranzactionarii. In opinia oficialului RomCard, solutia este simpla: Ghiseul Virtual poate porni ca un portal comun care sa promoveze serviciile oferite de toate primariile din Romania pentru plata amenzilor de circulatie, de pilda. Fiecare primarie este o entitate similara unui comerciant care incheie un contract cu o banca pentru procesarea tranzactiilor online. Detinatorul de card care vrea sa plateasca o amenda de circulatie de pe raza primariei Constanta, de exemplu, acceseaza ghiseul.ro, iar prin intermediul acestui portal ajunge pe site-ul Primariei Constanta in sectiunea de plata online a amenzilor, unde finalizeaza tranzactia. Primaria nu trebuie decat sa confirme plata catre Politia Rutiera, iar banca procesatoare a site-ului primariei va vira banii decontati de pe cardul posesorului in contul Trezoreriei. O solutie simpla, viabila, care ar putea fi extinsa la nivelul tuturor taxelor si impozitelor si care ar putea fi lansata in doar cateva zile.

O alta varianta pentru dezvoltarea comertului electronic ar putea fi acceptarea platilor online cu cardul pe site-urile de licitatii publice. Numai daca ne gandim la achizitionarea prin Internet a caietelor de sarcini, solutia este extrem de usor de pus in practica si are efecte benefice atat asupra pietei, cat si asupra consumatorului final (in cazul acesta, participantului la licitatie) care intra in posesia documentelor solicitate repede si comod.

De asemenea, Guvernul ar mai putea sprijini dezvoltarea pietei de comert electronic, prin sustinerea unor campanii de promovare pro-industrie. Solutia a fost propusa in cadrul mesei rotunde "Industria online fata in fata cu autoritatile", organizata de LINK in parteneriat cu Asociatia pentru Tehnologie si Internet (A.P.T.I.) in vara 2006 si a primit un ecou favorabil. Reprezentantii agentiilor de publicitate online (ARBOmedia) si ai marilor portaluri de stiri si revista a presei (Hotnews, Wall-Street) au fost de acord sa sustina, fara nici un cost, o campanie de promovare a industriei online.

3 E- COMMERCE : ROMANIA IN COMPARATIE CU RESTUL LUMII

Romania, 2007. Avem comert electronic de 3 ani, statisticile sunt imbucuratoare, se dau primele premii, apar publicatii dedicate acestui domeniu. Ceva este insa diferit, ceva ne desparte de piata internationala, atat din prisma magazinelor online, cat si din cea a posesorilor de carduri.

ORIGINEA

Primele plati online utilizand carduri bancare au fost realizate in Statele Unite in anul 1994, in timp ce in Romania prima tranzactie a fost in 2004. Dar de ce ar avea importanta aceasta diferenta de 10 ani? Aceasta perioada este esentiala datorita experientei acumulate de participantii la comertul electronic avand la baza carduri bancare, experienta concretizata pe de o parte in increderea in sistem si, pe de alta parte, in utilizarea acestuia in mod curent.

TEHNOLOGIA

Comertul electronic international a evoluat de la procesarea manuala a operatiunilor sau transmiterea rudimentara a datelor aferente platii prin FTP/Telnet sau e-mail, pana la utilizarea metodelor moderne de securizare si criptare a informatiilor sensibile. A fost supus atacurilor primilor virusi informatici distribuiti online, primelor atacuri Denial-of-Service si primelor "furturi de identitate" sau generari matematice de numere de card. |nvatand din lipsuri si greseli, a evoluat adaugand in 1999 verificarea CVV - Card Verification ID, a fructificat mecanismele de criptare SSL si s-a orientat spre verificari fara un nivel ridicat de obiectivitate, ca de exemplu apelarea telefonica a cumparatorilor sau compararea adresei de livrare cu baze de date ale imobilelor si proprietarilor lor - AVS - Address Verification System. Ultima etapa in evolutia comertului electronic international o reprezinta standardizarea, materializata in initiativele organizatiilor internationale emitente de carduri precum SET (Secure Electronic Transaction) sau 3D Secure.

Situatia curenta a comertului international este caracterizata de dominatia tehnologiei denumita impropriu SSL, Secure Socket Layers - in fapt un protocol de comunicatii si nu un standard de plata, cu promovarea in paralel, din ce in ce mai puternic, a solutiilor standardizate, precum 3-D Secure. Utilizand capacitatile de criptare/securizare standard ale browser-elor Internet si verificari CVV/AVS, platile sunt procesate cu asumarea riscurilor de catre participanti, intr-un  mediu caracterizat de "o stare de echilibru neoptim. Solutia adoptata pe scara larga nu este optima, dar jucatorii pietei au gasit un numitor comun ce le acopera nevoile."  (Jean-Michel Sahut - "Why does SSL dominate the e-payment market", Journal of Internet Banking and Commerce, 2004).

In Romania, in absenta experientei participantilor, utilizarea unui standard securizat reprezenta singura solutie fezabila pentru constituirea unei piete de comert electronic. Astfel, in 2004, din initiativa Romcard, standardul 3-D Secure a fost implementat pentru a permite dezvoltarea unei astfel de piete in Romania, oferind, pe de o parte, posibilitatea crearii de magazine virtuale care sa colaboreze cu banci autohtone si, pe de alta parte, posibilitatea comunicarii catre posesorii de carduri a disponibilitatii unui serviciu ce permite realizarea de plati cu cardul prin Internet in conditii de maxima siguranta.

COMPATIBILITATE

Deoarece 3D Secure este cea mai noua initiativa pe plan national si international, putem spune ca, in principiu, el inglobeaza caracteristicile modalitatilor anterioare de procesare a operatiunilor.

Astfel, un magazin virtual din Romania ce functioneaza exclusiv prin tehnologie 3-D Secure poate accepta la plata carduri emise de banci ce suporta sau nu 3-D Secure, aspectul cel mai important in acest caz fiind compatibilitatea "globala" a bancii emitente cu acest mod de procesare.

Datorita experientei acumulate de bancile straine, majoritatea cardurilor emise in strainatate sunt acceptate; cardurile romanesti sunt acceptate in 100% din cazuri daca banca este certificata 3D Secure si am putea spune ca aproximativ in 50% din cazuri daca banca emitenta nu suporta 3D Secure.

Privind situatia din perspectiva posesorilor de card in plan national, majoritatea cardurilor emise in Romania pot fi utilizate la magazine virtuale din Romania, numarul bancilor ce adera la 3D Secure sau actualizeaza sistemele informatice pentru a permite platile prin Internet fiind in continua crestere, obiectivul fiind ca intr-un timp relativ scurt toate cardurile emise in Romania sa fie 100% compatibile.

Din perspectiva magazinelor virtuale straine, situatia se prezinta cu totul altfel, datorita existentei a doua categorii de site-uri, raportate la utilizarea 3D Secure. Prima categorie ar fi cea a site-urilor ce utilizeaza 3D Secure, in acest caz acceptarea fiind similara cu cea din Romania: compatibilitate perfecta prin respectarea unui set comun de reguli ce asigura un nivel ridicat de securitate pentru toate partile. Un comerciant strain 3D Secure va accepta fara probleme carduri emise oriunde in lume, deci inclusiv in Romania, deoarece nu trebuie sa apeleze la modalitati suplimentare de protectie ce ar putea sa nu fie disponibile global. Desi tendinta este ca 3D Secure sa fie adoptat ca standard general acceptat, comerciantii straini ce nu suporta acest standard (bazandu-se pe experienta acumulata si asumandu-si riscuri justificate prin volumul vanzarilor) trateaza complet diferit situatia. Pe langa datele cardului necesare efectuarii tranzactiei online, acestia utilizeaza diferite metode pentru diminuarea riscului, precum:

. verificarea cardurilor prin realizarea unei operatiuni de mica valoare in mod invizibil pentru posesori;
. validarea adresei de livrare prin AVS (cod postal + localitate sau un set extins de date);
. confirmarea telefonica (probabilitatea aplicarii efective a unei astfel de proceduri este destul de mica pentru o plata internationala, de exemplu comerciant SUA/card Romania sau prin e-mail;
. restrictionarea automata a anumitor tari/zone geografice sau alte metode.

Privind iarasi din perspectiva posesorilor de carduri emise in Romania, plata la un magazin online inregistrat in strainatate depinde in mare masura de deciziile, procedurile si politicile magazinului respectiv. Cum compatibilitatea tehnica a bancilor din Romania, atat pe standardul 3D Secure cat si pe "SSL", se apropie vertiginos de nivelul international, in majoritatea cazurilor de refuzare a tranzactiilor motivul este decizia unilaterala a magazinelor de a nu livra sau accepta plati din partea posesorilor de carduri din tari cu risc ridicat, situatie ce speram ca va fi ameliorata rapid in urma dezvoltarii pietei autohtone de comert electronic.

RISCURI

Partenerii unei plati prin Internet, posesor de card si comerciant, se expun in mod automat unui anumit nivel de risc, derivat din distanta fizica ce exista intre acestia. O evaluare sumara a riscurilor este prezentata in tabelul de la finalul articolului. Acesta reflecta exact ceea ce citam la inceputul acestui articol, respectiv: prin adoptarea SSL pe scara larga, practica internationala a impus asumarea unor riscuri, generate de activitatea comerciala desfasurata la distanta. Astfel de riscuri "moderate" sunt luate in calcul la fiecare operatiune, fiind acceptate in totalitate, desi nivelul acestora este cu mult peste cel implicat de utilizarea unei solutii standardizate.
|n Romania, data fiind lipsa de experienta in domeniul comertului electronic, asumarea unor astfel de riscuri nu ar fi fost posibila, situatie ce a condus la adoptarea unei solutii standardizate care implica un risc minim.

In Romania lipsesc in acest moment doua aspecte:

1) un nivel semnificativ de utilizare a cardului prin Internet;
2) increderea reciproca a partilor implicate intr-o tranzactie, ambele aspecte necesitand timp pentru a fi solutionate.

Pentru egalizarea celor doua ipostaze ale comertului electronic comparate in acest articol,  Romania vs. restul lumii, se intrevad doua solutii:

. fie asumarea treptata de catre participantii din Romania, comercianti si posesori de carduri, a experientei acumulate pana acum pe plan international: tehnologii "ne-optime", compatibilitate maxima si riscuri moderate;

. fie globalizarea unei solutii standardizate, 3D Secure sau o alta solutie, ce va permite diminuarea riscurilor si o compatibilitate globala.

Sumarizand, trebuie sa ajungem la acelasi numitor cu restul lumii, iar 3D Secure poate constitui cu succes baza atingerii acestui obiectiv.

Utilizand 3D Secure, comerciantii si posesorii de carduri din Romania beneficiaza de protectia acestui standard, isi asuma riscuri minime, dar, cel mai important, au oportunitatea de a experimenta, de a invata, de a acumula experienta necesara dezvoltarii naturale a acestui domeniu.

LEGISLATIA ROMANEASCA IN ACEST DOMENIU SI PROBLEME PRIVIND APLICAREA LEGILOR

Legislatie comuna

Codul comercial

Codul civil

Legea 31/1990 + Cod CAEN

Legislatie privind protectia consumatorului

Legea comertului electronic nr. 365/2002 face referire la urmatoarele aspecte principale:

Libertatea furnizarii serviciilor societatii informationale - Art.4

Comunicari comerciale nesolicitate (SPAM) opt-in - Art.6

Contracte incheiate prin mijloace electronice (obligatia de informare a destinatarilor, incheierea contractelor) - Cap. 3

Raspunderea furnizorilor de servicii (simpla transmitere, stocarea temporara sau permanenta a informatiei, instrumente de cautare a informatiilor) - Cap. 4

Incurajeaza auto-reglementarea - Art 18 - Coduri de conduita

Hotarirea Guvernului  nr. 1308 din 11/20/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comertul electronic cuprinde :

Clarificari asupra aspectelor legate de comunicarile comerciale nesolicitate  

Caracterul informatiilor si activitatilor in domeniul serviciilor societatii informationale

Legea  51/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanta prevede urmatoarele :

Inainte de incheierea contractelor consumatorul trebuie sa fie informat intr-o maniera clara despre identitatea furnizorului, principalele caracteristici ale bunurilor si serviciilor, pretul si taxele, etc (Art.3)

Confirmare in scris sau pe un alt suport de informatii durabil a informatiilor antecontractuale (Art.4)

Dreptul de denuntare unilaterala - 10 zile lucratoare (Art.7)

Contractul trebuie sa fie executat in 30 de zile (Art. 11)

Legea semnaturii electronice -  429 / 2001 si Norme tehnice si metodologice din 13 decembrie 2001 pentru aplicarea Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica se refera la:

Regimul juridic

Stabilirea conditiilor de furnizare a semnaturii electronice

Legea pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date - 677 / 2001 cuprinde :

Reguli generale si speciale privind prelucrarea datelor cu caracter personal

Drepturile persoanei vizate in contextul prelucrarii datelor cu caracter personal si informarea persoanei vizate

Confidentialitatea si securitatea prelucrarilor

Supravegherea si controlul prelucrarilor de date cu caracter personal

Regulament nr. 4/2002 al BNR  privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii are in cuprinsul sau urmatoarele :

Drepturile si obligatiile participantilor in cadrul tranzactiilor  derulate prin intermediul instrumentelor de plata electronica 

Conditiile de desfasurare a tranzactiilor 

Drepturi si obligatii generale

Obligatiile si responsabilitatile emitentului si ale bancii acceptante 

Obligatiile si raspunderea detinatorului 

Obligatiile comerciantului acceptant 

MAGAZINELE VIRTUALE

Conform sondajelor efectuate (Underclick.ro) in randul magazinelor virtuale romanesti, anul 2006 a adus un plus de aproape 200 de magazine cu activitate, fata de 2005. Cea mai mare parte din ele (respectiv 321) isi desfasoara activitatea in capitala, urmatoarele clasate in topul distributiei geografice fiind Clujul (cu 31 de magazine), Brasovul (14), Constanta (13), Timis (12) si Iasi (10). Restul de judete sunt reprezentate pe piata de comert electronic cu mai putin de 10 magazine virtuale, iar in 11 judete nu exista decat un magazin online. De remarcat ca din acestea, o buna parte sunt judetele din sudul tarii.

In privinta modalitatilor de plata acceptate, majoritatea magazinelor virtuale nu ofera informatii despre acestea. Din cele care ofera, exista 118 magazine care accepta doar plata online (comparativ cu 106 cate se inregistrau anul trecut), 396 de magazine care accepta doar plata offline (375 in 2005) si 108 care accepta ambele variante, spre deosebire de doar 50 anul trecut. Concluziile sunt vizibile: majoritatea magazinelor virtuale prefera orice alt tip de plata cu exceptia platii online cu cardul, motivele invocate fiind adesea valorile mari ale comisioanelor de procesare. Pe de alta parte, imbucurator este ca in 2006 numarul magazinelor care accepta atat plata online, cat si offline s-a dublat, fapt care demonstreaza deschiderea magazinelor catre oferirea de servicii si alternative complexe cumparatorilor.

Modalitatea preferata de magazinele virtuale pentru acceptarea comenzilor a ramas, la fel ca anul trecut, shopping cart-ul, 465 din numarul total de magazine (adica 72,88%) optand pentru aceasta varianta (352 in 2005 - adica 81,67%). Numarul de magazine care accepta comanda prin telefon a crescut fata de anul trecut de la 53 la 95, iar cele care accepta comanda prin e-mail s-a dublat (de la 32 in 2005, la 64 in 2006). De asemenea, in piata exista 54 de magazine care accepta comenzi prin completarea unui formular online (44 in 2005), 5 care accepta comenzi prin sms fata de unul singur anul trecut si 46 de magazine care ofera mai multe variante pentru realizarea comenzii.  

Din punct de vedere al produselor vandute, cea mai mare parte a magazinelor virtuale romanesti s-a orientat catre echipamentele IT&C, in piata existand 154 de magazine care comercializeaza asemenea produse. Pe locul al doilea in topul produselor vandute se afla echipamentele video (camere foto, camere video, dvd playere, sisteme home cinema, videoproiectoare, accesorii), 140 de magazine comercializand produsele mentionate. 118 magazine vand sisteme audio, boxe, reportofoane, mp3 player-e, cd-uri portabile, radio casetofoane etc. Urmeaza magazinele care comercializeaza produse de comunicatii (telefoane, centrale si accesorii) si cele care vand "informatie" (carti, ziare, reviste, anticariat, abonamente la diverse publicatii). Sex-shop-urile, arta si biletele sunt cele mai putin cautate nise de catre detinatorii de magazine virtuale.

MAGAZINELE ONLINE DE PRODUSE IT

O privire de ansamblu asupra magazinelor online care comercializeaza produse IT in Romania ne spune ca, in mare, este vorba de firme care activeaza in domeniu si care au dorit extinderea afacerilor din mediul real pe Internet pentru atragerea de noi clienti prin spargerea barierelor geografice. Exista doi "poli" majori reprezentati de firmele din Bucuresti si firmele din Ardeal care isi disputa piata. Produsele sunt diverse si, practic, poti sa gasesti orice in domeniu, de la cel mai ieftin echipament la cel mai scump. Sunt putine magazine care sunt specializate, marea majoritate functionand cu ofertele complete pe care le au si magazinele reale. Am identificat 81 de magazine care comercializeaza produse IT dar, din pacate, nici un sfert din acestea nu indeplinesc conditiile de baza pentru a face afacerea viabila.
Comunicarea cu utilizatorul este o problema majora in cadrul acestor magazine si cele care au succes sunt cele care stiu sa dea importanta cuvenita acestui aspect. De asemenea, atentia acordata marketingului este mica si mai mult de atat, se observa lipsa de profesionalism prin adoptarea unor metode de promovare mai putin ortodoxe. Jucatorii de pe aceasta piata prefera transportul cu Posta Romana sau cu serviciile de curierat rapid, modalitatile de plata oferite fiind diverse, cu precadere plata facandu-se ramburs sau la livrare. Estimez ca magazinele de IT detin marea "felie" din piata, undeva la 75% din valoarea tranzactiilor. Pare mult, insa daca ne raportam la potentialul pietei si la tendintele internationale, mai este inca mult loc pe acest segment. Majoritatea firmelor care actioneaza pe aceasta piata sunt vulnerabile si nu fac eforturi sa isi consolideze brandurile. Cred ca urmatorii doi ani vor aduce o batalie apriga pe acest segment, odata cu decizia de intrare a unor jucatori noi care sa se manifeste profesionist.

MAGAZINELE ONLINE DE CARTI

Unul din segmentele cele mai dinamice la nivel mondial este comertul electronic cu carte. Si in Romania se observa aceasta tendinta, identificand pe piata un numar de 45 de magazine care se ocupa cu comertul de carte. Valorile sunt mai mici ca in sectorul IT, insa mult mai dinamice. Comanda unei carti este un lucru mai facil si nu sperie atat de mult utilizatorul de Internet din cauza valorii comenzii, adeseori aceasta fiind pana in limita sumei de 50 RON. Posibilitatile de plata online inca nu sunt fructificate bine de aceste magazine si majoritatea prefera plata ramburs la livrarea cu Posta Romana (90%). Aceasta si din cauza ca multi din jucatori sunt chiar editurile care sunt mai comode. Din aceeasi cauza de lipsa de interes si poate si de know-how, putine dintre magazinele de carte online stiu sa se exprime si sa comunice cu utilizatorul. Sunt privite ca si "apendice" la afacerea reala. Cei cativa intreprinzatori care au vazut o afacere in sine in comertul electronic cu carte actioneaza profesionist si, probabil, isi vor consolida pozitiile in urmatorii ani. Si aceasta piata are un potential urias pe care, spre uimirea mea, nimeni nu se aventureaza sa il exploateze. Vorbesc aici de aducerea in magazinele online din Romania a cartilor de afara. Atata vreme (si va mai dura putin) cat Amazon sau alti mari furnizori de carte sunt inca sceptici la livrarea in Romania, exista o oportunitate de a exista magazine de carte reselleri ai lor. De cate ori ati rugat pe cineva din Germania sa va ia o carte de pe Amazon? Nu ar fi mai simplu sa le cumparati direct din Romania?

MAGAZINELE ONLINE DE ARTICOLE PENTRU COPII

O noua nisa se naste la nivelul magazinelor pentru copii. Aici premisele sunt direct legate de utilitatea acestor magazine. Mamele stau acasa cu copii, exista putin timp de umblat prin magazine si este foarte comod sa primesti acasa ce ai nevoie, de multe ori la preturi sub cele din magazin. 15 magazine isi desfasoara activitatea in acest sector, dar numai unul singur l-am identificat ca fiind de calitate in ce priveste magazinul online. Bazandu-se foarte mult pe functionalitatea extra-online, aceste magazine nu prea dau atentie detaliilor de imagine si comunicare. Nici unul din ele nu are modalitate de plata online cu card pentru ca, facand chiar ei distributia, este mai simplu sa faca si colectarea banilor. Transport care se plateste, chiar daca in marea parte a cazurilor se face in regie proprie. Potentialul acestei piete este foarte mare pentru ca, in afara de cateva firme care au si alte activitati de distributie, practic este un segment in care profesionalismul isi va spune cuvantul in urmatorii ani.

MAGAZINELE FOTO

Situate tot in zona tehnologiilor de ultima ora, aceste magazine ocupa un segment de piata de circa 6%. Cele 30 de magazine online care pot fi gasite in Romania vanzand aceste produse se gasesc intr-o concurenta foarte mare unde diferenta o face, pe de o parte, pretul (nu toate practica preturi loiale) si, pe de alta parte, serviciile complementare. Neincluse in zona "foto" dar complementare cu aceasta sunt magazinele care vand carduri de memorie, magazine de nisa care cunosc un succes impresionant.

Magazinele foto nu sunt bine puse la punct exact la capitolul pe care il vand imagine. Considerentele (ca si la majoritatea magazinelor de electronice sau IT) pentru care afirmam acest lucru sunt legate de partea tehnica. Se poate observa lejer ca aceste magazine sunt facute de comercianti care ignora complet faptul ca fotografiatul este o arta. Si nu toata lumea care citeste date tehnice poate sa le si inteleaga. Folosirea unor instrumente de marketing absolut la indemana pot face din aceste magazine adevarate "stele" . De aceea, primul magazin cu adevarat profesionist in acest segment il va si castiga.

Ca si date tehnice despre obiceiurile acestor magazine, ele prefera transportul cu curierii rapizi care manipuleaza mai cu grija coletele si care exploreaza cu atentie posibilitatile de plata cu cardul. Aceasta, cel mai mult ne duce cu gandul ca se acorda o importanta ridicata unor detalii de personalizare.

MAGAZINELE ONLINE DE ELECTRONICE

Ne mentinem in zona moderna a produselor comercializate. La fel de interesante ca aparatele foto sunt toate tipurile de device-uri electronice care ne fac viata mai frumoasa sau mai usoara. Plecand de la casetofonul deja banal si pana la Mp3playere cu video incorporat, roboti cu diverse intrebuintari si facilitati de zi cu zi, zona acestor produse este deosebit de fascinanta. De asemenea, numarul produselor este destul de mare incat in magazinele reale dau nastere unor adevarate hale de vanzare. Era normal ca si comertul electronic sa fie reprezentat destul de bine de astfel de magazine, in Romania ele reprezentand circa 5% din piata.
Acest segment este cel mai bine reprezentat din punct de vedere al imaginii, 11 din cele 25 de magazine( 45%) prezentandu-se de la bine la foarte bine. Alaturi de magazinele de haine si cele de software, magazinele de electronice sunt in Top 3 ca reprezentare grafica. Totodata, sunt foarte bine puse la punct cu ceea ce inseamna "shopping cart" si plata cu cardul, oferind aceste posibilitati. Impresia puternica pe care o lasa acest segment este ca e puternic concurential si deja antreprenoriatul este singura optiune de a rezista pe aceasta nisa. Modalitatile de livrare sunt diverse, in principal folosindu-se curierii rapizi sau propriile sisteme de distributie. Nu prea se ofera facilitati de reducere a costului transportului si deseori se conditioneaza valoarea acestuia de vanzare iar valorile nu sunt chiar mici la aceste produse. Din punct de vedere al vizibilitatii lor pe web stau destul de bine si sunt traficate, indicator care ne arata interesul crescut al romanilor. Va fi un segment cu o dinamica mare si cu o concurenta mare. |nca un an estimam ca se mai poate intra usor pe aceasta nisa.

MAGAZINELE ONLINE DE ARTICOLE SPORTIVE

O adevarata piata in vest cu articole sportive. Aici nu includ numai imbracamintea sportiva la care romanul nu prea are acces ci vorbim si de lumea accesoriilor sportive de orice fel. Magazinele sportive au proliferat in orase dar incepe sa se simta vantul schimbarii si la acestea observandu-se o tendinta de migrare spre Internet. Din pacate aceasta nu este prea profesionista, acesta fiind segmentul unde, parerea noastra, este ca se poate intra cu cea mai mare usurinta. La segmentele de nisa se inregistreaza intariri (mai ales la pescuit si sporturi pe role) insa sportul e un domeniu foarte vast si care are multi adepti.

Magazinele din acest segment prefera livrarea cu curier rapid si cu plata la livrare. |nca nu s-a facut nici un pas catre carduri si probabil ca starea de "verificare" a marfii va impune in viitor mentinerea mai multor modalitati de plata. De asemenea, si valorile deloc neglijabile impun o oarecare reticenta insa, pe termen scurt, lucrurile se vor remedia cu increderea in brandurile online. Cu o cota de 4% din total, aceasta piata este deosebit de atractiva, mai ales ca in vest genereaza vanzari de multe zeci de milioane de dolari.