SUBIECTUL SI METODA DE STUDIU AL STIINTEI ECONOMICE

SUBIECTUL SI METODA DE STUDIU AL STIINTEI ECONOMICE

Economia urmareste satisfacerea nevoilor si intereselor agentilor economici in urma unui process complex de transformare a resurselor economice in bunuri si servicii, pe baza principiilor de rationalitate si eficienta economica.

Subiectul economiei este privit atat la nivelul individului, ca persoana consumabila de bunuri si servicii ce manifesta un comportament economic rational atunci cand ia decizia de a consuma un anume produs, din mai multe variante posibile, sau in persoana vanzatorului care doreste maximizarea profitului prin oferirea spre vinzare de produse de calitate la preturi atractive, cat si ca unitate economica, in persoana intreprinzatorului ce isi asuma riscul de a combina efficient factorii de productie in vederea obtineri de bunuri economice, in scopul satisfacerii cerintelor consumatorului.

Obiectul de studiu al economiei este optimizarea raportului existent intre resurse si nevoi, alocarea eficienta a resurselor limitate in vederea satisfacerii nevoilor tot mai dinamice si nelimitate .

Elementele specifice ale obiectului de studiu al economiei sunt:

a) Este o stiinta sociala, care cerceteaza procese si fenomene cu dublu ca-racter: activitatile si relatiile economice cu caracter obiectiv si implicarea oamenilor in activitatile si relatiile economice, ceea ce imprima si un caracter subiectiv. Intrucat viata economica are rolul determinant in ansamblul vietii sociale, economia politica este una dintre cele mai importante stiinte sociale contemporane.

b) Este o stiinta teoretica, deoarece cunoasterea ansamblului vietii econo-mice din fiecare tara si a ansamblului economiei mondiale nu se poate realiza prin metode experimentale (utilizate in stiintele naturii, in stiintele economice aplicative), ci prin metoda abstractizarii, ceea ce permite elaborarea diferitelor teorii cu privire la realitatea economica.

c) Este "stiinta intereselor materialiste" economice ale individului si societa-tii. Ca urmare, economia politica are caracter national, deosebindu-se, sub acest aspect, de stiintele naturii si de stiintele logico-matematice, care au un caracter universal.

Cresterea complexitatii vietii economice si a procesului de cunoastere a dus la sporirea rolului teoriei economice si la constituirea sistemului stiintelor economice, care cuprinde:

• stiinte economice fundamentale (istoria gandirii economice, economia po-litica, istoria economiei nationale);
• stiinte economice teoretico-aplicative (stiinte economice speciale - finante, moneda si banci, economia muncii s.a.; stiinte economice de ramura - economia industriei; economia agriculturii s.a.; stiinta intreprinderii, eco-nomia mondiala);
• stiinte de masurare a fenomenelor si proceselor economice (statistica, managementul, marketingul);
• stiinte economice de granita (econometria, cibernetica economica s.a.).

METODA DE STUDIU A STIINTEI ECONOMICE

Analiza fenomenelor si proceselor economice, a relatiilor interne si externe apartinand acestora, necesita folosirea unui sistem de metode. Modalitatile de cercetare, in timp si spatiu, a realitatii economice si mijloacele folosite in acest scop, ne permit sa prezentam, succint, metodele de cercetare cu care opereaza economia politica, si anume:

a) Analiza si sinteza presupune descompunerea in parti a fenomenelor si proceselor economice, in scopul cercetarii amanuntite (analiza) si reunirea intr-un tot a elementelor considerate esentiale (sinteza);

b) Inductia si deductia reflecta modul de rationare de la particular la general (inductia), respectiv de la general la particular (deductia);

c) Experimentul economic presupune promovarea intentionata in economie, a unor fenomene si/sau procese economice in scopul studierii legaturilor cu caracter de legitate si a consecintelor social-economice.

d) Alte metode si metodologii: procedeele statistico-matematice; cercetarile operationale; metoda scenariilor; principiul "caeteris paribus" (premisa ca unele ele-mente ale analizei economice sunt stabile); modelarea matematica (reproducerea ma-tematica a unui proces economic sub forma unui sistem liniar sau analog, in scopul studierii modului de desfasurare a procesului si fenomenului); metoda graficelor etc.

Rolul economiei ca stiinta s-a amplificat continuu. Ca urmare, in epoca contemporana, aceasta stiinta indeplineste, in fiecare tara, trei functii:

• functia cognitiva este functia fundamentala a economiei, deoarece rea-lizarea acesteia asigura afirmarea sa ca stiinta. Prin exercitarea acestei functii, economia produce stiinta: elaboreaza noi categorii, legi, principii, teorii, pe baza cercetarii realitatilor vietii economice.
• functia instructiv-educativa a economiei ocupa un loc important in for-marea orizontului economic al cetatenilor fiecarei tari, urmarindu-se antrenarea lor in activitati cat mai eficiente, care sa sustina interesele tarii respective.
• functia normativa a economiei se realizeaza prin fundamentarea, inclusiv de catre aceasta stiinta, a strategiilor sau politicilor economice, atat ale statelor, cat si ale agentilor economici.

Intre cele trei functii principale ale economiei exista interferente, ceea ce impune o stransa interactiune a lor.