Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Turism


Index » business » » afaceri » Turism
» Strategia de dezvoltare locala a comunei Matasari pentru perioada 2007 - 2013 - 1


Strategia de dezvoltare locala a comunei Matasari pentru perioada 2007 - 2013 - 1


Introducere

Strategia de dezvoltare a comunei Matasari pentru perioada 2007 - 2013 prezinta actiunile pe care administratia locala le va initia pentru a crea conditiile necesare dezvoltarii viitoare a comunei si releva proiectele si oportunitatile pe care ni le ofera intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Ca parte a comunitatii europene, Matasari are nevoie de o viziune clara pentru a putea orienta eforturile proprii si de o strategie care sa sublinieze rolul important ce revine valorificarii potentialului de absorbtie a fondurilor europene. O asemenea viziune, pe care, acum, suntem in masura sa o prezentam cetatenilor comunei, are in vedere principalele directii de dezvoltare pe care comuna ar trebui sa le urmeze. Aceste directii sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regionala si nationala, dar si directivelor, valorilor si principiilor europene. Fara indoiala ca viitorul nostru se afla in mainile noastre, iar pentru a ni-l face asa cum il dorim este obligatoriu sa urmam o metodologie specifica, in acord cu anumite principii si valori.



Este foarte important ca efortul de elaborare a Strategiei sa fie urmat de asumarea publica si constienta a acesteia. Consultarea publica ne-a asigurat ca am identificat corect elementele ce corespund viziunii noastre si ne-a ajutat sa consolidam scopurile si obiectivele strategice. Acestea traseaza principalele atribute ale actiunii noastre pentru gasirea celor mai potrivite directii de dezvoltare care, odata implementate, vor schimba in mai bine viata locuitorilor comunei.

Strategia comunei Matasari pentru 2007 - 2013 isi propune sa aduca toti factorii implicati in indeplinirea sa la o stare de colaborare sub o aceeasi viziune, pentru utilizarea cu un mai mare folos a resurselor proprii, cat si a celor ce pot veni din exteriorul comunei.

Pe baza strategiei se fundamenteaza si se justifica cererile de finantare pentru atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale.

De aceea este important sa se acorde o atentie deosebita elaborarii acestui document si sa se asigure o participare cat mai larga a cetatenilor la elaborarea lui si mai ales la aplicare.

I. CADRUL REGIONAL DE DEZVOLTARE RURALA

In perspectiva accesarii fondurilor Uniunii Europene in cadrul politicii regionale, dupa obtinerea statutului de membru UE si conform obligatiilor asumate prin procedul de negociere (capitolul 21 Politica Regionala), Romania a optat pentru organizarea teritoriului sau in 8 regiuni de dezvoltare, de nivel NUTS 2, regiuni care reprezinta asocieri benevole de judete, dar nedetinand functii administrative. Acestea au fost infiintate in scopul declarat de a forma cadrul pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea si evaluarea strategiilor de dezvoltare regionala si a programelor de coeziune economica si sociala prin care aceastea se implementeaza.

Astfel, in 1998 au fost stabilite cele opt Agentii de Dezvoltare Regionala (ADR-uri) din Romania, in baza Legii nr. 151/1998, modificata prin Legea nr. 315/2004. Aceste agentii sunt organisme executive ale Consiliului de Dezvoltare Regionala, care grupeaza reprezentanti ai autoritatilor judetene si locale. ADRurile au fost desemnate organisme intermediare pentru implementarea POR, conform angajamentelor asumate in Capitolul 21 - Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale.

Regiunea Sud-Vest Oltenia este una dintre aceste forme de asociere, fiind constituita din punct de vedere teritorial - administrativ, din: 5 judete - Dolj, Olt, Valcea, Mehedinti si Gorj Reteaua de localitati cuprinde 40 de orase, dintre care 11 municipii, respectiv 408 comune cuprinzand 2066 de sate

La nivelul regiunii functioneaza Agentia de Dezvoltare Regionala Sud - Vest Oltenia, care si-a stabilit ca si misiune stimularea dezvoltarii sociale si economice echilibrate si durabile a regiunii, prin elaborarea si implementarea de strategii si programe, atragerea de investitii si promovarea regiunii pe plan intern si extern, pe baza parteneriatului cu administratiile publice locale, societatea civila si mediul de afaceri.

Pentru a fundamenta in mod strategic acest tel, ADR SV Oltenia a elaborat un Plan de Dezvoltare Regionala pe baza consultarii tuturor categoriilor economice si sociale din regiune. Planul de Dezvoltare al acestei regiuni reprezinta un set de prioritati si masuri elaborate pe baza situatiei existente, analizata din mai multe puncte de vedere, care tine seama de necesitatile si prioritatile locale si le integreaza in directiile de dezvoltare nationale, care la randul lor sunt armonizate cu orientarile strategice imprimate de la Bruxelles.

Astfel, Planul de Dezvoltare al regiunii Sud - Vest Oltenia are o structura constand in patru capitole, respectiv:

Profilul regiunii. In acest capitol sunt prezentate caracteristicile georgrafice ale regiunii, resursele umane existente, economia regiunii, infrastructura existenta, mediul, turismul.

Analiza situatiei sociale, economice si institutionale - concluzii relevante

Analiza SWOT

Strategia de dezvoltare regionala

Regiunea Oltenia este situata in zona de sud - vest a Romaniei si este compusa din cinci judete: Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea. Regiunea ocupa o suprafata de 29.212 km2, egala cu 12,25% din suprafata totala a Romaniei.

Localizarea Regiunii Oltenia este favorabila in special pentru economie si pentru turism: Carpatii si Dunarea formeaza, respectiv in nordul si in sudul regiunii, granitele naturale ale Olteniei. Dunarea reprezinta o resursa regionala importanta si urmareste granita cu Bulgaria si cu Serbia pe o distanta de 417 km. Granita de nord a regiunii este la o distanta de circa 200 km de Timisoara; distanta intre Craiova si Bucuresti este de 230 km. Oltenia se invecineaza si cu regiunile Sud Muntenia, Centru si Vest.

Teritoriul Olteniei este caracterizat de relief muntos si deluros in zona de nord (Carpatii si zona sub-carpatica, altitudine maxima Parangul Mare mt. 2519), unde predomina padurile si pasunile alpine.

Teritoriul Olteniei este bogat in ape, care sunt exploatate si pentru obtinerea de energie ce alimenteaza unele din importantele centrale hidroelectrice. Alaturi de Dunare, doi afluenti importanti ai fluviului, traverseaza regiunea: raul Jiu si raul Olt, ce iriga zona de campie cuprinsa intre Dunare si zona deluroasa getica.

Solul regiunii Oltenia este bogat in carbune, materiale de constructii (marmura, granit si alte roci ornamentale), minerale feroase si neferoase. Exista de asemeni rezerve de petrol (mai ales in judetul Olt).

Terenurile agricole sunt in special fertile, cu o buna perspectiva pentru agricultura biologica datorita insuficientei utilizari in ultimul deceniu a fertilizantilor chimici.

Padurile acopera cca. 850.000 hectare, egal cu 12,9% din patrimoniul forestier al Romaniei. Esentele cele mai intalnite sunt fagul si stejarul.

Importantele resurse de apa fac din Oltenia principalul producator de hidroelectricitate din Romania.

Analiza SWOT a regiunii a fost elaborata in urma unei analize socioeconomice detaliate a 6 domenii importante pentru dezvoltarea durabila a oricarei entitati teritoriale respectiv: Infrastructura; Sectorul productiv, cercetarea si inovatiile; Turismul; Piata Muncii, Resursele Umane si serviciile sociale; Zonele rurale si montane; Mediu. Aceasta analiza sintetizeaza oportunitatile si avantajele strategice ale regiunii, astfel incat pe baza acestora sa se poata trasa directii de dezvoltare in consens cu coordonatele nationale si europene actuale.

INFRASTRUCTURA

Puncte tari

Puncte slabe

Infrastructura de transport (retea de drumuri) bine dezvoltata in comparatie cu media nationala, dar concentrata doar in anumite zone;

Retea de distributie a energiei electrice bine dezvoltata;

Localizata la intersectia a doua dintre cele trei coridoare europene care traverseaza Romania;

O importanta mostenire culturala si istorica;

Cel mai important furnizor de energie din tara.

Zone intregi lipsite de sistemul de transport, in special in sud, de-a lungul Dunarii ;

Calitate slaba a drumurilor. In zona de munte, reteua drumurilor forestiere slab dezvoltata (rezultand astfel dificultati in exploatarea eficienta a lemnului)

Inexistenta unei autostrazi in regiune;

Niciun drum/cale ferata in legatura cu Bulgaria ;

Porturi slab dezvoltate;

Deficiente mari in furnizarea apei potabile si o retea de canalizare slab dezvoltata;

Retea de gaz slab dezvoltata;

Cel mai redus numar de abonamente telefonice din Romania;

Dezvoltarea insuficienta a infrastructurii de baza (apa gaze, canalizare, etc) in mediul rural impiedica dezvoltarea industriala in afara marilor orase;

Infrastructura de afaceri insuficient dezvoltata;

Infrastructura sociala si de educatie slab dezvoltata;

Existenta zonelor urbane degradate;

Infrastructura specifica de informare, cercetare si inovare in tehnologie slab dezvoltata;

Calitatea slaba a energiei electrice;

Insuficienta/uzura infrastructurii de cultura, sport, agrement reduce calitatea vietii.

INFRASTRUCTURA

Oportunitati

Amenintari

Potential de exploatare a Dunarii ca un coridor de transport cu cost redus ;

Flux de investitii semnificativ privind infrastructura de transport principala deja planificat in regiune ;

Constructia podului Calafat-Vidin (acces la sosea si cale ferata);

Cresterea accesibilitatii si atractivitatii regionale ;

Cresterea investitiilor si dezvoltarea regiunii;

Cel mai accesibil aeroport din provincie, cu facilitati si utilitati tehnice satisfacatoare;

Potential energetic amenajabil;

Oltenia poate fi exclusa din societatea informationala datorita posibilitatii reduse de procurare a computerelor, accesului scazut la Internet etc.

Insuficienta facilitatilor de cercetare poate impiedica progresul catre operatii industriale cu valoare adaugata ridicata;

Cresterea disparitatilor intre zonele regiunii, in special intre mediul urban si mediul rural

SECTORUL PRODUCTIV, CERCETAREA SI INOVATIILE

Puncte tari

Puncte slabe

Universitate din Craiova, centru important de cercetare;

Intreprinderile mici si mijlocii activeaza ca si creatori de locuri de munca;

Confectii si textile, produse din lemn si metale (aluminiu) competitive pe piata externa;

Traditie in industria electrotehnica, chimica si constructoare de masini (forta de munca pregatita)

Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism;

Intreprinderi mari inca neprivatizate;

Sistemul bancar nu contribuie inca eficient la dezvoltarea IMM-urilor;

Penultimul loc in tara ca si numar de IMM-uri in regiune si cel mai mic numar de IMM-uri cu capital strain din tara;

Cercetarea aplicata inca limitata la intreprinderile mari;

Abilitati slabe de marketing, antreprenoriale si manageriale;

Capacitate scazuta de atragere a investitiilor straine directe, retea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltata, capacitate slaba de consultanta.

2. SECTORUL PRODUCTIV, CERCETAREA SI INOVATIILE

Oportunitati

Amenintari

Potential de dezvoltare a unor grupuri de IMM (clustere) in regiune;

Interes pentru infiintarea parcurilor tehnologice si industriale;

Sectorul IMM, de la importator net la exportator net ;

Pozitia de frontiera favorabila cooperarii transfrontaliere

Cresterea somajului in urma privatizarii intreprinderilor mari;

Cresterea deficitului balantei comerciale;

Cresterea disparitatilor intre diferitele zone ale regiunii;

Migratia fortei de munca;

Diminuarea productiei in lohn

3.TURISMUL

Puncte tari

Puncte slabe

Fluviul Dunarea, o resursa importanta pentru industrie si turism;

Potential turistic diversificat: arii protejate, parcuri naturale, munti, pesteri, zone rurale nepoluate, ape minerale si statiuni balneare, pescuit si vanatoare, atractii culturale;

A doua regiune in Romania ca numar si importanta a vechilor manastiri (turism ecumenic);

Folclor si traditii, gastronomie bazata pe produse naturale locale;

Interes crescut pentru agroturism;

Existenta vestigiilor culturale si istorice pe teritoriul regiunii

Insuficienta si standard scazut al infrastructurii turistice si de agrement , calitate slaba a cazarii;

Numar redus de evenimente culturale si turistice si cultura limitata in serviciile de turism;

Regiunea se bazeaza pe turismul social (persoane in etate), subventionat de la bugetul de stat ;

Inexistenta investitiilor de capital orientate spre turismul pentru populatia cu venituri mici;

Intarzieri in privatizarea utilitatilor de turism;

Promovarea insuficienta;

In zona de munte rurala exista multe localitati care nu beneficiaza de utilitati (apa, canalizare, deseuri),

Infrastructura de acces catre obiectivele turistice este slab dezvoltata;

Lipsa spatiilor adecvate pentru depozitarea si reciclarea deseurilor in zonele turistice;

3.TURISMUL

Oportunitati

Amenintari

Perspective pentru turismul montan (recreativ) ;

Perspective pentru dezvoltarea turismului rural in zonele izolate ;

Posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si ariilor protejate ca resursa turistica, in acelasi timp protejand mediul regional (turism ecologic) ;

Includerea portiunii de Dunare a regiunii in turismul de croaziera;

Competitivitate scazuta a ofertei turistice regionale fata de alte regiuni din tara si pe plan international;

4.PIATA MUNCII, RESURSELE UMANE SI SERVICIILE SOCIALE

Puncte tari

Puncte slabe

Nu exista diferente majore intre tendintele ocupationale pentru barbati si femei;

Prezenta unui numar mare de universitati publice si private;

Dezvoltarea economiei bazata pe competenta;

Existenta unui numar mare de unitati de invatamant tehnic si profesional;

Interes in crestere pentru invatamantul tehnic (ingineri, programatori);

Existenta centrelor pentru formare profesionala a adultilor si a furnizorilor de formare profesionala autorizati;

Lipsa disparitatilor in privinta accesului la educatie intre femei si barbati;

Interes crescut pentru educatia deschisa si invatamantul la distanta;

Cresterea/imbunatatirea serviciilor de ajutor pentru copii abandonati si a pregatirii personalului in domeniul     protectiei copilului;

Diversificarea formelor de invatamant si pregatire in domeniul serviciilor sociale;

Elaborarea PRAI, PRAO;

Piata fortei de munca rurale concentreaza mai mult de jumatate din forta de munca;

Slaba educatie antreprenoriala;

Munca "la negru" - fenomen foarte larg raspandit;

Declin puternic al angajarilor in industrie;

Descrestere naturala a populatiei;

Existenta decalajului informational in cadrul regiunii;

Infrastructura de educatie insuficienta si neadaptata standardelor moderne in materie;

Insuficienta utilitatilor de transport in mediul rural este inca un obstacol serios pentru multi copii care merg la scoala;

Dificultati de participare la formele de invatamant secundar pentru elevii din mediul rural;

Decalaj intre pregatirea oferita de scoala si cerintele pietei muncii;

Parteneriat slab intre scoala si agentii economici;

Deficit de forta de munca calificata, mai ales in constructii si in sectorul de inginerie moderna;

Interes redus al populatiei Rrome in ceea ce priveste educatia;

Mobilitatea scazuta a fortei de munca intre activitatile sectoriale;

Insuficiente facilitati pentru formarea profesionala continua a populatiei active;

Slaba adaptabilitate a fortei de munca la tehnologiile de varf;

Infrastructura de sanatate precara, insuficienta medicamentelor si a aparaturii medicale, servicii de ajutor de urgenta, de preventie si de tratament ambulatoriu deficitare - problema acuta in mediul rural;

Personalului medical de specialitate insuficient in mediul rural;

Grad scazut de integrare in societate pentru persoanele dezavantajate;

Saraci are efecte asupra posibilitatilor de acces la educatie si a conditiilor de sanatate

4.PIATA MUNCII, RESURSELE UMANE SI SERVICIILE SOCIALE

Oportunitati

Amenintari

Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de munca;

Stabilirea unor obiective comune si a unui parteneriat puternic intre institutiile de instruire si angajatori;

Fonduri relativ mari alocate de catre UE pentru dezvoltarea resurselor umane si serviciilor sociale;

Cresserea venitului pe cap de locuitor in regiune;

Programe pentru reducerea decalajului informational din cadrul regiunii;

Cresterea indicelui de dependenta (populatia inactiva si neocupata raportata la 1.000 de persoane ocupate)

Cresterea migratiei si a ratei somajului;

Cresterea decalajului educational intre mediul urban si cel rural;

Cresterea participarii la invatamatul superior in paralel cu cresterea abandonului scolar;

Salarii mici in sectorul bugetar, avand ca efect criza pregatirii in domeniul invatamantului preuniversitar, respectiv insuficienta personalului medical la sate;

Precarizarea/subevaluarea fortei de munca autohtone pe piata europeana a muncii;

5. ZONELE RURALE SI MONTANE

Puncte tari

Puncte slabe

Zona cu potential agricol semnificativ;

Rezerve importante de lemn (mari suprafete impadurite);

Un relief adecvat practicarii turismului de diferite feluri - in special agroturism (munti, dealuri, Dunarea, parcuri naturale si zone protejate cu flora si fauna unice);

Existenta unui insemnat numar de centre de cercetare si de statiuni experimentale specializate in domenii agricole (vin, mere, cartofi);

Costuri scazute pentru terenurile agricole;

Existenta planurilor de dezvoltare in mediul rural pentru infiintarea unor centre de polarizare cu functiune urbana;

Infrastructura slab dezvoltata in mediul rural;

Rentabilitate scazuta a agriculturii datorita faramitarii terenurilor, unitatilor productive mici, mecanizarii reduse

Forta de munca imbatranita

Insuficienta irigare a terenurilor agricole;

Monocultura vegetala (concentrare ridicata a cultivarii

cerealelor - diversificare scazuta a productiei agricole);

Saracia - un obstacol in calea investitiilor pentru diversificarea economiei rurale;

Insuficienta dezvoltare a utilitatilor de baza si a serviciilor publice (educatie, sanatate) in zonele rurale;

Promovare insuficienta a produselor alimentare si nealimentare traditionale din zonele rurale (inclusiv produse de artizanat confectionate manual, produse specifice zonei montane);

Lipsa sistemelor de colectare a produselor agricole, a pietelor de "gros";

Inexistenta unei burse a marfurilor agro-alimentare care sa duca la existenta unei piete libere in domeniu;

Produse agricole neetichetate si necertificate;

Oportunitati reduse de angajare in alte sectoare decat agricultura;

5. ZONELE RURALE SI MONTANE

Oportunitati

Amenintari

Oportunitati de finantare pentru imbunatatirea infrastructurii de baza si mecanizarii agriculturii (Romania va fi cel mai important beneficiar al fondurilor structurale pentru agricultura in 2007);

Asocierea intre fermieri pentru a imparti costurile de productie si a creste profitabilitatea in agricultura;

Posibilitatea de a realiza produse ecologice;

Migrarea populatiei tinere catre zonele urbane;

Largirea UE va duce la cresterea competitiei pentru produsele agricole, putand defavoriza unele sectoare traditionale, in prezent competitive la export;

Fenomenul de globalizare;

6.MEDIU

Puncte tari

Puncte slabe

Calitatea aerului si a apei in zonele de munte;

Cel mai mare parc national (Domogled - Valea Cernei) si cel mai mare parc natural (Portile de Fier - singurul care cuprinde principalele formele de relief) din tara, aflate partial pe teritoriul regiunii;

Existenta unor programe de reabilitare a Dunarii, precum si a baltilor si lacurilor din Lunca Dunarii;

Cresterea interesului fata de domeniul mediului;

Existenta unui important cadru natural nepoluat;

Existenta specializarii pe probleme legate de mediu in sistemul de invatamant;

Dificultasi in implementarea normelor UE;

Sistemul integrat de monitorizare a factorilor poluanti insuficient dezvoltat;

Inexistenta unui sistem de administrare a zonelor protejate, care sa reglementeze practicarea turismului in astfel de zone;

Spatii verzi insuficiente in orasele regiunii;

Calitate slaba a apei potabile;

Insuficienta instalatiilor de epurare a apei;

Investitii insuficiente in facilitati de tratare a apelor uzate si reciclarea deseurilor solide;

Interes scazut fata de separarea, colectarea si reutilizarea deseurilor;

Existenta unor localitati afectate de poluare industriala;

Poluarea bazinelor hidrografice datorita activitatilor industriale;

Existenta unui numar mare de zone cu risc ridicat de alunecari de teren;

Grad crescut de depreciere a calitatii arborilor in zonele de padure din Dolj, Mehedinti, Gorj;

Sudul judetelor Dolj si Olt - afectat de seceta si amenintat de fenomenul de desertificare;

Insuficienta amenajare pe rauri impotriva inundatiilor;

Inexistenta depozitelor ecologice zonale si a statiilor de transfer;

Grad scazut de educare a cetatenilor in probleme de mediu;

6.MEDIU

Oportunitati

Amenintari

Imbunatatirea calitatii mediului;

UE aloca fonduri substantiale pentru protectia mediului;

Afectarea raurilor principale de catre factori poluanti din alte regiuni;

Prioritatile privind mediul in conflict cu interesele sectoarelor industriale (fabrici de ciment, sectorul chimic, productia termo-electrica);

Degradarea continua a ariilor protejate datorita exploatarii nerationale a resurselor si turismului neecologic;

Diminuarea resurselor de apa ;

Pe baza analizei situatiei existente, a oportunitatilor existente si a avantajelor identificate la nivel regional, au fost astfel stabilite un set de obiective bazate pe prioritati de dezvoltare si un set de masuri pentru implementarea acestora.

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare socio-economica pentru 2007- 2013 este reducerea disparitatilor de dezvoltare intre regiunea SV Oltenia si celelalte regiuni ale tarii in scopul cresterii nivelului de trai al cetatenilor.

Obiective specifice:

1) Crearea de noi locuri de munca avand in vedere scaderea numarului de
lucratori din agricultura si alte cateva sectoare industriale;

Cresterea atractivitatii regionale si dezvoltarea durabila a regiunii prin imbunatatirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane si a potentialului turistic;

3) Cresterea competitivitatii regionale prin sprijinirea intreprinderilor, dezvoltarea
infrastructurii si calificarea resurselor umane.

Pe langa investitii considerabile, pentru realizarea obiectivelor prevazute sunt stabilite urmatoarele prioritati:

1. Sprijinul pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat

2. Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice

4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale

5. Dezvoltarea zonelor rurale si montane

6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului.

PRIORITATI

MASURI

1.Sprijin pentru cresterea competitivitatii economice in sectorul privat

1.1. Sprijin pentru investitii de capital in sectorul privat

1.2. Sprijin pentru investitii Necorporale si dezvoltarea asistentei pentru retelele de intreprinderi si asociatiile profesionale.

1.3.Sprijin pentru dezvoltarea capacitatii de cercetare/ dezvoltare/inovare (inclusiv si in cadrul administratiei publice locale) si reducerea decalajului informational in regiune

2.Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale

2.1.Imbunatatirea infrastructurii de transport, inclusiv cea transfrontaliera;

2.2.Imbunatatirea infrastructurii de afaceri prin crearea de situri tehnologice, industriale, comerciale, de agricultura si mestesugaresti;

2.3. Imbunatatirea infrastructurii sociale si de educatie;

2.4.Reabilitarea zonelor urbane, (inclusiv zone verzi, mosteniri

culturale si istorice, sport si activitati recreative, site-uri industriale deteriorate si abandonate, parcari, zone pietonale, control trafic, parcuri);

2.5.Crearea infrastructurii pentru cercetare si dezvoltare tehnologica pentru sectorul privat si pentru institutii

2.6. Imbunatatirea infrastructurii energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie

3. Dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice

3.1 Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii de turism

3.2 Cresterea atractivitatii turismului in regiune, dezvoltarea marketing-ului regional

4. Dezvoltarea resurselor umane in sprijinul unei ocupari durabile si imbunatatirea serviciilor sociale

4.1 Dezvoltarea sistemului de educatie (preuniversitar si universitar) si formare profesionala initiala si facilitarea tranzitiei de la scoala la piata muncii

4.3 Cresterea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor la nevoile pietei muncii

4.2 Dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua (FPC), cresterea accesului si participarii la invatarea pe intreg parcursul vietii

4.4 Masuri active pe piata fortei de munca si instruire in special pentru someri si grupuri dezavantajate

4.5 Dezvoltarea serviciilor medicale, sociale si de voluntariat in sprijinul cetatenilor

4.6 Dezvoltarea resurselor umane in cadrul autoritatilor publice locale si a structurilor implicate in gestionarea asistentei comunitare

5. Dezvoltarea zonelor rurale si montane

5.1 Dezvoltarea infrastructurii rurale

5.2 Cresterea competitivitatii fermelor agricole si a intreprinderilor in mediul rural

5.3. Diversificarea economiei rurale si dezvoltarea spatiului rural

5.4. Dezvoltarea economica durabila a exploatatiilor forestiere si a zonelor montane

5.5. Promovarea initiativelor locale de tip "LEADER"

5.6. Dezvoltarea pescuitului durabil si a acvaculturii

6. Protectia si imbunatatirea calitatii mediului

6.1 Imbunatatirea si extinderea infrastructurii de utilitati (alimentare cu apa, retele de canalizare, gaze naturale si termoficare)

6.2. Extinderea utilizarii sistemelor de tratare a apelor uzate

6.3. Extinderea si modernizarea sistemelor de gestionare a deseurilor

6.4. Protejarea biodiversitatii (dezvoltarea si managementul habitatelor florei si faunei) si a ariilor protejate

6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de monitorizare a mediului si interventie rapida

6.6. Reducerea impactului negativ asupra mediului generat de centralele de energie electrica si termica invechite

Reabilitarea siturilor industriale si militare poluate

6.8 Imbunatatirea infrastructurii adecvate prevenirii riscurilor naturale de mediu

II. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI

MATASARI

1. Localizare

Comuna Matasari se afla in partea central - estica a judetului Gorj, fiind compusa din satele Matasari - resedinta de judet, Croici, Runcurel, Bradetel si Bradet.

Comuna se invecineaza cu:

comunele Ciuperceni si Calnic la nord;

comunele Dragotesti si Slivilesti la sud;

comunele Negomir si Farcasesti la est;

Municipiul Motru la vest.

Legatura cu resedinta de judet este asigurata de drumul judetean DJ 673A si in continuare de drumul national DN 67.

2. Cadrul natural

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul comunei este deluros (Piemontul Getic) fiind inclus in zona cuprinsa intre Motru si Gilort care constituie platforma Jiului. Zona colinara ocupa atat partea estica si partea vestica a comunei, unde culmile dealurilor sunt orientate de la nord la sud, zona puternic fragmentata de numeroase vai ce se indreapta catre paraul Jilt, zona colinara care ocupa aproximativ 80% din teritoriul administrativ. O forma distincta de relief este Lunca Jiltului care este in general plana si are latimea cuprinsa intre 1 si 2 km. Lunca Jiltului este strabatuta de numeroase meandre si brate moarte, cota fiind cuprinsa intre 110 si 115 m.

Structura geologica a teritoriului pune in evidenta depozite de pietrisuri cristaline si nisipuri pliocene specifice epocii cuaternare.

Suprafetele interfluviale netede (din ce in ce mai late spre sud) sunt despartite de vai cu latimi de 100 - 200 m.

Energia releifului se reflecta prin procese de alunecari si fenomenele de eroziune de suprafata si adancime ca si fenomene de colmatare cu aluviuni (terenuri mlastinoase pe Valea Jiltului), fenomene care insa nu afecteaza vetrele de sat.

Reteaua principala de vai are o directie est - vest, fiind completata si de vai mici care au si in general directii orientate nord - vest si sud - est.

Debitele de apa inregistrate pe cursurile de apa au valori diferite in functie de regimul de precipitatii, anual inregistrandu-se viituri de primavara (februarie-mai) cand la apa din ploi se adauga si apele rezultate din topirea zapezilor ca si viiturile de toamna, cu frecventa mai mica decat cele de primavara. Vara debitul de apa scade, iar in timpul secetelor, adancimea de eroziune a torentilor in zona colinara este puternica si transporta cantitati mici de aluviuni.

2.1. Clima

Regimul climatic ce caracterizeaza localitatea se incadreaza in sectorul de clima temperat - continentala cu veri calduroase si ierni moderate, dar cu o repartitie neuniforma a componentelor climatice datorita varietatii reliefului si a orientarii culmilor dealurilor.

Temperatura medie anuala este de + 10,2 0C cu temperaturi medii de + 26,1 0C in perioada cea mai calduroasa (luna iulie) cu minime de − 3 0C pentru sezonul rece (luna ianuarie) pana la - 31 0C.

Precipitatiile sunt repartizate neuniform in timp si la o medie anuala a precipitatiilor de 585,2 mm/m2, inregistrandu-se valori de 80 - 90 mm/m2 in luna iunie (cea mai ploioasa) si de 30 - 40 mm/m2 in luna februarie (cea mai secetoasa).

Vanturile dominante sunt canalizate pe principalul curs de apa - din nord (Crivatul), dar si vest (Austrul) - cu manifestari primavara si la sfarsitul verii.

2.2. Apa

Reteaua hidrografica a teritoriului comunei Matasari este formata din paraul Jilt si de afluentii acestuia (paraie) de pe teritoriul comunei. In aceasta situatie se apreciaza o densitate redusa de retea hidrografica de natura permanenta sau torentiala.

Apele de suprafata au un grad redus de poluare si constituie principala sursa pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei cu gospodarii individuale si a animalelor.

Panza freatica are adancimi variabile intre 4 si 15 m in zona de lunca si 10 - 15 m in zona de deal, astfel incat in toate satele comunei apa este corespunzatoare calitativ.

2.3. Solul

Pe teritoriul comunei Matasari s-au format in timp soluri brune argilice, soluri brune podzolice, soluri podzolice argilo - aluviale (platouri), vertisoluri (intalnite de la lunci pana la terase), regosoluri (reduse ca suprafata si slab productive), soluri aluvionare si aluviuni (in lunca Jiltului si in lungul vailor).

2.4. Flora si fauna

Flora se compune din plante submerse si de suprafata. Din prima categorie (unele disparute odata cu procesul general de deteriorare a apelor) amintim nuferii albi de nisip, cu tije lungi de pana la 2 m, care formau covoare in anumite parti ale unui curs de apa, covoare impenetrabile pentru ambarcatiuni. Acele tulpini erau inconjurate de mici banutei galben-verzui, pe care ochii scufundatorului ii vedeau aprinsi de razele care veneau din adanc. Plantele submerse sunt si lianele de apa, destul de lungi, pe care le flutura curentul la diverse adancimi si le orienteaza pe directia lui, ele fiind de multe ori acoperite de o mazga usoara de fire de namol si de nisip, purtatoare de plancton, ele insele fiind un filoplancton. Dintre plantele acvatice de suprafata, amintim agresiva si tenacea "lintita". In asociatie cu ea se afla castanele de apa cu ghimpi, otratelul si plutnita.

Fauna diversificata ocupa toata zona Matasarilor si este compusa din:

o      Mamifere: popandaul, harciogul, soarecii mari de miriste, sobolanii acvatici si rapitoare de talie mica, dihorul de stepa si cel domestic. Se intalnesc sporadic si migrator mistretul, vulpea, lupul, caprioara. Se gaseau, in deceniile trecute, viezurele, jderul, mai multe specii ale "parsului", chiar si ursi.

o      Pasari: privighetoarea mica, pupaza, specii de mierle, sticletii, scatii, sfranciocul, bot-grosul, cristeiul. Dintre pasarile insectivore amintim ciocanitoarea, ghionoaia, pitigoii verzi cu guler alb, ciufii. Alte specii: porumbei domestici si salbatici, turturelele. Dintre pasarile cu talie mai mare, de interes vanatoresc intalnim sitarul si fazanul. Pasarile rapitoare sunt reprezentate prin speciile de vinderi, vanturelul-de-seara, soimii. Ciorile, stancutele, corbii sunt prezenti, iar ulii sunt vazuti in lunile de iarna.

2.5. Resurse

Resursele pe care se bazeaza potentialul economic al comunei sunt reprezentate prin industria extractiva a carbunelui (lignitului). Subsolul comunei este bogat in zacaminte de carbune, fapt ce a determinat deschiderea de cariere (Jilt Sud si Jilt Nord) si mine de exploatare.

Repere istorice

Hartile vechi (precum aceea a stolnicului Cantacuzino la 1700 sau cea a lui Schwantz la 1722), desi nu consemneaza localitatea, dau stire despre oamenii de aici prin intermediul reliefului: dealuri cu paduri intinse, insemnate suprafete acoperite cu vita de vie si pomi fructiferi, culturi cerealiere in lunca Jiltului si urmare a tuturor acestor benefaceri naturale, cresterea animalelor si a viermilor de matase. Geografia le-a fost Matasarilor si istorie in acelasi timp, dovada numele localitatii, Matasari (cei care se ocupa cu producerea matasii).

III. ANALIZA SITUATIEI CURENTE

Evaluarea si examinarea comunei Matasari se va face pe 6 domenii prioritare care sunt cuprinse in prioritatile operationale ale Planului National de Dezvoltare 2007-2013 care reprezinta "documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala, aprobat de Guvern si elaborat intr-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economica a Romaniei in conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene" (sursa: sinteza PND 2007-2013).

Pentru o analiza mai detaliata a celor 6 domenii s-a impartit fiecare in categorii, dupa cum urmeaza:

DOMENII

CATEGORII

1.Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala

Agricultura

Productia vegetala

Zootehnie

Silvicultura

Viticultura

2. Infrastructura si Mediu

Infrastructura de transport

Infrastructura de utilitati

Sanatate

Mediu

3. Economic

Economic

Mediu de afaceri

4. Turism

Turism

5. Educatie si cultura

Invatamant

Cultura

6. Resurse Umane

Populatie

1. Agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala

Agricultura

Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii sa practice o serie de activitati predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor si cresterea animalelor.

1.2. Productia vegetala

In comuna Matasari se cultiva in special porumbul.

Intalnim mai jos prezentarea grafica a acestora:

1.3. Viticultura si pomicultura

In comuna se cultiva 33 ha vii si 44 ha pruni si corcodusi.

1.4. Zootehnia

O contributie importanta la dezvoltarea zootehniei in comuna Matasari o are suprafata de pasune existenta, 763 ha.

Efectivul de animale la inceputul anului 2008 se prezinta astfel:

CATEGORIA

NUMAR

Bovine

Ovine

Caprine

Cabaline

Porcine

Pasari

Familii de albine

Distributia acestora este prezentata in graficul de mai     jos:

2. Infrastructura si Mediu

2.1. Infrastructura de transport

Principala cale de acces in comuna este DJ 673A.

Comuna Matasari se afla pozitionata in apropiere de orase importante, ceea ce ii sporeste potentialul.

  • Motru;
  • Targu Jiu;
  • Turceni;

Din centrul comunei se parcurg urmatoarele distante pana la cele mai importante cai de acces sau servicii:

v    Gara - Targu Jiu;

v    DN 67 - 15 km;

v    E 79;

v    Autostrada A1 - 250 km;

v    Aeroport Craiova;

v    Port Drobeta Turnu Severin;

v    Benzinarie in comuna Ciuperceni - 15 km.

2.2. Infrastructura de utilitati

Localitatile din comuna Matasari dispun de un sistem propriu de alimentare cu apa in proportie de 60%. Proiectul de modernizare si extindere a retelei de alimentare cu apa potabila face parte din proiectele prioritare ale comunei in perioada 2007 - 2013. Localitatile dispun de retele de canalizare in proportie de 60%. Proiectul de extindere a retelei de canalizare face parte din proiectele prioritare ale comunei in perioada 2007 - 2013. In prezent locuitorii comunei Matasari dispun de alimentare cu gaze naturale in proportie de 50%, proiectul de extindere a retelei de distributei a gazului metan in comuna face parte din proiectele prioritare ale comunei in perioada 2003 - 2013. Gospodariile din comuna sunt racordate la Sistemul Energetic National in proportie de 100%.

Comuna se afla in zona de acoperire a retelelor de telefonie mobila si telefonie fixa. Locuitorii comunei beneficiaza de televiziune prin cablu in proportie de 100

2.3. Sanatate

Asigurarea serviciilor medicale in comuna Matasari se face de catre trei dispensare umane si un dispensar veterinar. In comuna functioneaza un centru de sanatate, doua farmacii umane si o farmacie veterinara, patru cabinete individuale, un cabinet stomatologic in cadrul carora isi desfasoara activitatea zece medici, cincisprezece asistenti medicali si patru farmacisti.

2.4. Mediu

In comuna Matasari nu exista factori industriali care contribuie la poluarea mediului inconjurator al comunei.

Poluarea se realizeaza din deversarea deseurilor in locuri neamenajate, care deterioreaza terenul in locurile unde sunt depozitate.

3. Economic

Datorita resurselor de care dispune, localitatea prezinta potential de afaceri unde investitorii ar putea desfasura activitati in domeniul extractiv.

3.1 Mediu de afaceri

Intreprinzatori locali:

o      Agentia Domeniului Statului,

o      Agentia Economica Romana,

o      Cooperativa de Credit Jiul,

o      Loteria Romana,

o      Orange Romania,

o      S.C. Petrom,

o      S.C. Romgaz,

o      S.C. Rodipet,

o      S.C. Romtelecom,

o      S.C. Bancpost,

o      S.C. Frontera,

In comuna Matasari isi desfasoara activitatea: "Cooperativa de credit" si BRD.

4. Turism

Datorita organizarii regionale, facilitatilor fiscale si avantajelor oferite, la nivelul zonei exista posibilitati multiple de a se investi in turism.

Se pot amenaja baze de agrement, centre de vanatoare si pescuit, trasee forestiere si circuite sportive, tabere, cabane, pensiuni. Pot fi vizitate bisericile - Biserica Sf. Nicolae - locurile si monumentele istorice - monument istoric in sat Croici, pot fi admirate traditiile populare si gustate mancarurile traditionale.

5. Educatie si cultura

5.1. Invatamant

Infrastructura de invatamant din comuna Matasari este formata din patru gradinite, patru scoli si un liceu, Colegiul Tehnologic Matasari, in cadrul carora functioneaza patru laboratoare scolare (fizica, chimie, biologie si informatica) si trei ateliere scolare.

5.2. Cultura

Pentru pastrarea traditiilor si a culturii trebuie mentionat faptul ca se doreste construirea unui camin cutural multifunctional in perioada prevazuta in Strategia de Dezvoltare Locala 2007 - 2013.

Pe raza localitatii intalnim un camin cultural.

La nivelul comunei Matasari se desfasoara o serie de activitati culturale cum ar fi aniversari, comemorari si alte activitati pe diferite teme. Acestea se desfasoara in colaborare cu scoala, caminul cultural.

In cadrul comunei exista cinci biserici ortodoxe si doua biserici de alta religie.

Evenimente culturale cu caracter traditional:

  • "Fii Jiltului" care se sarbatoreste pe 18 octombrie.

6. Resurse umane

6.1 Populatia

In prezent comuna Matasari are un numar de 7500 de locuitori (50% barbati si 50% femei), majoritatea fiind de etnie romana si religie ortodoxa.

Nr. Crt.

Structura populatiei

Nr. persoane

Persoane apte de munca

Persoane inactive

Pensionari

Copii

TOTAL

Numarul gospodariilor este de 2200 si numarul locuintelor este de 2027.

6.2. Forta de munca

Cea mai mare parte a locuitorilor comunei Matasari lucreaza in sectorul extractiv.

In general exploatarea carbunelui energetic a produs efecte pozitive in viata locuitorilor din zona, carora le-a asigurat locuri de munca si conditii mai bune de viata, cat si dezvoltarea unor localitati care au devenit centre de cazare miniere, in care s-au realizat lucrari de echipare tehnico-edilitara peste nivelul celorlalte localitati din judet.

IV. ANALIZA SWOT

Orice comuna trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica in ceea ce priveste dezvoltarea sa in viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotica, in cadrul careia se pot rata oportunitati si se consuma irational resurse pretioase. Experienta internationala a aratat ca proiectele si programele operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte dintr-un cadru coerent si cand exista o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategica (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunitatii pe o perioada de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost urmatoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a comunitatii, analiza sectoriala a domeniilor strategice principale si articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validitatii stiintifice, implicarea comunitatii, transparenta, obiectivitatea, coerenta si continuitatea demersului.

Pentru a da roade, insa, planificarea strategica trebuie insotita de promovarea, la nivelul administratiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil sa identifice si sa speculeze oportunitatile aparute in beneficiul comunitatii.

Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats (riscuri).

Pentru a avea certitudine ca politicile si programele existente corespund necesitatilor de dezvoltare a comunei Matasari, in cadrul limitarilor impunse de resursele locale disponibile si pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeana sustine politica de dezvoltare regionala s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locala pentru perioada 2007-2013.

Punctele forte si cele slabe sunt legate de comuna si de strategiile acesteia, si de modul cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul de piata si din directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general nu are niciun control. Analiza SWOT ia in considerare organizarea asezarii, performantele acesteia, produsele cheie si pietele strategice.

Analiza SWOT permite concentrarea atentiei asupra zonelor cheie si realizarea de prezumtii (presupuneri) in zonele asupra carora exista cunostinte mai putin detaliate. In urma acestei analize se poate decide daca zona isi poate indeplini planul, si in ce conditii.

Unele 'oportunitati' si 'amenintari' vor aparea din 'punctele tari' si 'punctele slabe' ale comunei.

Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.

CUM PUTEM IMPLINI ASTEPTAR ILE LOCUITORILOR COMUNEI?

CE OPORTUNITATI PUTEM FRUCTIFICA?

CE AM PUTEA FACE

(Oportunitati si amenintari)

CE SE ASTEAPTA CEILALTI SA FACEM?

(Dorintele locuitorilor comunei)

Rafinare ulterioara

CE TREBUIE SA NE PREOCUPE?

STRATEGIE

CE RESURSE SI POTENTIAL VREM SA DEZVOLTAM?

CE VREM SA FACEM?

(Valorile comunei si locuitorilor ei)

STRATEGIE

CE PUTEM FACE?

(Punctele forte si punctele slabe)

Intrebari cheie care indruma analiza strategica:

In urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui sa stea la baza elaborarii strategiei in vederea dezvoltarii durabile, si anume:

SHAPE * MERGEFORMAT

COMUNA

Matasari

Dezvoltare economica

Dezvoltare

infrastructura

Cresterea

atractivitatii

Creare locuri de munca

Programe de formare profesionala

Competitivitate

Confort social

Cultural

Agrement

1. Viata economica a comunei Matasari, trebuie revigorata si dezvoltata in toate domeniile sale: agricultura, zootehnie, industrie, comert si silvicultura.

Consilul Local va trebui sa investeasca pentru revitalizarea vietii economice a comunei, trebuie sa fie prioritatea numarul unu, deoarece produce cele mai mari efecte benefice.

2. Infrastructura necesita imbunatatirii continuu, de aceea investitiile trebuie facute dupa anumite criterii economice astfel incat sa produca beneficii:

- siguranta si securitatea locuitorilor comunei impotriva calamitatilor;

- raportul valoarea investitiei/ efecte economico-financiare produse;

- raportul valoarea investitiei/numarul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic un alt punct important pentru cresterea atractivitatii comunei il constituie facilitatile culturale si de agrement pe care le ofera sau pe care ar putea sa le ofere comuna Matasari, astfel incat confortul social al locuitorilor sa fie imbunatatit. Complementar acest lucru va creste si atractivitatea turistica a comunei.

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

PUNCTE TARI

T     Existenta conditiilor si traditiei pentru dezvoltarea activitatii zootehnice in comuna;

T     Conditii favorabile pentru productia agricola

T     Teren arabil in suprafata totala de 536 ha;

T     Populatia comunei detine: 6307 de pasari, 690 capete de bovine, 122 capete de caprine, 189 capete de ovine, 1138 capete de porcine, 89 cabaline, 280 familii de albine.

T     Prezenta fondurilor europene ce pot fi absorbite in vederea impulsionarii afacerilor in agricultura;

PUNCTE SLABE

T     Fragmentarea suprafetelor agricole ce conduce la practicarea unei
agriculturi traditionale slab competitive economic;

T     Desfiintarea marilor unitati productive si de cercetare de tip agricol, de unde rezulta productivitatea relativ scazuta a muncii in agricultura;

T     Existenta unor suprafete cu destinatie agricola necultivate;

T     Investitii insuficiente in agricultura;

T     Degradarea sistemului de irigatii, inexistenta instalatiilor moderne de irigare;

T     Organizarea ineficienta a filierelor pe produs si numarul mic de contracte
de preluare a productiei;

T     Lipsa unui sistem centralizat de desfacere al produselor agricole;

T     Temerile producatorilor in ceea ce priveste piata de desfacere a produselor agroalimentare din gospodarie;

T     Utilaje agricole insuficiente pentru efectuarea la timp a lucrarilor agricole;

T     Imbatranirea fortei de munca in agricultura;

T     Pensii mici pentru agricultori

T     Dotarea tehnica slaba a tuturor sectoarelor din zootehnie si agricultura;

T     Lipsa resurselor materiale care sa faciliteze angajarea specialistilor in agricultura in domeniul rural in stadiul actual (slaba eficienta economica a exploatarilor agricole nu permite angajarea in totalitate a specialistilor existenti);

OPORTUNITATI

T     Conditii favorabile de obtinere a produselor ecologice, ce pot fi exportate in conditii deosebit de avantajoase;

T     Facilitati legislative privind arendarea suprafetelor agricole;

T     Existenta unor asociatii profesionale si a unor organisme de sprijin a producatorilor;

T     Posibilitatea infiintarii unor ferme zootehnice;

T     Accesarea fondurilor europene pentru finantarea agriculturii;

T     Existenta cadrului legislativ pentru intemeierea si dezvoltarea exploatarilor agricole;

T     Sprijinul oferit de Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola din judetul Gorj cu privire la accesarea fondurilor europene;

T     Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol;

T     Existenta Planului National Strategic pentru Dezvoltare Rurala;

AMENINTARI

T     Eroziunea si degradarea calitatii solurilor ce pot conduce la scaderea randamentului;

T     Frecventa ridicata a perioadelor secetoase in agricultura;

T     Riscul sporit de inundatii;

T     Degradarea solurilor;

T     Capacitatile reduse de prelucrare a productiei vegetale ce pot determina pierderi in perioadele de varf de productie;

T     Numarul de concurenti in crestere pentru produsele agroalimentare de pe piata Uniunii Europene.

T     Cadrul legislativ instabil;

T     Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene;

  1. INFRASTRUCTURA SI MEDIU

PUNCTE TARI

T     Localitati apartinatoare: Matasari, Bradet, Bradetel, Runcurel si Croici

T     Orase importante apropiate: Motru, Targu Jiu si Turceni;

T     Retea de electricitate de care dispun 100% din gospodarii;

T     Existenta CaTV in proportie de 100%;

T     Retea iluminat public in proportie de 100%;

T     Retea de telefonie fixa si mobila

T     Existenta a patru cabinete medicale individuale, a unui cabinet stomatologic si a unui Centru de Sanatate;

T     Eforturi ale autoritatilor locale de aplicare riguroasa a legislatiei privind protectia mediului.

PUNCTE SLABE

T     Dotarea necorespunzatoare cu echipament

T     Infrastructura de transport slab dezvoltata

T     Interesul scazut al agentilor economici in protectia mediului inconjurator;

T     Neefectuarea de lucrari de stabilizare in zonele ce prezinta pericole de alunecari de teren;

T     Educatia ecologica este superficiala;

T     Necolectarea selectionata a deseurilor, in vederea reciclarii, refolosirii, recuperarii sau valorificarii lor;

T     Gestionarea deseurilor necorespunzatoare;

T     Rampa de deseuri neconforma cu cerintele UE;

OPORTUNITATI

T     Construire pod;

T     Realizarea de alei pietonale;

T     Modernizarea si extinderea retelei de alimentare cu apa potabila;

T     Extinderea retelei de canalizare;

T     Retea de distributie a gazului metan;

T     Dotari pentru interventii in caz de situatii de urgenta;

T     Lucrari de cadastru imobiliar intravilan si extravilan, reactualizare PUG;

T     Reabilitarea si dotarea corespunzatoare a Centrului de Sanatate;

T     Organizarea sistemului de colectare selectiva, a spatiului de depozitare temporara si transportul deseurilor;

T     Lucrari de regularizare a albiei paraului si aparari de maluri;

T     Inchiderea platformelor de gunoi

T     Dotarea cu utilaje si echipamente pentru serviciul de gospodarire comunala

T     Dotari administratie locala.

AMENINTARI

T     Lipsa informatiilor legate de normele europene de mediu in randul micilor intreprinzatori;

T     Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si administrarea proiectelor finantate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructura si mediu;

T     Mentalitatea de indiferenta fata de protectia mediului;

T     Lipsa resurselor materiale pentru indeplinirea obiectivelor de investitii propuse;

T     Lipsa informatiei in legatura cu programele de finantare europeana;

  1. ECONOMIC

PUNCTE TARI

T     Potential existent pentru obtinerea de produse ecologice;

T     Suportul administratiei locale oferit noilor investitori;

T     Existenta in localitate a agentilor economici, care ajuta la dezvolarea localitatii si la crearea de noi locuri de munca;

PUNCTE SLABE

T     Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare notiunilor de marketing;

T     Slaba implementare a sistemului de asigurare a calitatii productiei si produselor;

T     Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii si pentru activitatea de cercetare-dezvoltare;

T     Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole;

T     Informarea succinta cu privire la normele europene

T     Resurse financiare la nivel local, insuficiente pentru sustinerea /promovarea unor investitii;

T     Folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate si eficienta economica scazuta;

OPORTUNITATI

T     Existenta resurselor locale, putin sau necorespunzator valorificate in prezent;

T     Cresterea capacitatii anteprenoriale;

T     Atragerea unor noi investitori in comuna prin facilitatile pe care administratia locala le pune la dispozitie;

T     Oportunitati de finantare ale Uniunii Europene;

T     Dezvoltarea cooperarii locale;

T     Cresterea competitivitatii sectorului IMM;

T     Diversificarea activitatilor economice;

T     Posibilitatea accesarii creditelor cu dobanda subventionata pentru crearea de noi locuri de munca in mediul rural;

T     Programe guvernamentale in derulare de sustinere a sectorului IMM.

AMENINTARI

T     Instabilitatea legislativa;

T     Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comuna, datorita infrastructurii fizice si sociale neadecvate, raportat la potentialul comunei;

T     Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale la cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de recuperat;

T     Oferte de creditare greu accesibile (garantii mari);

T     Rata ridicata a dobanzii la credite;

T     Reducerea ponderii populatiei active si imbatranirea acesteia;

T     Scaderea continua a productiei prin scaderea productivitatii muncii;

T     Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si asistentei sociale in perspectiva.

  1. TURISM

PUNCTE TARI

T     Cadru natural deosebit;

T     Existenta obiceiurilor populare;

T     Potential de dezvoltarea a agroturismului;

PUNCTE SLABE

T     Resurse financiare insuficiente, investitii autohtone si straine insuficiente;

T     Insuficienta locurilor de cazare, deoarece pe raza comunei nu exista nicio pensiune;

T     Inexistenta unor forme de promovare a comunei pentru cresterea numarului de turisti pe teritoriul acesteia.

OPORTUNITATI

T     Imbunatatirea conditiilor infrastructurii fizice si de utilitati;

T     Construirea unui complex turisitc si de agrement in comuna;

T     Se pot dezvolta agroturismul si turismul de week-end

T     Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene.

AMENINTARI

T     Reactia redusa a mediului local la schimbarile si provocarile zilelor noastre, conducand la scaderea competitivitatii teritoriului comunei, in favoarea altor teritorii, considerate mai interesante de catre turisti si investitorii in turism;

T     Nepromovarea suficienta a zonei pentru atragerea turistilor;

T     Migrarea turistica catre alte regiuni.

5. EDUCATIE SI CULTURA

PUNCTE TARI

T     Existenta in comuna a patru scoli, a patru gradinite si a unui liceu;

T     Existenta in comuna a unui camin cultural;

T     Management scolar adecvat in unitatile de invatamant public;

T     Implementarea programelor de integrare a copiilor de etnie in unitatile invatamantului obligatoriu;

PUNCTE SLABE

T     Populatia scolarizata in invatamantul primar si invatamantul gimnazial in scadere;

T     Gradul de acoperire relativ ridicat a posturilor didactice din scoli cu cadre suplinitoare;

T     Procentajul relativ ridicat de elevi scolarizati in invatamantul cu clase
simultane;

OPORTUNITATI

T     Reabilitarea si modernizarea scolilor si gradinitelor;

T     Construirea unui complex social;

T     Construirea unei biserici;

T     Construirea si dotarea cu mobilier a scolilor si a gradinitelor;

T     Construirea unui camin cultural multifunctional;

T     Amenajarea si dotarea unui centru de joaca si recreere pentru copiii comunei;

T     Amenajarea unei baze sportive in comuna;

T     Construirea unor sali de sport in cadrul scolilor.

AMENINTARI

T     Imbatranirea populatiei din comuna;

T     Reducerea populatiei scolare datorata declinului natalitatii;

T     Tendinta de reducere a exigentei in procesul de evaluare didactica;

T     Buget inca insuficient alocat invatamantului public generand fenomene de dotare materiala la limita necesarului unitatilor sau recurgerea la finantare paralela prin aportul familiilor.

6. RESURSE UMANE- PIATA MUNCII

PUNCTE TARI

T     Populatia comunei Matasari numara 7500 persoane;

T     Ospitalitatea recunoscuta a locuitorilor;

T     Rata infractionalitatii extrem de redusa.

PUNCTE SLABE

T     Imbatranirea populatiei (spor natural negativ si migrarea tinerilor spre centre urbane);

T     Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile lumii actuale, in general, si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale, in special;

T     Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate, mai cu seama a celor cu pregatire profesionala inalta;

T     Capacitatea financiara relativ scazuta a locuitorilor zonei.

OPORTUNITATI

T     Atragerea de programe cu finantare europeana pentru stimularea ocuparii fortei de munca;

T     Existenta unor reglementari ce acorda facilitati angajatorilor care creeaza noi locuri de munca pentru someri, tineri absolventi etc.

T     Organizarea de cursuri de formare si reconversie profesionala in comuna;

T     Accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea profesionala a persoanelor active din comuna;

T     Cresterea nivelului de pregatire profesionala a fortei de munca;

T     Implementarea unor poiecte care sa stimuleze implicarea rromilor in activitati aducatoare de venituri;

T     Monitorizarea starii ocupationale a populatiei.

AMENINTARI

T     Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea acestora din viata activa

T     Cresterea somajului in randul absolventilor de liceu;

T     Migrarea fortei de munca

T     Amplificarea pregatirii teoretice a fortei de munca in detrimentul aspectelor aplicative;

T     Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si asistentei sociale in perspectiva;

T     Estomparea traditiilor locale, odata cu trecerea timpului.

V. OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILA

Obiectivele de dezvoltare se pot realiza numai in conditiile unei strategii care sa stabileasca cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei si, in functie de aceasta, sa se stabileasca structura cursurilor de calificare.

Strategiile pe termen lung trebuie evaluate cu atentie mai ales cu privire la viitoarele rezultate. Trebuie luat in vedere si faptul ca rezultatul real nu poate fi prevazut deoarece situatiile neprevazute pot si ele sa exercite o influenta importanta asupra lor.

Principiile strategiei de dezvoltare durabila :

durabilitate- conditii mai bune de trai pentru populatia defavorizata precum si un minim de conditii necesare pentru un trai decent, sanatatea si bunastarea tuturor;

competitivitate- permite dezvoltarea economiei proprii in context regional, national si chiar international, promovarea unui sector privat productiv si competitiv;

sprijin financiar- facilitarea accesului la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investitii si dezvoltare;

o buna administrare- reactia eficienta si efectiva la problemele comunitatii prin responsabilizarea autoritatilor locale si parteneriatul cu societatea civila.

Obiectivele strategiei de dezvoltare durabila:

  1. sa directioneze comuna spre dezvoltare economica cu scopul de a crea mai multe locuri de munca;
  2. sa dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritatile comunitatii, strategia si actiunile sale;
  3. sa sprijine autoritatile publice locale in prezentarea strategiilor financiare si de investitii;
  4. sa determine eficientizarea managementului.

Strategia de dezvoltare durabila este caracterizata de cel putin sapte trasaturi care se recomanda managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu.

Cele sapte caracteristi ale strategiei sunt: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate, create pentru actiune, orientate spre schimbare, orientate spre castig viabil.

Strategia de Dezvoltare Locala se adreseaza comunitatii locale, care si-a aratat interesul pentru obiectivele prezentei strategii si pe care le sustinem, asa cum reiese din consultarea prin chestionar a locuitorilor comunei.

Principalele obiective ale dezvoltarii durabile ale comunei Matasari constau in:

  1. dezvoltarea infrastructurii de baza a comunei;
  2. protectia mediului;
  3. intarirea coeziunii sociale si reducerea saraciei
  4. regenerare rurala.

Formularea strategiei porneste de la urmatoarele premise:

      sa imbunatateasca conditiile de viata ale populatiei comunei (locuinte si locuri de munca la standarde europene);

      sa ridice standardul calitativ al designului comunei, al constructiilor, serviciilor si al imaginii in general;

      sa ofere oportunitati pentru interventia sectorului privat in operatiunile comunei, fie sub forma investitiilor directe in proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultarilor permanente intre parteneri;

      sa permita o anumita flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbari ce au loc in comuna. De aceea, procesul de planificare trebuie sa fie creativ, participativ si anticipativ.

Conform premiselor de formulare a strategiei si a perspectivelor de dezvoltare a comunei Matasari, conceptul strategic trebuie formulat astfel incat transpunerea sa intr-un plan strategic sa asigure un pachet de actiuni care vor conduce la cresterea economica, cresterea bazei de impozitare, crearea de locuri de munca si imbunatatirea calitatii mediului de viata al comunitatii.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economica datorata pozitiei geostrategice a comunei, determinata de atragerea de firme/activitati economice/investitii. In acest sens, trebuie urmate doua puncte prioritare: cresterea gradului de atractivitate a comunei (prin imbunatatirea imaginii, a calitatii vietii, prin revitalizare rurala) si facilitati de atragere a firmelor private (prin investitii in infrastructura, oferta de terenuri si cladiri, servicii strategice, facilitati fiscale, etc.)

Avand in vedere ca o asezare rurala nu este un sistem inchis, iar realizarea celor cinci obiective generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare rurala, politicile, planificarea strategica rurala, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

dezvoltarea durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii de piata;

intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu cerintele populatiei;

twining rural (retea/network) in scopul schimbului de informatii intre localitati cu privire la utilizarea celor mai bune practici (in managementul rural sau managementul de proiect);

realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public-privat;

realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;

integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;

managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;

utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

descentralizarea managementului in sectorul energetic;

design-ul durabil arhitectonic in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor intr-un areal, orientarea spatiala a cladirilor, "structuri verzi' in jurul cladirilor, microclimat, eficienta energetica;

realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitati, ori pentru a recupera mostenirea culturala a unei comunitati si/sau traditiile intregii comunitati locale;

interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale;

fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

analiza capacitatii tehnice de executie;

evaluarea eficientei utilizarii resurselor financiare si umane;

evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia;

corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

evaluarea nevoilor comunitatilor sarace si a capacitatii municipalitatii de a asigura accesul acestora la locuinta, locuri de munca si serviciile publice de baza;

protectia mediului;

realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii (informatii topografice, informatii statistice privind economia locala si regionala, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istanbul-1996, sunt:

planificarea unei intregi zone de locuit va fi integrata astfel incat sa cuprinda cladiri de locuit (individuale sau colective potrivit sistemului de design arhitectonic), cladiri cu destinatie comerciala, parcari, scoli si infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale locuitorilor;

zona de locuit va contine o diversitate de cladiri;

in situatia in care in zona sunt cladiri istorice (din patrimoniul national cultural), acestea vor fi reabilitate (fatada ti interior), fara a afecta proiectul in baza caruia s-a construit. In nici un caz, aceste cladiri nu vor fi transformate sau demolate;

zona de locuit va avea un centru care combina functiunile comerciale, cu cele civice, culturale si de agrement;

zona va contine spatii deschise in forma de scuar, spatii de verdeata sau parcuri;

spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta locuitorilor si pentru a intari relatiile in cadrul comunitatii sau comunitatilor din acea zona functionala;

vor fi proiectate in mod generos spatiile pietonale si de circulatie cu bicicleta. Acestea vor fi exclusive in sait-ul istoric al comunei;

terenurile naturale - forestiere, cu vegetatie florala sau cu luciu de apa vor fi pastrate pe cat posibil sau integrate in parcuri;

comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor;

comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;

orientarea strazilor si plasamentul cladirilor vor contribui la cresterea eficientei energetice.

OBIECTIVE GENERALE

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Matasari sunt:

     Asigurarea conditiilor pentru crearea unor activitati rentabile in zootehnie, agricultura-in special cultura cireselor, visinilor si vitei de vie;

     Protejarea mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din Uniunea Europeana pe care Romania va trebui sa le atinga in totalitate;

     Optimizarea sistemului de sanatate si protectie sociala in comuna;

     Garantarea accesului neangradit al populatiei si al consumatorilor economici la infrastructura (apa, canalizare, distributie gaze, cai de transport, telefonie);

     Reabilitarea si modernizarea scolilor conform standardelor europene;

     Luarea de masuri pentru excluderile sociale, a inlaturarii dezechilibrelor sociale si cresterea ratei de ocupare prin creerea de noi oportunitati investitionale.

OBIECTIVE SPECIFICE

A. POPULATIA SI NEVOILE SOCIALE

a. Demografie

Obiective pe termen mediu si lung

  • conditii de viata atractive pentru tineri, atat pentru cei din localitate cat si pentru cei din exterior (care ar dori sa se stabileasca in comuna),
  • conditii si facilitati pentru familiile tinere cu copii.

b. Starea de sanatate si servicii medicale

Obiective pe termen mediu si lung

  • acces facil la servicii medicale de calitate, prompte si suficiente,
  • populatie educata privind starea generala de sanatate si modalitatile de a duce o viata sanatoasa,
  • eliminarea factorilor de perturbare a calitatii vietii.

c. Starea de ocupare a fortei de munca

Obiective pe termen mediu si lung

  • locuri de munca suficiente si in domenii variate de activitate, cu venituri indestulatoare pentru satisfacerea nevoilor de trai,
  • posibilitatea de a urma cursuri de reconversie profesionala in domenii cautate pe piata fortei de munca.

d. Educatia

Obiective pe termen mediu si lung

  • posibilitatea neingradita de implinire individuala prin educatie,
  • acces la un sistem educational perfomant, flexibil si adaptat conditiilor din mediul rural,
  • infrastructura si baza materiala suficienta si capabila sa satisfaca nevoile legate de actul educational,
  • posibilitatea de formare continua pentru adulti.
  • practicarea de sporturi individuale si de masa, cu baze materiale corespunzatoare.

e. Cultura

Obiective pe termen mediu si lung

  • practici traditionale revitalizate si capabile de a fi transmise nealterate generatiilor viitoare,
  • practici traditionale puse in valoare,
  • aces facil la surse de informatie traditionale sau moderne,
  • infrastructura corespunzatoare cerintelor unei societasi in perpetua miscare.

B. INFRASTRUCTURA

a. Dotari edilitare

Obiective pe termen mediu si lung

  • dotari edilitare functionale si capabile sa deserveasca cetatenii localitatii in conditii civilizate,
  • dotari edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spatiului rural.

b. Drumuri si transport

Obiective pe termen mediu si lung

  • retea de drumuri functionala care sa deserveasca nevoile curente ale locuitorilor si activitatilor economice fara sa afecteze starea mediului inconjurator,
  • sistem de transport modern care sa coreleze transportul feroviar si cel rutier (de persoane sau de marfuri).

c. Alimentare cu apa curenta, canalizare si epurare

Obiective pe termen mediu si lung

  • populatie informata asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate in locuri neamenajate, asupra utilizarii durabile a resurselor de apa si a prevenirii poluarilor,
  • realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate,
  • sistem de furnizare a apei curente si de canalizare capabile sa deserveasca locuitorii comunei.

C. ECONOMIA

a. Agricultura

Obiective pe termen mediu si lung

  • practici de agricultura durabila, adaptate conditiilor climaterice si solului din comuna,
  • activitati agricole diversificate si generatoare de venit la bugetul local,
  • asocierea producatorilor,
  • imbunatatirea practicilor agricole,
  • politici de marketing eficiente.

b. Comertul si serviciile

Obiective pe termen mediu si lung

  • diversificarea obiectului de activitate al firmelor,
  • utilizarea eficienta a resurselor locale,
  • promovarea unor tehnici eficiente de marketing,
  • orientarea partiala spre turisti ca potentiali clienti.

D. MEDIUL INCONJURATOR

a. Poluarea solului, apei si a aerului

Obiective pe termen mediu si lung

  • promovarea practicilor de agricultura ecologica,
  • realizarea unor cursuri de educatie ecologica,
  • curatarea cursurilor de apa si a domeniului public,
  • montarea de cosuri de gunoi pe domeniul public,
  • crearea unor mecanisme de colectare selectiva a deseurilor,
  • realizarea unei statii de depozitare a deseurilor (zonala),
  • impadurirea suprafetelor degradate.

VI. PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU

DEZVOLTAREA DURABILA

1. CONSIDERATII GENERALE

Planul de actiuni este un plan detaliat, pe termen scurt si mediu, care descrie actiunile si pasii necesari aplicarii strategiei si atingerii obiectivelor. Este necesar ca aceste actiuni sa fie prioritizate, astfel incat realizarea lor si atingerea progresiva a tintelor pe termen mediu si scurt sa duca la indeplinirea obiectivelor stabilite pe termen lung.

Contine:

responsabilitatea asumarii sarcinilor,

calendarul desfasurarii actiunilor,

resursele alocate,

metodele de monitorizare si evaluare.

Planul Local de Actiune (PLA) este un instrument de planificare si implementare si contine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica intr-un termen determinat in scopul realizarii obiectivelor generale fixate intr-o strategie. Termenul de realizare a planului local de actiune trebuie sa corespunda termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila (SLDD).

Planul de actiune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt, care utilizeaza resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei intr-o zona bine definita.

PLA va fi revizuit periodic, astfel incat obiectivele fixate sa tina cont de evolutia macroeconomica la nivel national, starea economiei la nivel regional si local, precum si de opiniile comunitatii locale cu privire la implementarea lui. Cu cat revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atat marja de eroare in privinta evaluarii resurselor la un proiect este mai mica, avand in vedere ca, pe masura ce se inainteaza in timp, variabilele economice ce trebuie luate in calcul la o prognoza economica se multiplica.

Planul Local de Actiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a comunei Matasari, reprezinta un pachet de masuri si proiecte necesare schimbarii comunitatii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societatii moderne, astfel ca durabilitatea sa devina punctul forte al acesteia.

Situatia dezvoltarii actuale economice, sociale, de mediu si tehnologice a fost analizata in cadrul procesului de analiza-diagnostic din cadrul strategie de dezvoltare, iar obiectivele strategice au fost creionate, fixandu-se cateva repere ca referinte pentru dezvoltarile ulterioare.

Planul de Actiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala a comunei Matasari reprezinta un pachet de masuri si proiecte necesare schimbarii comunitatii locale pentru atingerea unor parametri specifici societatii moderne.

Rolul Planului de Actiune il reprezinta prezentarea principalelor masuri si proiecte necesare fazei de planificare si implementare a dezvoltarii economico - sociale, astfel incat procesul sa poata fi evaluat continuu prin indicatorii selectionati ca relevanti pentru comuna Matasari.

Necesitatea unui plan de actiune este data de amploarea si complexitatea actiunilor care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite.

La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel incat procesele necesare atingerii obiectivelor sa poata fi bine coordonate:

a. Planul de dezvoltare (planificarea activitatilor)

b. Planul de executare (implementarea activitatilor)

c. Planul de monitorizare (evaluarea activitatilor).

Pentru a avea o dezvoltare inchegata, suportul necesar trebuie sa fie asigurat de catre:

● Administratia Locala - prin Institutia Primariei si Consiliului Local, care trebuie sa-si replanifice dezvoltarea institutionala pentru acordarea unui suport logistic complex necesar planului de actiune

● Comunitatea Locala - cetatenii si organizatiile, actorii principali ai dezvoltarii locale, prin atitudine si participare activa;

● Mediul de afaceri - firme si institutii finantatoare, ca si suport financiar si logistic (informatii si tehnologii moderne).

Planul de actiune cuprinde:

programul de management, care planifica in anul 2008 o serie de activitati de organizare si initiere a implementarii, apoi urmarind evolutia implementarii sa ia masurile cuvenite.

modul de implementare in care competentele si atributiile sunt grupate pe structurii de implementare grupate pe functii ale structurii manageriale: previziune, organizare, coordonare, antrenare

etapele implementarii strategiei de dezvoltare locala la nivelul administratiei locale. Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea prioritatii de realizarea a obiectivelor si masurilor programate conform criteriului presiune - stare - raspuns.

Acest criteriu se aplica astfel:

se masoara presiunea necesitatii indeplinirii fiecarui obiectiv stabilit la momentul initial; aceasta presiune se cuantifica pe nivelurile; maxima, medie, mica

se evalueaza situatia initiala, de fapt, stadiul in care se afla actiunea (studiu de fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.)

se presupune aplicarea masurii

se masoara starea ipotetica finala, care se cuantifica sub forma de raspuns

Planul Local de Actiune, prezinta principalele masuri si proiecte necesare fazei de planificare si implementare a dezvoltarii durabile, astfel: in procesul de dezvoltare sa poata fi evaluat continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu- tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabila (dimensiuni ale durabilitatii) selectionati ca relevanti pentru comuna Matasari. Utilitatea unui plan de actiune este data de amploarea si complexitatea actiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite in Strategia de Dezvoltare Durabila a comunei.

Pentru a asigura o dezvoltare coerenta a comunei Matasari, suportul necesar trebuie sa fie asigurat de catre:

Primaria si Consiliului Local, care trebuie sa-si replanifice dezvoltarea institutionala pentru acordarea unui suport logistic complex necesar Planului Local de Actiune;

Comunitatea Locala - cetatenii si organizatiile, actorii principali ai dezvoltarii locale, prin atitudine si participare activa;

Mediul de afaceri - firme si institutii finantatoare, drept suport financiar si logistic (informatii si tehnologii moderne).

Principalele functii de implementare a strategiei de dezvoltare locala sunt:

1. Functia de previziune - cuprinde activitati care privesc:

realizarea obiectivelor cuprinse in strategia de dezvoltare locala cu alocarea resurselor si mijloacelor de realizare pe anii 2007 - 2013

intocmirea planurilor anuale prin preluarea obiectivelor din strategia de dezvoltare si realizarea acelora care au un grad ridicat de certitudine

elaborarea de proiecte de finantare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii de marketing, analize cost-beneficiu etc. care sa fundamenteze modalitatile si mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor

2. Functia de organizare- cuprinde procesele de management, de grupare de atributii si responsabilitati, delegare de competente cuprinse in strategia de dezvoltare ierarhizate astfel: persoane individuale, agenti economici, grupuri si comitete, primarie, comisii de specialitate din consiliul local.

3. Functia de coordonare- cuprinde activitatile prin care se armonizeaza hotararile, deciziile si actiunile persoanelor implicate in structura de implementare a strategiei de dezvoltare in cadrul functiilor de mai sus (previziune si organizare).

4. Functia de antrenare- cuprinde actiunile de implicare si motivare a cetatenilor, a structurilor constituite si a grupurilor de interese pentru implementarea obiectivelor din strategia de dezvoltare locala.

5. Functia de control si evaluare -cuprinde activitatile prin care performantele obtinute sunt masurate si comparate cu obiectivele stabilite initial in vederea gradului de avansare a programului pentru a se elimina ramanerile in urma. Se vor determina cauzele care determina abateri de la planificare si se stabilesc masuri pentru corectarea abaterilor si pentru continuarea aplicarii strategiei de dezvoltare locala.

2. PRINCIPII SI CONDITII

In vederea realizarii Planului Local de Actiune, primaria comunei Matasari, ca autoritate publica locala, trebuie sa-si intareasca capacitatea institutionala la toate nivelele de decizie si executie, aceasta presupune atragerea si furnizarea de resurse financiare suficiente si mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar si analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilitatilor.

Pentru a putea fi rezolvate problemele curente, cat si cele ce pot apare in viitor Administratia publica locala trebuie sa adopte un management eficient.

Materializarea capacitatii institutionale este un proces de durata in care Administratia publica trebuie sa actioneze pentru schimbarea radicala a atitudinii functionarului public fata de accesul cetatenilor la activitatea administratiei.

In acest sens o principala preocupare a managerului primariei a fost de armonizare a procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.

In ceea ce priveste relatia cu cetateanul, primaria comunei Matasari a demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetatenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2007-2013.

3. OBIECTIVE GENERALE

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Matasari sunt:

Asigurarea accesului neingradit la infrastructura (apa, gaze si canalizare) a tuturor locuitorilor si al consumatorilor economici din comuna;

Reabilitarea si modernizarea in conformitate cu necesitatile si standardele europene a scolilor;

Optimizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si energie;

Protectia mediului prin conformarea progresiva cu standardele de mediu din Uniunea Europeana pe care Romania va trebui sa le atinga in totalitate;

Garantarea conditiilor pentru crearea unor activitati rentabile in zootehnie si agricultura;

Combaterea excluderii si dezechilibrelor sociale prin crearea de noi oportunitati investitionale.

4. CONSOLIDAREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A PRIMARIEI

Conditiile care stau la baza unei dezvoltarii social - economice rapide sunt sustinerea si participarea activa, respectarea legilor si onorarea obligatiilor primariei comunei, precum si implicarea cetatenilor la luarea deciziilor in ceea ce priveste rezolvarea propriilor probleme.

Administratia Publica Locala, fiind o interfata intre cetatean si institutiile statului, trebuie sa elaboreze si sa dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale si consolidarea cadrului institutional.

Activitatea publica locala va fi orientata spre:

Dezvoltarea durabila a comunitatii se va realiza cu ajutorul unirii eforturilor tuturor locuitorilor pentru solutionarea problemelor comune;

Dezvoltarea infrastructurii comunitatii (aprovizionarea cu apa, canalizare etc.)

Ajustarea in continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitatile reale de acumulare a veniturilor la buget;

Elaborarea, aprobarea si controlul strict asupra executarii bugetului.

Eficientizarea gestionarii mijloacelor publice, prin:

Organizarea licitatiilor de cumparare pentru achizitionarea de marfuri, lucrari si servicii pentru necesitatile institutiilor bugetare din banii publici;

Stoparea cresterii volumului de cheltuieli, inclusiv prin reducerea numarului de personal angajat in institutiile bugetare, acolo unde este cazul;

Sporirea responsabilitatii persoanelor cu functii de raspundere pentru depasirea limitelor stabilite de cheltuieli si utilizarea neeconomica a alocatiilor bugetare;

Reevaluarea intregului sistem de servicii publice si transmiterea unor activitati catre sfera privata.

Consolidarea finantelor publice:

Asigurarea cu surse financiare a masurilor pentru satisfacerea necesitatilor social-economice si culturale ale populatiei, pentru dezvoltarea teritoriului subordonat;

Intreprinderea unor masuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii si mentinerea echilibrului bugetar;

Constituirea de fonduri extrabugetare pentru sustinerea unor programe de interes local;

Sustinerea dezvoltarii antreprenoriatului ca forta motrice a economiei de piata.

Stabilirea si promovarea parteneriatului:

Sprijinirea organizatiilor nonguvernamentale care isi desfasoara activitatea in folosul cetateanului;

Participarea la proiecte investitionale comune cu sectorul economic in domeniile social, cultural si de mediu.

Consolidarea managementului administratiei publice locale consta in:

Dezvoltarea managementul resurselor umane

Preocuparea autoritatii locale pentru pregatirea continua a functionarilor publici pe domeniile prioritare dezvoltarii comunei.

Dezvoltarea nivelului de pregatire profesionala

Identificarea unui sistem de training adecvat;

Identificarea necesitatilor si oportunitatilor de instruire;

Corelarea necesitatilor cu potentialul uman existent.

Utilizarea eficienta a resurselor umane

Identificarea regulamentului de organizare si functionare a personalului si a regulamentului de ordine interna;

Personalul sa lucreze in domenii de activitate bine definite.

Cresterea responsabilitatii si a independentei profesionale

Responsabilitate functionarilor publici in conformitate cu prevederile legale;

Constientizarea importantei activitatii fiecarui angajat;

Transparenta functionarii sistemului institutional pentru fiecare angajat;

Acordarea de stimulente financiare in functie de eficienta si competivitatea activitatilor depuse.

Schimbarea de fond a raportului dintre administratie si cetatean

Serviciul public orientat in folosul cetateanului;

Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntati cetatenii si agentii economici;

Intarirea si extinderea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional;

Comunicare operativa cu cetatenii comunei;

Implementarea unui sistem de management al calitatii.

Realizarea unui sistem de monitorizare a calitatii serviciilor publice

Administrarea corespunzatoare a banilor publici;

Programarea eficienta a cheltuielilor si veniturilor;

Dezvoltarea comunei prin atragerea de proiecte si programe cu finantare nerambursabila.

Dezvoltarea managementul informatiilor

Analizarea nevoilor in domeniul software;

Corelarea si integrarea bazelor de date din primariei.

5. PROIECTIA FINANCIARA

Un manager este interesat, in cele din urma, de aspectele financiare ale proiectului in care se implica, oricat de interesanta si de novatoare este realizarea unui proiect.

De aceea, trebuie acordata toata atentia documentelor referitoare la aspectele financiare ale proiectului prezentate prin intermediul studiului de fezabilitate si proiectului tehnic (evolutia estimata a veniturilor si cheltuielilor pentru urmatoarea perioada de timp - de regula urmatorii cativa ani, indicatori de rentabilitate etc.).

Un element cheie al oricarui proiect il reprezinta modul de satisfacere al nevoilor comunitatii locale.

Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atentie si monitorizat pe tot parcursul derularii proiectului. Cheltuielile care urmeaza sa se efectueze in vederea realizarii proiectului nu vor avea o structura omogena si, din acest motiv, trebuie sa se fac distinctia intre diferitele destinatii ale resurselor de care dispune primaria comunei Matasari.

O prima distinctie importanta este cea dintre cheltuielile initiale - care vor fi efectuate pentru a pune in miscare noul proiect - si cele aferente realizarii efective a proiectului.

Primele trebuie efectuate de regula o singura data, in perioada initiala. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil in timp, dar este si mai indepartata in timp fata de momentul intocmirii studiului de fezabilitate si/sau proiectului tehnic.

Este foarte important sa existe un grafic al celor doua categorii de cheltuieli si sa se determine cu precizie momentul in care proiectul sa se realizeze.

In cazul in care acest moment este mai indepartat in realitate decat s-a presupus initatial, s-ar putea ca rentabilitatea proiectului sa nu mai fie cea scontata. Atunci cand se previzioneaza cheltuielile cu activitatea curenta, va trebui sa se determine si marimea resurselor necesare.

Un volum prea mare va tine resurse imobilizate in mod inutil, in timp ce un volum prea redus creeaza riscul unor intreruperi fortate ale realizarii proiectului. Va trebui sa se poata justifica nivelul pentru care s-a optat.

Datele referitoare la veniturile si cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilitatii proiectului. In aprecierea acestei rentabilitati este bine sa se evalueze cum vor arata rezultatele in cazul in care apar evenimente neprevazute.

De aceea s-a stabilit ca planificarea strategica din punct de vedere financiar este greu de realizat datorita schimbarilor legislatiei. Din aceeasi cauza, bugetul local pe urmatorii 7 ani nu se poate exprima exact.

Repartizarea veniturilor arata gradul mare de dependenta fata de bugetul de stat si necesitatea alocarii unor sume care sa permita macar asigurarea unui buget minim de functionare.

6. OBIECTIVELE SI ACTIUNILE PROPUSE

INFRASTRUCTURA RURALA SI MEDIU

Obiectiv

Actiune

Valoare investitie (RON)

Termen de realizare

Modernizarea infrastructurii de transport

Realizarea de alei pietonale in comuna

Construire pod

Crearea si modernizarea infrastructurii edilitare

Modernizarea si extinderea retelei de alimentare cu apa

Extinderea retelei de canalizare

Realizarea retelei de gaz metan

Montarea unui post de transformare in comuna in vederea imbunatatirii parametrilor curentului electric

Lucrari de reabilitare a retelei de iluminat public in comuna

Organizarea sistemului de colectare a deseurilor

Inchiderea platformelor de gunoi

Organizarea sistemului de colectare selectiva, a spatiului de depozitare temporara si transporul deseurilor

Dotarea cu utilaje si echipamente pentru serviciul de gospodarire comunala si salubritate (masina de colectare, pubele)

Stabilizarea zonei

Lucrari de regularizare a albiei paraurilor si aparari de maluri

Siguranta si protectia locuitorilor comunei

Dotari pentru interventii in caz de situatii de urgenta (autospeciala PSI, buldo - excavator, vola, tractor cu remorca si alte dotari)

Asigurarea spatiilor de joaca pentru copii

Amenajarea si dotarea unor centre de joaca pentru copiii comunei

Facilitarea accesarii fondurilor de fianantare nationale si internationale ale UE

Lucrari de cadastru imobiliar intravilan si extravilan, reactualizare PUG

EDUCATIE SI CULTURA

Obiectiv

Actiune

Valoare investitie (RON)

Termen de realizare

Infrastructura si baza materiala suficienta si capabila sa satisfaca nevoile legate de actul educational

Reabilitare si modernizare a scolilor si a gradinitelor

Construirea si dotarea cu mobilier a scolii si a gradinitei din comuna

Practicarea de sporturi individuale si de masa, cu baze materiale corespunzatoare

Construire sali de sport in cadrul scolilor

Amenajarea si dotarea unui centru de joaca si recreere pentru copiii comunei

Amenajarea unei baze sportive in comuna

Revigorarea activitatilor culturale

Construirea unui camin cultural multifunctional

Construirea unei biserici in comuna

Asigurarea asistentei sociale

Construirea unui complex social

SANATATE

Obiectiv

Actiune

Valoare investitie (RON)

Termen de realizare

Acces facil

la servicii medicale de calitate,

prompte si suficiente

Reabilitarea si dotarea corespunzatoare a Centrului de Sanatate

AGRICULTURA

Obiectiv

Actiune

Valoare investitie (RON)

Termen de realizare

Stimularea transformarii gospodariilor taranesti in ferme familiale cu caracter comercial

Asistenta acordata fermierilor in vederea intocmirii de proiecte viabile pentru obtinerea de finantare nerambursabila pentru modernizarea exploatatiilor

2007-2013

Infiintarea unor complexe agrozootehnice

Sprijinirea valorificarii productiei agricole prin masuri de piata

Infiintarea de centre de colectare si sortare a legumelor si fructelor

Incurajarea si sprijinirea parteneriatului public - privat in vederea achizitionarii produselor agricole de baza, prin infiintarea in spatii dezafectate a unor centre de preluare

Implementarea tehnicilor agricole moderne si performante prin perfectionarea continua a pregatirii profesionale

Organizarea de cursuri de calificare in diverse meserii agricole, in asa fel incat toti cei care lucreaza in domeniu sa cunoasca noutatile tehnologice, legislatia nationala si comunitara in domeniu.

VII.VIZIUNEA COMUNITARA

Viziunea cetatenilor comunei Matasari este in spiritul dezvoltarii zonei din punct de vedere economic si social, prin mai buna valorificare a resurselor locale, atragerea investitiilor si investitorilor, revigorarea traditiilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor de tip urban si punerea in valoare a pozitionarii geografice, in deplin respect fata de mediul inconjurator.

Atat Strategia de Dezvoltare Locala, cat si mecanismele institutionale implicate in procesul de implementare trebuie sa tina cont de interesele comunitatii, care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie si se regasesc in portofoliul de proiecte prioritare ale comunei.

Prin intermediul sondajului de opinie au fost aplicate 270 de chestionare cetatenilor comunei Matasari din judetul Gorj pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la prioritatile de dezvoltare ale comunei pe urmatorii 7 ani.

Rezultatele chestionarului privind Strategia de Dezvoltare Locala sunt sintetizate mai jos:   

Nr.crt

Intrebarea

Foarte important

Important

Oarecare importanta

Putin important

Lipsit de importanta

NS/NR

Cat de important considerati ca este proiectul de

CONSTRUIRE POD pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUIREA UNUI CAMIN CULTURAL pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de MODERNIZARE SI EXTINDERE A    RETELEI DE ALIMENTARE CU APA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de EXTINDEREA RETELEI DE DE CANALIZARE pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de LUCRARI DE REGULARIZARE A ALBIEI PARAULUI SI APARARI DE MALURI PENTRU PREVENIREA SI REDUCEREA CONSECINTELOR DISTRUCTIVE ALE INUNDATIILOR pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de REABILITAREA SCOLILOR SI A GRADINITELOR DIN COMUNA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul CONSTRUIREA SI DOTAREA CU MOBILIER A SCOLILOR SI A GRADINITELOR DIN COMUNA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de ORGANIZAREA SISTEMULUI DE COLECTARE SELECTIVA, A SPATIULUI DE DEPOZITARE TEMPORARA SI TRANSPORTUL DESEURILOR pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de INCHIDEREA PLATFORMELOR DE GUNOI pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de REALIZAREA RETELEI DE DISTRIBUTIE A GAZULUI METAN IN COMUNA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de REABILITARE SI DOTARE CORESPUNZATOARE A CENTRULUI DE SANATATE pentru dezvoltarea comunei Matasari ?

Cat de important considerati ca este proiectul privind LUCRARI DE CADASTRU IMOBILIAR INTRAVILAN SI EXTRAVILAN, REACTUALIZARE PUG pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul privind DOTARI PENTRU INTERVENTII IN CAZ DE SITUATII DE URGENTA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de DOTARI ADMINISTRATIE LOCALA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul privind REALIZAREA DE ALEI PIETONALE IN COMUNA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul privind DOTAREA CU UTILAJE SI ECHIPAMENTE PENTRU SERVICIUL DE GOSPODARIRE COMUNALA SI SALUBRITATE pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUIREA UNUI COMPLEX SOCIAL CARE SA CUPRINDA UN CAMIN - AZIL PENTRU BATRANII COMUNEI SI DOTAREA ACESTUIA CU MOBILIER pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de AMENAJAREA SI DOTAREA UNOR CENTRE DE JOACA SI RECREERE PENTRU COPIII COMUNEI pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul privind CONSTRUIREA UNUI COMPLEX TURISTIC SI DE AGREMENT IN COMUNA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUIREA UNEI SALI DE SPORT IN CADRUL SCOLII DIN LOCALITATEA MATASARI

pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul de CONSTRUIREA UNEI BISERICI IN COMUNA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Cat de important considerati ca este proiectul AMENAJAREA UNEI BAZE SPORTIVE IN COMUNA pentru dezvoltarea comunei Matasari?

Din cei chestionati, 92% considera important proiectul de Construire pod pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Din subiectii chestionati, o mare parte (93%) considera important proiectul de Construire a unui camin cultural pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Proiectul de Modernizare si extindere a retelei de alimentare cu apa este considerat important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 95% din subiectii intervievati.

Proiectul privind Extinderea retelei de canalizare este considerat un proiect important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 95% din subiectii intervievati.

Proiectul care vizeaza Lucrari de regularizare a albiei paraului si aparari de maluri pentru prevenirea si reducerea consecintelor distructive ale inundatiilor este considerat important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 100% din subiectii intervievati.

Din cei chestionati, 95% considera ca proiectul privind Reabilitarea gradinitelor si a scolilor din comuna este important pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Proiectul de Construire si dotare cu mobiliar a scolilor si gradinitelor din comuna este considerat important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 93% din populatia intervievata.

Din cei chestionati, un procent de 99% considera ca proiectul de Organizare a sistemului de colectare selectiva, a spatiului de depozitare temporara si transportul deseurilor este important pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Majoritatea subiectilor intervievati (97%) a raspuns ca este important proiectul privind Inchiderea platformelor de gunoi pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Proiectul de Realizarea retelei de distributie a gazului metan in comuna este considerat important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 97% din subiectii intervievati.

Proiectul care vizeaza Reabilitarea si dotarea corespunzatoare a centrului de sanatate este considerat important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 95% din cei chestionati.

O mare parte a subiectilor intervievati (99%) a raspuns ca este important proiectul privind Lucrari de cadastru imobiliar intravilan si extravilan, reactualizare PUG pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Majoritatea subiectilor intervievati (98%) a raspuns ca este important proiectul care vizeaza Dotari pentru interventii in caz de situatii de urgenta pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Proiectul care vizeaza Dotari administratie locala este considerat important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 97% din subiectii intervievati.

Din cei chestionati, un procent de 99% considera ca proiectul privind Realizarea de alei pietonale in comuna este important pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Din cei chestionati, un procent de 99% considera ca proiectul privind Dotarea cu utilaje si echipamente pentru serviciul de gospodarire comunala si salubritate este important pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Un procent de 86% din subiectii intervievati considera important proiectul de Construire a unui complex social care sa cuprinda un camin - azil pentru batranii comunei si dotarea acestuia cu mobilier pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Proiectul de Amenajare si dotare a unor centre de joaca si recreere pentru copiii comunei este considerat important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 95% din subiectii intervievati.

Majoritatea subiectilor intervievati (96%) a raspuns ca este important proiectul privind Construirea unui complex turistic si de agrement in comuna pentru dezvoltarea comunei Matasari.

O mare parte a subiectilor intervievati (97%) a raspuns ca este important proiectul privind Construirea unei sali de sport in cadrul scolilor din localitatea Matasari pentru dezvoltarea comunei Matasari.

O mare parte a subiectilor intervievati (95%) a raspuns ca este important proiectul privind Construirea unei biserici in comuna pentru dezvoltarea comunei Matasari.

Proiectul privind Amenajarea unei baze sportive in comuna este considerat important pentru dezvoltarea comunei Matasari de catre 97% din subiectii intervievati

Pe baza acestor chestionare, a analizei situatiei locale din perspectiva potentialului investitor in economia locala a comunei Matasari, a obiectivelor specifice si a proiectelor identificate a fost intocmita Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Matasari.

VIII. TIPURI DE PROIECTE ELIGIBILE

PENTRU SPATIUL RURAL pentru perioada 2007 - 2013

programe, axe, masuri, submasuri, domenii, activitati, actiuni

1. PROGRAMUL NATIONAL DE DEZVOLTARE RURALA

A. Masuri active in perioada 2007 - 2013

Axa 1 "Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier":

- Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte

- Instalarea tinerilor fermieri

- Modernizarea exploatatiilor agricole

- Imbunatatirea valorii economice a padurii

123 - Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

125 - Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii

- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

- Infiintarea grupurilor de producatori

- Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori.

Axa 2 "Imbunatatirea mediului si a spatiului rural"

- Sprijin pentru zona montana defavorizata

- Sprijin pentru zone defavorizate - altele decat zona montana

214 - Plati de agro-mediu

221 - Prima impadurire a terenurilor agricole

Axa 3 "Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale"

- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

313- Incurajarea activitatilor turistice

322- Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Axa 4 LEADER

4.1 Implementarea strategiilor de dezvoltare locala:

411. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

412. Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

413. Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale

4.21 Implementarea proiectelor de cooperare

4.31 Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului

431-1. Constructie parteneriate public-private

431-2. Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului

611 - Plati complementare directe

B. Masuri active din anul 2010

Axa 1"Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier":

113 - Pensionarea timpurie a fermierilor si a lucratorilor agricoli

114 - Utilizarea serviciilor de consiliere

Axa 2 " Imbunatatirea mediului si a spatiului rural"

213 - Plati Natura 2000 pe teren agricol

223 - Prima impadurire a terenului non-agricol

224- Plati Natura 2000 pe teren forestier

Axa 3" Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale"

341 - Dobandire de competente, animare si implementarea strategiilor de dezvoltare locala

Alocarile financiare ale acestor masuri vor fi asigurate prin redistribuirea acestora in interiorul axelor.

AXA 1: CRESTEREA COMPETITIVITATII SECTOARELOR AGRICOL SI FORESTIER

1.1. Masuri menite sa imbunatateasca cunostintele si sa consolideze potentialul uman

Masura 111 Formare profesionala (training), informare si difuzare de cunostinte

Domeniul de actiune

1. Programe de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte:

a) Programe de formare profesionala de lunga durata pentru imbunatatirea si perfectionarea cunostintelor (realizate la nivel national sau regional) pentru imbunatatirea managementului in domeniul agricol, forestier si agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovatii, difuzarea rezultatelor cercetarii, agricultura ecologica etc.

Aceste tipuri de programe de formare profesionala de lunga durata vor avea cursuri cu durata minima de 200 ore de teorie si practica.

b) Programe de formare profesionala de scurta durata pentru imbunatatirea competentelor tehnice si profesionale, in contextul integrarii sectorului agro-alimentar si silvic si a cunoasterii si respectarii conditiilor de eco-conditionalitate (realizate la nivel judetean si local). Aceste tipuri de programe de formare profesionala de scurta durata vor avea cursuri cu durata minima de 40 ore de teorie si practica.

Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala specifice fiecarui judet.

Actiunile prevazute a se efectua prin aceasta masura au un caracter colectiv si nu individual.

Descrierea operatiunilor (inclusiv a tipurilor de formare profesionala)

1. Sprijinul financiar acordat pentru programele de formare profesionala pot cuprinde actiuni din domeniile agricol, silvic si alimentar, ca de exemplu:

a)     Diversificarea activitatilor in exploatatiile agricole, imbunatatirea calitatii productiei, igiena si siguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunastarea animalelor si sanatatea plantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor in agricultura in concordanta cu standardele Uniunii Europene;

b)     Imbunatatirea si incurajarea afacerilor;

c)     Pregatire tehnica (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelor cercetarii si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.);

d)     Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;

e)     Dezvoltarea unor capacitati inovative in lantul agro-alimentar;

f)      Insusirea cerintelor privind: eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu intretinerea si ameliorarea peisajului respectiv cu protectia mediului.

2. Va sprijini deplasarea fermierilor la diferite targuri, expozitii, proiecte de succes, intruniri tematice, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate in diferite sectoare, sau se pot sprijini actiuni de schimb de experienta (inclusiv pentru persoanele care vor accesa masura 112) etc.

Lista actiunilor prezentate la pct. 1 si 2 nu este exhaustiva.

Masura 112 Instalarea tinerilor fermieri

Domeniul de actiune

Sprijinul financiar acordat in cadrul acestei masuri tinerilor, va fi orientat in special spre modernizarea exploatatiei.

Actiunile realizate in cadrul masurii, se vor axa pe:

a)     imbunatatirea managementului exploatatiei agricole;

b)     dezvoltarea performantelor generale ale exploatatiei agricole;

c)     adaptarea productiei realizate in conformitate cu cerintele pietei;

d)     respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco-conditionalitate, de protectie a muncii, protectia mediului si sanitar-veterinare.

1.2. Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic si sa promoveze inovatia

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole

Domeniul de actiune

In cadrul acestei masuri vor fi sprijinite investitiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala, precum si investitiile privind adaptarea constructiilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare si cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole.

Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde:

a)     Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;

b)     Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investitii prevazute la capitolul "Tipuri de investitii";

c)     Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole;

d)     Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie din surse regenerabile in cadrul fermei;

e)     Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii produselor traditionale la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora.

Vor avea prioritate investitiile realizate:

de asociatii cu personalitate juridica, cooperative, grupuri de producatori, constituite conform legislatiei in vigoare si de membrii acestora;

in ferme ecologice, din sectorul vegetal si de crestere a animalelor;

in sectorul vegetal pentru productia de legume, fructe, cartofi, struguri de vin si orez;

in sectorul de crestere a animalelor pentru bovine de carne, porcine, ovine si caprine.

Descrierea cerintelor si obiectivelor cu privire la imbunatatirea performantei generale a exploatatiilor agricole

Elementele care conduc la imbunatatirea performantei generale a unei exploatatii agricole pot fi:

tehnice:

a)     imbunatatirea calitatii produselor agricole (de exemplu: achizitia de masini si utilaje care pot influenta cresterea/scaderea continutului in anumite substante in produsele obtinute, achizitia de instalatii de muls si tancuri de racire a laptelui care conduc la reducerea numarului de germeni din lapte),

b)     realizarea de investitii in noi tehnologii si imbunatatirea imobilizarilor corporale existente (de exemplu: construirea/modernizarea platformelor de dejectii, statii de epurare, racordare utilitati),

c)     diversificarea productiei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii (de exemplu: investitii in exploatatiile care practica agricultura ecologica);

economico-financiare:

a) cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole,

b)cresterea ponderii productiei vandute pe piata (de exemplu: investitii care contribuie la transformarea fermelor de semi-subzistenta in ferme comerciale);

de mediu:

a)     protejarea mediului, inclusiv reducerea emisiilor daunatoare si a deseurilor (de exemplu: epurarea apelor uzate),

b)     imbunatatirea securitatii ocupationale,

c) adaptarea la standardele sanitar-veterinare, de igiena si de bunastare a animalelor, fitosanitare, ecologice si altele (de exemplu: investitii in padocuri, fanare, sali de muls si de colectare a laptelui, fose septice, bazine de purin, depozite pentru substante fito-sanitare),

d)     sporirea oportunitatilor de producere si valorificare a produselor agricole care indeplinesc standardele comunitare (de exemplu: achizitia de echipamente pentru depozitarea produselor agricole),

e)     cresterea gradului de utilizare a resurselor naturale regenerabile si imbunatatirea eficacitatii folosirii acestora (de exemplu: achizitionarea de instalatii pentru utilizarea energiei din surse regenerabile).

Tipuri de investitii (corporale/necorporale)

In cadrul acestei masuri, sprijinul va fi acordat investitiilor corporale si necorporale, dupa cum urmeaza:

i. Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului;

ii. Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri necesare proiectului;

iii. Construirea si/sau modernizarea fermelor de vaci lapte care se incadreaza in sistemul european al cotei de lapte;

iv. Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu;

v. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;

vi. Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie;

vii. Achizitionarea terenurilor pentru constructii cu scop productiv, a caror valoare nu depaseste 10% din valoarea eligibila a proiectului, stabilita, in baza unui sistem unitar de evaluare;

viii. Infiintarea plantatiilor viticole pe suprafete cu drept individual de replantare, drept de plantare provenit dintr-o rezerva sau a unui drept de plantare noua;

ix. Infiintarea pepinierelor de vita de vie si pomi fructiferi;

x. Investitii pentru producerea si/sau utilizarea durabila a energiei regenerabile in cadrul fermei;

xi. Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire, etc.;

xii. Contributia in natura, conform articolului 54 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, pentru infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si de vita de vie, intr-un procent de pana la 20% din valoarea eligibila a proiectului;

xiii. Costurile generale ale proiectului, reprezentand: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe de certificare, achizitionarea de patente si licente (maxim 10% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii, si maxim 5% in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor);

xiv. Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;

xv. Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.

Masura 122 Imbunatatirea valorii economice a padurii

Domeniul de actiune si scopul masurii

Prin aceasta masura se sprijina investitiile in padurile care se supun regimului silvic si pentru care s-au elaborat amenajamente silvice, potrivit legislatiei nationale si care sunt obligatorii. Sprijinul se va acorda pentru actiuni care contribuie la cresterea valorii economice a padurilor si pentru investitii in echipament de recoltare.

Tipuri de investitii

Sprijinul va fi acordat detinatorilor de paduri sau asociatiilor acestora care au planuri de amenajare conform legislatiei in vigoare. Investitiile vor fi in conformitate cu prevederile amenajamentului silvic in vigoare si cu principiile de gestionare durabila a padurilor ce au ca scop cresterea valorii economice a acestora.

Investitiile se vor baza pe amenajamentele silvice pentru intreaga subparcela definita in conformitate cu legislatia forestiera romaneasca.

Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere

Domeniul de actiune

Sprijinul prin aceasta masura se acorda pentru realizarea de investitii corporale si necorporale in cadrul intreprinderilor pentru procesarea si marketingul produselor agricole care proceseaza materii prime, incluse in Anexa I la Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene, cu exceptia produselor piscicole si care obtin produse incluse si neincluse in Anexa I, in ultimul caz cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1628/2006, pentru:

a)     Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii;

b)     Promovarea investitiilor pentru utilizarea energiei din surse regenerabile;

c)     Adaptarea la cerintele pietei, in functie de resursele locale precum si deschiderea de noi oportunitati de piata;

d)     Promovarea investitiilor pentru producerea biocombustibililor;

e)     Promovarea de investitii pentru respectarea standardelor comunitare;

f)      Cresterea productivitatii muncii in sectorul agro-alimentar;

g)     Aplicarea masurilor de protectia mediului;

h)     Cresterea numarului de locuri de munca si a sigurantei la locul de munca.

De asemenea, sprijinul este acordat pentru investitii corporale si necorporale pentru procesarea si marketingul produselor forestiere, prin:

a)     Cresterea eficientei sectorului de procesare si marketing a produselor forestiere si cresterea calitatii produselor rezultate;

b)     Aplicarea masurilor de protectia mediului;

c)     Adaptarea la cerintele pietii, in functie de resursele locale, a prelucrarii si comercializarii produselor forestiere, deschiderea a noi oportunitati de piata;

d)     Imbunatatirea competitivitatii unitatilor de prelucrare si comercializare a produselor rezultate;

e)     Investitii in scopul obtinerii de combustibil ecologic din biomasa forestiera;

f)      Asigurarea standardelor de protectia muncii;

g)     Cresterea numarului de locuri de munca in sectorul procesarii si valorificarii produselor forestiere;

h) Cresterea productivitatii muncii in sectorul forestier;

i) Introducerea de noi tehnologii si inovatii in domeniul procesarii produselor forestiere;

j) Pentru procesarea produselor forestiere lemnoase sunt eligibile numai operatiile care au loc inainte de prelucrarea industriala in conformitate cu art. 19 din Regulamentul (CE ) nr.

Descrierea cerintelor si obiectivelor cu privire la imbunatatirea performantei generale a intreprinderilor

In cadrul acestei masuri vor fi sprijinite proiectele care contin elemente ce conduc la imbunatatirea performantei generale a intreprinderii beneficiare, dupa cum urmeaza:

- tehnice:

a)     Imbunatatirea si optimizarea fluxurilor de productie, prelucrare si marketing a produselor agricole si forestiere (de exemplu: investitii in achizitia de instalatii, masini, echipamente);

b)     Crearea si/sau modernizarea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de receptionare, depozitare, conditionare, sortare si ambalare a produselor agricole si forestiere (de exemplu: mijloace de transport specializate cum ar fi autoizoterme, autofrigorifice);

c)     Introducerea de tehnologii si procedee pentru obtinerea de noi produse, care sa satisfaca diferitele cerinte ale consumatorilor (de exemplu: instalatii pentru producerea biocombustibililor);

d)     Imbunatatirea productiei, procesarii si marketingului produselor cu standarde de calitate superioare, inclusiv produsele ecologice;

e)     Imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing (de exemplu: constructii si modernizarea laboratoare proprii).

- economico-financiare:

a)     Reducerea pretului de cost al produselor obtinute;

b)     Cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a intreprinderii;

c)     Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie (de exemplu:investitii pentru prelucrarea subproduselor);

d)     imbunatatirea cooperarii orizontale intre procesatori, unitatile care furnizeaza materii prime si sectorul de desfacere.

- de mediu:

a)     Reducerea emisiilor poluante si a deseurilor in scopul protectiei mediului (de exemplu: investitii pentru tratarea, reciclarea si eliminarea produsilor reziduali si deseurilor nocive);

b)     Cresterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile (achizitionarea de instalatii pentru producerea energiei din surse regenerabile) ;

c)     Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igiena in productie (de exemplu: investitii pentru implementarea standardelor de securitate alimentara);

d)     Imbunatatirea calitatii produselor prelucrate si a calitatii produselor alimentare cu respectarea cerintelor de siguranta alimentara precum si a trasabilitatii (de exemplu: investitii pentru implementarea sistemului de management al calitatii).

Sectoarele productiei primare

Sectoarele de productie primara pentru produsele agricole sunt:

Lapte si produse lactate;

Carne, produse din carne si oua;

Cereale;

Legume, fructe si cartofi;

Nutreturi;

Vin;

Seminte oleaginoase;

Plante textile (in, canepa);

Zahar;

Miere albine.

Sectoarele de productie primara pentru produsele forestiere sunt:

Lemnoase;

Nelemnoase (de exemplu: ciuperci, fructe de padure, etc.).

Tipuri de investitii (corporale / necorporale)

Sprijinul va fi acordat pentru investitii corporale si/sau necorporale intreprinderilor din industria de prelucrare a produselor agro-alimentare si forestiere .

Investitii corporale (lista indicativa):

Pentru produsele agricole

a)     Construirea si/sau modernizarea, achizitionarea de cladiri si alte activitati necesare pentru infrastructura rutiera interna, utilitati si racorduri necesare realizarii proiectului;

b)     Constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;

c)     Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate si costuri de instalare;

d)     Constructia si modernizarea de laboratoare;

e)     Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activitatii de productie si marketing;

f)      Achizitionarea terenurilor pentru constructii cu scop administrativ si de productie care nu depasesc 10% din valoarea eligibila a proiectului, stabilita, in baza unui sistem unitar de evaluare.

Pentru produsele forestiere

a)     Constructii noi si modernizari pentru toate categoriile de cladiri, necesare realizarii proiectului, inclusiv utilitati si bransamente care nu depasesc 10 % din valoarea eligibila a proiectului inclusiv leasing sau cumpararea terenului.

b)     Investitii noi pentru cladiri, instalatii, masini si echipamente si/sau modernizarea si retehnologizarea capacitatilor existente pentru obtinerea de produse noi, pentru respectarea standardelor de mediu si pentru producerea de combustibil ecologic.

c)     Investitii noi pentru achizitionarea de mijloace de transport specializate pentru unitatile de procesare, depozitare si marketing, identificate in studiul de fezabilitate.

Investitii necorporale pentru produsele agricole si forestiere (lista indicativa):

i.    Organizarea si implementarea sistemelor de management al calitatii si de siguranta alimentara;

ii.    Cumpararea de tehnologii (know-how), achizitionarea de patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului;

iii.    Costurile generale ale proiectului reprezentand: taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanti, studii de fezabilitate, taxe de certificare pentru pregatirea implementarii proiectului (maxim 10% din valoarea totala eligibila a proiectului, daca proiectul prevede si constructii si maxim 5 % in cazul in care proiectul nu prevede realizarea constructiilor);

iv.    Achizitionarea de software.

Masura 125 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii

Domeniul de actiune

Sprijinul acordat prin aceasta masura contribuie la:

management durabil al fondului funciar agricol si forestier, prin sustinerea investitiilor in infrastructura agricola si forestiera;

gestionarea resurselor de apa, reducerea costurilor de apa prin contorizarea si economisirea apei pentru irigatii;

diminuarea factorilor de risc la eroziune, exces de apa si umiditate;

comasarea terenurilor agricole si forestiere, ce va favoriza realizarea unor exploatatii viabile.

Actiunile sprijinite in cadrul masurii sunt:

imbunatatirea accesibilitatii la exploatatiile agricole si forestiere;

reducerea faramitarii excesive a terenurilor agricole;

construirea si modernizarea drumurilor de exploatatie care sa asigure accesul nerestrictionat la exploatatiile agricole rezultate in urma actiunii de comasare a parcelelor de teren agricol;

facilitarea accesului la surse de energie si extinderea sistemelor de irigatii, drenaj, combaterea eroziunii solului si protectia impotriva excesului de apa si umiditate in vederea imbunatatirii conditiilor de productie;

lucrari de corectarea torentelor situate in fondul agricol si forestier.

Tipuri de investitii eligibile:

a. Infrastructura rutiera si feroviara:

i.    agricola - construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor agricole de exploatatie, inclusiv lucrari de marcare, semnalizare si avertizare;

ii.    forestiera - construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor forestiere, inclusiv lucrari de marcare, semnalizare si avertizare, cai ferate forestiere.

b. Gestionarea resurselor de apa:

i.    retele de alimentare cu apa inclusiv sursa de apa - construire si/sau modernizare, inclusiv lucrari de protectie a statiilor de pompare;

ii.    retele de canalizare - construire si/sau modernizare;

iii.    sisteme de irigatii - construire si/sau modernizare inclusiv lucrari pentru statiile de pompare si de contorizare;

iv.    lucrari de drenaje - construire si/sau modernizare;

v.    lucrari de combaterea eroziunii solului - construire si/sau modernizare;

vi.    lucrari de aparare impotriva inundatiilor (numai pentru cele mai mici cursuri de apa - paraie) - construire si/sau modernizare.

c. Alimentarea cu energie electrica - construire si/sau modernizare

d. Lucrari de corectare a torentelor, situate in fond funciar agricol si forestier - construire si/sau modernizare

e. Comasarea terenurilor agricole si forestiere:

i. operatiuni tehnice si juridice privind comasarea terenurilor agricole si forestiere

ii. lucrari de imbunatatiri funciare pentru imbunatatirea exploatarii terenurilor

1.3. Masuri de tranzitie pentru Romania

Masura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta

Domeniul de actiune

Sprijinul acordat prin aceasta masura are scopul de a facilita restructurarea si transformarea fermelor de semi-subzistenta in exploatatii orientate catre piata, prin utilizarea durabila a factorilor de productie, imbunatatirea managementului prin diversificarea productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adaptate conditiilor locale.

Masura 142 Infiintarea grupurilor de producatori

Domeniul de actiune

Domeniul de actiune al masurii il constituie incurajarea infiintarii si functionarii administrative a grupurilor de producatori, recunoscute in conformitate cu prevederile legislatiei nationale in vigoare, ceea ce va conduce la:

a)     Adaptarea productiei la cerintele si exigentele pietei;

b)     Asigurarea comercializarii in comun a produselor, inclusiv pregatirea pentru vanzare, centralizarea vanzarilor si distributia produselor cu ridicata;

c)     Cresterea valorii adaugate a productiei obtinute in comun si o mai buna gestionare economica a resurselor si rezultatelor obtinute;

d)     Stabilirea unor reguli comune in ceea ce priveste informatiile asupra productiei, in special cu privire la cantitate, calitate si tipul ofertei, acordandu-se o atentie deosebita produselor obtinute in cantitati corespunzatoare pentru industria prelucratoare si pentru reteaua de comercializare.

Prevederile acestei masuri se aplica la nivelul intregului teritoriu al Romaniei.

Masura 143 Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru fermieri

Domeniul de actiune al masurii

Scopul masurii este de a sprijini agricultorii sa utilizeze serviciile de consiliere si consultanta in vederea restructurarii si imbunatatirii performantelor generale ale activitatii acestora.

Consilierea va contribui la diseminarea si intelegerea practica a aplicarii si respectarii bunelor practici agricole si de mediu, asigurand conditiile de protejare a mediului inconjurator si utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea, consilierea va contribui si la elaborarea planurilor de afaceri necesare pentru accesarea fondurilor in vederea stabilirii tinerilor fermieri in mediul rural si pentru fermele de semi-subzistenta.

Consultanta va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea calitativa a productiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de productie compatibile cu conservarea si promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea standardelor de igiena si bunastare animala si pentru dobandirea aptitudinilor manageriale necesare administrarii unei exploatatii viabila din punct de vedere economic. Consultanta vizeaza si aplicarea standardelor privind siguranta ocupationala la locul de munca bazate pe legislatia comunitara.

Se va urmari difuzarea de cunostinte in materie de gestiune si administrare a terenurilor si a exploatatiilor agricole, de aplicare a bunelor practici agricole si de mediu conform Cap. 1 articolele 4 si 5 si anexele III si IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

Actiunile sprijinite in cadrul masurii:

a)     Elaborarea planurilor de management si a cererilor de finantare/cererilor de plata pentru masurile din axele prioritare I, II si III din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala

b)     Asistenta si intocmirea aplicatiilor de sprijin si a planului de afaceri pentru masurile privind fermele de semi-subzistenta si de instalare a tinerilor fermieri. (Din 2010 - 2013 numai pentru fermele de semi-subzistenta.)

c)     Elaborarea aplicatiei pentru schema de agro-mediu

d)     Evaluarea eligibilitatii fermelor de semi-subzistenta pentru elaborarea aplicatiei pentru masura 141

e)     Consiliere privind managementul exploatatiei si aplicarea bunelor practici agricole si de mediu asa cum sunt prevazute in articolele 4 si 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 si anexele III si IV ale aceluiasi regulament, privind normele de securitate la locul de munca precum si alte conditii prevazute in regulamentele comunitare.

f)      Evaluarea performantelor exploatatiilor in materie de evidenta a gestiunii economice agricole.

g) Pregatirea unor pliante si materiale informative.

h)    Elaborarea studiilor pentru masurile de impadurire din axa II.

Consultanta va include vizite regulate in ferme, asistenta pentru identificarea si coordonarea consultantei aditionale de specialitate (ex. pregatirea aplicatiei pentru agro-mediu), ajutor pentru obtinerea creditului (ex. participarea la intalniri cu potentialii creditori), asistenta pentru elaborarea documentelor, monitorizarea implementarii planului de afaceri etc.

AXA 2: IMBUNATATIREA MEDIULUI SI A SPATIULUI RURAL

2.1. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole

Masura 211 Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata

Descrierea masurii

Masura 211 este un instrument prin care se sprijina financiar utilizarea terenurilor agricole situate in zone unde productia agricola este mai redusa cantitativ si/sau calitativ din cauza unor conditii naturale induse de clima si panta. Sprijinul financiar acordat fermelor din Zona Montana Defavorizata (ZMD) compenseaza diferentele de venituri si costuri fata de conditiile naturale prezente in alte zone, care nu sunt defavorizate.

Zona montana defavorizata are productia agricola afectata de conditiile climatice si de relief din cauza caracteristicilor de altitudine si de panta (Art. 18 al Regulamentului (CE) 1257/1999) si este constituita din suma suprafetelor unitatilor administrativ-teritoriale (UAT) desemnate conform criteriilor de mai jos:

Unitatile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate in Sistemul Integrat de Administrare si Control) care apartin de aceste UAT;

Unitatile administrativ-teritoriale situate la altitudini medii intre 400 - 600 m si care au o panta medie egala sau mai mare de 15%, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate in Sistemul Integrat de Administrare si Control) care apartin de aceste UAT.

Masura 212 Sprijin pentru zone defavorizate - altele decat zona montana

Descrierea masurii

Masura 212 este un instrument prin care se acorda sprijin financiar pentru utilizatorii terenurilor agricole situate in zone unde productia agricola este mai redusa cantitativ si/sau calitativ datorita unor conditii naturale si unde este importanta mentinerea echilibrului de mediu stabilit intre practicile agricole si conditiile naturale. Sprijinul financiar acordat compenseaza diferentele fata de conditiile naturale prezente in alte zone, care nu sunt defavorizate. Acest sprijin reprezinta in acelasi timp o actiune menita sa contracareze procesul de depopulare si sa mentina potentialul turistic al acestor zone.

Zonele defavorizate - altele decat zona montana sunt clasificate in doua categorii si includ suma unitatile administrativ-teritoriale determinate conform criteriilor de mai jos, astfel:

A. Zonele semnificativ defavorizate - ZSD (Art.19 al Regulamentului (CE) 1257/1999) - cuprind acele unitati-administrativ teritoriale unde productivitatea agricola este limitata datorita calitatii reduse a solului, climatului nefavorabil, conditiilor de relief si de umiditate a solului si ca urmare notele de bonitare sunt mai mici sau egale cu valoarea de 40, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate in Sistemul Integrat de Administrare si Control) ce apartin de aceste UAT.

De asemenea, a fost realizata o analiza a densitatii populatiei pentru fiecare UAT (cu date din anul 2002) din zona semnificativ defavorizata si rezultatele indica faptul ca aproape 70% din aceste UAT au o densitate a populatiei mai mica de 80% din media nationala, iar din restul de 30 de procente ramase, jumatate au inregistrat un declin al populatiei in perioada 1992 - 2002. Cealalta jumatate de 15% este reprezentata in principal de zone urbane, iar pozitia acestora pe harta indica prezente izolate in masa continua a zonelor semnificativ defavorizate.

B. Zonele defavorizate de conditii naturale specifice - ZDS (Art. 20 al Regulamentului (CE) 1257/1999), reprezinta acele unitati administrativ-teritoriale unde se manifesta cu intensitate ridicata prezenta a unuia dintre urmatoarele fenomene: aridizarea, eroziunea, salinizarea sau exces de umiditate al solurilor, limitele acestora fiind acelea ale blocurilor fizice (identificate in Sistemul Integrat de Administrare si Control) ce apartin de aceste UAT.

Au fost desemnate doar acele unitati administrativ - teritoriale care au afectata mai mult de 50% din suprafata agricola de unul dintre acesti factori, in forma lor extrema (detalii in Anexa 4A).

Masura 214 Plati de Agro-mediu

Lista sub-masurilor existente:

Sub-masura 1

Agricultura ecologica

Sub-masura 2

Gospodarirea extensiva a pajistilor

Sub-masura 3

Protectia solului si a apei

Domeniu de aplicare si actiuni

Platile de agro-mediu vor fi acordate fermierilor si altor utilizatori de terenuri agricole care isi asuma, in mod voluntar, angajamente de agro-mediu pentru o perioada de 5 ani de la acordarea primei plati.

2.1.4.1. Sub-masura 1: Agricultura ecologica

Descriere

Sub-masura Agricultura Organica este creata pentru sprijinirea conversiei la, si a mentinerii, productiei ecologice vegetale si animaliere certificate in Romania, in conformitate cu Regulamentul nr. 2029/91 si regulamentele de modificare a acestuia. Sprijinul pentru agricultura ecologica este promovat clar prin "Planul European de Actiune pentru Agricultura si Alimentatia Ecologica" (2004) ca avand un rol esential in protejarea biodiversitatii si conservarea resurselor neregenerabile utilizate in agricultura, precum si pentru siguranta alimentara si implementarea politicii de dezvoltare rurala.

Obiective

Obiectivul specific al acestei sub - masuri este de a sprijini agricultura ecologica ca o metoda de productie agricola care protejeaza mediul.

Obiectivele operationale sunt:

cresterea suprafetei de teren agricol certificat si administrat conform standardelor agricole si alimentare UE prin sprijinirea conversiei la agricultura ecologica;

prevenirea pierderii terenului agricol certificat si administrat conform standardelor agricole si alimentare UE prin compensarea dezavantajelor specifice ce corespund metodelor de productie ecologice.

2.1.4.2. Sub-masura 2. Gospodarirea extensiva a pajistilor

Descriere

Pajistile sunt o componenta importanta a vegetatiei din Romania si inca includ zone semnificative de pasuni si fanete (aproximativ 11% din teritoriul national) ca rezultat al secolelor de exploatare traditionala de catre fermierii locali. Ca urmare a unui management stabil de lunga durata, pajistile sunt, in mod frecvent, esentiale pentru biodiversitate, reprezentand unele din cele mai importante ecosisteme existente in Romania si Europa continentala.

In ciuda valorii deosebite din punctul de vedere al biodiversitatii, pajistile se confrunta cu amenintarea degradarii sau pierderii ca urmare a schimbarii utilizarii terenului. Aceasta include riscul abandonului cauzat de declinul sistemelor agricole traditionale cu Inalta Valoare Naturala si a modelelor asociate de pasunat/cosit - in timp ce supra-pasunatul, cultivarea sau dezvoltarea fizica inadecvata a infrastructurii, locuintele sau turismul distrug pajisti valoroase in alte locatii.

Aceasta masura va sprijini continuarea practicilor adecvate de management extensiv al pajistilor prin promovarea unei game de actiuni directe si usor de inteles de catre fermieri, inclusiv interzicerea aratului, intarzierea primei cosiri, limitarea input-urilor si mentinerea unor conditii rezonabile de pasunare.

Indeplinirea cerintelor acestei sub-masuri va contribui la conservarea florei si faunei asociate cu pajistile gospodarite extensiv precum si la conservarea peisajului rural. Pentru pajistile din interiorul ariilor protejate, aceasta sub - masura are potentialul de a contribui la atingerea obiectivelor ariilor de conservare, inclusiv la atingerea statutului favorabil de conservare in siturile Natura 2000. Continuarea practicilor traditionale va sustine de asemenea efortul global de contracarare a schimbarilor climatice.

2.1.4.2.1. Pachetul 2.1.: Conservarea de baza a pajistilor

Acest pachet poate fi aplicate pe terenurile agricole utilizate ca pasuni sau fanete, pe intreg teritoriul Romaniei.

Obiectiv operational

Mentinerea resurselor de pajiste prin aplicarea practicilor agricole durabile.

2.1.4.2.2. Pachetul 2.2: Conservarea pajistilor cu Inalta Valoare Naturala

Acest pachet este disponibil doar pentru zonele delimitate cu Inalta Valoare Naturala (delimitate la nivel de judet)

Obiectiv operational

Mentinerea si sporirea suprafetelor de pajisti cu inalta valoare naturala, a diversitatii speciilor si a starii de conservare pentru habitate prin mentinerea/reintroducerea practicilor agricole cu inalta valoare naturala asociate cu managementul pajistilor.

2.1.4.2.3. Pachetul 2.3 Practici de lucru traditionale

Poate fi aplicata doar in combinatie cu unul din pachetele 2.1 si 2.2

Obiective operationale

Prevenirea pierderii suplimentare a faunei cauzate de lucrarile mecanizate pe pajisti.

2.1.4.2.4. Pachetul 2.4 Reconditionarea pajistilor invadate de vegetatie lemnoasa

Poate fi adaugat doar unuia din pachetele 2.1 sau 2.2

Pentru a aplica acest pachet este necesara elaborarea preliminara a unui plan de management pentru a ghida cu mai multa acuratete actiunile fermierilor.

Obiectiv operational

Reconditionarea pajistilor invadate de vegetatie lemnoasa, in acest fel prevenind pierderile suplimentare de habitate de pajisti si de specii asociate acestora.

2.1.4.2.5. Pachetul 2.5 Conservarea habitatelor de pajisti umede

Poate fi adaugat doar pachetului 2.2

Vizeaza habitatele de pajisti umede (necesita o vizita pe teren preliminara a unui expert de mediu, ex. ornitolog, pentru a certifica eligibilitatea)

Obiectiv operational

Mentinerea si sporirea teritoriilor de inmultire si hranire a pasarilor de camp care cunosc un declin din punctul de vedere al starii de conservare la nivelul UE asociat pajistilor umede si vailor raurilor.

2.1.4.3. Sub-masura 3: Protectia apei si a solului

Descriere

Aceasta masura vizeaza sprijinirea eforturilor Romaniei de a implementa Directiva Cadru a Politicii Comunitare in sectorul apei (Directiva 2000/60/CE), care are ca obiectiv comun pentru toate statele membre atingerea "bunei calitati economice si chimice" a apei pana in 2015. aceasta sub-masura este, de asemenea, in acord cu Strategia UE pentru Protectia Solului.

Sunt luate in considerare urmatoarele aspecte: descresterea cantitativa a fertilizantilor chimici, pesticidelor si insecticidelor ce pot patrunde in reteaua hidrografica, reducerea intensitatii eroziunii datorate apei si a suprafetelor afectate de acest proces, prevenirea inundatiilor, conservarea speciilor de plante si animale prin crearea de habitate, precum si absorbtia semnificativa de carbon ca urmare a transformarii terenurilor arabile in pajisti.

Obiective

Obiectivul specific al sub-masuri este ca fermierii sa imbunatateasca managementul apei si solului, inclusiv in acele zone afectate de eroziune severa si de riscul de pierdere a nutrientilor.

2.1.4.3.1. Pachetul 3.1: Culturi verzi

Culturile verzi sunt plantate dupa culegerea culturii principale. Poate fi plantata o singura specie sau o combinatie de specii.

Obiective operationale

Cresterea suprafetei de teren agricol acoperita cu culturi verzi pentru perioada de iarna, asigurandu-se astfel protectia impotriva riscului de pierdere a nutrientilor, de eroziune a solului si pierdere a apei.

Oferirea de zone acoperite cu culturi verzi pasarilor ne-migratoare.

2.1.4.3.2. Pachetul 3.2: Conversia terenului agricol in pajisti

Obiective operationale

Reducerea suprafetelor de teren agricol afectate cel mai puternic de riscul pierderii nutrientilor si/sau de eroziunea solului.

Crearea habitatelor de pajisti si a peisajelor de tip mozaic in cadrul zonelor dominate de terenuri arabile.

2.2. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere

Masura 221 Prima impadurire a terenurilor agricole

Obiective generale:

- imbunatatirea calitatii mediului;

- combaterea schimbarilor climatice;

- fixarea carbonului;

Obiective specifice:

- cresterea padurilor cu rol de protectie;

- obtinerea de lemn pentru scopuri bioenergetice;

- reducerea efectului secetei;

- imbunatatirea calitatii solului;

Obiective operationale:

- extinderea suprafetei forestiere nationale prin sprijin pentru impadurire si mentinerea plantatiei;

- imbunatatirea calitatii peisajului;

Tipuri de investitii (eligibile/neeligibile)

Solicitantii vor primi sprijin pentru impadurirea terenurilor agricole. Sprijinul va consta in plati compensatorii catre beneficiari, care vor cuprinde, dupa caz, urmatoarele:

a)     Costurile de instalare (include costuri pentru materialele necesare plantarii, plantarea propriu-zisa si costurile legate de acestea);

b)     Costuri pentru executia completarilor curente in procentele prevazute de normele tehnice in vigoare, intretinerea plantatiei (o prima anuala per ha timp de maxim 5 ani, incepand cu anul instalarii);

c)     O prima compensatorie pentru pierderi ale veniturilor ca urmare a impaduririi (o prima anuala per ha timp de maxim 15 ani, incepand cu anul instalarii).

Categoriile de investitii care se finanteaza in cadrul masuri 221, pot fi:

i.    Investitii pentru constructii specifice, instalatii si echipamente pentru protectia impotriva incendiilor, (pichete de incendiu, rezervoare de apa, echipamente si unelte pentru stingerea incendiilor);

ii. Achizitia de puieti forestieri;

iii.       Executarea drumurilor tehnologice de acces la santierele de impadurire ;

iv.        Transportul materialelor, puietilor si fortei de munca pe santier;

v.          Punerea la sant a puietilor ;

vi.         Pregatirea terenului si a solului in vederea impaduririi;

vii.       Executarea de lucrari de imbunatatiri funciare (terase, lucrari de desecare, cleionaje, garnisaje etc);

viii.    Executarea plantatiei (pichetare, transport puieti prin purtare directa, executare gropi, plantare puieti, recepare puieti);

ix.    Cheltuielile materiale si manopera pentru imprejmuirea cu gard a terenului pe care se infiinteaza plantatia forestiera;

x.    Tratamente cu produse biologice sau chimice, necesare asigurarii starii de sanatate, ingrasaminte/amendamente;

xi.    Lucrarile de completari curente si intretineri pe o perioada de maxim 5 ani, incepand cu anul instalarii;

xii.    Sisteme individuale de protectie a puietilor forestieri;

xiii.    Alte cheltuieli aferente infiintarii si intretinerii plantatiei.

AXA 3 CALITATEA VIETII IN ZONELE RURALE SI DIVERSIFICAREA ECONOMIEI RURALE

3.1. Masuri privind diversificarea economiei rurale

Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul activitatilor non-agricole in spatiul rural prin intermediul micro-intreprinderilor (nou create si existente)

i.    Investitii in activitati non-agricole cum ar fi:

in activitati de obtinere a produselor non-agricole (uleiuri aromatice, articole de pielarie, incaltaminte, tricotaje, produse de uz gospodaresc, ambalaje etc.) cu exceptia produselor alimentare;

in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase - incepand de la stadiul de cherestea, precum mobilier;

in activitati de producere si vanzare a energiei din surse regenerabile (eolian, solar, biomasa etc.);

ii. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor precum cele mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific local (fierului, lanii, olarit, broderie, confectionare instrumente muzicale traditionale), precum si marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati)

iii. Servicii pentru populatia rurala:

servicii de croitorie, frizerie, cizmarie etc.;

servicii de conectare si difuzare internet;

servicii de mecanizare, protectie fitosanitara, insamantare artificiala etc.

Lista actiunilor prevazute la punctele i, ii si iii nu este una exhaustiva.

Descrierea tipului operatiunilor

Se vor sprijini operatiuni legate de:

investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop productiv si dotarea aferenta cu mijloace fixe, achizitionarea de teren aferent constructiilor in scop productiv in limita a 10% din valoarea eligibila a proiectului);

necorporale (soft-uri, patente, licente etc).

De asemenea vor fi sustinute costurile generale legate de intocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitectii si inginerii, consultanta, studii de fezabilitate, achizitia de patente si licente, in limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevad constructii, in limita a 5%.

Criteriile si liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE

Demarcarea interventiei FEADR si FEDR pentru producerea energiei din surse regenerabile:

FEADR (PNDR - Axa 3) va sprijini:

micro-intreprinderile din spatiul rural pentru producerea de energie electrica/termica utilizand biocombustibilul, fie produs in cadrul aceluiasi proiect fie achizitionat, exceptand micro-intreprinderile care produc biocombustibil prin procesarea produselor agricole listate in Anexa 1 la Tratat, precum si producerea de energie din alte surse regenerabile;

FEDR (POS-CCE) va sprijini:

intreprinderile (micro-intreprinderile din urban, IMM-uri, intermediare si mari) atat pentru producerea de energie electrica/termica utilizand biocombustibilul fie produs in cadrul aceluiasi proiect fie achizitionat (exceptand intreprinderile care produc biocombustibil prin procesarea produselor agricole listate in Anexa 1 la Tratat);

Intreprinderile care obtin energie din alte surse regenerabile (exceptand atat intreprinderile care obtin energie pe baza procesarii produselor din Anexa 1 a Tratatului cat si micro-intreprinderile din spatiul rural).

Demarcarea interventiei FEADR si FEDR privind sprijinul acordat IMM-urilor pentru activitati productive:

- FEADR (PNDR - Axa3) va sprijini:

micro-intreprinderile din spatiul rural care desfasoara activitati non-agricole, exceptand microintreprinderile care obtin produse alimentare, precum si microintreprinderile spin-off de inalta tehnologie

FEDR (POS CCE) va sprijini:

microintreprinderile de tip spin-off de inalta tehnologie de pe intreg teritoriul tarii, cu exceptia celor care desfasoara activitati de procesare a produselor agricole si forestiere

FEDR (POR) va sprijini:

microintreprinderile din spatiul urban cu exceptia celor spin-off de inalta tehnologie

Criteriile si liniile de demarcare cu Axa 1- PNDR

I. Biocombustibil:

Prin intermediul Axei 1 vor fi sprijinite intreprinderile (micro-intreprinderi, IMM-uri si intermediare) care produc biocombustibil prin procesarea produselor agricole listate in Anexa 1 la Tratat;

Prin intermediul Axei 3 vor fi sprijinite micro-intreprinderile din spatiul rural pentru producerea de energie electrica/termica utilizand biocombustibilul fie produs in cadrul aceluiasi proiect fie achizitionat, exceptand micro-intreprinderile care produc biocombustibil prin procesarea produselor agricole listate in Anexa 1 la Tratat, precum si producerea de energie din alte surse regenerabile.

II. Investitii productive in intreprinderi:

> prin Axa III vor fi sustinute micro-intreprinderile din spatiul rural care desfasoara activitati non-agricole, exceptand microintreprinderile care obtin produse alimentare; prin Axa I vor fi sprijinite:

micro-intreprinderile implicate in procesarea produselor agricole si forestiere de pe intreg teritoriul tarii;

intreprinderile mici si mijlocii care desfasoara activitati productive de procesare a produselor agricole; IMM-uri si microintreprinderi din sectorul industriei alimentare;

intreprinderile intermediare care desfasoara activitati productive de procesare a produselor agricole si intreprinderile intermediare din sectorul industriei alimentare.

Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul prin acesta masura vizeaza:

a)        investitii in infrastructura de primire turistica;

b)       investitii in activitati recreationale;

c)        investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice, etc;

d)       dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.

Descrierea tipului de operatiuni acoperite

Prin aceasta masura pot fi acoperite urmatoarele operatiuni:

Pentru componenta a):

i. constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice si alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-intreprindere) avand pana la 15 camere:

Pentru investitii in structuri de primire turistice altele decat cele de agro-turism, nivelul de confort si calitatea serviciilor prestate trebuie sa fie echivalent cu minimum 3 margarete (definite in conformitate cu legislatia nationala);

Pentru investitiile in agro-turism structura de primire turistica trebuie sa atinga nivelul de confort si calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margareta (definite in conformitate cu legislatia nationala).

ii. construirea si modernizarea infrastructurii aferente capacitatilor de cazare precum sisteme de apa/apa uzata, achizitionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile, etc.

Pentru componenta b):

i. investitii legate de activitati recreationale precum ex: alei pentru plimbari, spatii de campare, plimbari cu mijloace de transport traditionale, adaposturi pentru vreme nefavorabila etc;

ii. investitii legate de activitati sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru echitatie inclusiv prima achizitie de cai (cu exceptia celor de cursa) in scop turistic si asigurarea adaposturile acestora (ca parte din valoare eligibila a proiectului), rafting, alpinism, etc.

Pentru componenta c):

i. construirea, modernizarea si dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare si vizitare turistica, etc.

ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;

iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public etc.iv. investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust, a amenajarilor complementare acestora (ex: constructii, plan inclinat etc.), reconditionarea echipamentelor si utilajelor;

v. investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice (ex: "drumul vinului", "al olaritului", "cioplitorilor in lemn" etc.).

Pentru componenta d):

i. elaborare de materiale promotionale precum prima editare a materialelor in scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare, etc.

De asemenea, pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de utilaje si echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare si montaj si costurile generale legate de intocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitectii si inginerii, consultanta, studii de fezabilitate, achizitia de patente si licente, in limita unui procent de 10% din valoarea totala a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevad constructii in limita a 5%.

3.2. Masura privind imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale

Masura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Domeniul de aplicabilitate si actiuni prevazute

Sprijinul pentru aceasta masura vizeaza investitii in spatiul rural pentru:

a)     Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza;

b)    Crearea si dezvoltarea serviciilor de baza pentru populatia rurala;

c)     Protejarea patrimoniului cultural si natural de interes local.

Tipul de servicii/actiuni sprijinite

Pentru componenta a)

Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local ce apartin proprietatii publice a unitatii administrative pe teritoriu careia se afla, asa cum sunt definite si clasificate in legislatia nationala in vigoare;

Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei de apa/apa uzata (captare, statii de tratare, alimentare, canalizare, statii de epurare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 l.e.;

Prima infiintare si extinderea retelei de joasa tensiune si/sau a retelei publice de iluminat;

Achizitia/dotarea cu echipamente de producere de energie regenerabila in scop public;

Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;

Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea platformelor de depozitare a deseurilor si dotarea cu echipamente de management al deseurilor.

Pentru componenta b

Infiintarea, amenajarea spatiilor de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport etc.);

Renovarea cladirilor publice (ca de ex. primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de targuri etc);

Investitii noi in infrastructura sociala si dotarea aferenta pentru centre de ingrijire copii, batrani si persoane cu nevoi speciale;

Achizitionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala si amenajarea de statii de autobuz;

Achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (de deszapezire, intretinere spatii verzi etc.);

Investitii de renovare, modernizare si utilarea aferenta a asezamintelor culturale (biblioteci, camine culturale, centre pentru conservarea si promovarea culturii traditionale etc.), inclusiv achizitionarea de costume populare si instrumente muzicale traditionale utilizate de acestea in vederea promovarii patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare si montaj.

Pentru componenta c):

. Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spatiul rural - grupa B si natural local (pesteri, copaci seculari, cascade etc);

Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spatiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea acestora la dispozitia comunitatii;

Achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.

AXA 4 LEADER

Obiectivul general al axei 4 - Demararea si functionarea initiativelor de dezvoltare locala

Obiectivele specifice urmaresc:

participarea membrilor comunitatilor rurale la procesul de dezvoltare locala (masura 41)

incurajarea actorilor de la nivel local de a lucra impreuna cu reprezentantii altor comunitati din interiorul sau exteriorul tarii (masura 421),

stimularea formarii de parteneriate, pregatirea si asigurarea implementarii strategiilor de dezvoltare locala (masura 431)

Obiectivele operationale se regasesc in fisele tehnice ale masurilor 41, 421 si 431.

Masuri

Actiunile ce vor fi intreprinse in cadrul axei 4, prin intermediul celor 3 masuri, pot fi sintetizate astfel:

- Masurile 41 si 421, prin intermediul carora, se implementeaza strategiile de dezvoltare locala de catre GAL, in teritoriile selectate, ofera posibilitatea atingerii obiectivelor axelor 1, 2 si 3 din FEADR, in concordanta cu strategia elaborata la nivel local, ce se va materializa prin proiecte realizate individual sau prin cooperare cu alte GAL-uri/parteneriate.

- Masura 431, divizata in doua sub-masuri, respectiv:

Sub-masura 431.1 sprijina constructia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor de dezvoltare locale si pregatirea Planului de Dezvoltare in vederea participarii la selectia GAL-urilor.;

Sub-masura 431.2 ofera sprijin Grupurilor de Actiune Locala pentru: cheltuieli de functionare, animare si dobandirea de competente.

4.1. Strategiile de Dezvoltare Locala

Masura 41 Implementarea strategiilor de dezvoltare locala

Codul masurii 41

- Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

- Imbunatatirea mediului si a spatiului rural

- Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale

Obiective

Sprijinul acordat prin axa LEADER ofera posibilitatea, in contextul elaborarii strategiilor de dezvoltare locala pe baza nevoilor locale si a punctelor forte, de a combina cele trei obiective ale celor trei axe din FEADR respectiv: competitivitate, imbunatatirea mediului si calitatea vietii/diversificare.

Obiective operationale

a)     implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locala in vederea cresterii competitivitatii sectoarelor agricol si forestier,

b)     implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locala in vederea imbunatatirii mediului si a spatiului rural,

c)     implementarea strategiilor integrate de dezvoltare locala in vederea cresterii calitatii vietii si diversificarii activitatilor economice din spatiul rural.

d)     incurajarea actiunilor inovative (spre exemplu, solutii noi la probleme vechi, introducerea si dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de piata, modernizarea activitatilor traditionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.).

4.2. Cooperare inter-teritoriala si transnationala

Masura 421 Implementarea proiectelor de cooperare

Obiective si actiuni

Obiectiv operational - Participarea Grupurilor de Actiune Locala la proiecte de cooperare

Prin intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala (intre Romania si alte state membre sau nu) si inter-teritoriala (in cadrul Romaniei) intre GAL-uri si alte grupuri/parteneriate. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator.

Cheltuieli eligibile (principalele):

cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare - organizare misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati de traducere si interpretare, multiplicare documente

cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune

cheltuieli pentru proiecte comune de instruire

4.3. Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului

Masura 431

Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului

Obiective

Masura urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin:

a)     Constructie institutionala la nivel local;

b)     Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune Locala;

c)     Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala in vederea elaborarii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala;

d)     Animarea teritoriului.

Sub-masura 431.1 - Constructie parteneriate public-private

a)     Constructia de parteneriate reprezentative de dezvoltare locala

b)     Realizarea studiilor privind teritoriul

c)     Elaborarea strategiilor integrate de dezvoltare

d)     Intocmirea dosarelor de candidatura in vederea participarii la procedura de selectie a GAL-urilor

Sub-masura 431.2 - Functionarea Grupului de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului

a)     Activitatile necesare functionarii GAL;

b)     Instruirea managerilor/animatorilor implicati in implementarea strategiei de dezvoltare locala;

c)     Animarea teritoriului prin organizarea de evenimentelor promotionale destinate informarii si promovarii strategiei locale in spatiul rural precum si prin alte metode specifice fiecarui teritoriu.

Operatiuni de asistenta tehnica

1. Descrierea activitatilor de pregatire, management, monitorizare, evaluare, informare si control din cadrul sprijinului pentru programe, finantate de asistenta tehnica

Descrierea masurii

Masura de asistenta tehnica contribuie la implementarea efectiva, eficienta, corecta si transparenta a Programului National de Dezvoltare Rurala prin sprijinirea activitatilor de pregatire, management, monitorizare, evaluare, informare si control ale acestuia.

Obiective

Obiectivul general al masurii de asistenta tehnica este de a asigura sprijin pentru coordonarea si implementarea politicii de dezvoltare rurala in Romania stabilita prin Programul National de Dezvoltare Rurala, intr-un mod cat mai eficient, efectiv si transparent.

Prin fondurile destinate masurii de asistenta tehnica se finanteaza activitatile care vor asigura indeplinirea obiectivelor majore ale acestei masuri, precum:

asigurarea unei bune gestionari si utilizari a resurselor alocate in vederea implementarii eficiente a Programului National de Dezvoltare Rurala;

imbunatatirea si maximizarea impactului Programului National de Dezvoltare Rurala;

asigurarea transparentei si promovarii Programului National de Dezvoltare Rurala si a sprijinului comunitar oferit implementarii acestuia;

asigurarea unei bune cooperari cu Comisia Europeana si partenerii economici si sociali;

stabilirea si functionarea Retelei Nationale de Dezvoltare Rurale.

2. Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala

Obiective si responsabilitati

Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala are ca obiectiv general inrolarea energiei tuturor actorilor in procesul de dezvoltare rurala si promovarea unui flux eficient de informatii, schimburi de idei si bune practici si cooperarea dintre actori, grupand toate organizatiile si institutiile care sunt implicate in dezvoltarea rurala in vederea:

crearii unei economii agricole si forestiere bazate pe exploatatii care trebuie sa se angajeze pe calea modernizarii;

dezvoltarii unei agriculturi care sa favorizeze biodiversitatea si conservarea mediului;

imbunatatirii calitatii vietii si dezvoltarii economice in spatiul rural;

imbunatatirii guvernantei locale in vederea crearii si implementarii strategiilor de dezvoltare locala.

Pentru infiintarea si functionarea RNDR, vor fi eligibile urmatoarele actiuni:

a)     asigurarea si dezvoltarea resurselor umane, precum si acoperirea costurilor aferente;

b)     asigurarea logisticii necesare functionarii retelei;

c)     asigurarea cheltuielilor administrative;

d)     managementul retelei;

e)     alte actiuni legate de implementarea acestei activitati.

Principalele activitati ale RNDR sunt:

informarea si comunicarea privind programul si masurile de dezvoltare rurala ;

furnizarea informatiei privind dezvoltarile in spatiile rurale Comunitare si in alte tari;

organizarea de intalniri si seminarii la nivel Comunitar pentru cei activ implicati in dezvoltarea rurala;

organizarea schimburilor intre actorii dezvoltarii rurale (inclusiv facilitarea unui schimb de expertiza si sprijinirea implementarii si evaluarii politicii de dezvoltare rurala);

implementarea bunelor practici de dezvoltare rurala la nivel comunitar;

asistenta tehnica pentru cooperare intra-nationala si trans-nationala (pentru GAL-uri s.a);

actiuni de promovare a produselor specifice locale (traditionale) certificate (expozitii, reclame, publicitate etc);

actiuni de promovare si de incurajare a infiintarii si functionarii administrative a grupurilor de producatori, recunoscute in conformitate cu prevederile legislatiei nationale in vigoare;

actiuni de informare si promovare a activitatilor si serviciilor turistice (ghiduri turistice, pliante cu obiective turistice etc).

Instrumente folosite de Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala

Pe langa instrumentele comune Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala si Retelei Europene (proiect de baza de date bazat pe folosirea formei de proiecte pilot comune; elaborarea unei liste cu bune practici; proiect de baza de date transnational; baze de date experti; baza de date cu GAL-uri; instrument de cooperare transnationala), folosite in vederea identificarii bunelor practici si a sprijinului pentru cooperare transnationala, vor fi dezvoltate unele instrumente specifice retelei nationale si anume:

Informare - Comunicare - Promovare:

> O pagina de web care sa faciliteze:

. legatura cu retelele active la nivel national si ale diferitelor state membre ale UE;

. comunicarea in cadrul Retelei Europene;

. legaturi cu total acces in ceea ce priveste unele parti ale retelei si acces numai cu actorii si alti profesionisti ai acesteia;

Canalele paginii de web vor fi prezentate in limbi diferite.

> Informari regulate si ocazionale:

. publicatii tehnice si procedurale;

. evenimente privind intalniri legate de axele prioritare ale PNDR si alte teme;

. informatii privind organizarea unor grupuri de lucru tematice;

. producerea de informatii tehnice, inclusiv informatii despre programele rurale de dezvoltare finantate de Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala;

. concentrare pe instrumente, masuri, metode de implementare;

. comisii stiintifice cu scopul diseminarii cunostintelor si cercetarii in dezvoltarea rurala.

> Mijloace de promovare: expozitii, reclame, publicitate, ghiduri turistice, pliante cu obiective turistice, produse specifice locale certificate, procedee si tehnologii noi etc;

Schimburi intre actorii rurali:

>       Seminarii generale sau tematice;

>       Baza de date - contacte si proiecte;

>       Privind bunele practici;

>       Constituirea unui repertoriu - baza de date;

>       Seminarii de difuzare si de sprijinire a formarii - sustinere a dezvoltarii.

Difuzarea bunelor practici:

>       Crearea unei baze de date;

>       Organizarea de seminarii cu scopul diseminarii de informatii si sprijin pentru instruire.

Sprijinirea cooperarii (nationala si transnationala):

>       Sprijin metodologic - editare de ghiduri;

>       Sprijin pentru identificarea partenerilor - baze de date, lansarea apelului la formarea de parteneriate etc;

>       Sprijin pentru desfasurarea cooperarilor - zile de consiliere pentru dezvoltarea cooperarilor (punere la punct, realizare, evaluare);

>       Expertize proactive;

>       Reguli de implementare a cooperarilor in diferite state membre;

>       Kituri de lansari de cooperare (informatii de baza, metodologie, lista de experti disponibili si liberi pe teme);

>       Intalniri tematice dedicate cooperarii;

2. PROGRAMUL OPERATIONAL PENTRU PESCUIT

Obiectivul general al Programului Operational pentru Pescuit este promovarea unui sector piscicol competitiv, dinamic, modern si asigurarea unui pescuit durabil, tinand seama in mod echilibrat de aspectele legate de protectia mediului, dezvoltarea sociala si bunastarea economica.

AXA PRIORITARA 1 - MASURI DE ADAPTARE A FLOTEI DE PESCUIT

Selectia masurilor

Masura 1.1 : Incetarea activitatii navelor de pescuit ( casare sau schimbarea destinatiei)

Masura 1.3 : Investitii la bordul navelor si selectivitate

Masura 1.4 : Pescuitul de coasta la scara mica

Masura 1.5 : Compensatii socio - economice pentru gestionarea flotei

AXA PRIORITARA 2- DEZVOLTAREA COMPETITIVITATII ACVACULTURII, A PESCUITULUI IN APELE INTERIOARE SI DIVERSIFICAREA PRODUSELOR

Principalele obiective ale Axei 2:

sustinerea dezvoltarii durabile a acvaculturii prin modernizarea si dezvoltarea potentialului productiv, diversificarea productiei si imbunatatirea resurselor umane

modernizarea sectorului de pescuit in apele interioare

cresterea eficientei activitatilor de procesare si marketing in concordanta cu standardele Uniunii Europene

Selectarea masurilor

Masura 2.1. - Masuri pentru investitii productive in acvacultura

Masura 2.2. - Pescuit in apele interioare

Masura 2.3 - Investitii in procesare si marketing

Masura 2.4. - Masuri pentru mediul acvatic, in special pentru dezvoltarea formelor de acvacultura care cuprind masuri de protectie si ameliorare a mediului, resurse naturale, diversitate genetica si gestionarea peisajului si elementelor traditionale ale zonelor de acvacultura (Delta Dunarii, zonele montane)

Masura 2.5. - Masuri de sanatate animala pentru finantarea controlului si eradicarii bolilor din acvacultura.

Masura 2.1. Masuri pentru investitii productive in acvacultura

Obiective

Aceasta masura va sprijini actiuni de investitii in construirea, extinderea, echiparea si modernizarea instalatiilor de productie pentru activitatile de acvacultura traditionala (bazine de pamant) importante pentru pastrarea si dezvoltarea atat a structurii economice si sociale cat si a mediului. Va contribui de asemenea la diversificarea productiei catre noi specii si producerea de specii cu perspectiva buna de piata.

Continutul masurii

Aceasta masura va sustine financiar actiuni pentru:

Modernizarea si reabilitarea acvaculturi traditionale

Construirea de noi ferme de dimensiuni micro si mici pentru practicarea acvaculturii semi-intensive si intensive

Cresterea productiei la speciile de cultura din zonele montane

Diversificarea productiilor obtinute din acvacultura

Masura 2.2. Pescuitul in apele interioare

Obiective

Aceasta masura va acoperi investitii pentru constructia, extinderea, echiparea si modernizarea facilitatilor de pescuit in apele interioare, cu privire la imbunatatirea sigurantei, a conditiilor de munca, igienei si calitatii produselor, sanatate animala si umana si reducerea impactului negativ sau sa aiba un impact pozitiv asupra mediului.

Continutul masurii

Aceasta masura va acorda suport financiar pentru:

Investitii la bordul ambarcatiunii in scopul dezvoltarii sigurantei si imbunatatirii conditiilor de munca, igiena si calitatea produselor

Construirea, extinderea, echiparea si modernizarea facilitatilor pentru pescuit in apele interioare

Masurarea si / sau introducerea uneltelor de pescuit capabile sa reduca impactul negativ asupra mediului sau sa aiba efecte benefice asupra mediului.

Schimbarea destinatiei vaselor de pescuit in apele interioare catre alte activitati decat pescuitul, in special in Delta Dunarii

Masura 2.3. Industrializarea pestelui si comercializarea

Obiective

Acesta masura va include doua sub-obiective:

Cresterea capacitatii existente a industriei de procesare prin extinderea facilitatilor existente sau construirea de noi unitati,

Imbunatatirea competitivitatii pentru produsele de peste procesate si comercializate prin investitii in noi tehnologii si noi echipamente.

Continutul masurii

Aceasta masura va finanta investitii ca:

Echipamente noi si moderne pentru procesarea produselor si sub-produselor;

Echipamente capabile sa imbunatateasca calitatea, siguranta si trasabilitatea produselor;

Echipamente pentru imbunatatirea sigurantei si conditiilor de munca;

Infrastructura si echipamente care vor reduce impactul negativ asupra mediului (in special prin imbunatatirea folosirii sub-produselor si a reziduurilor);

Calculatoare si software pentru managementul unitatilor de procesare si comercializare.

AXA PRIORITARA 3 - STIMULAREA MASURILOR DE INTERES COLECTIV

Principalele obiective ale Axei 3:

intarirea infrastructurii pentru a obtine pe termen lung o industrie de pescuit competitiva;

intarirea capacitatii institutionale;

sprijinirea actiunilor comune pentru dezvoltarea intr-o maniera durabila a activitatilor de acvacultura si pescuit.

Selectarea masurilor

Masura 3.1 : Actiuni colective

Masura 3.2 : Dezvoltarea si protejarea florei acvatice si faunei, va fi de asemenea folosita.

Masura 3.3 : Porturi de pescuit, puncte de debarcare si adaposturi

Masura 3.4 : Diversificarea produselor si campanii de promovare

Masura 3.5 : Proiecte pilot

Masura 3.1. Actiuni colective va avea 2 submasuri:

Submasura 3.1-1. Actiuni colective - Dezvoltarea de noi piete

Obiective

Principalele obiective ale acestei masuri vor fi crearea unui mediu competitiv in sectorul pietei de peste prin intarirea capacitatii institutionale de control si prin actiuni colective pentru dezvoltarea durabila a pietei de peste.

Aceasta masura va contribui la intarirea infrastructurilor colective dedicate marketingului si procesarii, inclusiv sistemele informationale.

De asemenea va contribui la imbunatatirea conditiilor de lucru, si va adapta planurile colective de procesare si marketing la constrangerile de mediu.

Continutul masurii

Actiunile principale ce vor fi finantate sunt urmatoarele:

1. Investitii privind echipamente si infrastructuri pentru comercializarea in cele mai bune conditii a pestelui provenit atat din pescuit cat si din acvacultura (ex. spatii de licitatie, piete en-gross, spatii pentru depozitare si refrigerare a pestelui, spatii pentru depozitare si tratamentul deseurilor, etc.)

2. Implementarea sistemului informational (ex. sisteme IT de licitatie, conexiuni IT intre punctele de debarcare si spatiile de licitatie, colectarea datelor referitoare la productie si marketing, sistem de estimare a debarcarilor, introducerea jurnalului de bord electronic, analiza si diseminare ("observatorul pietei"), acces la retelele informatice internationale etc.)

3. Instruirea grupurilor de producatori in scopul imbunatatirii aptitudinilor profesionale (ex. persoanele care vor lucra la bursa, angajati, persoane implicate in sectorul de procesare, marketing etc.)

Submasura 3.1 - 2. Actiuni colective: pescuit si acvacultura

Obiective

Principalul obiectiv al aceste masuri este dezvoltarea actiunilor colective de interes comun cu doua sub-obiective:

sprijinirea actiunilor comune in vederea dezvoltarii durabile a pescuitului si acvaculturii;

sprijinirea potentialului uman prin proiecte care vizeaza intarirea capacitatii institutionale.

Continutul masurii

Principalele actiuni care vor fi finantate sunt:

1. Actiuni comune pentru instituirea unor modalitati de productie si exploatare durabila in domeniul pescuitului si acvaculturii.

1.1. Actiuni colective pentru pescuitul durabil:

management imbunatatit in zonele de pescuit in scopul conservarii resurselor (ex. limitari locale referitoare la timp sau numar de nave si ambarcatiuni de pescuit, controlul efortului de pescuit, managementul cotelor);

utilizarea metodelor de pescuit inovatoare (ex. scule de pescuit selective) in scopul reducerii efortului de pescuit, a capturilor accidentale si a pierderilor;

planuri inovatoare pentru zona de lucru de la bordul navelor si ambarcatiunilor de pescuit si manuale de buna practica pentru pescari in scopul de a imbunatati conditiile de lucru si siguranta si pentru a mentine atractivitatea acestei meserii.

1.2. Actiuni colective pentru acvacultura durabila:

dezvoltarea, restructurarea sau imbunatatirea zonelor cu acvacultura: protectia zonelor cu acvacultura marina prin recifi artificiali, imbunatatirea retelelor de distributie a apei pentru acvacultura in apele salmastre (lagunele litorale), statii de pompare colective, instalatii colective pentru tratamentul apelor uzate etc.;

sprijinirea actiunilor vizand ameliorarea calitatii si cresterii valorii adaugate a produselor din peste, eco-etichetarea si certificarea;

investitii colective pentru echipamente de productie si infrastructura.

2. Intarirea capacitatii institutionale:

- cresterea capacitatii de control a autoritatilor statului si cresterea gradului de pregatire a personalului cu atributii de control si inspectie;

intarirea colaborarii intre diferitele autoritati ale statului cu atributii de control;

Masura 3.3. Porturi de pescuit, puncte de debarcare si adaposturi

Obiectiv

Obiectivul acestei masuri este de a imbunatati infrastructura din sectorul pescaresc.

Continutul masurii

Imbunatatirea serviciilor oferite pescarilor va include facilitati pentru aprovizionarea cu gheata, combustibil si apa, facilitati pentru intretinerea si repararea navelor si ambarcatiunilor, ca si a echipamentului de pescuit, si de asemenea construirea sau modernizarea danelor pentru imbarcarea sau debarcarea produselor.

Principalele actiuni care vor fi finantate sunt urmatoarele:

1. Construirea unui port pescaresc in cadrul unui port existent. Aceasta actiune va include:

1.1. Extinderea si modernizarea danelor specifice pentru navele si ambarcatiunile de pescuit;

1.2. Construirea de facilitati pentru aprovizionarea cu combustibil, gheata si apa;

1.3. Construirea de facilitati pentru debarcare, procesare si stocarea produselor pescaresti (in legatura cu spatiile de licitatie care vor fi implementate (vezi masura 3.1-1);

1.4. Asigurarea de facilitati si echipamente pentru intretinerea si repararea navelor si ambarcatiunilor de pescuit

1.5. Construirea de facilitati pentru stocarea si tratamentul deseurilor;

2. Investitii legate de siguranta pentru construirea sau modernizarea adaposturilor pentru pescuitul pe scara mica:

2.1. Construirea, modernizarea si extinderea facilitatilor de debarcare, imbunatatirea sigurantei in timpul debarcarii sau incarcarii;

2.2. Construirea de facilitati pentru aprovizionarea cu combustibil, gheata si apa;

2.3. Construirea de facilitati de stocare la rece;

2.4. Construirea de locatii pentru stocarea si tratamentul deseurilor si a resturilor provenite de la procesare.

Masura 3.4. Diversificarea produselor si campanii de promovare

Obiective

Principalele obiective ale acestei masuri vor fi crearea unui mediu noi in sectorul pietei de peste prin actiuni colective pentru activitati durabile de comercializare a pestelui si dezvoltarea de noi piete.

Aceste obiective vor include 2 sub-obiective:

Imbunatatirea infrastructurii si a sistemelor dedicate marketingului si procesarii, inclusiv sistemele informationale;

Dezvoltarea de noi piete: promovarea si imbunatatirea calitatii produselor, cresterea ofertei de produse

Continutul masurii

Actiunile principale ce vor fi finantate sunt urmatoarele:

Studii de piata (ex. monitorizarea cosului zilnic al consumatorilor, studii de imagine si perceptie, identificarea tendintelor noi de consum etc.)

Campanii de promovare a consumului de peste din productia interna si de imbunatatire a imaginii produselor pescaresti si a sectorului in general

Exploatarea speciilor a caror potential nu a fost bine valorificat, specii fara valoare comerciala sau cu valoare comerciala scazuta a caror valoare comerciala creste prin procesare, campanii de promovare a unor astfel de produse noi;

Implementarea politicii de calitate pentru produsele provenite din pescuit si acvacultura (ex. standarde de calitate, reglementari sanitare, sistem computerizat de urmarire a trasabilitatii, manuale de proceduri pentru manevrare si procesare etc.)

Dezvoltarea, recunoasterea si promovarea produselor obtinute prin metode cu impact scazut asupra mediului

Recunoasterea si promovarea schemelor de calitate geografica conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.2081/1992 (desemnarea originii, indicatii geografice)

FEP va sprijini financiar investitii cum ar fi:

computere si software pentru managementul intreprinderilor colective de marketing;

instruire de grup (ex. seminarii, vizite de studii etc.);

studii de piata;

campanii de promovare.

Masura 3.5. Proiecte pilot

Continutul masurii

FEP va acorda sprijin pentru 4 tipuri mari de proiecte, de importanta nationala sau locala:

tehnologii inovatoare, pentru care se va testa, in conditiile actuale existente in sector, viabilitatea tehnica sau economica in scopul obtinerii si diseminarii cunostintelor tehnice sau economice ale tehnologiei testate;

testari efectuate in cadrul planurilor de management si a planurilor de alocare a efortului de pescuit, incluzand, daca este necesar, stabilirea unor zone interzise pescuitului, in scopul de a evalua consecintele biologice si financiare, si restocarea experimentala;

dezvoltarea si testarea metodelor de imbunatatire a selectivitatii sculelor, reducerea capturilor accidentale, ignorarea sau impactul asupra mediului, in particular pe fundul marii;

testarea tipurilor alternative de tehnici de management al pescuitului.

AXA PRIORITARA 4 - DEZVOLTAREA DURABILA A ZONELOR PESCARESTI

Obiectivul general al axei il reprezinta Dezvoltarea durabila si cresterea calitatii vietii in zonele pescaresti

Masura 4.1. Dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti

Prin aceasta masura se pot realiza, pentru zonele selectate toate actiunile eligibile prevazute in articolul 44 din R (CE) 1198/2006 , precum si actiuni eligibile ale celorlalte axe, cu exceptia incetarii temporare si permanente ale activitatilor de pescuit pentru vasele pescaresti, respectandu-se conditiile specifice impuse pentru acele masuri.

AXA PRIORITARA 5 - CRESTERA EFICIENTEI ADMINISTRATIEI

Masura 5.1. Asistenta tehnica

Masura 5.1 se refera la furnizarea de servicii de asistenta tehnica si poate finanta masuri de pregatire, de supraveghere, de sustinere administrativa si tehnica, de evaluare si audit necesare punerii in practica a prezentului regulament.

Aceasta masura contine:

a)   evaluari, expertize, statistici si studii, in special cele cu caracter general in functionarea F.E.P. ;

b)   masuri vizand partenerii, beneficiarii interventiei F.E.P. si publicul larg, continand masurile de informare;

c)   masurile de transmitere a informatiei, de punere in aplicare, de sensibilizare, de promovare a cooperarii si a schimbului de experienta in cadrul Comunitatii;

d)   punerea in practica, exploatarea si interconexiunea sistemelor informatizate de gestionare, de supravietuire, de inspectie si de evaluare;

e)   imbunatatirea metodelor de evaluare si de schimb de informatii intre utilizatorii de formare asupra practicilor in materie;

f)    constituirea la nivel transnational si comunitar de formare a retelelor de actori de dezvoltare durabila a zonelor de pescuit vizand favorizarea schimburilor de experienta si a bunelor practici, de stimulare si de punere in practica a cooperarii transregionale si transnationale odata cu difuzarea informatiei.

3. PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL "CRESTEREA COMPETITIVITATII ECONOMICE" (POS-CCE)

POS CCE raspunde pe de o parte primei prioritati a PND 2007 - 2013: "Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere' si pe de alta parte prioritatii a doua a CNSR, respectiv "Cresterea competitivitatii economice pe termen lung', contribuind in acelasi timp la implementarea tuturor celorlalte prioritati tematice ale CNSR.

Au fost identificate in POS CCE urmatoarele axe prioritare:

Axa prioritara 1: Dezvoltarea unui sistem inovativ si eco-eficient de productie

Axa prioritara 2: Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate

Axa prioritara 3: Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor pentru sectorul public si privat

Axa prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si a sigurantei aprovizionarii in contextul combaterii schimbarii climatice

Axa prioritara 5: Asistenta tehnica

AXA PRIORITARA 1 - UN SISTEM DE PRODUCTIE INOVATIV SI ECOEFICIENT

Domeniul major de interventie 1.1 - Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM

Activitati eligibile

a) Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile (pentru intreprinderi mari, mici si mijlocii)

Crearea unui nou amplasament de productie (unitate de productie/instalatie) pentru extinderea capacitatii de productie, inclusiv transferul unei instalatii de productie existente ca urmare a unui act administrativ (exceptie delocalizarea unei capacitati de productie din alt stat membru UE);

Extinderea unui amplasament existent pentru cresterea capacitatii de productie;

Diversificarea productiei unui amplasament existent, prin lansarea de noi produse;

Modernizarea intreprinderii, inclusiv schimbari in procesul de productie a unui amplasament existent (ex: modernizare instalatii, echipament si instalatii inalt tehnologizate, automatizarea a procesului de fabricatie, introducerea de noi tehnologii de productie). Echipamentele pentru protectia mediului, reciclarea deseurilor, tratarea apelor reziduale, reducerea emisiilor din atmosfera se finanteaza numai in legatura cu investitiile mentionate anterior;

Achizitionarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licente, know-how sau solutii tehnice nebrevetate;

Instruire specializata, strict legata de activitatile de investitii specificate mai sus

b). Sprijin pentru implementarea standardelor internationale:

Implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii (ex. ISO 9001), management integrat, alte scheme de certificare;

Implementarea si certificarea sistemelor de management al mediului (ISO 14001) sau certificarea voluntara de mediu (EMAS);

Etichetarea ecologica a produselor si serviciilor;

Crearea si modernizarea laboratoarelor de incercari si etalonari;

Acreditarea laboratoarelor de incercari si etalonari;

Pregatirea personalului strict legata de activitatile precizate mai sus.

c). Sprijin pentru accesul IMM pe noi piete si internationalizare

Elaborare de studii de piata si activitati de promovare;

Participarea la targuri internationale, expozitii si misiuni economice;

Achizitia de servicii de consultanta specializata.

Domeniul major de interventie 1.2 - Accesul IMM la finantare

Activitati eligibile

Activitatile eligibile sunt definite prin Acordul de finantare incheiat intre Guvernul Romaniei reprezentat prin Ministerul Economiei si Finantelor si Fondul European de Investitii.

a) Sprijin pentru dezvoltarea fondurilor de garantare

Activitati legate de contra - garantarea creditelor

Activitati legate de infiintarea si dezvoltarea fondurilor locale/regionale de garantare

b) Sprijin pentru infiintarea de firme de capital de risc

Activitati legate infiintarea de firme de capital de risc

Si alte activitati derulate in baza acordului mentionat atat de fondul Jeremie (Jeremie Holding Fund) cat si de intermediarii financiari.

Domeniul major de interventie 1.3 - Dezvoltarea durabila a antreprenoriatului

Activitati eligibile

Activitatile eligibile in cadrul acestui domeniu major de interventie sunt urmatoarele:

a) Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor (SSA) de interes national si international

Elaborarea de studii de fezabilitate, planuri de afaceri, analize financiare, proiecte pentru dezvoltarea parteneriatelor in vederea infiintarii/dezvoltarii unei SSA;

Achizitionarea de teren;

Construirea/ modernizare/ extinderea de cladiri, exclusiv pentru activitati de productie, servicii;

Crearea/ modernizarea/ extinderea utilitatilor de baza;

Managementul SSA (maxim 3 ani dupa inceperea operatiunilor);

Alte activitati necesare crearii/dezvoltarii SSA.

Pentru intreprinderile gazduite:

Achizitionarea de echipamente, instalatii tehnologice, utilaje;

Achizitionarea de software, brevete, licente, know-how sau solutii tehnice nebrevetate;

Achizitionarea de servicii de consultanta si instruire specializata, strict legata de activitatile de investitii specificate mai sus;

Achizitionarea de servicii de consultanta de afaceri si de promovare a afacerilor;

Achizitionarea de servicii.

b) Sprijin pentru consultanta acordat IMM-urilor

Se va acorda sprijin pentru IMM in vederea achizitionarii de servicii de consultanta in domeniile:

dezvoltarea de strategii bazate pe solutii inovative pentru crearea de noi produse/servicii;

studii de fezabilitate si pre-fezabilitate privind implementarea tehnologiilor eco-eficiente, tehnologii si produse competitive;

management, marketing si activitati de promovare;

consultanta financiara;

inovare si drepturi de proprietate intelectuala;

tehnologia informatiei si e-business;

managementul resurselor umane;

transferul afacerii.

c) Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturile de furnizori sau clustere

Elaborarea de studii pentru identificarea companiilor membre, evaluarea viabilitatii si beneficiilor, in vederea crearii si dezvoltarii clusterului/lantului de furnizori;

Achizitionarea de echipamente de logistica necesare pentru functionarea clusterului (bunuri tangibile si intangibile pentru functionarea clusterului exclusiv teren si mijloace de transport);

Servicii de consultanta angajate inainte sau dupa constituirea clusterului;

Activitati pentru promovarea clusterului sau a firmelor membre sau clientilor;

Studii pentru cercetari de piata sectoriale sau regionale;

Alte activitati pentru firmele membre sau clienti (intalniri de lucru, seminarii pentru membri sau potentiali membri, clienti).





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate

Turism


Asigurari
Birotica
Confectii
Industria lemnului
Turism






termeni
contact

adauga