STUDIUL CIRCULATIEI FLUXURILOR TURISTICE STRAINE IN ROMANIA

Studiul circulatiei fluxurilor turistice straine in Romania

Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare, influentat de evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivelul national cat si international. De asemenea, prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii asupra relatiilor intenationale.

In ultimele trei decenii, cererea turistica interna si internationala a cunoscut o permanenta tendinta de crestere, constituindu-se ca o conditie sine qua-non a dezvoltarii economice, sociale, politice si spirituale ale popoarelor.

Diversitatea si valoarea potentialului turistic precum si dezvoltarea continua a structurilor specifice au impus Romaniei o destinatie turistica importanta in cadrul tarilor europene, fapt confirmat de fluxurile turistice ce se dirijeaza spre tara si in parte, de cele care sunt retinute intre granite.

Fluxurile turistice internationale spre Romania

In anul trecut ne-au vizitat tara 5.898.000 de vizitatori straini cu circa 10,22% fata de anul precedent, cu 12,3% in raport cu 1989.

Urmarind structura acestora pe nationalitati se evidentiaza faptul ca circa 62,4% provin din Statele vecine (Bulgaria-17,32%, Republica Moldova-13,61%, Iugoslavia si Muntenegru 10,75%, Ungaria 10,64% si Ucraina 10,05%), urmand vizitatoriii de pe pietele traditionale Romaniei (Turcia, Federatia Rusa, Germania, Cehia, Polonia, Italia) care se inscriu in topul primelor 10 tari emitente de turisti si vizitatori spre tara noastra.

Sosiri de vizitatori in Romania

Sursa : Comisia Nationala pentru Statistica

Sosirile vizitatorilor straini sunt motivate, in primul rand de odihna, vizite si tratamente medicale (44,80%) dar si tranzitul ocupa un loc important (40,07%), turism de afaceri se inscrie cu 2,61%.

Sosirile de vizitatori dupa motivatie:

Sursa : Comisia Nationala pentru Statistica

In deplasare spre Romania, vizitatorii folosesc cu precadere, mijloacele rutiere 77,25%, urmate de cele feroviare 15,30%, aeriene 4,90% si navale 2,55%, ceea ce impune masuri de modernizare a punctelor vamale pentru fluidizarea fluxurilor turistice, ca si modernizarea si adoptarea, la nivel european, a infrastructurii rutiere si feroviare.

Mijloace de transport utilizate de vizitatorii straini

Sursa : Comisia Nationala de Statistica

Analiza dinamicii fluxurilor turistice in Romania pune in evidenta unele aspecte,

cel mai pregnant fiind scaderea acestora dupa 1989.

Astfel, in anul 1989, in Romania au fost cazati peste 12,6 milioane turisti, din care 1,3 milioane straini (cca 10,8%) realizandu-se o crestere fata de 1970 cu 117,8% si respectiv 23,9% straini.

Dupa acest an, circulatia turistica, la nivelul tarii, a scazut impetuos, ajungand in 1996 sa fie cu 40% mai putin decat in 1989 la turisti total si cu 37% de turisti straini.

In mod similar, dupa 1989, si innoptarile au scazut drastic, atat la total turisti cat si la turisti straini.

Analiza circulatiei turistice releva urmatoarele:

Structura si dinamica circulatiei turistice intre 1989 - 1996

Pe fondul unei scaderi generale a fluxurilor turistice spre principalele destinatii romanesti, se remarca totusi ca ponderea acestora in circulatia turistica a tarii se mentine in aceeasi termeni.

Aceasta reflecta atat puterea de atractie consacrata a destinatiilor, data indeosebi, de calitatea structurilor turistice, cat si de aspectul larg motivational, legat intrinsec de aceste arii receptoare.

Litoralul romanesc al Marii Negre constituie o destinatie importanta a Romaniei si ocupa locul II in ceea ce priveste numarul de turisti (13,2%) si numarul de innoptari (27,10%) pozitie pe care o ocupa si in anul 1989, cu valori, oarecum, apropiate, ceea ce confirma atractia acestuia indiferent de conjunctura economica.

In structura, pe litoral, numarul turistilor straini s-a diminuat continuu; dupa numarul innoptarilor realizate de turistii straini, litoralul ocupa, de asemenea, locul II, cu 31,80% din total tara.

Litoralul se caracterizeaza printr-un sejur mediu ridicat de 6,7 zile / turist romani si 7,8 zile / turist straini, valori reduse fata de 1989 (8,6-11,2 zile / turist romani si respectiv 9,3 - 12,3 zile turist strain).

Dintre cele mai atractive statiuni turistice de pe litoral se pot aminti: Mamaia (12.600 locuri si 68.299 turisti straini) Neptun ( 1.600 locuri si 107.293 turisti straini), Eforie Nord (14.300 locuri si 8.338 turisti straini), eforie Sud (15.163 turisti straini), Jupiter (1.553 turisti straini) si Saturn.

Statiunile balneare (turismul balnear) prin profilul si desfasurarea activitatii pe tot timpul anului ar trebui sa aiba o pozitie mai buna in ierarhia destinatiilor turistice. Dar, acestea ocupa locul III, atat la numarul de turisti (5,9% straini) cat si la innoptari (9% turisti straini).

Aceste valori sunt inferioare anului 1989 cand ponderile erau de 13,68% la turisti (dar, abia 2,46% la turisti straini) si 27,69% la inregistrari totale (5,50% la straini).

Sejurul mediu a inregistrat valori de 6 zile / turist strain, mai mici ca in 1989 (respectiv 8,7).

Intre statiunile balneoclimaterice cu circulatie turistica se numara: Baile Felix, Baile Herculane, Calimanesti - Caciulata, Sovata, Slanic-Moldava, Baile Olanesti, Govora, Vatra Dornei, Baile Tusnad, Mangalia.

Destinatia Munte (turism montan), cu intreaga retea de statiuni, complexe turistice si cabane reprezinta o destinatie turistica solicitata tot timpul anului de catre segmente dintre cele mai variate de turisti.

Turismul montan, desi ocupa in 1996 locul II la numar de turisti (10%-straini)la indicatorul innoptari trece pe locul III cu 13,80% la straini.

Ponderea mai mare a innoptarilor turistilor straini se datoreaza optiunii acestora pentru schi.

Muntele se inscria in 1989, la numar de turisti cu 10,74% la starini, si cu 10,26% straini la innoptari.

Sejurul mediu este redus in raport cu primele destinatii (4,3 zile / turist strain) ceea ce presupune, ca, in mare parte (exceptie turismul pentru schi) muntele este preferat in turismul de weekend.

Dupa 1989, fluxurile turistice itinerante au scazut, ajungand in 1996 la 62,30% din circulatia generala si 72% din cea cu turisti straini.

Si din analiza indicatorului "innoptari" se evidentiaza pozitia superioara a acestei forme de turism, la nivelul tarii : 45,40% la turisti straini, ca si ponderile mai mari fata de 1989 (30,60%-turisti straini).

Intre centrele turistice cu fluxuri turistice mari, se pot aminti: Bucuresti, Brasov, Timisoara, Constanta, Sibiu, Cluj-Napoca, Iasi,Oradea, etc.

Din analiza principalelor destinatii turistice din Romania, rezulta ca centrele, localitatile si punctele turistice din tara, cu importante obiective turistice detin locul I in cadrul circulatiei turistice. Urmeaza litoralul romanesc al Marii Negre, statiunile balneare si statiunile turistice montane.