INTRODUCERE

Romania este o tara binecuvantata de natura, cu litoral la Marea Neagra, cel mai mare defileu din Europa la Cazane, o Lunca si Delta Dunarii incadrate in patrimoniul UNESCO, si nu in ultimul rand Muntii Carpati, coloana vertebrala a poporului roman. Pe langa cadrul natural deosebit in care Dumnezeu ne-a asezat, poporul nostru a creat o inestimabila mostenire cultural-istorica(Manastirile Moldovei si Olteniei; cetatile si castelele din Transilvania; bisericile din Maramures) pusa de asemenea in valoare de turismul clasic (agentii de turism, hoteluri). Desi o parte a populatiei beneficiaza de serviciile statiunilor balneare sau climaterice, totusi un segment aparte cauta linistea si refacerea sub o alta forma, incercand sa-si implineasca si nevoia spirituala. Turismul rural vine in intampinarea acestei nevoi, punand la dispozitie o serie de facilitati care sa asigure un sejur pe masura asteptarilor.

Tocmai de aceea si in Transilvania, in Tinutul Calatei(o zona etnografica cu aspecte inedite de cultura populara romaneasca si ale nationalitatii maghiare conlocuitoare) unde traditiile seculare sunt inca vii, oamenii sunt primitori, gata oricand sa primeasca oaspeti.^[1] Sancraiul este un exemplu bun, o bucatica de Transilvanie, unde oamenii au convietuit de secole si-au dat nastere la un stil de viata, o arhitectura unica a caselor din lemn, "gabanasul" (casuta granelor si-a poamelor de pe camp), la un costum popular cu o cromatica deosebita, la porti de lemn cu simbolurile satului incrustate in ele(barza, vita-de-vie, spicele, crinii, soarele), la ceardasul calatean.^[2]

Turismul rural vine nu neaparat sa concureze turismul classic, ci mai degraba sa completeze oferta de turism deja existenta si sa ofere un concept nou de activitate turistica: relaxarea-activa(dansuri, plimbari cu barca, cu trasura, calarie, drumetii, observarea mestesugurilor,etc.), liniste, spatiu si confort mai mare fata de cazarea la hotel, preparate culinare dupa retete autohtone din produse ecologice, si preturi accesibile.

Pentru ca o activitate in turism sa aiba success, trebuie sa se urmareasca unele aspecte:

Promovarea prin pliante reclame si situri de internet; integrarea in asociatii locale de proprietari de pensiuni, modernizarea infrastructurii, oferirea de servicii suplimentare unice, originale, cu totul aparte fata de ofertele de pe piata, negocierea tarifelor preferential si diferentiat. Asigurarea indeplinirii celor doua etape indispensabile activitatii in agroturism: organizarea si pregatirea; si desfasurarea activitatilor propriu-zise.

CAPITOLUL I. TURISMUL RURAL

Amatorii de calatorii sunt, de fapt, niste "descoperitori". Gratie turismului rural, ei strabat meleaguri pitoresti, unice, pastrand atmosfera aproape patriarhala a satului traditional. La fel, dealurile domoale acoperite acoperite de paduri luminoase de stejar sau fag, luminisurile din padurile de brad ca niste oaze de lumina, culoare si diversitate, campurile pestrite cu petice diferit cultivate parca desenate de un pictor intr-un urias pastel, sunt la fel de vii in memoria turistilor ca si satele, in care se pastreaza fara ostentatie, stravechi costume si obiceiuri.

Aflat in trecere prin aceste tinuturi de vis, de cele mai multe ori doresti sa revii pentru a petrece o minunata vacanta in aer curat, inconjurat de ospitalitatea calda a localnicilor. Gastronomia specifica, fructe de padure, plante de leac, traditii ale unei fabuloase medicine populare se numara printre atractiile locului. Sunt atatea tinuturi pline de farmec nespus, in care turistii romani si straini doresc sa poposeasca; dar nu in hoteluri din apropiere, ci in casa de gospodar. Case unde gospodarii au facut din caminele lor, un altfel de "acasa" pentru musafirii care vin sa-si petreaca zilele de vacanta, curiosi sa descopere sau sa regaseasca sufletul romanesc.

Daca definitia clasica a turismului il prezinta ca o "activitate cu caracter recreativ si/sau sportive, constand din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unor regiuni pitoresti sau interesante dintr-un anumit punct de vedere", turismul rural este deci turismul practicat in mediul rural, ca factor economic de dezvoltare locala, rezultand din serviciile prestate clientilor in vederea satisfacerii nevoilor acestora.

Aceasta activitate, cu o vasta cuprindere, are la baza trei elemente interdependente:

v          Atractia fata de frumusetile naturale, de noutatea, farmecul si evenimentele specifice vietii la tara;

v          Cazarea si masa care - chiar daca nu sunt la standardele hoteliere - trebuie sa fie de calitate si oferite cu ospitalitate;

v          Transportul ,caile de access pre mediul rural fiind vitale pentru asigurarea unui flux continuu de turisti.

Actiunile turistice (week-end-uri, sejururi, vacante, excursii, circuite, etc)sunt trairi si experiente compuse in mod inevitabil din atractia produselor turistice, seviciile de cazare si masa, transport, si agrement. Cele prezentate sunt valabile atat pentru industria turismului cat si pentru turismul verde sau rural.

Mijlocind accesul celor interesati la multiplele fatete ale tezaurului umanitatii, turismul apropie civilizatiile si popoarele, comprimand timpul si spatiul.

Un aspect important al turismului mondial este cel ecologic, presupunand pastrarea mediului natural si promovarea traditiilor culturale. Marea majoritate a turistilor(87%) care vizeaza Europa provin tot din tarile europene, principalele destinatii aflandu-se in sudul si vestul continentului, dar cea mai dinamica evolutie a calatoriilor apartine europei de est.

Dezvoltarea turismului contemporan, care a dus la crearea unor cetati turistice ale lumii a scos la iveala mai ales in ultima perioada, interesul crescand pentru civilizatia rurala.

De aceea, numeroase organizatii de turism din diverse tari europene se preocupa de organizarea si dezvoltarea turismului in spatiul rural.

In tarile cu grad mare de industrializare si urbanizare, unde stresul si poluarea sunt factori nocivi resimtiti pe scara larga, a aprut necesitatea de a proteja ambientul rustic sub diferita forme: sate turistice, sate de vacanta, sejur la ferme sate pentru tineret, statiuni rurale de odihna, etc.

Indiferent de preocuparile lor orasenii resimt din cand in cand nevoia de a se intoarce la natura si de a gasi echilibrul fizic si psihic pe care orasul nu l-il mai poate oferi. Ei sunt atrasi de frumosul, puritatea, armonia vietii rurale. Tot mai numerosi turisti sunt dornici sa cunoasca pe viu ospitalitatea taranilor, obiceiurile gastronomice, artizanatul si ritualurile satesti.

Odihna, aerul curat, consumul de alimente proaspete(inclusiv cura de fructe si legume)

degustarea vinurilor, rachiurilor, a unor preparate din gastronomia taraneasca sunt argumente serioase pentru practicarea turismului rural. Arta populara, religia si obiceiurile crestine nealterate, posibilitatea de a se afla in mijlocul evenimentelor specifice locului(serbari, targuri, festivaluri,etc.), chiar si terapia muncii fizice sunt in egala masura puncte de atractie.

La fel si sportul, echitatia, vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care au facut ca un numar tot mai mare de familii din mediul urban sa-si petreaca o parte din concediu la tara.

Si in mediul rural turismul impune servicii ireprosabile, prin repsectarea unor norme de calitate. Ca urmare nivelul de trai a celor care ofera aceste servicii va creste corespunzator.

Pentru buna colaborare intre tarile cu traditite in turism rural, in anul 1990 s-a creat un for european: EUROGITES Federatia Europeana de Turism Rural, cu sediul la Strasbourg, care a reunit 14 de asociatii de turism rural din 18 tari de pe vechiul continent.

Data fiind scaderea in ultimii ani a circulatiei turistice din tara noastra, se impune cu necesitate gasirea unor oferte noi si atractive de servicii turistice in coincordata cu cerintele turismului modern.

1.1 SCURT ISTORIC

In Romania se practica de multa vreme cazarea in mod neoficial, la sateni acasa a vizitatorilor ocazionali.

Incepand cu anii 1967-1968 s-au realizat primele actiuni turistice in mediul rural, pentru grupe de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre, si in Delta Dunarii. In 1972 in urma ordinului Ministrului Turismului (OMT) NR. 297, Centrul Cercetarii pentru Promovarea Turismului International a identificat si selectat localitati rurale reprezentative pentru satul romanesc.

In urma acestui studiu, s-a stabilit ca pot fi introduse in turismul international 118 localitati rurale. Incepand cu 1973, prin OMT nr.774 se declara experimental sate de interes turistic urmatoarele 13 localitati rurale: Leresti, Rucar, Fundata, Sirnea, Sibiel, Rasinari, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan-Voda, Vatra Moldovitei, Murighiol, Sfantu Gheorghe, stabilindu-se si cadrul de organizare, functionare si indrumare a activitatii turistice, precum si modalitatile de reclama facuta acestora.

Din pacate, decretul nr. 225 din 1974 a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particularilor, satele turistice devenind astfel nefunctionale. Totusi o parte din satele turistice amintite au ramas incluse in programele cu caracter cultural si folcloric, pe care ONT Carpati Bucuresti le-a contractat cu diferite firme din strainatate. De aceea, in urma solicitarii exprimate de catre Ministrul Turismului, s-a permis, ca o exceptie de la decret cazarea grupurilor de turisti straini in satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.

Totusi pana la inceputul anilor 1990, datorita interdictiei de a gazdui cetateni straini in casele particulare, turismul rural a fost practic ignorat.

Prin activitati turistice in mediul rural, in conditiile de piata au aparut dupa decembrie 1989 in zonele Rucar Moeciu Bran extinzandu-se si in alte regiuni

Din initiativa unor specialisti din cadrul ministerului agriculturii, a aparut HG-438/1990, privind infiintarea Comisiei Zonei Montane din Romania, si HG 688/1990 care stabileste atributiile Comisiei Zonei Montane . In anul 1993 Comisiei Zonei Montane s-a reorganizat, iar atributiile acesteia au fost preluate de Federatia Romana pentru Dezvoltare Montana (FRDM).

Principalele reglementari au aparut insa odata cu anul 1994, prin ordonanta 62/1994 si legea 145/1994. Continuate de OMT20/1995, HG.364/1996 si mai recent, Ordonanta 63/ 1997. Ultimeile acte normative considerate a fi reprezentative si utile se regasesc in anexele lucrarii.

Turismul rural constituie o sansa pentru zonele defavorizate, prin crearea unui sistem

de servicii care includ si oferta de produse autohtone ce duc la noi surse de venituri. Prin aceasta, se stopeaza exodul populatiei satesti spre oras.

In mod natural, se va imbunatati infrastuctura(drumurile,comunicatiile,etc.), va creste confortul la cazare(pensiuni turistice si pensiuni agroturistice) si se vor valorifica pe plan local produsele autohtone(artizanat, legume si fructe, lactate, vinuri, preparate din carne, si altele)

Dar marele avantaj ce rezulta din oferirea de servicii turistice in mediul rural este posibilitatea pe care o are taranul de a face o afacere buna, de a castiga bani multi, relatii si nu in ultimul rand, de a-si apropia standardul de viata de cel de la oras.

1.2 PRODUSUL TURISTIC RURAL

Atat pe plan mondial cat si in tara noastra, acesta consta in oferirea de servicii cum sunt:

v          Cazare

v          Cazare si mic dejun

v          Demipensiune (cazare, mic dejun si pranz/cina)

v          Pensiune (cazare si toate mesele incluse)

La aceasta se adauga:

v          Excursii

v          Tratament balnear

v          Transport

Produsul turistic rural, in oricare din formele prezentate anterior, se comercializeaza direct prin intermediul unor operatori sau turoperatori, prin sisteme de rezervare si valorificare locale sau nationale.

Principala activitate in turismul rural este reprezentata de serviciile de cazare. Acest lucru este justificat de faptul ca majoritatea turistilor petrec cel putin o noapte in timpul sejurului la locul de destinatie. Pe de alta parte, un produs turistic ce dureaza mai mult de o zi cuprinde doar cu o noapte mai putin decat numarul zilelor de calatorie. Daca turismul nu poate fii conceput fara calatorie tot la fel nu este posibil fara minime servicii de masa si cu atat mai putin fara servicii de cazare(innoptari). Prin urmare el incepe cu organizarea, omologarea si clasificarea spatiilor de cazare.

1.3 COMPONENTELE PRODUSULUI TURISTIC RURAL

Exista doua tipuri de componente: de baza (cazarea, alimentatia si transportul) si auxiliare(balneo-terapia, agrement, activitati sportive,etc.).

Alegerea unei destinatii turistice nu este deloc usoara: gusturi diferite si o multitudine de oferte. Hotaratoare sunt cele oferite de specificul zonei:

v          Factorii naturali: asezare geografica, relief, vegetatie, fauna si clima;

v          Factorii culturali: limba, folclor, religia, arta, stiinta, politica;

v          Elementul uman: mentalitatea si ospitalitatea reflectate in atitudinea populatiei locale, a administratiei si reprezentantilor pazei si ordinii publice fata de turisti;

v          Infrastuctura generala: telecomunicatiile, mijloacele de transport, servicii bancare, structura si aspectul asezarilor, aprovizionarea cu apa si energie, canalizare, etc.;

v          Facilitati turistice: transporturi, mijloace de cazare, de alimentatie, activitati sportive, distractii, posibilitati de informare,etc.

v          Un rol important in aceasta optiune il are si oferta de servicii auxiliare:

v          Organizarea unor activitati de petrecere agreabila a timpului liber(serbari populare si activitati sportive);

v          Organizarea de excursii;

v          Creare de conditii pentru tratamente de balneo-medicale, cure de bai de plante si de ceaiuri din flora spontana;

v          Facilitarea participarii la actiuni de vanatoare si pescuit sportiv

v          Inchirierea/cumpararea de materiale si echipamente necesare activitatilor mentionate.

Nu este de neglijat aportul animatorilor(persoane care conduc, creaza si asigura omogenizarea grupurilor in vederea mentinerii unei bune dispozitii generale)

Nu trebuie uitate nici unele servicii aparent secundare:

v          Intretinere si reparatii

v          Posta si telecomunicatii

v          Schimb valutar, etc.

Dupa cum se poate constata, sunt numai cateva exemplare pentru a demonstra marea diversitate a serviciilor ce pot fi oferite oaspetilor, in scopul petrecerii unui sejur cat mai placut.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA COMUNEI SANCRAIU

ISTORIC

Localitatea Sancraiu apare mentionata ca atare pentru prima data in lucrarea "Despre comunele zonei Kalotaszeg cu locuitori maghiari, despre bisericile din Evul Mediu si cateva date istorice referitoare la protopopiatul Kolozs-Kalota", avand drept autor preotul reformat din Valeni, Mihaltz Elek. Lucrarea a fost publicata in "Protestáns Közlöny"- Cluj in nr. 31 din 30 iulie 1896. In aceeasi lucrare se specifica faptul ca in 1288 Sancraiu era proprietatea fiilor Mikola din Manastireni, fiind resedinta a numerosi nobili maghiari, in timp ce Zamul era locuit in exclusivitate de tarani. Cu toate acestea, deoarece foloseau o biserica comuna, parohiile Sancraiu si Zam s-au asociat chiar din acele vremuri. Asezarea satelor nu era pe actuala vatra a Sancraiului, ci pe locul numit in prezent "Fantana Gastelor", la circa 2,5km de actuala locatie in timp ce Zamul se gasea la 2-3 km in directia nord, pe drumul ce leaga astazi Huedinul de Sancraiu.

In "Dictionarul istoric al localitatilor din Transilvania" redactat de Suciu Coriolan la pag.125 se arata ca Sancraiu apare in documente din anul 1337 sub numele de "Sacerdos de villa Sencrai", iar apoi la distanta de 100 ani, in timpul Rascoalei de la Bobalna este mentionata ca posesiunea Zenthkiral. Abia in 1854 este mentionata forma Kalota - Szent - Kiraly sau Zam - San - Craiu.

A doua localitate ca vechime de pe raza comunei Sancraiu apare mentionata in 1393 (conform lucrarii mai sus amintite) sub numele de possessio regalis Jacotelke alio nomine Horthlaka, iar din 1405 sub numele de Jakolthelke - Horlacea, nume de altfel intalnit si la 1854. Localitatea Domosu, conform aceleiasi lucrari, apare in documente in anul 1408 sub numele de Villa Damus, iar din 1451 sub denumirea Possessio Damos.Localitatea Alunisu este mentionata pentru prima data in documente la 1437 sub numele de possessio MogyoroKerek, avand apoi diferite denumiri pana la 1854 cand este intalnita sub numele de Mogyorokereke-Alunisu. Aceasta toponimie semnifica prezenta in aceste locuri a arbustilor de alun care se mai pastreaza si astazi, totodata zona se constituie intr-o regiune pomicola importanta pentru aceasta parte. A cincea localitate este Braisoru care pana in 1963 a apartinut comunei vecine Morlaca. Braisoru apare mentionat in documente mai tarziu, asa cum reiese din lucrarea lui Suciu Coriolan, si anume in 1519, sub numele de Possessio Malomzseg ceea ce certifica prezenta morilor a caror urme arhitecturale se mai pot vedea si in prezent.

2.2 ASEZARE

Judetul Cluj, unitatea teritoriala din care face parte comuna Sancraiu, se afla situat in centrul nord-vestul Romaniei, in partea de vest a provinciei istorice Transilvania.

Comuna Sancraiu este situata in vestul judetului Cluj, in depresiunea submontana a Huedinului, pe cursul inferior al Vaii Calata. Ea este incadrata la est si nord de dealurile Huedinului asezate pe cumpana de ape dintre raurile Crisul Repede si Valea Calatei, la vest si sud-vest de rama cristalina a Masivului Vladeasa reprezentata de dealuri inalte cu aspect montan cum ar fi Varful lui Bogdan 1151m, Horaita 1078m, Dealul Dulului 917m si Magura Morlaca 754m. In prezent in componenta comunei intra urmatoarele localitati: sat Sancraiu - resedinta de comuna (asezat in centru), Alunisu asezat in partea de vest la 5km de centru, Domosu in directia est-nord-est la 4km, Braisoru inspre nord-vest la 4km si Horlacea in directia est la 5km de centru. Comuna Sancraiu, avand o suprafata totala de 56,83km , se gaseste la o altitudine medie de 600m, la 56km de municipiul Cluj-Napoca (centru de judet) si la 5km de primul oras, Huedin. Comuna este strabatuta pe o lungime de 6 km de o cale ferata cu ecartament standard ce leaga localitatile Huedin-Calatele. Drumurile care strabat comuna sunt DJ 108 Huedin-Belis-Albac, DJ 103 Sancraiu-Sacuieu - 8km, DC 126 Sancraiu-Braisoru 6,2 km si DC 124 Huedin-Horlacea 5,25 km.

2.3 RELIEF

Din punct de vedere morfologic regiunea este alcatuita din dealuri cu coame domoale sau plane ce se constuie in martori ai eroziunii manifestate de-a lungul timpului, dealuri ale caror inaltimi oscileaza intre 1000 m ca: Chicera Bociului 1196 m, Varful Bogdanului 1150 m, Podu Horaitei 1050 m, Dealul Duleu 800 m, la sud-vest si 600 m la nord-est. Intre vaile principale ale acestor dealuri eroziunea a relevat structura suprafetelor usor inclinate in directia NV. In partea de NE, pe teritoriul satului Domos si Horlacea, dealurile au forma unor piramide trunchiate (Dealul Turdeanul). Atat aici cat si inspre nord dealurile prezinta o extindere mai mare sub forma unor placi care se intind spre Huedin.

Petrografic, Masivul Vladeasa e alcatuit din roci magmatice si metamorfice care ies la iveala mai pronuntat pe versantul estic al dealului Podu Horaitei avand infatisarea unui munte suspendat.

Iar in restul comunei unde dealurile sunt mai domoale sunt prezente argile si marne.

Din punct de vedere geologic, pe teritoriul comunei Sancraiu exista mai multe orizonturi: in zona dealurilor este prezenta predominant era paleogenului, iar pe vaile Calata si Domosu se pot intalni frecvent elemente din quaternar.

2.4 CLIMA

Comuna Sancraiu beneficiaza de un climat continental moderat. Altitudinea, formele de relief si expozitia lor, vegetatia si apele privite ca factori locali detemina insa diferentieri demne de retinut in mersul elementelor climatice, nota cea mai specifica fiind data de modificarile impuse de relief, respectiv aparitia fenomenului de foen - fie si atenuat, pe versantii estici si nordice ai muntilor ce coboara inspre depresiune Huedin.

In ceea ce priveste regimul temperaturilor, analizand mediile lunare se constata ca temperatura cea mai scazuta este in luna ianuarie ( - 4,4 °C), iar temperatura cea mai ridicata se atinge in luna iulie (18 °C). Temperatura din zona dealurilor premontane este mai scazuta, media anuala fiind in jur de 6 °C.

2.5 HIDROGRAFIA

Reteaua hidrografica este relativ bine dezvoltata si se datoreaza in primul rand precipitatiilor, mai ales in zonele mai inalte de pe teritoriul comunei. Datorita povarnisurilor abrupte si a geologiei bazinelor vailor formate in special din roci impermeabile, argile si marne, scurgerea apelor provenite din ploi sau topirea zapezii se face rapid, cu debite mari care accentueaza procesul de eroziune.

Principalul curs de apa este raul Calata ce izvoraste din masivul cristalin Boroleasa si din Magura Calatelei (pe teritoriul comunei Calata), afluent de stanga al raului Crisul Repede, avand o directie de la sud-est spre nord-vest(pe teritoriul comunei Sancraiu), si traverseaza satele Sancraiu si Braisoru; avand un debit de 0,8m³/s. Principalii afluenti ai Calatei(pe teritoriul comunei) sunt de stanga, directia de scurgere fiind sud-vest (izvoarele) - nord-est (confluentele). Acestia sunt: Valea lui Bal, Sancraiu, Alunisu.

Al doilea afluent al Crisului Repede, ce traverseaza comuna este Valea Domosului ce izvoraste din Dealurile Huedinului, pe care le traverseaza, avand un curs lin se varsa in raul Crisu Repede, in dreptul localitatii Huedin.

Lacurile sunt de mici dimensiuni, sunt 2 la numar si se afla la poalele muntelui Podu Horaitei.

Apele subterane ies la suprafata in zona numita Renghet la limita teritoriala a satelor Sancraiu si Braisoru.

2.6 SOLURILE

Solurile reflecta atat etajarea climatica cat si pe cea a vegeatiei, elemente care stau la baza procesului pedogeneza. La nivelul depresiunii Huedin unde se incadreaza si comuna Sancraiu se remarca urmatoarele soluri:

v         Soluri brun roscate - pe teritoriul satului Domosu

v         Soluri brune podzolite - pe teritoiul satului Horlacea

v         Soluri argilo iluviale podzolicem superficil - profund oligobazice pe teritoriul satelor Braisoru si Sancraiu

v         Soluri brune ( eu- si mezobazice ) - in sud vestul satului Sancraiu ( dealul Hotarului )

v         Soluri brune acide - in sud estul satului Sancraiu

v         Soluri brune acide ( andice ) si andosoluri - pe teritoriul satului Alunisu.

2.7 VEGETATIA

Varietatea si dispozitia in trepte a reliefului, alaturi de zonalitatea climatica, reprezinta principalii factori care conditioneaza formarea si raspandirea asociatiilor vegetale si animale, un rol hotarator jucandu-l insa si omul. La altitudinile mai mari, in general deasupra valorii de 1000m dar cateodata coboara la 800 m ( pe versantii nordici ), s-a dezvoltat etajul forestier care la randul lui este diferentiat pe subetaje: rasinoase ( Dealul Bogdanului), fagete (Podu Horaitei) si respectiv stejarete (Podu Horaitei ). Tot in cadrul lui se pot intalni paduri de amestec: conifere - fag, fag - stejar.

Etajul silvostepei este reprezentat prin areale rastranse de padure ( predomina stejaretele in amestec), alternand cu pajisti secundare, valorificate ca fanete si pasuni, apare insular in zona centrala si de est a comunei, pe cand stepta antropogena atat cat s-a mai pastrat in suprafete de pajisti, tot secundare, ocupa versantii insoriti aproape exclusiv in partea centrala a comunei, pe teritoriul satului Sancraiu. Domeniile silvostepei si stepei fiind profund transformate pana la inlocuirea totala, prin culturi de camp si livezi.

Vegetatia de lunca si balta este mai bine reprezentata pe Valea Calatei, dar mai este intalnita si pe Valea Domosului.

2.8 FAUNA

Fauna urmeaza, in linii mari, dispunerea zonala a vegetatiei, mobilitatea sa permitnad treceri dintr-un moment in altul. Spatiul montan detine cele mai reprezentative specii de interes cinegetic: lupul (Canis lupus ) intalnit in zona Dealul Bogdanului, vulpea (Canis vulpes) intalnita mai rar in ultima vreme pe teritoriul satului Alunis din cauza ca a fost intens vanata de localnici, caprioara (Capreolus capreolus) intalnita in zona Podului Horaitei, mistretul ( Sus scrofa) prezent in zona de interferenta a padurilor de foioase si a pajistilor secundare din silvostepa.

Fauna avicola este reprezentata de barza (Ciconia ciconia) care este chiar un simbol al satului, fiind prezenta pe portile construite din lemn ale gospadariilor.

Fauna piscicola are ca reprezentanti: lipanul ( Thymallus thymallus ), mreana ( Barbus barbus), scobaru ( Chondrostoma nasus ) si cleanul ( Leusciscus cephalus ). Mai pot fi intalniti: pastravul indigen ( Salmo trutta fario ) si pastravul curcubeu (Oncorhynchus mykiss ), care pot fi adusi in aceasta zona din amonte o data cu apele mari atunci cand ploua abundent.

2.9 PUNCTE DE INTERES PE TERIORIUL COMUNEI

Desi pe raza comunei nu exista obiective turistice naturale deosebite, asezarea comunei in apropierea Muntilor Apuseni ofera admiratorilor peisajelor montane si turistilor cazati la pensiunile agroturistice existente pe teritoriul comunei ocazia sa se bucure de numeroasele obiective din apropiere - Muntele Vladeasa, Complexul turistic Belis-Fantanele sau Zona Padis. Pe linga acestea mai trebuie mentionate si cele de interes istoric sau cultural specifice regiunii.

2.9.1 Biserica reformata

Biserica reformata este o constructie din piatra datand din secolul al XIII-lea, fiind restaurata de mai multe ori de-a lungul anilor. In urma incendiului din 1848, bolta bisericii nu a mai fost readusa la conditia anterioara ci a fost doar acoperita cu var. In 1994, cu ajutorul Fundatiei Illyes a fost restaurat tavanul cu casete. Au fost create 220 de casete folosindu-se motive traditionale din zona Calatei, fiecare dintre acestea fiind decorata diferit. Turnul a fost construit in 1762 si contine trei clopote dintre care cel mai vechi dateaza din 1800. In biserica se afla, nefolosit, un clopot de pe vremea lui Matei Corvin datand din anul 1481. Orga bisericii a fost realizata in 1876 de catre Kolonics Istvan. Coroana a fost daruita bisericii de catre groful Banffy Miklos, iar banca preotesei de catre doamna Josika Sauelne.

Teiul lui Ady Endre si monumentul Ady - pe ramura materna Ady Endre a avut rude in Sancrai in familia Viski si Kiszeli. Poetul a vizitat satul prima data la 6 iunie 1914 in compania lui Boncza Berta venind in vizita la rude. Stand sub teiul din curtea familiei Kiszely a fost inspirat de imaginea plina de culoare a femeilor si barbatilor ce se intorceau de la biserica. Atunci a fost scrisa poezia "Pe malul Calatei". In anii ce au urmat, poetul a vizitat de mai multe ori satul. Monumentul dedicat lui Ady Endre ce sta langa tei a fost construit in anul 1994.

2.9.2 Obiecte traditionale

Obiecte traditionale aflate intr-o camera de locuit din zona Sancraiului:

v          pereti si cuiere impodobite cu vase si farfurii

v          picturi reprezentand pe Rakoczi Ferenc

v          patul

v          masa, banci sau lazi, scaune

v          dulap cu sertare cu oglinzi deasupra

v          dulap cu haine

Mobila este infrumusetata cu motive specifice zonei, in culori maro si galben sau cu motive florale viu colorate.

Renumele satului a fost raspandit nu numai de biserica din vremea lui Arpad, dar si de bogatia traditiilor si de portul popular plin de culoare. Localnicii pastreaza traditiile si obiceiurile locale nu doar ca pe o mostenire de la stramosi, dar si ca un bun pretios ce trebuie lasat generatiilor urmatoare. Portul popular este caracterizat de puritatea data de simplitate si bogatia culorilor. Aceste caracteristici deosebesc portul din Sancrai de cel al altor sate. Accesoriile de infrumusetare nu sunt purtate in fiecare zi, ele contribuie doar la infrumusetarea zilelor de sarbatoare.

2.10 STAREA PE DOMENII DE ACTIVITATE

2.10.1 Sancraiu - date statistice

Tabelul 2.1

Sancraiu date-statistice

2.10.2 Evolutia demografiei

Tabelul 2.2

Evolutia demografiei

Tabelul 2.3

Analiza sociologica

2.10.3 Studiu comparativ a recensamintelor din 1992 si 2002

Tabelul 2.4

Recensamantul din 1992 si 2002

In prezentarea datelor statistice s-a tinut cont de datele existente la data de 18-27 martie 2002. Odata cu publicarea datelor noului rencesamant aceste date vor fi actualizate. Datele statistice cuprind o raportare a situatiei de la nivelul comunei la cea existenta la nivelul Microregiunii Huedin, respectiv la nivelul judetului Cluj pentru datele cele mai relevante.

2.11 INDICATORI STATISTICI AI COMUNEI SANCRAIU

2.11.1 Indicatori edilitari

Tabelul 2.5

Indicatori edilitari

2.11.2 Resurse antropice

Tabelul 2.6

Resurse antropice

2.11.3 Indicatori agricoli

Tabelul 2.6

Indicatori agricoli

2.11.4 Indicatori turistici

Tabelul 2.7

Indicatori turistici

CAPITOLUL III. DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL SI A AGROTURISMULUI IN COMUNA SANCRAIU

In cele ce urmeaza ne propunem analiza situatiei locale, in anul 2003, din perspectiva potentialului investitor in economia locala a comunei Sancraiu. Aceasta deoarece economia locala, principala forta motrice a dezvoltarii locale, este in mare parte absenta pe teritoriul comunei. Atragerea de intreprinzatori in varii domenii va genera ocupare profesionala, venituri crescute ale locuitorilor, o mai eficienta utilizare a resurselor locale, aparitia resurselor financiare necesare demararii unor proiecte de reabilitare/extindere a

infrastructurii fizice si sociale, de protectie a mediului, de dezvoltare turistica, pentru promovarea zonei, etc.

Analiza isi propune asadar o prezentare a punctelor tari, slabe, oportunitatilor si amenintarilor care determina spatiul geografic si socio-uman al comunei Sancraiu, defalcat pe capitolele de mai jos, in vederea atragerii investitorilor si investitiilor in zona.

3.1 RESURSE NATURALE

Puncte tari

v          Potential important de dezvoltare a turismului in zona, datorita amplasarii comunei in imediata apropiere a Muntilor Apuseni;

v          Apropierea de drumul european E60 (5km), si de reteaua de transport feroviar, prin

v          Huedin;

v          Clima continentala moderata;

v          Teren agricol suficient pentru dezvoltari ulterioare;

v          Rezerva de teren pentru amenajari ulterioare;

v          Prezenta in apropiere a unor poli de atractie urbana: Cluj-Napoca, Huedin, Oradea, cu impact pozitiv asupra schimburilor comunitatii locale cu exteriorul (marfuri,educatie, locuri de munca, etc.);

v          Existenta unor forme de promovare a zonei, prezenta numeroaselor pensiuni agroturistice autorizate, care gazduiesc anual sute de turisti straini.

Puncte slabe

v          Relief in majoritate deluros, fara pretentii de spectacol pentru turisti

Oportunitati

v          Programe ale autoritatilor judetene si centrale destinate mediului rural;

v          Infiintarea Parcului Natural Muntii Apuseni;

v          Incadrarea ariei geografice a comunei in aria de eligibilitate a programului de finantare SAPARD al Uniunii Europene;

v          Incadrarea ariei geografice a comunei in aria de eligibilitate a programului de finantare FIDA al Bancii Mondiale;

v          Deschiderea institutiilor publice din zona la relatii de parteneriat;

v          Retrocedarea terenurilor agricole si forestiere catre fostii proprietari, proces care a relansat piata funciara in zona.

Amenintari

v         Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinte grave pe termen lung

3.2 RESURSE ANTROPICE

Puncte tari

v         Nivel relativ ridicat al gradului de calificare in anumite domenii;

v         Existenta unor specialisti in domenii variate de activitate;

v         Diversitatea etno-culturala, comuna locuita in majoritate de etnici maghiari;

v         Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor;

v         Apropierea de polii urbani, Huedin, Cluj si Oradea, cu rol important in satisfacerea nevoilor de asistenta medicala si sociala, educatie, culturale, dupa caz;

v         Numar relativ redus al inadaptatilor social;

v         Rata infractionalitatii extrem de redusa;

v         Incadrarea comunei in prevederile legale privind facilitati acordate locuitorilor Muntilor Apuseni;

Puncte slabe

v         Imbatranirea populatiei;

v         Depopularea (spor natural negativ si migrarea tinerilor spre centre urbane);

v         Mentalitatea populatiei fata de schimbare in general si reconversie profesionala in special;

v         Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban si strainatate (in special Ungaria), mai cu seama a celor cu pregatire profesionala inalta.

Oportunitati

v          Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initiativa;

v          Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guvernamentale pentru reconversie profesionala, si crearea de noi locuri de munca pentru someri;

v          Grad redus de ocupare profesionala, deci potential important al fortei de munca ocale, la salarii competitive la nivel regional (fata de polii de crestere);

v          Existenta unor spatii si cladiri, in conservare, posibil a fi utilizate de catre intreprinzatori pentru demararea unor afaceri locale;

v          Grad relativ redus de inadaptare sociala a locuitorilor comunei.;

v          Implicarea autoritatilor locale in problemele comunitatii, deschiderea la realizarea de parteneriate.

Amenintari

v          Reducerea ponderii populatiei active;

v          Natalitate scazuta;

v          Cresterea somajului in randul tinerilor absolventi;

v          Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale si asistentei sociale in perspectiva.

3.3 INFRASTRUCTURA

Puncte tari

v          Existenta magistralei de cale ferata - care face legatura si cu tarile din centrul si vestul Europei;

v          Apropierea de drumul european E60, reabilitat si modernizat la finele anului 2003;

v          Sisteme de distributie a energiei electrice acoperind practic toate asezarile comunei;

v          Prezenta arhitecturii traditionale;

v          Modernizarea echipamentelor de telecomunicatii si extinderea telefoniei mobile.

Puncte slabe

v          Starea tehnica necorespunzatoare a retelei rutiere (drumuri judetene si comunale, in interiorul comunei);

v          Alimentarea cu apa in reteaua publica este foarte limitata;

v          Nu exista retea de canalizare;

v          Zona fara acces la gaze naturale.

Oportunitati

v          Posibilitatea accesarii unor programe de finantare comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltarii infrastructurii in mediul rural, in special SAPARD;

v          Programe guvernamentale pentru incurajarea initiativelor locale, in special in

v          domeniul agricol, vegetal si zootehnic;

v          Programe judetene de modernizare a infrastructurii rutiere

Amenintari

v          Neutilizarea de catre comuna a resurselor financiare disponibile prin programe ale Uniunii Europene si alti donatori;

v          Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri in comuna, datorita infrastructurii fizice si sociale neadecvate, raportat la potentialul comunei;

3.4 ECONOMIA

Puncte tari

v          Vechi traditii in prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramica);

v          Traditii locale in cresterea animalelor, in special in domeniul suinelor si pasarilor de curte;

v          Modernizarea sectorului zootehnic, prin crearea Asociatiilor Crescatorilor, organisme de inspiratie europeana;

v          Existenta unei comunitati de afaceri locale, in faza incipienta, reprezentata prin cateva societati comerciale si persoane fizice autorizate cu activitate in zona;

v          Populatia comunei are resurse financiare suficiente pentru a putea sustine activitati economice locale (practic aceasta poate conta ca si piata locala, in comparatie cu situatia din alte comune, si chiar orasul Huedin).

Puncte slabe

v          Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea/promovarea unor investitii;

v          Infrastructura necorespunzatoare, absenta alimentarii cu apa, si a canalizarii in multe sate si catune, stare improprie a unora din drumurile comunale;

v          Echipamente si tehnologii invechite;

v          Degradarea spatiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activitati antreprenoriale in zona;

v          Parcelarea terenului - productivitate scazuta (suprafetele agricole nu pot fi intotdeauna lucrate mecanizat);

v          Scaderea productiilor medii la aproape toate culturile.

Oportunitati

v          Reconversia unor capacitati economice aflate in conservare in capacitati cu profil nou de fabricatie;

v          Reconversia unor capacitati, in special agricole, spre arii de productivitate adaptate conditiilor locale;

v          Infiintarea Parcului Natural Muntii Apuseni;

v          Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru dezvoltari antreprenoriale;

v          Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene;

v          Disponibilitatea autoritatilor locale de a incheia relatii de parteneriat cu investitori locali sau straini;

v          Prezenta in zona, activitatea si deschiderea la incheierea de parteneriate a unor organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri extrabugetare;

v          Colaborarea zonala in cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate in accesarea resurselor comunelor vecine, si incheierea de parteneriate locale in cadrul

v          Microregiunii Huedin;

v          Dezvoltarea de relatii de parteneriat economic si administrativ cu unitati teritoriale (similare sau asemanatoare) din tara si strainatate.

Amenintari

v          Lipsa de receptivitate si flexibilitate a populatiei locale la cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de recuperat

v          Izolarea comunei din punct de vedere al accesului la infrastructura care conduce la depopularea zonei si la declin economic

v          Reducerea ponderii populatiei active

v          Cresterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii,

v          economiei locale si asistentei sociale in perspectiva.

3.5 TURISM

Puncte tari

v          Potential turistic deosebit datorita pastrarii patrimoniului cultural traditional (port popular, formatie de dansuri si cantece populare din zona);

v          Organizarea anuala a Festivalului si Taberei de Dansuri Populare;

v          Potential turistic peisagistic datorita apropierii de zona Muntilor Apuseni;

v          Existenta unui nucleu puternic si inovativ de practicare a agro-turismului;

v          Existenta unui centru de informare si promovare a turismului rural;

v          Asezarea geografica propice dezvoltarii serviciilor, in special a celor turistice;

Puncte slabe

v          Resurse financiare insuficiente, investitii autohtone si straine reduse;

v          Pregatire profesionala de slaba calitate in domeniul serviciilor turistice;

Oportunitati

v          Extinderea retelei de ferme si gospodarii autorizate pentru practicarea agroturismului;

v          Infiintarea Parcului Natural Muntii Apuseni;

v          Punerea in valoare a bogatului patrimoniu cultural si istoric al comunei;

v          Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Europene;

v          Disponibilitatea autoritatilor locale de a incheia relatii de parteneriat cu investitori locali sau straini;

v          Prezenta in zona, activitatea si deschiderea la incheierea de parteneriate a unor organizatii neguvernamentale care au capacitatea sa atraga fonduri extrabugetare

v          Colaborarea zonala in cadrul Microregiunii Huedin; disponibilitate in accesarea resurselor comunelor vecine si incheierea de parteneriate locale in cadrul Microregiunii Huedin

Amenintari

v         Lipsa unui program judetean si regional de dezvoltare a turismului rural, si, implicit, nealocarea de fonduri, decat in mica masura, pentru infrastructura locala de acces

3.6 MEDIUL INCONJURATOR

Puncte tari

v          Aplicarea in faza incipienta a unui sistem integrat de colectare a deseurilor;

v          Disparitia de pe cursurile raurilor a deseurilor menajere;

v          Eforturi ale autoritatilor locale de aplicare riguroasa a legislatiei privind protectia mediului.

Puncte slabe

v          Neefectuarea de lucrari de stabilizare in zonele ce prezinta pericole de alunecari de teren;

v          Colectarea neselectionata a deseurilor, in vederea reciclarii, refolosirii, recuperarii sau valorificarii lor;

v          Nu exista o rampa ecologica in apropiere care sa deserveasca si comuna;

v          Educatia ecologica este superficiala.

Oportunitati

v          Utilizarea programelor UE destinate reabilitarii conditiilor de mediu din mediul rural;

v          Infiintarea Parcului Natural Muntii Apuseni;

v          Extinderea colaborarii si implicarea organizatiilor neguvernamentale si a scolilor in programe comune de educatie ecologica.

Amenintari

v          Extinderea eroziunii solului cu consecinte grave pe termen lung daca nu se intervine la timp;

v          Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia mediului (mai ales la nivelul populatiei adulte).

3.7 DIAGNOZA TERENULUI PENTRU COMUNA SANCRAIU

CAPITOLUL IV. ELEMENTE DE STRATEGIE

4.1.1 Demografie

Probleme

v          imbatranirea accentuata a populatiei,

v          depopularea datorita migratiei, in special a tinerilor, cu studii medii sau superioare, spre centrele urbane sau strainatate (in special in Ungaria datorita legaturilor traditionale cu aceasta tara),

v          sporul natural negativ.

Obiective pe termen mediu si lung

v          conditii de viata atractiva pentru tineri, atat pentru cei din localitate cat si pentru cei din exterior (care ar dori sa se stabileasca in comuna),

v          conditii si facilitati pentru familiile tinere cu copii.

4.1.2 Starea de sanatate si servicii medicale

Probleme

v          cadre medicale si auxiliare insuficiente,

v          dotari ale dispensarelor medicale necoresponzatoare si invechite care ingreuneaza sau impiedica diagnosticarea,

v          dificultati privind accesul la medicamente si tratament (distante mari de parcurs, resurse limitate ale dispensarelor din comuna).

Obiective pe termen mediu si lung

v          access facil la servicii medicale de calitate, prompte si suficiente,

v          populatie educata privind starea generala de sanatate si modalitatile de a duce o viata sanatoasa,

v          eliminarea factorilor de perturbare a calitatii vietii

4.1.3. Starea de ocupare a fortei de munca

Probleme

v          nivel relativ ridicat al somajului, dar situat sub nivelul mediu din zonele rurale ale judetului Cluj,

v          mentalitatea fata de schimbare si reconversie profesionala.

Obiective pe termen mediu si lung

v          locuri de munca suficiente si in domenii variate de activitate, cu venituri indestulatoare pentru satisfacerea nevoilor de trai,

v          posibilitatea de a urma cursuri de reconversie profesionala in domenii cautate pe piata fortei de munca.

4.1.4. Educatia

Probleme

v          infrastructura uzata, necorespunzatoare desfasurarii actului educational,

v          constrangeri materiale datorita bugetelor mici alocate de catre autoritati pentru sustinerea actului educational,

v          lipsa posibilitatii de formare continua pentru adulti,

v          grad redus de asociativitate,

v          problema distantelor mari de parcurs pana la scoli pentru satele mai indepartate de centrul de comuna a fost partial rezolvata prin infiintarea unui internat ce functioneaza pe langa scoala din Sancraiu si prin achizitionarea unui microbuz pentru transportul elevilor din zone mai indepartate de scoala.

Obiective pe termen mediu si lung

v          posibilitatea neingradita de implinire individuala prin educatie,

v          acces la un sistem educational perfomant, flexibil si adaptat conditiilor din mediul rural,

v          infrastructura si baza materiala suficienta si capabila sa satisfaca nevoile legate de actul educational,

v          revitalizarea organizatiilor civice existente,

v          posibilitatea de formare continua pentru adulti.

4.1.5. Cultura

Probleme

v          infrastructura si baza materiala in declin,

v          resurse financiare insufieciente pentru practicarea si revitalizarea unor obiceiuri si forme de exprimare culturala traditionale,

v          acces dificil sau restrictiv la surse de informare (mass-media, carti, internet etc.), problema ce partial a fost rezolvata prin infiintarea Centrului de Informare si de Promovare a Turismului,

v          abandonul practicilor traditionale in favoarea "modernitatii". 

Obiective pe termen mediu si lung

v          practici traditionale revitalizate si capabile de a fi transmise nealterate generatiilor viitoare,

v          practici traditionale puse in valoare,

v          acess facil la surse de informatie traditionale sau moderne,

v          infrastructura corespunzatoare cerintelor unei societati in perpetua miscare.

4.1.6. Sport

Probleme

v          starea precara a bazelor sportive necesare practicarii sporturilor individuale si colective,

v          importanta minora acordata de sistemul educational activitatilor sportive organizate.

Obiective pe termen mediu si lung

v         practitarea de sporturi individuale si de masa, cu baze materiale corespunzatoare.

4.2 INFRASTRUCTURA

4.2.1 Dotari edilitare

Probleme

v         cladirile administrative inca mai necesita reparatii si dotari moderne,

v         servicii publice deficitare sau inexistente datorita lipsei infrastrucurii necesare (puncte de lucru ale bancilor, postei etc.).

Obiective pe termen mediu si lung

v         dotari edilitare functionale si capabile sa deserveasca cetatenii localitatii in conditii civilizate,

v         dotari edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spatiului rural.

4.2.2 Alimentare cu apa curenta, canalizare

Probleme

v          sistemul de alimentare cu apa curenta este redusa ca lungime, deservind o mica parte din totalul populatiei comunei iar canalizare publica nu exista,

v          gospodariile care au bazine vidanjabile sau fose septice sunt relativ putine, dar peste media din judetul Cluj,

v          deversarea apelor reziduale menajere in locuri neamanjate (cursuri de apa afectate, infiltratii in sol)

Obiective pe termen mediu si lung

v          populatie informata asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate in locuri neamenajate, asupra utilizarii durabile a resurselor de apa si a prevenirii poluarilor,

v          sistem de furnizare a apei curente si de canalizare capabile sa deserveasca locuitorii comunei.

4.2.3 Drumuri si transport

Probleme

v          stare tehnica neorespunzatoare a drumurilor judetene si comunale,

v          nefinalizarea lucrarilor la drumul european E60 (constructie finalizata pe tronsonul Oradea - Bologa, in lucru tronsonul Bologa - Cluj-Napoca),

v          fonduri locale insuficiente pentru construirea si intretinerea drumurilor,

v          dependenta financiara de fondurile alocate de la bugetul Consiliului Judetean,

v          transport public regional putin dezvoltat.

Obiective pe termen mediu si lung

v          retea de drumuri functionala care sa deserveasca nevoile curente ale locuitorilor si activitatilor economice fara sa afecteze starea mediului inconjurator,

v          sistem de transport modal care sa coreleze transportul feroviar si cel rutier (de persoane sau de marfuri).

4.2.4 Telefonie. Servicii postale

Probleme

v          telefonia fixa este relativ bine reprezentata comparativ cu restul comunelor din regiune insa nu acopera nici pe departe solicitarile din partea locuitorilor,

v          calitatea telefoniei fixe nu este cea mai buna, afectand in mod special comunicatiile speciale de tip transmisie de date (cele mai afectate fiind autoritatile locale, scolile si societatile comerciale),

v          exista zone in comuna unde telefonia mobila nu are acoperire.

Obiective pe termen mediu si lung

v          retea de telefonie fixa extinsa la nivelul intregii comune capabila sa faciliteze si comunicatiile de tip special (posta electronica, internet etc.),

v          teritoriu acoperit in totalitate de o forma sau alta de telefonie,

v          servicii postale diversificate si prompte.

4.3 ECONOMIA

4.3.1 Industria

Probleme

v          resurse financiare insuficiente, investitii autohtone si straine limitate,

v          echipamente si tehnologii invechite, poluante

v          tendinte de monoindustrializare (principalele activitati industriale se concentreaza pe prelucrarea lemnului).

Obiective pe termen mediu si lung

v          industrie diversificata, dinamica si capabila sa ofere posibilitatea de implinire profesionala si materiala locuitorilor comunei,

v          industrie generatoare de venit la bugetul local,

v          industrie nepoluanta si durabila.

4.3.2 Agricultura

Probleme

v          resurse financiare insuficiente, investitii putine,

v          utilaje agricole invechite, rudimentare si tehnologii neperformante,

v          media de varsta ridicata a celor ce se ocupa de activitati agricole,

v          parcelarea terenului (suprafetele agricole nu pot fi intotdeauna lucrate mecanizat) si probleme legate de posesiune,

v          degenerarea raselor animalelor si servicii medicale veterinare sporadice,

v          scaderea productiilor medii la aproape toate culturile,

v          piata de desfacere redusa.

Obiective pe termen mediu si lung

v          practici de agricultura durabila, adaptate conditiilor climaterice si solului din comuna,

v          activitati agricole diversificate si generatoare de venit la bugetul local,

v          asocierea producatorilor,

v          imbunatatirea practicilor agricole,

v          politici de marketing eficiente.

4.3.3. Comertul si serviciile

Probleme

v          unitati comerciale mici, cu profit mic

v          diversitate redusa, majoritatea fiind orientate spre alimentatie publica - magazine alimentare si baruri,

v          orientare in majoritate spre clientii locali,

v          activitati de marketing reduse,

v          valorificare slaba a resurselor locale.

Obiective pe termen mediu si lung

v          diversificarea obiectului de activitate al firmelor,

v          utilizarea eficienta a resurselor locale,

v          promovarea unor tehnici eficiente de marketing,

v          orientarea partiala spre turisti ca potential clienti.

4.3.4. Turismul. Agro-turismul

Probleme

v          numar redus al fermelor agro-turistice autorizate cu exceptia centrului de comuna unde sunt la ora actuala peste 35 de asemenea gospodarii,

v          lipsa unor produse turistice coerente,

v          lipsa personalului calificat in turism - manageri, ghizi,

v          promovare slaba a produselor turistice existente.

Obiective pe termen mediu si lung

v          practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate,

v          realizarea unor programe de pregatire pentru practicantii de agro-turism,

v          realizarea unor produse turistice diversificate,

v          realizarea si promovarea unor evenimente locale,

v          adoptarea unor masuri eficiente de promovare.

4.4. MEDIUL INCONJURATOR

Probleme

v          degradarea solului,

v          poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate,

v          sistem de gestionare a deseurilor ineficient,

v          necunoasterea normelor de mediu si a legislatiei in vigoare,

v          educatie ecologica redusa.

Obiective pe termen mediu si lung

v          promovarea practicilor de agricultura ecologica,

v          realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate,

v          realizarea unor cursuri de educatie ecologica,

v          curatarea cursurilor de apa si a domeniului public,

v          montarea de cosuri de gunoi pe domeniul public,

v          crearea unor mecanisme de colectare selectiva a deseurilor,

v          realizarea unei statii de depozitare a deseurilor (zonala),

v          impadurirea suprafetelor degradate.

CAPITOLUL V. OFERTA AGROTURISTICA DIN COMUNA SANCRAIU

5.1 OFERTA DE CAZARE

Tabelul 5.1

Tabelul de mai jos prezinta situatia posibilitatilor de cazare din anul 2006.

Conform tabelului, in comuna Sancraiu exista 181 locuri de cazare in 61 de camere. In functie de proprietari, cele 61 de camere au 1 pat simplu, 1 pat dublu sau combinatii intre acestea.

5.2 TRASEE TURISTICE

a)      Pentru automobilisti

v     Sancraiu - Huedin - Bologa - Sacuieu - Dealul Domnului - Sacuieu - Alunis - Sancraiu (10 ore )

Pornind din Sancraiu poposim la Huedin. Dupa vizitarea orasului Huedin o luam pe DN1 E60 si dupa 12 km ajungem in dreptul localitatii Bologa. Ca sa ajungem acolo trebuie sa viram la stanga traversand calea ferata. La intrarea in muntii, romanii au construit un puternic castru - Castrum Resculum, a carui ramasite se ma pot vedea in estul localitatii. Continuand drumul paralel cu Valea Hentului, aproape de iesirea din localitate, pe partea dreapta se afla situata Cetatea Medievala Bologa, construita in sec XIV, cand a functionat ca un avanpost de aparare pentru cele 18 sate de pe domeniul ei. Cetatea Medievala a apartinut lui Mircea cel Batran. Continuad drumul pe Valea Hentului pe traseul marcat cu banda albastra pana sa ajungem in saltul Sacuieu, vom trece printr-un pitoresc defileu. Din Sacuieu dupa 2 km, este o bifurcatie care o ia la dreapta inspre satul Rogojel si cabana Vladeasa. Dupa ce am intrat pe acest drum, nu dupa multa vreme, exista un drum de acces pe partea dreapta a drumului spre Rezervatia Naturala de sequoia (Sequoia Sempervirens). Rezervatia drendologica Arborele de sequoia - este situata pe Dealul Domnului. Dupa vizitarea rezervatiei ne intoarcem inapoi la Sacuieu si din centrul comunei viram la dreapta pe drumul ce insoteste in amonte Valea Lupului pana ajungem pasul Duleu unde se deschide o panorama asupra intregii Vai a Calatei. De acolo imediat se ajunge in satul Alunis si de acolo in Sancraiu.

v     Sancraiu - Braisoru - Bologa - Poieni - Ciucea - Negreni - Bucea - Popas Piatra Craiului - Retur

Pornim din Sancraiu pe drumul care duce in Braisor. Ajungem la Braisor unde putem vizita urmele morilor ce au existat aici, de unde vine denumirea satului de Malul Morilor. De aici continuam drumul si ajungem in DN1, de acolo continuam spre Bologa. La intrarea in muntii, romanii au construit un puternic castru - Castrum Resculum, a carui ramasite se ma pot vedea in estul localitatii Continuand drumul paralel cu Valea Hentului, aproape de iesirea din localitate, pe partea dreapta se afla situata Cetatea Medievala Bologa, construita in sec XIV, cand a functionat ca un avanpost de aparare pentru cele 18 sate de pe domeniul ei. Cetatea Medievala a apartinut lui Mircea cel Batran.

Atat in Bologa, cat si in Poieni exista cariere de piatra si mesteri pietrari care detin numeroase sculpturi din piatra. Comuna Poieni mai este renumita si pentru frumusetea portului popular si a crestaturilor in lemn. La iesire din Poieni, inspre Oradea exista o bifurcatie la stanga, drumul ducand spre sud dupa 6 km la Valea Draganului. Continuand drumul spre vest, ajungem in localitatea Ciucea, vechea aseazare romanesca atestata la 1384. La intrarea in localitate, pe dreapta, dupa 200 m, poate vizitat Castelul in care a locuit poetul Octavian Goga. In o aripa a castelului a locuit si poetul Ady Endre, poet care avand rude in Sancraiu, fiind in vizita la acestia, scrie poezia numita "Pe malul Calatei". Dupa ce parasim Ciucea ne continauam drumul pe DN1 si ajungem la comuna Negreni, un important centru de artizanat si in care o data pe an in al doilea sfarsit de saptamana din luna octombrie se desfasoara Targul Anual de la Negreni, unde se aduna negustori din toata tara. Apoi ultima localitate din judetul Cluj este Bucea, iar apoi drumul se continua in serpentine pana sus pe creasta dealului la Piatra Craiului, unde se afla si Popasul Piatra Craiului. Aici luam masa si ne bucuram de privelistea asupra vaii Crisului Repede si asupra depresiunii Vadului. De acolo ne intoarcem inapoi.

v     Sancraiu - Calata - Valeni - Calata - Sancraiu (4 ore )

Circuitul acesta se face cu scopul de a ne largi orizontul si de a cunoaste oameni noi. La Calata putem vizita Biserica de Piatra, ctitorie a sec XVIII, iar la Valeni, Biserica Fortificata din sex XVII - monument istoric. Se asista la slujba religioasa impreuna cu multimea de turisti.

v     Sancraiu - Valea Draganului 25 km; Valea Draganului - Lacul de acumulare Dragan (asfalt 24 km) de aici in continuare pe Valea Draganului pana la Canton Ciripa ( drum forestier 8 km) sau spre Remeti in Valea Iadului ( asfalt 12 km). Un alt traseu pe care se poate merge este cu pornire din Sancraiu- Braisoru- DN1- Bologa- Poieni- Ciucea - Valea Draganului - Trannisu- Lunca Visagului- Baraju Floroiu. Aici se poate practica pescuitu pentru amatori sau plimbarea cu barca sau alte sporturi nautice. Se poate lua apoi pranzul, picnicul pe care l-am adus cu noi, impreuna de la pensiune, dupa care se paote face o incursiune in amonte de baraj pe Valea Draganului, pana la cascada Moara Dracului. Acest mini traseu este extrem de spectaculos. De acolo ne intoarcem inapoi in Sancrai, la Pensiune.

b)     Din Sancraiu spre Padis avem drum asfaltat prin Calata-Buteni- Margau- Scrin Frasinet - Rachitele. In centrul satului Rachitele la dreapta porneste un drum de-a lungu Vaii Stanciului care ajunge la cascada Rachitele, surpanumita Valul Miresei. Continuand acest drum, ajungem la Pietrele Albe sau la Pestera Varfurasu. Din Rachitele pe Valea Rachitele, Pasul Vartop, Valea Firii, Doda Pilii, Ic Ponor (drum forestier bine intretinut ) Din Doda Pilii se poate vizita Giurcuta si Smida la stanga , iar din Ic Ponor daca se continua drumul in amonte de a lungu Vaii Somesului Cald, se ajunge la Cheile Somesului Cald. De la Ic Ponor, drumul se continua si urca inspe Padis de a lungu Vaii Batrana, traseul este dificil, impracticabil iarna si se ajunge la Cabana Padis.

c)      Pentru biciclisti

v     Aceleasi trasee ca si pentru automobilisti

v     Traversarea Muntelui Vladeasa: de la Bologa spre Sacuieu, apoi spre Visag si pe drumul forestier pana la Cabana Vladeasa, urmeaza un drum forestier care urca pana pe Varful Vladeasa de unde coboara spre Valea Draganului. De la cabana Vladeasa varianta de coborare pe Valea Stanciului pe la pietrele Albe sau continuarea drumului de creasta spre Padis, pe la piatra Talharului. La Cabana Vladeasa se paote ajunge si de la Rogojel. O Coborare pitoreasca se paote face de la cabana pe la Piatra Banisorului spre satul Visag

d)     Pentru drumeti

TRASEE TURISTICE MARCATE

v     Banda albastra: Halta Bologa - Valea Hentului - Valea Visagului - satul Rogojel - Cabana Vladeasa ( 5-6 ore )

v     Banda albastra: Valea Draganului - Tranisu - Visag - Varful Tesiturile - Cabana Vladeasa ( 5-6 ore )

v     Cruce albastra: Bologa - Visag - Piatra Banisorului - Varful Tesiturile - Cabana Vladeasa ( 4-5 ore)

v     Triunghi albastru: Gura Zrnii ( Lacul de acumulare Dragan ) - Varful Vladeasa - Cabana Vladeasa ( 3-4 ore).

v     Banda Albastra: Cabana Vladeasa - Pietrele Albe - Varfurasu - Nimaiasa - Piatra Talharului - Poiana Onceasa - Poiana Cuciulata - Poiana Varasoaia - Cabana Padis (10 ore).

v     Punct rosu: Circuitul Muntelui Vladeasa cu vizitare Varful Vladeasa, Pietrele Albe  ( 5 ore ).

v     Punct albastru: Circuitul Cascada Rachitele cu vizitare Pietrele Albe, Cascada Rachitele, Cheile Vaii Stanciului, satul Rogojel ( 7 ore)

v    Triunghi rosu: Saua Cumpanatel - Piatra Graiotoare - Piatra Talharului - Varful Buteasa - Cascada Moara Dracului - Canton Ciripa - Poiana Munceilor - Stana de Vale ( 8 ore )

v    Banda rosie: Cabana Padis - Poiana Varasoaia - Poiana Cuciulata - Saua Cumpanatel - Saua Bohodei - Varfu Poieni - Stana de Vale ( 5 ore ).

Multe puncte pornesc de la Cabana Vladeasa si Vascada Rachitele. Altele de Cabana Padis. Accesul la acestea are loc cu masina.

Zona turistica Padis este situata in nordul muntilor Bihor si cuprinde urmatoarele obiective turistice:

v    Complexul carstic Cetatile Ponorului - cel mai grandios fenomen carstic al Cheilor Galbenei creeaza cascade si un tunel subteran.

v    Pestera "Ghetarului Focul Viu" are o sala imensa ocupata de un imens bloc de gheata. Tavanul salii este spart de o fereastra prin care patrund razele de soare creand un decor feric

v    Cheile Somesului Cald - sunt deosebit de salbatice, cu pereti verticali de calcar, pesteri si canione. In partea din amonte a Cheilor, paraul Radeassa a creat impresionantul tunel de 230 m al Cetatilor Radesei

v    Groapa Barsa si Lumea Pierduta - ascund retele subterane mult cautate de speologi

v    Punctele de priveliste: Biserica Motului, Piatra Boghii, Piatra Galbenei, Magura Vanata si Varful Carligate ofera ample perspective peisajistice asupra Muntilor Apuseni si zonele limitrofe.

In zona Padis exista modeste capacitati de cazare, iar accesul auto este destul de dificil. Zona reprezinta punctul central al viitorului Parc National al Muntilor Apuseni, cu statut de rezervatie a bioseferi, initiativa care va aduce mari beneficii regiunii.

Zona Ic Ponor - este interesanta prin prezenta in vecinatate a unei zone carstice cu pesteri deosebite: Piatra Altarului, Pestera din Dealul Humpleului, Onceasa; precum si a Cheilor Somesului Cald si pitoresti zone de pescuit pe ape repezi de munte.

Creasta sudica a Masivului Vladeasa - ofera privelisti feerice asupra vailor din vecinatate, precum si tentatii deosebite pentru practicantii drumetiilor montane.

Cascada Rachitele si Cheile Vaii Stanciului - reprezinta zone protejate usor accesibile din satul Rachitele. Cascada impresioneaza prin evantaiul creat de apelece se arunca de la o inaltime de 20 m.

Pietrele Albe - constituie un abrupt calcaros sub Varful Vladeasa, impresionant prin albul imaculat al stancilor in decorul feeric al padurii.

Varful Vladeasa - 1836 m - este al doilea ca marime din Muntii Apuseni oferind largai privelisti asupra zonei nordice a Apusenilor si depresiunilor limitrofe. Aici se afla cladirea unei statii meteorologice.

Valea Draganului - prezinta doua sectoare naturale spectaculoase, unul in amonte de Tranis si cu coloane de stanca ce se ridica in padurile ce acopera versantii vaii, iar al doilea in portiunea de obarsie, reprezentat prin Izbucul Ciripa si Cascada Moara Dracului situata pe un afluent ce coboara de pe Varful Buteasa.

Valea Iadului - cu numeroase cascade situate pe cursul superior, un paradis al pescarilor. In zona Lesu, exista numeroase pesteri accesibile situate pe vai pitoresti.

Cheile Mariselului - Somesului Cald - au un farmec aparte datorita salbaticiei pe care o prezinta pe cei aproape 8 km de la Barajul Belis pana la Uzina electrica de la Marisel.

Turbaria Dealu Negru - este o rezervatie care adaposteste o vegetatie deosebita prin prezenta unor specii reclitare.

5.3 PLANTELE MEDICINALE. POSIBILITATEA PRACTICARII TURISMULUI CURATIV

Patlagina - e utilizata de diabetici; sub forma de comprese la rani, abcese; ca infuzie in combinatie cu alte plante pentru boli pulmonare.

Porumbele-antidiareice se recolteaza cand fructele au culoarea albastra si un aspect ceros.

Macese-contin vitamina C; se utilizeaza la ceaiuri si alte infunzii, precum se face si o dulceata foarte fina din fructe dupa ce au capatat culoarea rosie

5.4 PROGRAMUL TURISTIC PE O SAPTAMANA

Ziua 1: Primirea turistilor - Cunostinta cu gazda, prezentarea pensiunii, a imprejurumilor acesteia - cazarea.

Localnicii se imbraca in costumele traditionale si ies in intampinarea fiecarui grup de oaspeti, cu palinca si kurtos kolacs - specialitatile locului, apoi se continua masa de primire cu o ciorba de agris cu carne de porc afumata, tot dupa o reteta specifica zonei Calata, aici unde am venit noi, in depresiunea Huedinului, udata de apele Crisului Repede.

v          Gulas - tocanita de cartofi cu carne de vanat, sau porc, ceapa, ardei, ustori, verdeturi , boia, piper.

v          Kurtos kalacs (colaci trambite ) - aluat de cozonac, barotat cu nuca si zahar, invartit pe bat si prajit exclusiv pe carbune din lemn

Ziua 2: vizitarea localitatii pe jos sau cu caruta trasa de cai, sau plimbare prin gradina pana la vale.

Masa de amiazi se bazeaza pe urmatoarele feluri de mancare:

v          Supa agrese / strugurei - carnea de porc cu sarea se fierb impreuna apoi se adauga agresele sau strugureii

v          Ciureghe ( minciunele ) - aluat facut cu iaur, oua, praf de copt si zahar pudra pe deasupra

Ziua 3: luare micului dejun, urmat de insotirea turistilor la sala de nunti, unde vor participa la cursul de dans local. La amiazi luarea pranzului la sala de nunti, doar daca prefera sa manance la pensiune. Apoi este reintoarcerea la sala de nunti si continua cursul. Seara vor urmari programul special organizat de catre instructorii de dans.

Masa de amiazi se bazeaza pe urmatoarele feluri de mancare:

v          Papricas - cubulete de carne, ardei, bulion sau pasta de rosii si se inabusa impreuna in suc propriu la cuptor sau pe soba.

v          Arany galuska ( bulgare de aur ) - aluat de cozonac barotat cu nuca si zahar cu gem de prune in mijlocul bulgarelui; care sunt pusi intr-o tava si introdusi la cuptor

Ziua 4: Luarea micului dejun urmat de deplasarea la sala de nunti unde vor invata ceardasul caltean, apoi la amiaza vor lua masa la sala de nunti, iar dupa aceasta revenirea la pensiune si preparea unei gustari sub forma de picnic in gradina.

Masa de amiazi se bazeaza pe urmatoarul fel de mancare:

v          Sarmale - varza cruda opareste sau murata, carnea de porc sau carne de porc combinata cu carne de vita, orez, boia, bulion si ciolan

Ziua 5: Luare micului dejun, dupa care are loc vizitarea principalelor obiective turistice ale orasului Huedin si a pietei unde se gasesc spre cumparare suveniruri. Reintoarcerea la pensiune, apoi luarea pranzului la sala de nunti. Dupa pranz au loc reluarea cursurilor de dans. Spre seara are loc luarea cinei la pensiune urmata de unele discutii si pregatirea excursiei de a 2-a zi.

Masa de amiazi se bazeaza pe urmatoarele feluri de mancare:

v          Luscos - supa de varza si afumatura, cimbru si marar; se fierb imreuna si se adauga smantana la sfarsit.

v          Vargabeles - Taietei, brinza dulce de vaci , oua, stafide. Compozitia se pune la cuptor, pe randuri

Ziua 6: Luare micului dejun si apoi se va efectua unul din traseele descrise la subcapitolul trase turistice. Seara are loc intoarcerea inapoi si luarea cinei in cadrul pensiunii.

Masa se realizeaza pe traseu.

Ziua 7: Luare micului dejun, dupa care are loc indreptarea turistilor spre terenul de sport al scolii, unde va avea loc concursul de dans intre turisti. Acest concurs are rolul de a evidentia maestria acumulata a turistilor in saptamana petrecuta la pensiune. Luarea pranzului la sala de nunti, iar apoi este timpul liber . Seara se va incheia cu un foc de tabara, precum si un spectacol sustinut de instructorii de dans.

Masa de amiazi se bazeaza pe urmatorul fel de mancare:

v          Deree ( coltunasi ) - aluat de taietei in care se pune din loc in loc dulceata sau magiun pe jumatate din foaie, dupa care se pune cealalta jumatate peste, iar apoi se apasa bine printre magiun, sa se inchida bine magiunu, apoi se taie cu rozeta; se fierb in apa cu putina sare. La sfarsit se amesteca cu pesmet si se servesc cu nuca si zahar.

v          Supa de pui cu galuste: pui, zarzavaturi, cartofi, ardei, ceapa, sare piper, patrunjel

Ziua 8: Organizarea plecarii si transportul turistilor la gara din orasul Huedin.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Dezvoltarea turismului contemporan, care a dus la crearea unor cetati turistice ale lumii a scos la iveala mai ales in ultima perioada, interesul crescand pentru civilizatia rurala.

De aceea, numeroase organizatii de turism din diverse tari europene se preocupa de organizarea si dezvoltarea turismului in spatiul rural.

Ridicarea standardului de viata al comunitatilor rurale este posibila doar prin redresarea si dezvoltarea economiei in spatiul rural.

Dezvoltarea turismului rural intr-o maniera eficienta si sustinuta va crea posibilitatea imbunatatirii nivelului economic si social in spatiul rural.

Comuna Sancraiu isi va consolida pozitia de lider local al microregiunii Huedin in domeniul serviciilor turistice, prin mai buna valorificare a resurselor locale, a traditiilor, folclorului, in vederea atragerii investitiilor si investitorilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor de tip urban pentru crearea unui standard de viata urban locuitorilor sai, in deplin respect fata de mediul inconjurator.

Prioritati

v          cresterea vizibilitatii comunei Sancraiu in tara si in lume, in scopul dezvoltarii turismului, atragerii turistilor, investitiilor si investitorilor, si a facilitarii finantarii programelor locale de dezvoltare, in domeniile turism, infrastructura, social, economic, etc.

v          formare profesionala in domeniul turismului rural, pentru cat mai multi locuitori ai satelor comunei Sancraiu;

v          salvarea/revigorarea traditiilor locale, dansuri, port, mestesuguri, cu efecte asupra ocuparii profesionale;

v          stoparea degradarii mediului ambiant datorita activitatilor economice si deseurilor solide;

v          cresterea valorii adaugate a produselor si resurselor locale; exploatarea acestora in vederea dezvoltarii unei economii locale ce creaza ocupare profesionala.

Programele europene de dezvoltare a turismului in mediul rural romanesc au contribuit intr-un mod benefic asupra comunitatilor locale. Si in comuna Sancraiu s-au derulat mai multe programe SAPARD pentru imbunatatirea si modernizarea infrastucturii, programe PHARE de informare si pregatire a fermierilor in vederea practicarii agroturismului prin deschiderea centrului de informare turistica in interiorul bibliotecii din centrul comunei si dotarea acestuia cu materiale informative ca pliante brosuri precum si monografia satului. O alta forma de informare a fost prin tinerea unor seminarii cu legislatia nou-aparuta consultanta in vederea intocmirii de proiecte, etc.

Dat fiind formele diverse de relief, implicit cu etaje de vegetatie care incep cu cel montan si continua pana la cel de silvostepa, comuna Sancraiu intruneste conditiile pentru practicarea turismului curativ ce implica plimbari in zonele bine ozonate din apropierea padurii, cat si pentru culegerea de plante medicinale, ce pot fi folosite pentru tratarea diferitelor afectiuni.

Propun o colaborare mai stransa cu organizatiile non-guvernamentale si cluburile montane in vederea dezvoltarea marcajelor turistice in zona inalta de pe teritoriului satului Alunis. ( Horaita, Bogdan , Boci ), implementand urmatoarele masuri:

v    identificarea si marcarea de circuite

v    refacerea retelei de marcaje turistice

v    construirea de minime infrastructuri

O alta propunere ar fi amenajarea cursurilor de apa de pe teritoriul comunei, care sunt predispose la inundatii prin largirea albiei si in diguiri.

Din cauza deselor defrisari din tara noastra, suprafetele impadurite s-au redus seminificativ. O parte din lemnul taiat era folosit pentru foc. Pentru a preintampina viitoarele defrisari recomand montarea panourilor solare pentru obtinerea energiei electrice si termice a gospodariilor, care la ora actuala sunt dotate cu teracote sau centrale termice pe baza de lemn.

BIBLIOGRAFIE

1. Ajtaj F, Fogarasi L,Varadi I, - Sancraiu si imprejurimi, Editura Eke, Cluj-Napoca
2. Bogdan, M, 1998 - Prestari servicii agroturistice - curs - Editura Bioterra, Bucuresti
3. Bojor O, Alexan M, 1982 - Plantele Medicinale si aromatice de la A la Z, Bucuresti
4. Bran F, Istrate I, 1995 - Perspectiva dezvoltarii durabile a turismului romanesc - Tribuna Economica, Bucuresti
5. Bran F, Istrate I, 1995 - Turism rural - Tribuna Economica, Bucuresti
6. Calinescu R, 1969 - Biogeografia Romaniei - Editura Stiintifica, Bucuresti
7. Cocean P, 1998 - Chei si defilee din Muntii Apuseni - Editura Academiei Romane, Bucuresti
8. Decei P, 1998 - Strabatand Vaile Carpatine - Editura Albatros, Bucuresti
9. Gheorghiu O si colaboratorii, 1998 - Indrumar pentru turismul rural - Editura Rentrop & Straton, Bucuresti
10. Gherghes M, Culda S, 2000 - Turism rural - Editura Risoprint, Cluj - Napoca
11. Ghinea D, 2000 - Enciclopedia geografica a Romaniei - Editura Enciclopedica, Bucuresti
12. Matei Daniela, 2003 - Dezvoltare si cooperare rurala, forme de practicare a agroturismului - Editura Fundatii Academice pentru Progres Rural "Terra nostra"
13. Mitrache St si colaboratorii, 1996 - Agricultura si turism rural - Editura Fox Press, Bucuresti
14. Mitrache St, 2000 - Dezvoltarea durabila rurala- Editura Planeta, Bucuresti
15. Nisporeanu P, 1999 - Turismul rural - o afacere mica cu perspective mari - Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti
16. Paraoan G, Kelemen A, 2000 - Sancraiu Monografie -Primaria Comunei Sancraiu, Clubul Ecologic Transilvania
17. Rey R, 1985 - Civilizatie montana - Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
18. Stana D, Stana N, 2000 -Turism rural - curs - Editura Academicpress, Cluj- Napoca
19. Tacu A si colaboratorii, 2003 - Turismul rural romanesc - Editura Pim, Iasi
20. Ungureanu D, 2003 - Experienta nationala si internationala privind dezvoltarea agroturismului - Referat - USAMV "Ion Ionescu de la Brad", Iasi
21. ***- "Monografie turistica Izvoarele Crisului Repede
22. *** - "Cluj - Ghid turistic al judetului"
23. ww.agrotur.ro
24. www.mturism.ro
25. www.turism.ro
26. www.davincze.ro

ANEXE