Proiect turism - " ANALIZA REGIUNII ASIA DE SUD - EST"

UNIVERSITATEA ROMANO - AMERICANA

FACULTATEA DE ECONOMIA TURISMULUI INTERN SI INTERNATINAL

ANUL III, SERIA A , GRUPA 529

" ANALIZA REGIUNII ASIA DE SUD - EST"

Prezentare generala

Asia este cel mai intins continent de pe Pamant si deasemenea cel mai populat. Suprafata lui constituie 8,7% din suprafata totala a Terrei si 29,8% din uscatul acesteie.

Populatia Asiei reprezinta mai mult de 60% din intreaga populatie a pamantului. Se poate considera ca fiind o subregiune a unui continent mai intins, Eurasia, situata la est de Muntii Urali, Canalul Suez, Marea Neagra si Marea Caspica. Limitele acestui continent: Muntii Ural si raul Ural la vest, Oceanul Arctic la Nord, Oceanul Indian la Sud, iar la est Marea Japoniei.

In Asia se reunesc toate tipurile de clima :

polara

subpolara

temperat - continentala

tropicala

musonica

arida

oceanica

Clima Asiei variaza in functie de configuratia pamantului - de la padurea ecuatoriala pana la tundra artica.

Pe suprafata Asiei se regasesc toate tipurile de relief , iar cea mai mare parte a apelor care strabat continentul asiatic se indreapta spre cele 3 oceane invecinate : Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Oceanu Artic, dar si spre cele 2 marii: Marea Adriatica si Marea Neagra.

Populatia este multireligionara deoarece insumeaza o serie de religii:

crestinismul in nordul Asiei ( Rusia)

islamul in centrul continentului

hinduismul in penisula Indiei

taoismul in China

sintoismul in Japonia

budismul in peninsul Indochina

Asia cuprinde toate tipurile de vegetatie datorita intinderii mari a continentului. In raspandirea vegetatiei contribuie factori precum temperatura aerului, precipitatiile, dispunerea marilor trepte si unitati de relief, curentii oceanici.:

tundra

padure de confere

padure de foaioase

paduri subtropicale

paduri musonice

paduri ecoatoriale / paduri tropicale

stepa

deserturi temperate

deserturi tropicale

savana

Capitolul 1. Prezentarea resurselor turistice

Asia de Sud - Est este o parte a teritoriului Asiatic care cuprinde teritorii aflate la est de India, la nord de Australia si la sud de China.

Regiunea se poate subimparti in 2 zone:

zona continentala

zona insulara care cuprinde cele mai importante arhipelaguri: Arhipelagul Indoneziei, Arhipelagul Malaeziei si Arhipelagul Filippinelor

Asia de Sud - Est este alcatuita din urmatoarele state:

Brunei

Indonezia

Cambodgia

Laos

Malaysia

Myanmar

Timorul de Est

Filipine

Singapore

Thailanda

Vietnam

1. Brunei este o tara cu o fauna si flora bogata , principala atractie pentru turisti. Veniturile din turism sunt principala sursa de venit din PIB-ul tarii. Brunei este ramasita unui puternic sultanat ce si-a re-castigat independenta fata de Regatul Unit pe data de 1 ianuarie 1984.

Obiectivele turistice sunt:

Jerudong - parc de activitati in aer liber ( polo, golf), se poate vizita doar cu invitatie

Jerudong Park Playground - parc de distarctii

Tasek Merimbun - parc ce gazduieste cel mai mare lac din lume

Ulu Temburong National Park - parc national care se poate vizita doar cu ghid

2. Indonezia vine din grecescul indos si nesos care semnifica 'Marile Pamanturi (insule) la est de India'. Mai este denumita si 'Salba de smaralde a Ecuatorului'. Este cea mai mare tara arhipelag din lume avand 18.100 de insule ,din care 6.000 nelocuite. Relieful este variat, de la varfuri de peste 5.000m pana la plaje intinse, rauri si lacuri, care sunt adapostul unei faune si vegetatii variate si luxuriante. Are aproximativ 400 de vulcani dintre care 130 sunt activi. Cel mai renumit vulcan este Krakatau, a carui eruptie in a facut 36.000 de victime distrugand aproape in totalitate insula. Cel mai inalt varf este Puncak Jaya (5 030m), face parte din lantul muntos Sudirman din insula Irian Jaya. Datorita vulcanilor activi si a placilor tectonice pe care se situeaza, Indonezia este tara cu cea mai mare activitate seismica si vulcanica.

Datorita obiceiurilor, legendelor, muzicii si dansurile specifice , Indonezia s-a dovedit a fi o mare atractie turistica.

Obiective turistice:

Bali - oras cu peisaje pitoresti

Jakarta - oras metropola

Lombok - statiune cu plaje si vulcani

Borobudur - centru cu urangutani

Lore Lindu - parc national

Kelimutu - lacuri aflate in mijlocul vulcanilor care-si schimba culorile

3. Cambogia este un tinut al apelor , suprafata sa fiind dominat de raul Mekong - " Raul cel Mare" - si lacul Tonle Sap - " Lacul cu apa proaspata ".

Obiective turistice:

templu religios Preah Vihear

Palatul Regal din capitala

templele din Angkor

unica plaja din Sihanoukville

lacul vulcanic Yak Lom

4. Laos este tara in care guvernul este concentrat in special pe dezvoltarea turismului , deoarece acesta face parte din sursele de venit din PIB si din dezvoltarea societatii.

Obiective turistice:

Ho Chi Minh Trail - este dedicat turistilor care sunt pasionati de istoria razboaielor, fiind un traseu folosit de vietnamezii din N in Razboiul de la Vietnam

Khone Phapheng - cea mai mare cascada din punct de vedere al volumului din Asi de SE.

Pak Ou - pesteri in stanci de calcar in care sunt sculptate statui ale lu Buda de diverse marimi si forme

Pha That Luang - monument istoric important care reprezinta religia Budista si suveranitatea Laosului

5. Malaysia este o tara in care se pune accent pe dezvoltarea turismului prin organizatia Malaysia Tourism Promotion Board (MTPB) fondata prin Actul de Promotie al turismului Malaezian prin care se promoveaza turismul tarii prin toata lumea. Obiectvul lor principal este 'Promovarea Malaeziei pe piata marketingului ca o destinatie excelenta si de a dezvolta relatiile socio-economice ale poporului cu ajutorul industriei turistice.'

Obiecte turistice :

Cameron Highlands - zoa deluroasa fertila , unde se afla industria de ceai

Kuala Lumpur - capitala tarii

Mandalay, Rangoon, Bagan, Bhamo si Lake Inle - vestite temple care sunt dovada vie a vechii culturi budiste si indiene

izvoarele fierbinti din Bobonaro

Areia Branca - cele mai populare plaje

6. Tiomorul de Est este o insula fascinanta aflata in sud-estul Asiei, ce se remarca prin arhitectura coloniala, fortaretele portugheze si alte ramasite din secolul de ocupatie portugheza. Din pacate multe sate si orase au fost distruse in timpul ocupatiei indoneziene si luptelor din 1999. Multe case insa sunt construite in modul traditional, pe catalige, folosindu-se materiale precum iarba, bambus, trunchiuri de copaci si frunze de palmier.

Timorul de Est este o tara fascinanta ce va pune la dispozitie plaje incantatoare, facilitati excelente pentru scufundari, arhitectura coloniala, un interior muntos ideal pentru drumetii si un amestec interesant de culturi indigene. Inca nu este o destinatie pentru cei care isi doresc siguranta si comfort, insa daca suportati lipsa unor facilitati turistice, aceasta tara va va oferi experiente pretioase.

Obiective turistice:

castelul portughez

Muzeul de Stat ce adaposteste o colectie impresionanta de: sculpturi in lemn religioase, obiecte traditionale de artizanat, instrumente muzicale si picturi

orasul Baucau

plaje cu nisip alb

Provincia Oecussi

7. Myanmar este o tara care cele mai interesante obiective turistice:

tempele care reflecta cultura indiana

tempele care reflecta cultura chinbeza

jungle virgine

munti acoperiti cu zapada

munti acoperiti cu zapada

8. Filipine atractii turistice:

faimoasele plaje de nisip alb, fin, din Boracay

lacul Sebu din insula Mindanao

pitorescul oras Viriato din insula Samar

Dealuri de Ciocolata sunt un fenomen unic in lume; lava s-a depus in starturi succesive, creand niste formatiuni ondulate de culoarea ciocolatei

Parcul National '100 de insule' cuprinde, da fapt, 123 insule micute, cu marginile sapate straniu de ape, ajungand sa aiba forma unor ciupeci

  Pitorescul lac vulcanic Taal

Pesterile Siquijor

9 Singapore este fara indoiala un oras tipic asiatic, aici fiind pastrate inca traditii stravechi chinezesti, malaeziene si indiene, de la feng shui pana la cultul stramosilor; tocmai aceste contraste dau viata orasului. Pe strazile aglomerate din Chinatown, clarvazatorii, ghicitorii si adoratorii templelor fac parte din viata de zi cu zi a orasului. In Little India puteti cumpara cel mai bun material specific indian, numit sari, mirodenii rare sau tablouri cu zei hindusi.In micile magazine de pe Arab St veti auzi rasunand vocea puternica a imamului din Moscheea Sultanului.

Thailanda - turismul a contribuit in mod semnificativ la economie.Este combinatia irezistibila de peisaje naturale, statiuni insorite, temple vechi, cu o cultura aparte, vestigii istorice bogate, plaje cu nisip fin.

Obiective turistice:

bucataria thailandeza

plajele idilice din Samui

traditiile ascestrale din Chang Mai

templele extravagante

fermele de elefanti si crocodili

spectacolele de cabaret

plaje tropicale

masajul thailandez

Vietnam - Ambianta naturala, geografia, istoria si cultura au creat industria turismului de astazi. Vietnam a inregistrat in anul 2007 ( pana in Noiembrie) 3,817,564 de turisti.

Obiective turistice:

Dalat - oras in zona centrala deluroasa

Dien Bien Phu - regiune situata in valea in forma de oameni

Halong Bay - un golf mic unde se afla 3,000 de insulite care ies din apa

Hanoi - capitala tarii

Ho Chi Minh City - orasul considerat 'inima' Vietnamului

Hue - centrul cultural, religios si educational al Vietnamului

Be Be - parc national

Mariamman Hindu - templu

Capitolul 2. Analiza indicilor circulatiei turistice si a indicilor economici

Analiza datelor statistice a evidentiat faptul ca circulatia turistica de-a lungul anilor, a avut un ritm ascendent, fapt ce a determinat dezvoltarea industriei turismului si preocuparea specialistilor de a gasi factorii care influenteaza evolutia acestuia.

Majoritatea specialistilor grupeaza factorii circulatiei turistice in:

timp liber

venit

oferta

motivatie / facotirii psihosociali

evolutia demografica

Timupul liber - este unul din factorii cei mai importanti, el conditionand alaturi de venituri , participarea oamenilor la consumul turistic, prin intinderea sa si distributia de-a lungul anilor.

Venitul - reprezinta conditia principala a conditiei turistice influentand : amploarea, intensitatea si frecventa cu care se manifesta cererea turistica.

Oferta turistica - reprezinta atractiile naturale si antropice, echipamente, forta de munca, elemente ce actioneaza direct asupra consumului turistic si fenomenului in ansamblul sau.

Motivatia / factorii psihosociali - curpind in general: moda, traditiile, dorinta de cunoastere si instruire si aspecte psihologice care se refera la echilibru manifestata prin comporatementul individului :

dorinta de instruire, cunoastere, de a intra in contact cu alte civilizatii

dorinta de a fi original

dorinta de a se intergra intr- o comunitate

Circulatia turistica se poate dimensiona printr-o serie de indicatori ai circulatiei turistice : numarul total de turisti care viziteaza o zonaa, numarul turistilor cazati ; numarul innoptarilor (zile -turist); durata medie a sejuruli (S); densitatea circulatiei turistice (Dt); gradul de ocupare; numarul unitatilor de cazare in functiune.

Din punct de vedere economic turismul poate fi privit ca o cerere specifica de bunuri si servicii, stimuland astfel dezvoltarea altor sectoare de activitate (agricultura, industrie, telecomunicatii, transporturi etc.).Detaliind aspectele anterioare se poate spune ca turismul contribuie la : cresterea produsului intern brut, sporirea volumului de vanzari rezultate din tranzactiile economice, multiplicarea veniturilor ca urmare a unei unitati adiionale de cheltuiala turistica , crearea de noi locrui de munca in aproape toate ramurile economiei nationale cu care turismul se alfa in legatura directa sau indirecta, cresterea veniturilor bugetului de stat prin posibilitatea impozitarii unor activitati economice prospere, dezvoltarea comertului exterior, indeosebi a celui invizibil.

Pentru a evidentia aspectele de mai sus si in cazul Asiei de Sud - Est, vom prezenta urmatoarele statistici :

Sursa: www.wtcc.org

Datorita cresterii cererii turistice au crescut veniturile din turism cea ce au atras dupa sine noi investitii de capital. Aceste investitii au dus la dezvoltarea infrastructurii si a aparitiei unor noi unitati de cazare, cea ce a dus la cresterea gradului de ocupare.

Sursa: www.wtcc.org

Pentru a se putea face o estimare asupra indicatorilor si a factorilor economico - financiari vom analiza dinamica si ritmul de crestere cu ajutorul celor doi indici : indicele cu baza fixa si indicele cu baza in lant.

Cererea turistica

Nevoia de relaxare, cresterea timpului liber, sporirea dorintei de a cunoaste destinatii noi, obiceiuri, traditii, sunt numai cateva cauze ale existentei turismului si implicit ale cererii de turism. Cererea pentru turism este mai frecventa in categoriile de populatie cu un nivel de instruire mai ridicat, datorita nevoii de cunoastere mai puternica, intelegerii importantei acestei categorii de consum.

a)Indicele cu baza fixa:

Ibf =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibf=yi/y1x100

R=i-100

Ibf =1176,9/832,1x100=141,43 R2=141,43-100=41,43%

Ibf =1234,2/832,1x100=148,32 R3=148,32-100=48,32%

Ibf =1464,8/832,1x100=176,03 R4=176,03-100=76,03%

b)Indicele cu baza in lant:

Ibl =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibl=yi/yi-1x100

R=i-100

Ibl =1176,9/1055,7x100=111,48 R2=111,48-100=11,48%

Ibl =1234,2/1176,9x100=104,86 R3=104,86-100=4,86%

Ibl =1464,8/1234,2x100=118,68 R4=118,68-100=18,68%

Interpretare:

In anul 2004 ,fata de anul 2003,calatoriile in scop de placere au crescut cu 26,87%,in 2005 fata de 2004 cu 41,43%,in 2006 fata de 2005 cu 48,32%,si in 2007 fata de 2006 calatoriile au crescut cu 76,03%.

Se observa ca odata cu trecerea celor 4 ani calatoriile in scop de placere au crescut consecutive si semnificativ.

Motive:

Numarul turistilor veniti in scop personal in Cipru a crecut in fiecare an din 2003 pana in 2007 din cauza efectuarii unei promovari mai agresive a obiectivelor turistice,si din cauza modernizarii infrastructurii si cresterea calitatii serviciilor prestate in unitatile de cazare si alimentatie.

GRAFIIIC

Se poate observa o crestere a cererii si implicit a circulatiei turistice in anul 2005 in zona Asiei de Sud - Est si acest lucru se datoreaza anumitori factori:

refacerea unor zone turistice dupa anumite calamitati

dezvoltarea societatii

diverisificarea serviciilor in turism

cresterea veniturilor

dezvoltarea infrastructurii

marirea capacitatii de cazare

cresterea timpului liber

cresterea veniturilor

dezvoltarea transporturilor

dorinta oamenilor de a cunoste si alte zone decat cele in care locuiesc

Contributia turismului la Produsul Intern Brut

Prin specificul sau, turismul presupune imbinarea resurselor turistice cu o multitudine de activitati destinate satisfacerii diferitelor nevoi manifestate pe perioada deplasarii si sejurului la locul destinatiei turistice.

PIB-ul direct si indirect (cunoscut si ca valoare adaugata) si angajarea sunt asociate cu cererea din turism si calatorii. Aceasta este cea mai larga contorizare a contributiei turismului si calatoriilor la economie. Intreprinderile din aceasta categorie includ atat furnizori de turism si calatorii cat si intreprinderi din industria prelucratoare, de constructii, guvern, etc. care sunt asociate cu investitiile de capital, serviciile guvernamentale si exporturile.

a)Indicele cu baza fixa:

Ibf =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibf=yi/y1x100

R=i-100

Ibf =1176,9/832,1x100=141,43 R2=141,43-100=41,43%

Ibf =1234,2/832,1x100=148,32 R3=148,32-100=48,32%

Ibf =1464,8/832,1x100=176,03 R4=176,03-100=76,03%

b)Indicele cu baza in lant:

Ibl =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibl=yi/yi-1x100

R=i-100

Ibl =1176,9/1055,7x100=111,48 R2=111,48-100=11,48%

Ibl =1234,2/1176,9x100=104,86 R3=104,86-100=4,86%

Ibl =1464,8/1234,2x100=118,68 R4=118,68-100=18,68%

Pe baza datelor din tabel am calculat indicele de dinamica si ritmul de dinamica in perioada 2005 - 2008. Analizand rezultatele obtinute, se observa o crestere constanta atat a indicelui de dinamica, cat si a ritmului de dinamica (de la 20% in 2004 la 118% in 2007), majorare ce se datoreaza deprecierii monedelor etalon, precum si calitatii prestatiei turistice si activitatii turistice, ce depind si de gradul de echipare cu mijloacele necesare specifice. Nu trebuie omis faptul ca baza tehnico-materiala este supusa unui proces de uzura fizica si morala, impunandu-se inlocuirea periodica a componentelor sale si ca dotarile materiale ale turismului nu asigura o valorificare corespunzatoare a potentialului turistic. De aceea se impune realizarea unori eforturi financiare, privind investitiile sustinute pentru cresterea si modernizarea dotarii turistice.

GRAFIIIC

Angajarile in industria turismului

Se apreciaza ca in turism rolul foarte important atribuit resurselor umane este dat de doi factori si anume : numarul mare de angajati care vin in contact direct cu un numar mare de clienti , la care se adauga aspectul specific in prezent operatiunilor din turism, respectiv "distantarea" proprietatii echipamanetelor de managementul organizatiilor, deoarece multe hoteluri sunt exploatate prin contracte de management sau franciza , fapt ce reclama atitudini specifice fata de politicile de personal.Aspectele de mai sus nu fac decat sa sublinieze importanta resurselor umane(singurele creatoare de valoare si valoare de intrebunintare), deoarece in multe situatii problema cheie a eficientei unei firme se reduce la nagajarea unui personal de calitate.

a)Indicele cu baza fixa:

Ibf =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibf=yi/y1x100

R=i-100

Ibf =1176,9/832,1x100=141,43 R2=141,43-100=41,43%

Ibf =1234,2/832,1x100=148,32 R3=148,32-100=48,32%

Ibf =1464,8/832,1x100=176,03 R4=176,03-100=76,03%

b)Indicele cu baza in lant:

Ibl =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibl=yi/yi-1x100

R=i-100

Ibl =1176,9/1055,7x100=111,48 R2=111,48-100=11,48%

Ibl =1234,2/1176,9x100=104,86 R3=104,86-100=4,86%

Ibl 08/07 =1464,8/1234,2x100=118,68 R4=118,68-100=18,68%

Desi rezultatele obtinute mai sus evidentiaza o dinamica pozitiva a numarului de locuri de munca in Asia de S-E, totdata trebuie mentionat ca analiza fortei de munca ocupate in turism nu se face numai din punct de vedere cantitativ ci si calitativ. Astfel, relatia turism - forta de munca poate fi exprimata printr-o multitudine de aspecte, intre care: nivelul de calificare al celor ocupati in turism si structura fortei de munca pe trepte de pregatire, raportul intre cei angajati cu timp total si timp partial de munca, proportia angajatilor sezonieri si fluctuatiile personalului, costul formarii personale.

GRAFIIIC

Exportul turistic

Turismul si calatoriile reprezinta un exportator principal, cu vizitatori care injecteaza valuta straina direct in economie. Exporturile constituie o foarte mare parte a sectorului turism si calatorii la formarea PIB-ului.

a)Indicele cu baza fixa:

Ibf =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibf=yi/y1x100

R=i-100

Ibf =1176,9/832,1x100=141,43 R2=141,43-100=41,43%

Ibf =1234,2/832,1x100=148,32 R3=148,32-100=48,32%

Ibf =1464,8/832,1x100=176,03 R4=176,03-100=76,03%

b)Indicele cu baza in lant:

Ibl =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibl=yi/yi-1x100

R=i-100

Ibl =1176,9/1055,7x100=111,48 R2=111,48-100=11,48%

Ibl =1234,2/1176,9x100=104,86 R3=104,86-100=4,86%

Ibl =1464,8/1234,2x100=118,68 R4=118,68-100=18,68%

grafiic

Investitii de capital

Investitia de capital, cunoscuta in mod oficial ca formare de capital, include cheltuielile directe ale furnizorilor serviciilor industriei de turism si calatorii si serviciile guvernamentale de a asigura facilitati, echipament si infrastructura pentru vizitatori.

a)Indicele cu baza fixa:

Ibf =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibf=yi/y1x100

R=i-100

Ibf =1176,9/832,1x100=141,43 R2=141,43-100=41,43%

Ibf =1234,2/832,1x100=148,32 R3=148,32-100=48,32%

Ibf =1464,8/832,1x100=176,03 R4=176,03-100=76,03%

b)Indicele cu baza in lant:

Ibl =1055,7/832,1x100=126,87 R1=126,87-100=26,87% Ibl=yi/yi-1x100

R=i-100

Ibl =1176,9/1055,7x100=111,48 R2=111,48-100=11,48%

Ibl =1234,2/1176,9x100=104,86 R3=104,86-100=4,86%

Ibl =1464,8/1234,2x100=118,68 R4=118,68-100=18,68%

grafiic

Dezvoltarea acestei zone, Asia de Sud - Est se datoreaza :

cresterea numarului turistilor care viziteaza zona

veniturile aduse de turisti ,care cresc odata cu cresterea numarului de turisti

investitiile in turism

dezvoltarea infrastructurii

Raportul Global al Competitivitatii 2008-2009

Travel and Tourism Competitiveness Report a fost publicat pentru prima data in 2007 de catre Forumul Economic Mondial.In 2008 raportul a acoperit 130 de tari, iar raportul 2009 s-a extins la 133 de tari. Indice este o modalitatea de masura a factorilor care arata inclinarea unei tari pentru dezvoltarea afacerilor in industria turismului si a calatoriilor si nu o masura de o atractivitate a fiecarei tari in parte ca destinatie turistica. Raportul selecteaza locurile pe care le ocupa fiecare natiune in parte in functie de Travel and Tourism Competitiveness Index (TTCI), care inregistreaza scoruri de la 1 - 6 marcand performanta unei anumite tari in subindexul specific. Indicele general este compus din trei subindexes principale: (1) cadrul de reglementare; (2) mediul de afaceri si infrastructura; si (3) resurse umane, culturale si naturale. Raportul, de asemenea, include un profil specific de tara pentru fiecare dintre natiuni evaluate, cu fiecare dintre punctajele primite pentru estimarea TTCI sau, precum si informatii complementare cu privire la indicatorii economici-cheie de la Banca Mondiala, si a indicatorilor de tara de la World Travel and Tourism Council.

Topul ocupat in raportul indicilor de competitivitate in anul 2009

In primul tabel al acestui raport sunte prezentate cele 133 de tari din intreaga lume si pozitia pe care o ocupa fiecare dintre acestea, astfel se obsera ca spre deosebire de anul 2008 primele trei locuri din acest clasament au ramas neschimbate fiind ocupate de tarile europene : Elvetia, Austria si Germania- cae continua sa conduca in raportul global al competitivitatii.

Tabelele 2- 5 ne arata clasamentul al nivel regional , grupand tarile in urmatoarele patru regiuni : America, Europa, Orientul Mijociu si Africa, Asia Pacific (incluzand Asia Centrala).

In ceea ce priveste regiunea aleasa de noi pentru analiza si anume Asia de Sud - Est aceasta este cuprinsa in tabelul numarul 4 al raportului regional unde se analizeaza locurile ocupate de fiecare tara in parte din toata regiunea Asia Pacific, dupa cum urmeaza :

Top 10 Asia Pacific

1.  Australia 5.24 (9)
2.  Singapore 5.24 (10)
3.  Hong Kong 5.18 (12)
4.  New Zealand 4.94 (20)
5.  Japan 4.91 (25)
6.  South Korea 4.72 (31)
7. Malaysia 4.71 (32)
8. Thailand 4.45 (39)
9.  Republic of China 4.40 (43)
10.  China 4.33 (47)

Asa cum arata si tabelul Australia este cea mai bine cotata tara din aceasta regiune, ocupa locul 9 in ansamblu, coborand cinci pozitii fata de anul trecut.De asemenea se claseaza pe locul 4 in ceea ce privesc resursele sale naturale, detinand cele mai multe situri naturale din lume, cele mai cunoscute specii din lume si un mediu natural curat si bine pastrat.

Printre primele zece tari din regiunea Asiei se regasesc si doua dintre cele patru tari ce urmeaza sa fie analizate de catre noi si anume : Singapore si Thailanda.

Astfel Australia este urmata in clasament de catre Singapore, care ocupa locul 10 in ansamblu si anul acesta reusit sa intre in top 10 , urcand vertiginos sase pozitii.Singapore beneficiaza de o excelenta infrastructura in domeniul transporturilor,transportul la sol si cel aerian ocupand locurile 4 si respectiv 15 si mai ales de o excelenta calitata in ceea ce priveste resursele umane la locul de munca .In ceea ce priveste mediul politic ocupa locul 1 detinand reguli si legislatii extrem de favorabile pentru dezvoltarea industriei turismului si a calatoriilor(putine restrictii, usurinta in acordarea vizelor, drepturi de proprietate respectate, posbilitatea steainilor de ade tine propritati pe teritoriul lor etc.).In plus Singapore este printre tarile cele mai sigure dintre cele analizate in ceea ce priveste criminalitatea si securitatea dovedind ca isi merita pozitia respectabila, fiind una din tarile care a avansat cel mai mult in ultimii ani in topul realizat de Travel and Tourism Competitivness Report 2009.

Thailanda este o alta tara luata in considerare pentru analiza indicilor de competitivitate; ea se pozitioneaza pe locul 8 dupa Malaysia si pe locul 39 in ansamblul clasamentului, urcand trei pozitii fata de anul trecut.Aceasta tara se bucura de resurse naturale bogate precum si de o afinitate puternica pentru turism si calatorii.Atitudine prietenoasa a populatiei fata de turisti, o situeaza pe locul al 13-lea, fapt ce este sustinut si de prioritizarea sectorului turismului de catre politicile guvernamentale (locul 12 ca si Malaezia), facand din aceasta o destinatie excelenta, cu bune campanii de marketing si preturi competitive.Cu tote aceastea in Thailanda raman unele puncte slabe : cu toate ca sectorul de turism si calatorii a avut prioritate pentru guvernul tarii inca mai exista o serie de aspecte cu privire la anumite politici: restrictii severe asupra capitalului strain, restrictii de viza pentru multi calatori, perioada lunga de timp necesara pentru deschiderea unei afaceri - nu sunt tocami incurajatoare pentru dezvoltarea acestui sector.Totusi datorita importanei mediului natural pentru turism, dezvoltarea durabila a mediului inconjurator ar trebui sa aiba o prioritate mult mai mare decat acum, situandu-se momentan doar pe locul 99.

Celelalte doua tari alese de noi pentru discutie sunt Indonesia si Vietnam care nu au prins un loc in top 10 si se situeaza undeva mai in coada clasamentului, pe locurile 15 si respectiv 17, din totalul celor 26 de tari analizate in regiunea Asia Pacific.

Indonesia ocupa locul 81 din totalul celor 133 analizate in raportul de competitivitate, iat in topul regional nu detine decat un modest loc 15, probabil ca aceasta clasificare se datoareaza in principal politicilor si reglementarilor adoptate de catre guvern care nu sunt dintre cele mai sustinatoare (locul 113) astfel ca in Indonesia insa industria turimului si a calatoriilor are prioritate in aceasta tara, dovada si pozitia a zecea in clasamentul cadrului general.Totusi Indonesia are destuld e multe lipsuri la mai multe capitole fapt ce descurajeaza oarecum evolutia turismului : de exemplu daca vrei sa pornesti o afacere in Indonesia trebuie sa te gandesti de doua ori pentru ca atat timpul cat si costurile necesare pentru o porni o afacere sunt destul de mari(locurile 122 si respectiv 114), aceasta tara este defavorizata de asemenea si de infrastructura de transport este destul de slab dezvoltata calitatea drumurilor ocupa doare pozitia 105 iar calitatea infrastructurii aeriene locul 75, la acestea se adauga si numarul mare de accidente rutiere, care pozitioneaza Indonezia pe locul 126.Nici afinitatea populatiei pentru a munci in turim nu ajuta Indonesia, iar deschiderea acestei populatii pentru turism este foarte scazuta situandu-se pe locul 122,in schimba poseda un numar destul de mare in cadrul obeictivelor naturale si culturale care merita vizitate, ocupand a zecea pozitie in cadrul numarului siturilor naturale si a patra in cazul numarului de specii, totusi calitatea mediului incojurator lasa de dorit.(ocupa penultima pozitie - 132)

Vietmanul nu este nici el mai presus de Indonesia , clasandu-se pe pozitia 89 in cadrul celor 133 de tari si cu doua locuri mai jos de Indonesia, locul 17, in clasamentul pe regiuni.In ceea ce priveste cadrul general vom observa din start ca Vietnamul sta destul de rau referitor la siguranta si preotectie precum si la dezvoltarea durabila a mediului inconjurator.(locul 100 in ambele cazuri).Politicile si reglementarile statului nu sunt prea sustinatoare, pentru a deschide o afacere in aceasta tara iti trebuie mult timp(locul 112), iar cerintele in ceea ce priveste viza sunt destul de exigente (locul 116).Vietmanul nu are de castigat decat poate referitor la numarul siturilor naturale si a obiectivelor ce pot fi vizitate, ce ii confera poziita 23 in clasament, dat si la deschiderea populatiei catre turism care este ceva mai ridicata decat in cazul Indonesiei.Desi prezinta o industrie capabila, cu preturi competitive si o afinitate a populatiei pentru munca in turism Vietmanul inregistreaza slabiciuni la alte capitole precum infrastructura : calitatea drumurilor si a transportului aerian lasa de dorit, iar numarul accidentelor este foate ridicat(locul 116)

Capitolul 3.

o      Tratarea unei probleme din regiune

o      Strategii ale dezvoltarii durabile

o      Elemente traditionale sau globalizare

Asia fiind continentul civilizatiilor stravechi care reuneste natii, culturi, religii si obiceiuri diferite, joaca un rol important in turism, deoarece reprezinta resurse de atractie turistica pe langa alte resurse.

Chinezii, civilizatie mongoloida, au fost marii inventatori ai epocii premoderne deoarece au descoperit: praful de pusca, busola, hartia si deasemenea au construit primul obiect artificial: Marele Zid Chinezesc, ce are o structura impresionanta ce se poate vedea si de pe Luna, avand o lungime de 500 Km.

Persanii au fost o civilizatie razboinica, ce traiau pe teritoriul actualului Irak, unde se mai gasesc vestigii antince si cetati.

In domeniul dezvoltarii durabile a turismului din reginea Asia - Pacific a fost fondata in 1951 o organizatie non- profit denumita Pacific Asia Travel Association ( PATA) ce are ca misiune de a intensifica cresterea , valoarea si calitatea turismului.

Activitatii practicate de PATA :

campanii de publicitate

organizarea targurilor specializate pentru a promova regiunea

cercetare

instruire si educatie

organizarea Conferintei Anuale PATA

Asia - Pacific un model de globalizare prin regionalizare

In ciuda nivelului ridicat al comertului intra- regional, economiile din Asia - Pacif nu au aratat pre mult entuziasm.

Organizatia pentru Comert si Dezvoltare in Pacific ( OPTAD) organizeaza conferinte pe tema comertului si dezvoltarii regiunii Asiei - Pacific, incepand cu Tokyo in 1968.

Formul de Cooperare Economica in Asia - Pacific ( APEC) promoveaza comnertul si investitiile printr-un ansamblu de politici de liberalizare si facilitare a schimburilor, ce includ innitiative precum: uniformizarea standardelor comerciale, imbunatatirea procedurilor vamale, coordonarea politicilor concurentiale, medierea disputelor; si de cooperare economica ce are in vedere asistenta pentru dezvoltare, realizarea in comun de proiecte in domeniul resurselor umane, infrastructurii, energiei si mediului.

Obiectivele APEC se bazeaza pe:

planuri individuale ( nationale) de actiune

extinderea concesiilor referitoare la reducerea barierelor comerciale si necomerciale catre toti partenerii comerciali.

La inceputul anului 2001 se parea ca zona Asia - Pacific se refacuse dupa criza economica si ca intra intr-o noua perioada de dezvoltare intr-un ritm rapid a cererii turistice. Insa atacul terorist de la 11 septembrie 2001 a avut mari repercusiuni asupra turismului ducand la scaderea sosirilor de turisti cu: 20%din Singapore, 32% din Filipine si 50% din Tahiti fata de aceasi perioada a anului 2000.

La 26 decembrie 2004 zona Asia - Pacific se confrunta cu un alt fenomen ce afecteaza turismul, tsunami-ul produs de un cutremur afecteaza urmatoarele state: Indonezia, Sri Lanka, India, Thailanda, Maldive, Malaysia, Birmania, Bagladesh, Somalia, Kenya, Taznania, numarul victimelor ridicandu-se la 300.000 de victime si afectand si infrastructura.

Suportul material majoritar a venit din partea lumii crestine, iar consevatorii musulmani au vazut in aceste actiuni o forma de propaganda a altor religii.

A fost un impact economic direct asupra consumului, al afecerii.

Zona Asia -Pacific ( India, Indonezia, Thailanda, Malaysia) a inregistrat o crestere in ultimii trei ani datorita imbunatatirii politicii fiscale care a dus la cresterea rezervelor.

Capitolul 4. - Tendinte si perspective de dezvoltare

Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est

Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est a luat fiinta pe 08 august 1967 prin intermediul Declaratiei de la Bangkok, ce a fost semnata de Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore si Tailanda.

Obiectivele Asociatiei au fost sintetizate pe urmatoarele directii:

1. accelerarea cresterii economice si a progresului social, precum si dezvoltarea culturii din regiune prin intermediul unor straduinte comune in spiritul egalitatii si parteneriatului in vederea intaririi fundatiei unei comunitati prospere si pasnice a Natiunilor din Asia de Sud-Est.

2. promovarea pacii si stabilitatii regionale prin asigurarea respectarii continue a justitiei si legii in relatiile dintre tarile din regiune si aderarea la principiile Cartei Natiunilor Unite.

3. promovarea unei colaborari active si a unei asistente reciproce pe teme de interes comun in domenii economice, sociale, culturale, tehnice, stiintifice si administrative.

4. furnizarea de asistenta reciproca sub forma de facilitati de pregatire si cercetare in sferele educationale, profesionale, tehnice si administrative.

5. imbunatatirea colaborarii pentru utilizarea mai buna a agriculturii, industriei, expansiunii schimburilor comerciale, inclusiv studierea problemelor schimbului international de marfuri, imbunatatirea facilitatilor de transport si comunicare si cresterea standardului de viata a popoarelor din cadrul ASEAN.

6. promovarea studiilor despre Asia de Sud-Est.

7. mentinerea unei cooperari stranse si benefice cu organizatiile internationale si regionale ce au scopuri similare si explorarea tuturor cailor pentru o cooperare tot mai stransa.

In prezent, ASEAN cuprinde 10 state, existand patru etape de extindere, dupa cum urmeaza:

- la data de 08.01.1984, Brunei Darussalam adera la ASEAN.

- la data de 28.07.1995, Vietnam adera la ASEAN.

- la data de 23.07.1997, Laos si Myanmar se alatura celorlalte tari ADEAN.

- la data de 30.04.1999, Cambogia adera la ASEAN.

Indicatorii relevanti pentru aceasta zona fac din ASEAN un important partener pentru orice organizatie sau tara. Cu o populatie de 567 milioane, un produs intern brut ce depaseste 1 trilion USD, cu schimburi comerciale de 300 miliarde USD in cadrul organizatiei si 900 miliarde USD cu tertii, ASEAN a cunoscut o dezvoltare remarcabila in toate domeniilor in cadrul celor 40 de ani de existenta.

Probabil ca cea mai importanta decizie legata de evolutia acestei organizatii a fost luata in anul 2003, in cadrul celui de al 9-lea summit din Bali, Indonezia si s-a referit la crearea unei comunitati ASEAN pana in anul 2020 (tinta a fost mutata ulterior pentru 2015), care urma sa se bazeze pe trei stalpi:

1. Comunitatea de securitate ASEAN;

2. Comunitatea economica ASEAN;

3. Comunitatea socio-culturala ASEAN.

Principiile de functionare ale Comunitatii de Securitate ASEAN urmau sa se bazeze pe procesele, acordurile si structurile construite de a lungul timpului prin intermediul urmatoarelor declaratii sau tratate:

- Declaratia de formare a ASEAN- Bangkok, 08.08.1967;

- Declaratia zonei de pace, libertate si neutralitate- Kuala Lumpur, 27.11.1971;

- Declaratia Concordului ASEAN- Bali, 24.02.1976;

- Tratatul de Prietenie si Cooperare din Sud-Estul Asiei;

- Declaratia ASEAN referitoare la Marea Chinei de Sud- Manila, 22.07.1992;

- Tratatul Zonei Libere de Arme Nucleare din Asia de Sud-Est- Bangkok, 15.12.1997;

- Viziunea 2020 pentru ASEAN- Kuala Lumpur, 15.12.1997;

- Declaratia Concordului II ASEAN- Bali, 07.10.2003.

Componentele principale ale Comunitatii de Securitate ASEAN pot fi grupate in:

- dezvoltarea relatiilor politice;

- conturarea si uniformizarea normelor;

- prevenirea si rezolvarea conflictelor;

- reconstructia pacii postconflict;

- realizarea mecanismelor de implementare.

Membrii Comunitatii s-au angajat sa utilizeze numai masuri pasnice in reglementarea diferendelor si sa considere propria securitate ca fiind conectata fundamental de securitatea celorlalte natiuni, avand la baza localizarea geografica, viziunea comuna si obiectivele.

ASEAN s-a implicat inca din 1994 si in afara granitelor sale din punct de vedere al securitatii infiintand FORUMUL REGIONAL ASEAN, avand drept scop promovarea cosntruirii increderii, dezvoltarea diplomatiei preventive si elaborarea de abordari pentru cazurile de conflict.

Comunitatea socio-culturala ASEAN comunitate are la baza trei zone de actiune importante:

1. dezvoltarea sociala avand ca scop ridicarea standardului de viata pentru grupurile dezavantajate si populatia din zona rurala.

2. forta de munca- cu referire la cresterea investitiilor in asigurarea cadrului educational de baza si superior, pregatirea fortei de munca, dezvoltarea stiintei si tehnologiei, crearea de locuri de munca si protectia sociala.

3. imbunatatirea cooperarii in zona sanatatii publice.

In acest moment exista cateva proiecte socio-culturale derulate in cadrul ASEAN:

- Programul de munca ASEAN pentru asistenta sociala, familie si populatie;

- Programul de munca ASEAN pentru HIV/ASEAN;

- Programul de munca ASEAN pentru varstnici;

- Programul de munca ASEAN pentru pregatirea tinerilor, Angajare Durabila si alte provocari ale globalizarii;

- Reteaua Universitara pentru promovarea colaborarii dintre cele 17 universitatii din ASEAN;

- Programul de schimb de experienta pentru studenti, Forum cultural pentru tineret si forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN;

- Saptamana culturala ASEAN, Tabara tineretului ASEAN si Concursul ASEAN, ce au loc in fiecare an;

- Programul de schimb Media din cadrul ASEAN;

- Cadrul pentru orase cu un mediu natural durabil si Acordul ASEAN pentru Poluarea atmosferica transfrontaliera.

Scopul Comunitati Economice ASEAN este de a transforma zona geopolitica in cauza intr-o regiune economica competitiva, stabila si prospera in care bunurile, serviciile si investitiile sa circule liber si capitalul sa circule mai liber decat in prezent. De asemenea, se urmareste realizarea unei dezvoltari economice echitabile si reducerea saraciei si a disparitatilor sociale pana in 2015.

In vederea realizarii Comunitatii Economice, tarile membre ASEAN au stabilit:

- mecanisme si masuri noi de imbunatatire a implementarii initiativelor economice existente, incluzand: Zona de Liber Schimb din cadrul ASEAN (ASEAN Free Trade Area), Acordul Cadru pentru Servicii din cadrul

ASEAN (ASEAN Framework Agreement on Services) si Zona Investitionala ASEAN (ASEAN Investment AREA).

- accelerarea integrarii regionale in urmatoarele sectoare prioritare pana in 2010: transportul aerian, produsele agricole, autovehicule, e-commerce, produse electronice, ferme piscicole, sanatate, produsele de baza din cauciuc, textile si imbracaminte, turism si produse bazate pe lemn.

- facilitarea miscarii oamenilor de afaceri, a muncitorilor calificati si a talentelor.

- intarirea mecanismelor institutionale ale ASEAN, inclusiv imbunatatirea Mecanismului de Reglementare a Disputelor din cadrul ASEAN pentru a se asigura o rezolvare legala si rapida pentru orice disputa economica.

Zona de Liber Schimb a fost infiintata in 1992, urmarindu-se eliminarea barierelor tarifare si netarifare dintre tarile membre, in vederea cresterii eficientei economice, a productivitatii si a capacitatii concurentiale.

Incepand cu 01.01.2005, taxele vamale pentru 99% din produsele incluse in Lista Acordului (Inclusion List) pentru 6 tari membre (Brunei, Indonezia, Malaiezia, Filipine, Singapore si Tailanda) au fost reduse pana la o valoare maxima de 5%. De asemenea, 60% din produsele din aceasta Lista au o taxa vamala de "0%", iar media taxelor vamale pentru toate aceste produse este de 2%. In cazul noilor tari membre (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam), 81% din produsele incluse in Lista Acordului au taxe vamale cuprinse in intervalul 0-5%.

Alte activitati importante legate de integrarea economica sunt:

- Traseul pentru integrarea financiara si monetara in patru zone: dezvoltarea pietei de capital, liberalizarea contului de capital, liberalizarea serviciilor financiare si cooperarea in privinta monedei;

- Reteaua de transport trans-ASEAN formata din retelele importante de autostrazi si cai ferate dintre state, inclusiv calea ferata dintre Singapore si Kunming, prinicpalele porturi si culoarele marine, transportul fluvial si principalele legaturi aeriene civile;

- Traseul pentru Integrarea Sectorului de transport aerian;

- Interoperatibilitatea si Interconectivitatea echipamentelor si serviciilor nationale de telecomunicatii, inclusiv Aranjamentul Recunoasterii Reciproce Sectoriale a Consiliilor Regulatorilor din Telecomunicatii din cadrul ASEAN referitor la Evaluarea Conformitatii pentru Echipamentele de Telecomunicatii;

- Retelele de energie trans-ASEAN, ce includ Reteaua de curent electric si Proiectele de conducte de gaz;

- Initiativa pentru Integrarea ASEAN orientata spre infrastructura, dezvoltarea resurselor umane, tehnologiei informatiei si comunicatiilor si integrarea economica regionala, in special in tarile CLMV (Cambogia, Laos, Myanmar, Vietnam);

- Campania "Viziteaza ASEAN" si Organizatia "ASEAN Hip-Hop Pass" condusa de sectorul privat pentru promovarea turismului in cadrul ASEAN;

- Acordul asupra Rezervei de securitate pentru hrana in cadrul ASEAN.

Obiectivul principal al politicii de relatii externe pentru Comunitatea ASEAN este de a deveni un important jucator international. In momentul de fata, principalii parteneri ai ASEAN sunt China, Coreea de Sud si Japonia. Cu aceste trei tari s-au dezvoltat relatii pe multiple planuri: securitate, cooperare, criminalitatea transfrontaliera, comert si investitii, mediu, finante, agricultura, energie, turism, sanatate, forta de munca, cultura, stiinta si tehnologie, comunicatii, asistenta sociala si dezvoltare, tineret si dezvoltare rurala si eradicarea saraciei. In privinta relatiilor comerciale cu tarile mai sus mentionate, ASEAN a negociat sau negociaza Acorduri de Liber Schimb.

Tot in zona Asiei si Oceaniei, ASEAN are relatii stranse, atat politice, cat si economice cu India, Australia si Noua Zeelanda.

De asemenea, ASEAN dezvolta relatii pe multiple planuri cu partenerii sai de dialog. Pe langa cei deja mentionati, acestia sunt: Uniunea Europeana, Canada, Statele Unite si Rusia.

ASEAN intretine relatii stranse si cu organizatii, cum ar fi: Consiliul Cooperarii Golfului, Grupul de la Rio, Asociatia Asiei de Sud pentru Cooperare Regionala si Forumul Pacificului de Sud.

Relatiile dintre UE si ASEAN pot fi grupate pe trei paliere:

1. perioada 1967-1980, in care s-au pus bazele contactelor dintre cele doua zone;

2. 1980-1994- perioada s-a caracterizat prin intarirea relatiilor economice si politice culminand cu semnarea Acordului de Cooperare EC-ASEAN in martie 1980;

3. aceasta faza marcheaza prezentul relatiilor dintre cele doua regiuni in care se urmareste realizarea unui cadru multilateral pentru dezvoltarea relatiilor pe baze egale.

In momentul de fata, UE este interesata de dezvoltarea relatiilor cu ASEAN pe trei mari directii: economica, politica si securitate.

Domeniul economic este considerat prioritar, in acest sens luandu-se in considerare in luna mai 2007 inceperea negocierii pentru un Acord de Liber Schimb. Acest Acord de Liber Schimb se doreste a fi unul in varianta extinsa, acoperind, pe langa comertul cu bunuri, serviciile, facilitarea investitiilor si protejarea proprietatii intelectuale.

De asemenea, UE doreste ca ALS sa fie negociat in afara acordurilor politice si de cooperare, care exista deja si, eventual, sa le completeze pe acestea.

Principalul interes al UE in privinta ASEAN este acela de a-si intari pozitia in aceasta zona fata de principalii concurenti globali- Japonia si SUA, care sunt mai bine reprezentate economic.

ASEAN este interesata de semnarea ALS pentru a-si asigura intrarea pe piata UE si a beneficia de experienta UE in managementul relatiilor comunitare.

Se estimeaza ca prin semnarea unui ALS, valoarea exporturilor UE in ASEAN va creste cu 24%, iar valoarea exporturilor ASEAN in UE cu 18,5%.

In privinta negocierii ALS cu ASEAN, Comisia Europeana s-a regasit in situatia de a avea trei variante la dispozitie (ALS cu toate tarile ASEAN; ALS UE-ASEAN "-" 3; 7 ALS bilaterale), urmand sa decida asupra careia sa se opreasca. In acest stadiu s-a ajuns datorita mai multor realitati:

- UE deruleaza negocieri pentru Acorduri de Parteneriat si Cooperare cu Tailanda, Singapore, Indonezia, Malaiezia, Filipine si Brunei. De asemenea, urmeaza sa inceapa negocieri cu Vietnam.

- In momentul de fata, datorita situatiei politice din Myanmar, incalcarea drepturilor omului si a libertatii, UE are in vedere aplicarea de sanctiuni.

- Cambogia si Laos sunt considerate tari prea sarace pentru a face fata renuntarii la taxele vamale. Oricum, UE negociaza cu Laos si Cambogia acorduri separate.

In Octombrie 2007 s-a decis ca UE sa inceapa negocierile pentru ALS in formula UE-ASEAN.

Bibliografie

Ioana Petan " Dezvoltarea durabila a turismului." - Note de curs, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti 2007

Daniela Firoiu, Patricia Dodu, Catrinel Didrea , Camelia Gheorghe " Studii de caz in industria turismului si a calatoriilor" Ed. Pro Universitaria, Bucuresti 2006

https://harta.infoturism.ro/asia/Asia_info.php

www.referatele.com

www.wikipedia.org

www.google.com

www.wttc.org

www.e-tur.ro