 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii
Liceul Cronos
Proiect de Certificare a Competentelor Profesionale
pentru calificarea profesionala "Tehnician in Turism"
Elaborarea de programe turistice pentru zona Sibiului
ARGUMENT
Primele mentiuni documentare ale Sibiului dateaza din 1192 -1196, cand asezarea este atestata sub numele de Cibinum (de la numele raului pe malurile caruia este asezat); dar inceputurile se pierd in negura vremurilor, vatra actualului oras fiind locuita neintrerupt inca din paleolitic. Dupa o prima construire in secolul al XVII-lea, invazia tatarilor din 1241 il va afecta profound, fiind distrus in intregme, apoi reconstruit. Odata cu venirea sasilor pe aceste meleaguri, la chemarea regilor unguri care voiau sa-si consolideze stapanirea asupra Transilvaniei, mestesugurile si comertul au inflorit conducand la o prosperitate a intregii comunitati. Sibiul obtine calitatea de civitas in 1366, cand a fost pomenit pentru prima data sub numele de Hermannstadt. Dezvoltarea continua si rapida a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole, in cea mai de seama cetate a Transilvaniei.
Ca si Brasovul, Sighisoara sau alte orase ardelene, cetatea datoreaza mult ca dezvoltare economica si structura colonistilor germani; el s-a impus de altfel ca cel mai important centru al populatiei germane din Transilvania. Sibiul a oferit astfel o frumoasa lectie de toleranta si comuniune interetnica, atat intre cele trei culturi majore (pe langa romani - majoritari, cu 95%, in Sibiu traiesc germani si maghiari) cat si intre minoritati. Orasul a fost si o vatra de cultura, un important centru al stiintei. In 1544 s-a tiparit aici prima carte in limba romana
' Catehismul romanesc'. Aici au trait personalitati ale culturii europene - precum Nicolae Olahus, Samuel Brukenthal, Simion Barnutiu, Lucian Blaga sau Emil Cioran. In Sibiu au locuit, s-au scolit sau au activat pentru o vreme mari scriitori, filozofi, artisti, oameni politici. Aici au avut loc numeroase premiere: primul spital (1292), prima biblioteca (1300), prima farmacie(1494), prima librarie (1778), primul ziar (1852).
Ramas intact dupa doua razboaie mondiale si aproape neatins de regimul comunist, Sibiul pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor demult trecute. Dar orasul isi atrage vizitatorii nu numai datorita farmecului sau medieval ori datorita vietii culturale, ci si prin imprejurimile sale, dintre care mentionam zona de o inestimabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului'.' Acesteia apartin localitatile Boita, Sadu, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele, Sibiel, Vale, Saliste, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina.
Satele din Marginimea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, pentru portul popular plin de farmec si culoare, pentru sarbatorile populare si indeletnicirile pastrate din generatie in generatie. Localizarea geografica a zonei, situata la granita de sud a Transilvaniei cu Tara Romneasca si in vecinatatea Sibiului, puternic centru mestesugaresc si comercial, au oferit Marginimii Sibiului o serie de caracteristici definitorii: astfel, orasele si satele s-au dezvoltat prin agricultura, cresterea animalelor si mestesuguri traditionale, cu pondere deosebita pe oierit. Zona a facut parte multa vreme, alaturi de Tara Fagarasului, situata in stanga Oltului, teritoriul Tarii Romanesti incepand cu domnitorul Vlaicu Voda pana la Vlad Tepes, avand multa vreme legaturi stranse cu Tara Romaneasca si Moldova.
Statiunile Paltinis, Ocna Sibiului, Bazna, Miercurea Sibiului, Muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.
Am ales aceasta zona turistica deoarece este recunoscuta si pe plan international datorita anului in care Sibiul a fost declarata capitala culturala europeana.
CAPITOLUL I.
PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI SIBIULUI
1.1 POTENTIALUL TURISTIC NATURAL
Amplasare
Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transilvaniei,
pe raul Cibin si se situeaza la 45° 47' latitudine nordica,
in linie cu Lyon, si 24° 05' longitudine estica, aproximativ in
linie cu Atena, foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.
Este asezat in depresiunea
Cibinului, in apropierea muntilor Fagarasului la circa 20
km, Cibinului 12 km si Lotrului circa 15 km, care marginesc
depresiunea in partea de sud-vest. In nord si est, teritoriul municipiului
Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara pana
deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Municipiul Sibiu se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona
de campie piemontana colinara cu terase ale raului Cibin, care o
dreneaza.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov)
si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti). Orasul Sibiu este un important nod de cale ferata si
dispune de un aeroport international cu curse regulate spre Germania si
Italia.
Relief
Orasul Sibiu nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Relieful variat si clima temperata fac posibil ca in localitatile montane invecinate sa existe zapada 5-6 luni pe an si transforma acest judet intr-un loc special de atractie pentru turistii romani si straini. De un interes aparte este zona Fagaras, pe de-o parte masivul Fagaras, lacurile glaciare si relieful de stepa cu peisajele pitoresti din Tara Lovistei.
Clima
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate, insa ferita de excese. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in luna februarie (26,7 mm) si maxime in iunie (113 mm). Temperatura medie anuala este de 8,9 grade Celsius.
Hidrografie
Teritoriul judetului Sibiu se
imparte in doua bazine hidrografice principale, bazinul hidrografic al Oltului
si bazinul hidrografic al Muresului, spre care aflueaza cursuri
de ape totalizand o lungime de 1331 km in bazinul Oltului (raurile Olt, Cibin,
Hartibaciu si afluenti directi) si 606 km in bazinul
hidrografic Mures (raul Tarnava Mare si afluenti directi).
Un numar mare de lacuri naturale - glaciare si sarate si
lacuri artificiale - pentru piscicultura, irigatii,
hidroenergetica, alimentare cu apa si agrement, completeaza
reteaua hidrografica a judetului.
Vegetatie
Ca urmare a reliefului predominant muntos si a zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judetului este acoperit de paduri (foioase si conifere). Vegetatia specifica etajului subalpin este reprezentata de pajisti intinse, unde elementele floristice predominante sunt iarba stancilor, iarba vantului, etc., iar in zona Muntilor Lotru, suprafete intinse sunt acoperite de pasuni alpine. Dealurile din zona Tarnavelor sunt acoperite de paduri de foioase si plantatii de vita de vie.
Fauna
Relieful si vegetatia caracteristica teritoriului judetului Sibiu favorizeaza prezenta unei faune specifice zonei de munte si podis. Padurile adapostesc specii de pasari ca: mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre mamiferele care populeaza padurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara, capra neagra, rasul si mai rar veverita. Fauna acvatica este reprezentata de specii ca: pastravul (in raurile de munte), mreana, clean si crap in raurile de deal.
Rezervatii naturale
Iezerele Cindrelului
Situata pe versantul nordic al platformei
Frumoasa-Cindrel, rezervatia Iezerele Cindrelului este complexa si
cuprinde trei circuri glaciare: Gropata, Iezerul Mic si Iezerul Mare, iar
pe versantul estic circul Iubea Rasinarului.
Fauna specifica ce populeaza zona glaciara de pe Cindrel este
formata din ursi, lupi, capre negre si o serie de specii de pasari.
Lacul si Golful Alpin Balea
Monument al naturii, lacul glaciar Balea este
unul dintre cele mai mari lacuri din Muntii Fagarasului, avand
o suprafata de 120 ha, o lungime de 360 m, o latime de 240 m si
o adancime de 11 m, lacul este situat la o altitudine de 2.034 m, intr-un circ
glaciar, fiind cuprins intre Defileul Oltului si poalele muntilor
Piatra Craiului. Vegetatia din perimetrul lacului este de tip hidrofil,
fiind formata din rogozuri si plante ca: patlagica
alpina, papadia alpina. Pe Muchea Balei creste o
vegetatie variata ce cuprinde smardar, merisor, garofita cu
flori rosii, precum si floarea de colt si macul galben.
O parte de circa 100 ha din jurul
lacului a fost declarata rezervatie stiintifica. O
serie de plante au fost ocrotite: smardanul, floarea de colt, sangele
voinicului, tisa, ghintura galbena, gusa porumbelului si sapunarita
mica. Animalele ocrotite care populeaza zona alpina si a padurilor
sunt: capra neagra, vulturul plesuv sur, rasul, acvila de munte,
corbul, cocosul de munte si vulturul plesuv brun.
Lacul fara fund de la Ocna Sibiului
Rezervatia geologica este situata
in statiunea balneara Ocna Sibiului si ocupa o
suprafata de 0,20 ha. Lacul s-a format pe locul unei mine de sare.
Masivul de sare de la Ocna Sibiului are forma unei elipse cu axa mare de 1300
m, si axa mica de 600 m. Zacamintele de sare au fost exploatate inca
din timpul romanilor, continua exploatare a acestora ducand la excavarea unor puturi
si aparitia unor mari goluri subterane, care prin prabusirea lor
au format lacuri. Astfel s-au format 10 lacuri cu apa sarata si
4 lacuri cu apa dulce, dintre care a fost ocrotit 'Lacul fara
fund', denumit si 'Lacul Francisc'. Lacul are o adancime de
34,5 m, cu un diametru de 50 m, forma ovala si a luat nastere
din prabusirea unei ocne parasite in anul 1775. O trasatura
specifica lacurilor sarate este stratificatia apei,
salinitatii si temperaturii. La suprafata lacului se gaseste
o panza de apa dulce permanenta, iar la adancime statul de apa
sarata care acumuleaza permanent caldura. Apele lacului
sunt populate de o fauna specifica mediului salin, iar pe mal se
dezvolta o flora bogata. Diferenta de temperatura si
salinitate este folosita in scopuri terapeutice.
O suprafata de 2.000 m a fost declarata rezervatie naturala,
ca urmare a valorii sale stiintifice.
1.2 POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC
Muzee
Printre primele obiective culturale de vizitat in Sibiu
sunt muzeele. Acest oras istoric este locul unde s-a deschis primul muzeu
din Romania - Muzeul Brukenthal - in anul 1817. Este cel mai vechi muzeu din
Romania; contine 14 mii lucrari - picturi, gravuri, sculpturi,
arta decorativa; 1100 lucrari apartin colectiilor de
arta europeana cu principalele scoli din sec. XV-XVIII. Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai
insemnate monumente in stil baroc din Romania, construit in etape, intre anii
1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept
resedinta oficiala si pentru a adaposti
colectiile sale. In momentul in care Samuel von Brukenthal a decis
sa-si ridice fastuoasa resedinta din Sibiu, aspectul
medieval al Pietei Mari era deja modificat prin constructia de pe
latura nordica a doua edificii de mari dimensiuni, biserica si
seminarul iezuit (1726 - 1733). Pe latura de vest, prin demolarea casei
mostenite de sotia sa de la tatal ei, senatorul Daniel Klockner
si a unei alte cladiri achizitionate in vecinatate (1775),
lui Samuel von Brukenthal i se oferise terenul propice pentru initierea
constructiei palatului la un an dupa numirea sa in functia de
guvernator al Transilvaniei (1777).
Din pacate, nici la ora
actuala numele arhitectului cladirii sibiene nu este cunoscut,
opiniile specialistilor vizand nume ca Johann Eberhardt Blaumann (arhitect
sibian, constructor al palatului Banffy din Cluj) sau unul din arhitectii
familiei vieneze Martinelli, Josef Frantz; neavand acoperire documentara
se constituie doar in ipoteze. In mod cert insa, decizia finala prin
care s-a incurajat un proiect sau altul, i-a apartinut beneficiarului Acest muzeu a devenit dupa 1990 Muzeul National
Brukenthal care, pe langa Muzeul Brukenthal, mai cuprinde si alte
muzee: Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul Farmaciei si
Expozitia de Arme si Trofee de Vanatoare. Vizita muzeelor nu
se termina aici! Mai sunt de vizitat si Complexul National Muzeal
Astra', Muzeul Locomotivelor Cu Abur si Muzeele Satesti
din jurul Sibiului.
Biserici
Cele mai importante obiective culturale ale orasului istoric Sibiu sunt muzeele si bisericile istorice. Printre cele mai importante biserici istorice din Sibiu amintim: Biserica Evanghelica - cea mai impunatoare cladire din orasul istoric, Biserica Catolica - construita in spiritul barocului timpuriu vienez, Catedrala Ortodoxa - copie fidela a bisericii Sf. Sofia din Constantinopol, Biserica Ursuline, Biserica Franciscana - in interior este in stil baroc de tip sala, Biserica Din Groapa - in cimitirul de langa biserica sunt ingropate numeroase personalitati, Biserica Dintre Brazi - cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, Capela Sfintei Cruci - adaposteste o sculptura istorica numita Crucifix, Biserica Sf. Elisabetha - cu fatada in stil baroc, Sinagoga - formata dintr-un singur corp de cladire de plan dreptunghiular.
Monumente arhitecturale
Pe langa minunatele muzee si biserici istorice, la Sibiu putem admira splendoarea monumentelor arhitecturale: Turnul Sfatului - unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale orasului, Zidurile cetatii, Bastionul Haller - construit in 1552, Casa Haller - construita in stil renascentist, Podul Minciunilor - primul pod de fier turnat din Romania etc.
Nici imprejurimile
orasului istoric nu lasa de dorit Sibiul este inconjurat de
cetati sasesti unice in Romania, statiunea de iarna
Paltinis (ce reprezinta o
optiune interesanta pentru un weekend prelungit destinat sporturilor
de iarna sau plimbarilor prin rezervatia Iezerele Cindrelului la
faimoasele lacuri glaciare. Odata ajuns la Paltinis, nu ai cum
sa te plictisesti.
Poti sa schiezi, sa urci crestele impadurite din apropiere
pe trasee accesibile sau doar sa admiri panorama care ti se deschide
in fata. Poti sa vizitezi Schitul si Casa
memoriala Constantin Noica. Fie ca stai o zi sau o vacanta
intreaga, un lucru este sigur: te vei bucura, te vei simti bine iar
Paltinisul iti va ramane mult timp in inima; Ocna Sibiului este o statiune
turistica situata in judetul Sibiu, in sudul Depresiunii
Colinare a Transilvaniei - nord-vestul Depresiunii Sibiu - la 15 km nord de
Sibiu, pe valea paraului Visa, intr-o regiune inconjurata de
paduri de stejari seculari si cu un subsol bogat in sare;
prezinta si interes arheologic, aici fiind descoperite unelte din
epoca bronzului, care sunt expuse la Muzeul Brukenthal),
statiunea montana Balea-Lac, iar zona etnografica a Marginimii
Sibiului are multe pensiuni agro-turistice; este o zona etnografica
unica in Romania situata la vest de Sibiu, limitata la sud de
valea Sadului si la nord de valea raului Saliste.
Cea mai mare parte a satelor din zona au pastrat puternice traditii spirituale si etno-folclorice. Desi progresiv constructiile moderne le-au inlocuit pe cele vechi traditionale, atmosfera in Marginimea Sibiului a ramas neschimbata
Unitati de agrement Sibiu
Parcul Astra este situat in inima
orasului, delimitat de strazile Mitropoliei, George Baritiu,
Ioan Lupas si Piata Unirii.
Ideea infiintarii unui parc in urma demolarii zidurilor
cetatii de pe aceasta parte dateaza din 1869 si se materializeaza
in 1879, odata cu intemeierea Societatii pentru
infrumusetarea orasului, parcul fiind prima realizare de seama a
acesteia.
Parcul gazduieste 9 busturi
ale celor mai importante personalitati romanesti grupate in
jurul Asociatiei ASTRA: Gheorghe Baritiu, Badea Cartan, Timotei
Cipariu, Octavian Goga, Gheorghe Lazar, Andrei Muresanu, Andrei
Saguna, Ioan Slavici si Emanuil Gojdu.
Bustul lui Baritiu, cea mai impunatoare realizare, situat exact in
fata intrarii in Palatul ASTRA, a fost realizat de Oskar Späthe in 1912
si adus in parc in 1924.
Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea, sotia sculptorului Corneliu
Medrea.
In partea stanga a parcului se afla Policlinica de copii. Urmatoarea
cladire este Palatul Asociatiunii, inaugurat in 1905, adapostea
o sala de conferinte, biblioteca, prima sala de teatru romanesc
si Muzeul de etnografie si pictura romaneasca. In prezent
ea gazduieste Biblioteca Astra, cea mai importanta
biblioteca a orasului. Intrarea in cladire se face pe poarta
strajuita de doi atlanti. Fosta sala de teatru este actuala
sala de lectura si impresioneaza prin atmosfera
victoriana si decoratiile interioare bogate. Corpul B al Bibliotecii ASTRA a fost
ridicat in partea de nord a parcului, la intersectia cu strada Mitropoliei, fiind
inaugurat in 2007. Latura de est a parcului include o serie de cladiri din
sec. XIX.. Cladirile de la nr. 1 si 3 dateaza de la inceputul
sec. XX si sunt realizate in stil Art Deco.
Parcul
Natural Dumbrava Sibiului se intinde pe 960 hectare si este situat la
4 km de centrul orasului in directia sud-vest de-a lungul
soselei care merge spre Rasinari. Este traversat de paraul
Trinkbach, care formeaza pe cursul sau trei lacuri de origine
antropica: unul la Muzeul Tehnicii Populare si doua in
Gradina Zoologica.
Padurea Dumbrava este un stejaret de terasa, in care, pe
langa stejar, vegeteaza foarte bine carpenul, ciresul
paduret, ulmul, jugastrul si teiul. Sporadic apar gorunul,
frasinul, artarul si scorusul.
Dintre arbusti cresc aici lemnul
cainelui, paducelul, porumbarul, sangerul, macesul, salba moale,
crusinul, calinul, verigariul. In zona lacului cu barci
exista un exemplar de stejar vechi de peste 400 de ani. In stratul ierbos
al padurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori, dintre care mai rare
sunt: opaita, brandusa, lacramita, iarba
albastra, salata iepurelui.
In Padurea Dumbrava traiesc capriori, veverite, arici,
mistreti, soareci, parsi, vulpi si urmatoarele
pasari: pitigoiul mare, mierla, presura, ciocanitoarea
mare, gaita, turtureaua, bufnita, pupaza, cucul, cinteza,
sticletele, vrabii, corb si un numar foarte mare de specii de
insecte si alte nevertebrate terestre.
Padurea Dumbrava a fost locul preferat de promenada pentru sibieni
inca din sec. al XVIII-lea, astazi fiind renumita prin Muzeul
Civilizatiei Populare ASTRA care se afla aici.
Sunt trei lacuri amenajate, unul in muzeu, altul la Gradina
Zoologica, care ofera plimbari de agrement cu barca sau
hidrobicicleta. Paralel cu soseaua se afla linia de tramvai care
leaga Sibiul de Rasinari. La limita padurii, in partea de sud,
se gaseste "Monumentul eroilor cazuti in cele doua
razboaie mondiale" si Cimitirul Municipal, deschis in 1907.
Gradina
Zoologica: In 1929 s-a deschis in padurea Dumbrava prima Gradina
Zoologica din Romania de catre Intreprinderea de electricitate la initiativa
inginerului Szekely caruia i-a venit ideea dupa ce a gasit niste
vulpi pe cand efectua lucrari de reparatii la barajul de la Sadu.
Dupa infiintare, Gradinii Zoologice i-au fost donate mai multe
animale si pasari, cum ar fi o pisica salbatica,
o lupoaica donata de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup
donat de Asociatia 'Soimii', un vultur, un cerb carpatin donat
de vanatorii din Talmacel, mistreti, etc. In 1930 a fost donat
primul urs. In prezent Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 15 ha adaposteste
135 de animale si pasari din 35 de specii: maimute, ursi,
lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume, mistreti,
lame, cerbi carpatini, cerbi lopatari, caprioare, bivoli albi, ponei, piton
reticulat, crocodil (lung de 2 m este cel mai mare din Romania), fazani,
papagali, pauni, porumbei.
Unitati de agrement Ocna Sibiului
Este situat la intrarea dinspre Sibiu in statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului, in zona lacurilor, care formeaza strandul nemodernizat. Centrul dispune de o cantina unde pot servi masa 100 elevi/serie, iar intre mese poate tine loc de club sau discoteca (seara). In incinta centrului se poate amenaja un teren de sport unde elevii pot juca fotbal si volei. Se poate organiza discoteca in aer liber pe un platou asfaltat aflat in fata clubului si a salii de mese. Exista loc special pentru focul de tabara.
CAPITOLUL II.
ELABORAREA PROGRAMULUI TURISTIC PENTRU ZONA SIBIULUI
2.1 Program turistic "Cetati medievale din Transilvania"
Itinerariu: Bucuresti - Sinaia - Brasov - Sighisoara
- Cluj - Medias - Sibiu - Curtea de 
Arges - Bucuresti
Ziua I - plecare din Bucuresti (capitala Romaniei). De aici, turistii straini pot face un tur al orasului cu autocarul, insotiti de un ghid. La pranz, vom servi masa, dupa care vom vizita cateva dintre pincipalele muzee, precum "Muzeul Satului", "Casa Poporului" si "Muzeul Taranului Roman". Spre seara, ne vom caza la un hotel de 3*.
Ziua II - dupa micul dejun, vom pleca spre Valea Prahovei si ne vom opri in Sinaia, unde vom vizita Castelele Peles si Pelisor, precum si Manastirea Sinaia. Dupa masa de pranz, ne vom continua excursia spre orasul-cetate Brasov. Aici, vom vizita centrul vechi al orasului, ne vom bucura de viata de noapte a orasului si vom servi cina. Ne vom caza la o pensiune de 3*.
Ziua III - dupa micul dejun, vom vizita renumitele muzee "Biserica Neagra", "Prima Scoala Romaneasca", "Biserica Sf. Nicolae", "Muzeul de Istorie". Ne vom continua excursia cu o vizita la Castelul Bran. Aici vom servi masa de pranz, dupa care vom pleca spre Cetatea de la Rasnov. Ne vom intoarce in Brasov, unde vom servi cina si ne vom caza.
Ziua IV - dimineata, turistii vor servi micul dejun si vom
pleca spre cetatea de la Sighisoara, singura cetate medievala inca
locuita din Romania. Aici, vom vizita "Turnul cu Ceas", unic in tara noastra
prin coloritul si picturile sale. Vom vizita, de asemenea, "Camera de
Tortura" si "Camera Armelor". Vom servi masa de pranz la restaurantul
"Casa lui Dracula". Vom pleca spre orasul Bistrita, insa inainte vom
vizita cetatea de la Biertan. Spre seara, vom ajunge in Bistrita-oras
medieval, unde ne vom caza la un hotel de 3*.
Ziua V - Dupa micul dejun, vom vizita Bistrita: "Ansamblul Sugatele" (cladiri si ruine datand din sec. XV - XVI), "Biserica Evanghelica", "Biserica Ortodoxa" si "Muzeul Local". Dupa masa de pranz, vom pleca spre cel mai mare oras din Transilvania - Cluj. Aici, vom vizita muzee precum : "Mitropolia Ortodoxa", "Gradina Botanica", "Biserica Evanghelica" si vom face un tur al orasului. Ne vom caza intr-un hotel de 3* in Cluj.
Ziua VI - Dupa micul dejun, vom porni spre Medias. Aici putem vizita muzee precum "Muzeul Hermann Oberth" si "Muzeul Local". La pranz vom merge la Jidvei, una dintre cele mai importante podgorii din Romania. Aici vom servi masa de pranz si vom degusta vinuri. Vom vizita, de asemenea, "Cetatea de Balta". Vom pleca spre cetatea Sebes unde vom face un tur de oras. Spre seara, vom ajunge in Sibiu, unde ne vom caza la un hotel de 3*.
Ziua VII - Dimineata vom vizita orasul Sibiu si principalele sale atractii turistice. Dupa ce vom servi masa de pranz, vom pleca la Curtea de Arges. Aici, vom face un tur de oras, vom servi cina si ne vom caza.
Ziua VIII - vom pleca dimineata orasul Curtea de Arges si ne vom intoarce in Bucuresti, unde vom face cateva cumparaturi inainte de a para si Romania.
Tarif/persoana/pachet de la: 340 euro
*In
functie de marimea grupului, va rugam sa ne contactati
pentru a va transmite oferta de 
tarif potrivita !!!
Servicii incluse in pachet:
Transport cu autocarul
Cazare (7 nopti) la hoteluri si pensiuni de 3*
Mic dejun
Ghid National
Taxele locale Copii: 0 - 7 au 50% discount daca stau in aceeasi camera cu parintii
7 - 12 au 30% daca stau in aceeasi camera cu parintii
In functie de cererile si sugestiile turistilor, circuitul poate fi modificat!
Nota:
2.2 Minivacanta la Ocna Sibiului - 3 zile
Descriere
oferta cazare: Minivacanta
la Ocna Sibiului (3 nopti) - Hotel Helios 4* 525 RON
Pachetul contine:
- cazare loc in camera dubla in hotelul Helios 4* 3 nopti
- masa demipensiune
- acces la piscina exterioara si la piscina interioara
Optional:
* supliment Pensiune Completa: 40 lei/pers/zi
* pachet Spa (acces bazin cu apa sarata,sauna, hammam, sala
de fitness):40 lei/pers
* supliment single 80 lei/noapte pentru Hotel Helios****
* pachetul nu contine taxa de statiune in cuantum de 4% din prima
noapte de cazare
Facilitati: HELIOS HOTEL - 4*
HELIOS HOTEL - va ofera servicii de cazare in 52 de camere:
- 8 camere cu pat matrimonial;
- 39 camere cu 2 paturi;
- 5 apartamente .
Confortul, dotarile si serviciile
oferite vor face ca perioada petrecuta de turisti sa fie una de relaxare,
contribuind din plin la succesul vizitei dumneavoastra.
2.3 Program turistic - Circuitul Curcubeului
Itinerariu - Cele 7 zile ale Curcubeului
Ziua 1 Obositi de drumul lung pe care l-am facut, dar cu gandul la tot ce va urma, ajungem in satul Gura Raului, adevarata vatra etnografica, si vizitam muzeul etnografic, biserica din sat si instalatiile tehnice taranesti de pe Valea Cibinului (piua de postav si presa de ulei). Ziua o vom termina cu o cina binevenita si cu gandul la
Ziua 2 Sibiel, sat unde arta populara s-a pastrat cu sfintenie, ce adaposteste muzeul de icoane pe sticla, unic in lume prin colectia adunata, unde vom mai vizita biserica din sat si troite pictate in fresca. Dupa pranz vom pleca spre Jina, sat tipic de ciobani si vom vizita biserica, muzeul satesc apoi vom incerca sa deprindem mestesugul oieritului. La intoarcerea acasa vom servi cina, iar apoi cu siguranta ne vom gandi la
Ziua 3 Rasinari, unde vom vizita casa natala Emil Cioran, muzeul etnografic si biserica. Dupa pranz vom vizita statiunea climaterica cu cea mai mare altitudine din Romania, Paltinis. La intoarcerea acasa vom lua cina si ne vom pregati pentru
Ziua 4 cel mai mare muzeu de creatie taranesca in aer liber din Europa de Est, in Dumbrava Sibiului. Dupa pranz ne vom indrepta spre Sibiu, un oras de arta si cultura, ce pastreaza si azi amprenta de burg medieval, unde vom vizita Turnul Sfatului, Muzeul Bruckental (unul dintre cele mai vechi din Europa) si Biserica Manastirii Ursulinelor. Fermecati de tot ce am vazut, vom lua cina si ne vom gandi la
Ziua 5statiunea balneoclimaterica Ocna Sibiului apoi vulcanii noroiosi de la Hasag, interesanta rezervatie geologica reprezentata de 'vulcani' in miniatura. Vom lua pranzul si vom pleca spre Valea Viilor, sat ce adaposteste Biserica SF. Petru, monument UNESCO, iar apoi ne vom caza in Biertan. Dupa cina ne vom retrage si vom visa la
Ziua 6cand vom vizita biserica din Biertan, un alt monument UNESCO. Apoi vom pleca si vom vizita Sighisoara, singura cetate medievala din Europa inca locuita, inscrisa in patrimoniul UNESCO. Iar maine
Ziua 7dupa micul dejun vom pleca spre casa, dar gandul nostru va ramane la Circuitul Curcubeului
Dupa ce-si scalda culmile in roua
stelelor, arcul curcubeului coboara de pe fruntea semeata a Fagarasului inspre
temple mai joase, inspre dulceta si cumintenia culmilor domoale
acoperite cu pasuni, a varfurilor solitare acoperite cu paduri, din
Muntii Cibinului.
Plini de soapte si tacere,
de inedit si frumusete, de viata si liniste, de culori si
odihna, Muntii Fagaras dau nastere curcubeului
prin albastrul lacurilor glaciare. De aici porneste catre soare, de
unde imprumuta culorile galben si portocaliu, ca apoi sa se indrepte
catre Muntii Cibinului, culmi aproape neintrerupt impadurite, cu
forme line si varfuri rotunjite, de la care fura verdele odihnitor.
Arcuirea maxima o atinge deasupra Defileului Oltului, aici asculta putin
'cantecul neintrerupt' ca 'un lung poem simfonic' al
Oltului, iar apoi coboara catre cascadele reci si limpezi ca
lacrimile de fericire ale sfintilor.
Culorile curcubeului sibian au
fost sursa de inspiratie pentru folclorul si portul popular al
acestei zone. Satele din Marginimea Sibiului sunt renumite pentru
folclorul autentic, pentru portul popular plin de farmec si culoare, pentru
indeletnicirile pastrate din generatie in generatie
Aici in Sibiu fiecare 'colt este un glas ce asteapta
o ureche, iar o calatorie aici este un prilej continuu de freamat,
de oprire, de exclamare'.
Durata:
Vom petrece in acest circuit in total. 7 zile / 6 nopti
Etapele traseului:
Cluj-Gura Raului
Gura Raului-Sibiel-Jina-Gura Raului
Gura Raului-Rasinari-Palltins-Rasinari
Rasinari-Sibiu-Rasinari
Rasinari-Ocna Sibiului-Hasag-Copsa Mica
Copsa Mica-Bazna-Valea Viilor-Biertan
Biertan-Sighisoara-Biertan
Biertan-Cluj
Acest traseu il vom parcurge astfel:
- circa 825 km cu mijloace auto
- o medie de 3-4 ore/zi de plimbari si drumetii
Tarife :
325 EURO / pers./ sejur - grup 15 persoane
368 EURO / pers./ sejur - grup 8 persoane
490 EURO / pers./ sejur - grup 2/4 persoane
Tariful include:
- Preluare aeroport
- Transport pe rutele interne mentionate in program
- Servicii de cazare si masa in regim pensiune completa, asigurate in pensiuni de 3 margarete
- Taxele de intrare la obiectivele turistice mentionate in program
- Asistenta turistica
Concluzii
Sub egida Programului Sibiu - Capitala Culturala Europeana 2007, la Sibiu au fost prezentate 337 de proiecte, insumand 2062 de evenimente - un caleidoscop de genuri si directii artistice pentru cele mai diferite gusturi: de la teatru si pictura, muzica, film, dans, literatura si arhitectura la arta contemporana si gastronomie. Evenimentele incluse in Programul Sibiu 2007 au oglindit caracterul multicultural si multilingvistic al orasului si au confirmat sloganul: "Un oras al culturii - un oras al culturilor". Parteneriatul cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte comune Sibiu - Luxemburg, redand caracterul european al Programului.
Programul Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 s-a aflat sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei, a fost realizat de Asociatia Sibiu CCE 2007 in colaborare cu Primaria Municipiului Sibiu, Ministerul Culturii si Consiliul Judetean Sibiu, cu sprijinul Primului Ministru al Romaniei si al Comisiei Europene.
Marele castig al Sibiului dupa
acest an este cu certitudine vizibilitatea sporita de care
beneficiaza. Orasul a ajuns intr-un timp foarte scurt "celebru", poate cel
mai cunoscut oras din Romania dupa capitala tarii. Desi
la prima vedere acest statut este doar un titlu onorific, investitiile in
infrastructura orasului realizate pentru anul 2007, sunt investitii
ce vor fi continuate si in perioada urmatoare.
Un alt aspect pozitiv care rezulta
in urma Programului Sibiu Capitala Culturala Europeana 2007 este
cresterea vizibilitatii municipiului Sibiu atat pe plan
national cat si international prin intermediul unor evenimente
culturale de cea mai inalta clasa, care implica actori romani
si europeni deopotriva. Sibiul a demonstrat prin acest program faptul
ca actul cultural in Romania si in Sibiu in special se ridica la
valoarea actului cultural european.
Programul cultural din acest an, a reprezentat pentru oras un prilej de relansare a industriei turismului din Sibiu si judetul Sibiu. Inca de la inceputul anului s-a inregistrat o dezvoltare considerabila. Daca ar fi sa luam in considerare ultimele statistici, numarul turistilor pana la inceputul lunii decembrie, a atins cifra de 700.000, o dublare fata de anul 2006 si triplu fata de anul 2005. Pana la sfarsitul anului, dupa evaluarile noastre, vom atinge cifra de 800.000 mii. Ca in fiecare an, segmentul de public extern al Sibiului este reprezentat, in principal, de tari precum Germania, Luxemburg, Franta, Belgia, Austria si Marea Britanie. Dar anul acesta am avut surpriza sa fim vizitati de turisti din toate colturile lumii, lucru care ne-a bucurat. Din numarul total al turistilor, un procent de 40% a fost reprezentat de turisti straini.
Un alt beneficiu ar fi experienta pe care am dobandit-o in urma organizarii unui program de o asemenea anvergura, care va fi cu siguranta luata in considerare de operatorii culturali. Ei vor alege si pe viitor Sibiul ca partener in derularea proiectelor lor. Prin intermediul acestui Program, operatorii culturali din Sibiu vor avea experienta unui program de talie internationala, vor castiga o experienta mai vasta in ceea ce priveste managementul cultural. Astfel in anii urmatori Sibiul va folosi aceasta experienta pentru a genera evenimente culturale de o inalta clasa si de o vizibilitate mare pe plan european si international.
Consiliul Judetean Sibiu a participat la
un proiect de reabilitare si dezvoltare a infrastructurii generale si
de turism in arealul turistic Marginimea Sibiului-Valea Sebesului
(judetele Sibiu si Alba) in cadrul Programului PHARE 2004-2006 -
Proiecte mari de infrastructura regionala.
Prin acest proiect se
urmareste: modernizarea drumului care asigura legatura
dintre Jina si Valea Sebesului (Sugag) - 10 km (5,7 km judetul
Sibiu, 4,3 km judetul Alba); amenajarea unei partii de schi cu o lungime
de 800 m si o diferenta de nivel de 130 m, montarea unui
teleschi de 700 m lungime, modernizarea drumului de acces partie pe 100 m
lungime; alimentarea cu apa: captare sursa, aductiune (13,4 km),
statie de tratare, rezerva de inmagazinare retea principala
de distributie, retea de distributie impreuna; realizarea
unui sistem de canalizare cu statie de epurare, a unui punct de transfer
pentru deseuri, a unui centru de informare si documentare
turistica, parcare si amenajare spatii.
Bibliografia
ANEXE
Marginimea Sibiului
Manastiri si biserici din zona Sibiului
Biserica fortificata Biertan
Biserica Evanghelica
Atractii turistice
Turnul Dulgherilor
Muzeul Brukenthal
Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA
Piata Mare din Sibiu
Raul Cibin
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
