Piata turismului european

Piata turismului european

Tarile europene se identifica ca fiind cele mai importante sub aspectul emisiei de turisti, dar, in acelasi timp, si cele mai cautate destinatii turistice. Din totalitatea turistilor care calatoresc anual pe plan mondial - 846 mil. sosiri internationale in 2006, cu 43 mil. mai mult fata de 2005 , peste 2/3 sunt europeni, iar cea mai mare parte dintre ei provine din tarile dezvoltate. Desi ca suprafata este unul dintre cele mai mici continente, Europa atrage cea mai mare circulatie turistica si, in consecinta, realizeaza cele mai mari incasari din aceasta activitate. Conform statisticilor OMT, in anul 2005, 54,6% din intreaga circulatie turistica mondiala se desfasura pe teritoriul statelor europene, iar procentul incasarilor turistice europene era de 51% din totalul mondial.
Aceste cifre sunt, intr-o oarecare masura, influentate de geografia politica a Europei, care exercita un efect inflationist asupra acestor statistici. Faptul ca in Europa exista un numar mare de tari mici ca suprafata, usureaza deplasarea turistilor, in comparatie cu cetatenii americani sau australieni, de exemplu, pentru care calatoria intr-o alta tara implica un efort fizic si material mult mai mare.

Deplasarile intra-europene distorsioneaza aceste statistici, intrucat, de exemplu, un cetatean belgian, care calatoreste doar cativa km pentru a-si petrece sfarsitul de saptamana in Olanda, este considerat turist international, in timp ce un cetatean american, care zboara de la New York la Miami pentru o vacanta de doua saptamani, este considerat turist intern, iar cea mai mare parte a turistilor care viziteaza Europa provine tot din statele europene.

Toate aceste aspecte nu pot, insa, umbri valorile culturale si istorice ale Europei, care reprezinta principala atractie turistica mondiala, atat pentru turistii proveniti din alte continente, cat si pentru turistii europeni. Între atractiile culturale europene, cele mai importante sunt in Paris (Centrul Pompidou, Muzeul Louvre, Turnul Eiffel, Castelul de la Versailles), in Londra (British Museum, Galeria Nationala, Muzeul figurilor de ceara, Turnul Londrei), la Madrid (Muzeul Prado), Florenta (Palatul Uffizi), Amsterdam (Muzeul Rembrandt), ca sa citam doar o infima parte din enormul patrimoniu antropic european. Capitala Frantei, Paris, este cea mai cautata destinatie turistica, inregistrand cea mai mare concentrare turistica mondiala, respectiv 100.000 turisti/an/kmp. Acestora li se adauga festivaluri anuale si evenimente speciale, care reprezinta, de asmenea, insemnate atractii pentru practicarea turismului cultural, intre care cele mai importante sunt Aix-en-Provence, festivalul Edinburgh, festivaluri comemorative aniversare, ca de exemplu bicentenarul Revolutiei franceze, bicentenarul Mozart, precum si desemnarea anuala a unei capitale europene pentru a fi 'capitala culturala a Europei'. Un mare avantaj al turismului cultural este acela ca atenueaza variatiile sezoniere ale circulatiei turistice, motiv pentru care, in perioada urmatoare, organizatiile turistice vor accentua valorile culturale ale destinatiilor europene.
Orasele europene sunt, de asemenea, cele mai importante gazde in desfasurarea turismului de afaceri: Parisul, Londra, Madrid, Geneva si Bruxelles organizeaza, anual, peste 1.000 de congrese internationale care genereaza deplasarea turistica nu numai a participantilor, ci si a celor care ii insotesc.

Turismul de afaceri desfasurat in Europa tinde sa devina unul dintre cele mai importante forme de turism care se practica in spatiul european. În Marea Britanie, de exemplu, 25% din circulatia turistica are, ca baza motivationala, organizarea turismului de afaceri, in Irlanda - 18%, Grecia - 9 %, Spania - 7%. Legat de acest aspect, nu trebuie omis faptul ca aceasta atractie turistica europeana este contrabalansata de orasele altor continente, in special America si Asia, care ofera, in plus, o imagine exotica, ce exercita o influenta insemnata in decizia de deplasare a oamenilor de afaceri.

Alt element care explica succesul european in atractia fluxurilor turistice internationale este reprezentat de existenta unui numar mare de statiuni turistice. La sfarsitul anilor 90, Europa detinea 45% din totalul capacitatilor de cazare litorale, concentrate in state precum Spania, Portugalia, Franta, Italia si Grecia. Zona mediteraneana cuprinde peste 1/3 din incarcatura turistica mondiala si 1 din incarcatura turistica regionala, reprezentand cea mai mare concentrare turistica din lume. Specializarea in oferta mediteraneana decurge din caracteristicile naturale ale acestei regiuni (clima, litoral, flora, etc.) a caror atractivitate, in prezent, raspunde principalei motivatii in timpul verii a turistilor europeni, in special a celor sositi din nordul continentului. De asemenea, zona arcului alpin din centrul Europei este cel mai important spatiu turistic montan din lume. Bazinul turistic alpin beneficiaza de o serie de atuuri turistice, cum ar fi resursele naturale, o foarte buna reputatie turistica, facilitati de acces, precum si un echipament de primire si de animatie de inalta calitate. Spatiul rural se contureaza ca fiind o motivatie turistica caracterizata printr-un potential deosebit, iar spre turismul rural se indreapta un numar mai mare de turisti proveniti, in principal, din marile aglomeratii urbane.

Valentele variate ale ofertei turistice europene determina existenta unor importante diferentieri ale clientelei turistice. Putem, insa, distinge doua mari fluxuri turistice si anume:

deplasarea rezidentilor unei tari in propria tara sau in alte state europene;

turisti sositi in Europa din alte continente.

Analiza statistica a pietei turistice intra-europene.

Sondaje si studii efectuate in numele Comisiei Europene, in cooperare cu statele membre ale UE si cu organizatiile internationale de profil ofera informatii privind turismul in UE. În medie, fiecare al doilea european pleaca, de regula, in vacanta. Tarile nordice, mai ales cele scandinave, impreuna cu Olanda se situeaza pe primul loc, in timp ce populatia din sudul continentului pleaca mai putin in concediu. De exemplu, in Danemarca, 7 persoane din 10 pleaca in calatorie, fata de Portugalia, unde pleaca numai 3 din 10.

Turistii europeni isi divizeaza concediul intr-o vacanta 'principala' si 'alte' vacante de numai cateva zile.

Durata vacantei:

peste 2 saptamani 36%;

2 saptamani 21%;

1 saptamana 19%.

Belgienii prefera sa stea in vacanta 13-14 zile, iar germanii, ca si irlandezii, prefera vacante de doua saptamani.

August este luna in care majoritatea turistilor europeni isi iau cel putin o vacanta (41%). Celelalte luni de vara colecteaza mari proportii ale optiunii pentru vacanta. Decembrie are, de asemenea, un procentaj mai ridicat fata de lunile vecine (7%). Aceasta nu inseamna ca turistii nu aleg alta luna pentru a pleca in vacanta; astfel, intre 3 si 11% dintre acestia si-au petrecut vacanta in primele 5 luni sau ultimele 3 luni ale anului. Englezii pleaca in vacanta in luna iunie mai mult decat media UE (20%, fata de 14%), belgienii, danezii, irlandezii, olandezii, finlandezii si suedezii mai mult in iunie decat in august (43%, respectiv 48%, 27%, 38%, 46%, 55%, fata de 36 %, respectiv 20%, 23%, 28%, 24%, 20%), germanii, olandezii si danezii pleaca mai mult in mai decat restul europenilor, iar francezii pleaca in vacante mai mult in iulie si august comparativ cu media UE.

Petrecerea concediului in tara natala este o regula pentru multi turisti europeni. Aceasta se remarca in special in tarile sudice (Grecia, Spania, Italia, Franta), dar si in Finlanda. 9 din 10 greci isi petrec vacantele la ei acasa. Pentru alti europeni, a-si petrece vacanta intr-o tara straina din UE este principala decizie. Este valabil, in special, pentru luxemburghezi (91 % aleg o alta tara din UE ca destinatie), belgieni - 74% si germani - 73%. Pentru fundamentarea acestor cifre au fost luate in considerare numai sejururile de minim 4 nopti.

Turistii europeni aleg, ca destinatie principala de vacanta, litoralul. Celelalte destinatii sunt muntele, orasele si mediul rural. La o extrema se situeaza grecii (8 din 10 aleg marea, cei mai multi marea din tara lor), iar la cealalta se afla finlandezii (3 din 10 aleg vacanta la mare).
Pentru a pleca in vacanta, europenii folosesc in proportie de 58% autoturismul propriu, 31% utilizeaza avionul (zboruri charter sau regulate), iar 9%, trenul. Autoturismul reprezinta mijlocul de transport utilizat de europenii din grupele de varsta de mijloc (25, 39, 40, 54 ani), iar autocarele de catre turistii in varsta de peste 55 de ani.

Hotelurile si cluburile de vacanta (42%) sunt primele pe lista preferintelor in ceea ce priveste tipul de cazare solicitat. Celelalte posibilitati sunt, in ordine: cazarea la rude, cunostinte (16%), in camping (14%) sau in apartamente inchiriate (13%).

Principalele criterii pentru alegerea destinatiei de vacanta sunt peisajul si clima, o importanta mai redusa acordandu-se costului calatoriei si cazarii.

67% dintre turistii europeni cheltuiesc, in medie, 2000 EURO in vacanta. Înainte de plecare, in medie, in Europa, plata serviciilor se face cash (44%). Exista, insa, diferente sesizabile intre tari. De exemplu, turistii greci utilizeaza aceasta metoda in proportie de 96%, in timp ce francezii numai in proportie de 18%. În Franta, Danemarca, UK plata se face, in primul rand, cu carti de credit. Aflati la destinatie, europenii cumpara, in special, produse alimentare (olandezii - 73%, francezii - 72%), apoi produse mestesugaresti locale si imbracaminte.
În organizarea vacantei, europenii prefera turismul pe cont propriu (75%), apeland, intr-o masura mai mica, la o agentie de turism. Aceasta constatare este valabila, in special, pentru greci ( numai 4% dintre turisti apeleaza la o agentie de turism pentru a-si organiza vacanta).

Se remarca, in ultima perioada, o crestere a procentului turistilor europeni care se deplaseaza in vacante spre alte continente. Fenomenul se explica prin dorinta europenilor de a avea noi experiente de vacanta in zone cat mai departate de tara de origine: Florida, Thailanda, Insulele Caraibe.

Modificari demografice concretizate in cresterea ponderii populatiei de varsta a treia determina o sporire a cererii turistice provenite din aceasta categorie de varstaa Acestia vor calatori tot mai mult, intrucat dispun de venituri si timp disponibil, in comparatie cu populatia activa care dispune de mult mai putin timp liber pentru calatorii.

Din datele prezentate in Anexa 1. s-a determinat ponderea incasarilor, platilor si soldul balantei turistice a Uniunii Europene in anii 2004 si 2005.

Tabelul 1.1.

Ponderea incasarilor, platilor si soldul balantei turistice a UE-27 in anii 2004 si 2005.

Calcule proprii dupa: Economia mondiala in cifre. INS Bucuresti, 2007, pag. 126.

În tabelul de mai sus se poate observa ca ponderea cea mai mare a incasarilor UE -27 in 2005 ii revine Spaniei, cu 16,24%, urmata de Franta cu 14,77% si Italia cu 12,37%. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord se afla pe locul 4, cu 10,71% generand o crestere de 0,54 puncte procentuale fata de 2004.

Daca ierarhizam ponderile platilor alocate activitatilor turistice, situatia se prezinta astfel:

I loc - Germania, cu 25,25%.

al II- lea loc - Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, cu 20,76%.

al III-lea loc - Franta, cu 10,86%.

Din punct de vedere al dinamicii 2005 fata de 2004, incasarile au sporit cu 2,9%, in timp ce platile/cheltuielile au crescut si mai mult (3,13%) (vezi tabelul 1.2.).

Per ansamblu, in anul 2005, cei 525,36 mil.de locuitori ai Uniunii Europene au cheltuit peste 287 mld.$, valoarea incasarilor din activitatea turistica a fost de 285 mld.$, iar soldul balantei turistice externe a fost de -1582 mil. $.

Tabelul 1.2.

Încasarile si platile turistice medii pe locuitor in UE-27, in 2005

Calcule proprii dupa: Economia mondiala in cifre. INS Bucuresti, 2007, pag. 126.

Este foarte important sa se prezinte si nivelul mediu al incasarilor si platilor pe locuitor. Cei mai "generosi" sau cei cu mai multe posibilitati sunt, bineinteles, cei din Luxemburg care au cheltuit, in medie, 6332 $/loc, dar care au inregistrat si incasari pe masura -7689 $/loc, astfel ca acest stat a avut, in 2005, un sold pozitiv de 638 mil. $. La distanta mare se afla Irlanda, cu un consum de 1459 $/loc, urmata de Belgia, cu 1422 $/loc, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, cu aproximativ 1.000$/loc, iar pe ultimul loc se afla Romania, cu doar 35 $/loc. Media europeana este de 546,5 $/loc la plati si de 543,5 $/loc la incasari. O parte din cheltuielile turistilor europeni se intreapta si spre alte contiente: America, Asia sau Africa.

Este foarte important a se caracteriza activitatea turistica a UE prin prisma raportului dintre nivelul incasarilor si al platilor statelor membre. S-a realizat, in acest scop, un tabel de asociere.

Tabelul 1.3.

Tabelul de asociere a incasarilor si platilor din balanta turismului a tarilor UE- 27, in 2005

Pentru stabilirea valorii numerice a coeficientului de asociere, care sa indice existenta si intensitatea unei legaturi, formula cea mai utilizata este cea propusa de Yule:

Acest indicator poate sa ia valori intre -1 si +1, aratand nu numai gradul de intensitate al asocierii celor doua caracteristici, ci si sensul ei.

Din tabelul de mai sus rezulta urmatoarele

a - tarile cu incasari sub media UE si plati sub media UE sunt tarile slab dezvoltate din punctul de vedere al activitatii turistice (atat ca tari emitente - outgoing tourism - cat si ca receptoare de turisti - incoming tourism) si, desi detin potential turistic natural sau/si antropic atractiv, din cauza infrastructurii insuficiente, a calitatii slabe a serviciilor, a nepromovarii corespunzatoare sau a nivelului de trai scazut nu beneficiaza de incasari peste media UE; in randul acestora se situeaza: Bulgaria, Republica Ceha, Letonia, Lituania, Polonia, Romania Ungaria.

b - tarile cu incasari peste media UE si plati sub media UE sunt tarile receptoare de turisti, cele care au un potential turistic atractiv, dar si un grad ridicat de popularizare a calitatii serviciilor si a infrastructurii de turism; in randul acestora se situeaza: Estonia, Franta, Grecia, Italia, Portugalia, Slovenia, Spania.

c - tarile cu incasari sub media UE si plati peste media UE sunt tari emitatoare de turisti care, desi dispun de infrastructura corespunzatoare si de servicii turistice de calitate, genereaza turism in exterior - outgoing - in special din cauza conditiilor climatice practica; in randul acestora se situeaza: Finlanda, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

d - tarile cu incasari peste media UE si plati peste media UE sunt tarile cu cea mai dezvoltata aderenta la turism, state care sunt atat receptoare cat si emitatoare in turism; in randul acestora se situeaza: Austria, Belgia Cipru, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Suedia.

Se poate considera, deci, ca intre nivelul platilor si incasarilor din turism exista o legatura directa dar slaba, ceea ce ne indreptateste sa afirmam ca factorii de influenta in turism sunt determinati atat de zona conditiilor climatice ale diverselor tari, cat si de zona economicului (nivel de dezvoltare, putere de cumparare).

Caracterizarea pietei turistice extra - europene.

Piata extra-europeana cuprinde turistii sositi in Europa din tarile altor continente, intre care cele mai importante sunt SUA, Japonia si Canada.

Daca in 2006, numarul turistilor in Europa atingea cifra de 846 mil, procentul celor proveniti din SUA care vizitau Europa era de aproximativ 19%. În totalul populatiei americane, un procent de 47% din cei care isi petrec vacanta in alte tari aleg, ca destinatie, Europa. Ponderea deplasarilor din lunile octombrie, decembrie, ianuarie, aprilie a crescut intr-o masura mai mare decat cea a lunilor mai, septembrie. În fiecare an, vizitarea statelor europene este influentata de cursul dolarului, in raport cu celelalte monede europene.

Pentru a contracara acest aspect, ofertantii de turism europeni isi adapteaza tarifele serviciilor de baza, paralel cu asigurarea unui raport optim calitate/pret si cu diversificarea serviciilor.
Ca si o buna parte din destinatiile turistice mondiale, industria turistica din multe tari europene depinde, intr-o masura insemnata, de banii turistilor americani. Acest lucru a fost evidentiat dupa razboiul din Golf din 1992, de incidentul de la Cernobil din 1986, dupa evenimentele de la 11 septembrie 2001, care au determinat scaderi spectaculoase ale sosirilor turistilor americani in Europa si au condus, concomitent, la scaderea incasarilor turistice. În ceea ce priveste turistii canadieni, destinatiile europene se gasesc intr-o competitie severa cu destinatiile bazinului ofertei turistice din SUA si Asia de SE.

Turistii japonezi se deplaseaza in proportie de 17% inspre spatiul turistic european, restul preferand SUA, Coreea de Sud, Taiwan si Hong Kong. Se apreciaza ca, in viitor, numarul turistilor japonezi va creste, in principal datorita expansiunii investitiilor japoneze in Europa. Marea Britanie gazduieste in prezent cei mai multi cetateni japonezi, aprox. 40000 persoane, urmata la mica distanta de Germania. Acest aspect va determina o importanta afluenta de turisti japonezi in Europa, sositi pentru a-si vizita familia si prietenii, dar si pentru a practica turismul de afaceri.