Impactul socio-economic al turismului rural asupra comunitatilor locale

De-a lungul ultimelor decenii tarile europene au aratat prin experienta acumulata eficienta dezvoltarii formelor de turism alternativ (neconventional): agroturismul, turismul la pensiune, turismul verde. Aceasta implica un parteneriat activ intre intreprinzatorii locali si administratiile publice locale.

Analizat la nivelul rolului sau multifunctional se poate afirma ca impactul sau asupra mediului rural este coferit de urmatoarele aspecte particulare:

activitatile turistice sunt desfasurate in mediu rural autentic;

beneficiaza de elemente constructive si spatiale specifice precum: mici ateliere, intreprinderi, spatii de deservire, contact direct cu natura, mosteniri culturale originale, societati si atitudini traditionale;

activitatile socio-economice se deruleaza la o scara mai redusa;

existenta unui mod de viata cu adevarat traditional;

posibilitati de dezvoltare si gestionare atenta, controlate pe termen lung;

o mare varietate de actiuni turistice conforme cu gradul de complexitate a spatiului rural. Cercetarile intreprinse asupra impactului si rolului turismului rural au demonstrat faptul ca poate sprijini in mod real si concret dezvoltarea economica si culturala a zonelor rurale.Actiunea se poate manifesta pe multiple planuri:

valorificarea superioara a resurselor existente in teritoriu;

perfectionarea structurilor sociale cu reducerea nivelului de saracie din gospodariile taranesti;

stimularea dezvoltarii economice, prin punerea in valoare a materiilor prime agricole, in folosul turistilor;

revigorarea unor vechi mestesuguri, obiceiuri si manifestari folclorice.

Turismul rural poate avea un impact pozitiv numai in masura in care produsele turistice realizate sunt privite prin prisma existentei lor pe termen lung, avand drept scop castiguri durabile. In acest context, aceasta forma de turism poate fi punctul de plecare pentru realizarea unor investitii, mici intreprinderi, noi locuri de munca, dar fara a permite aparitia unor dezechilibre datorate unor cresteri economice necontrolate.

Dar fluxul intens de turisti poate conduce la degradarea calitatii frumusetilor naturale iar mostenirea culturala poate fi serios prejudiciata de influenta unor elemente culturale straine.

Tabel 3 - Influenta turismului asupra mediului

Nota:

Categoria A descrie diferite tipuri de impact asupra mediului

Categoria B descrie modificarile parametrilor calitativi ai elementelor de mediu

Categoria C contine informatii legate de actiuni de protectie a mediului

Categoria D include informatii despre conditiile climatice, resursele biologice, etc

Turismul rural trebuie conceput ca un factor de echilibru intre comunitatile gazda, cu oamenii si obiceiurile lor, ofertantii de vacante si industria turistica. Practic, impactul pozitiv al acestei forme de turism va depinde de modul de organizare, amenajare a satelor turistice si de varietatea, calitatea serviciilor turistice ce pot fi oferite.

Satele turistice reprezinta asezari rurale pitoresti, situate aproape de natura , intr-un mediu nepoluat, pastratoare de bogate si vechi traditii si un bogat trecut istoric. Dincolo de functiile politico-administrative, sociale, economice, culturale, multe sate, cu deosebire cele din aria montana, colinara, pot deveni adevarate gazde pentru primirea turistilor, pe tot parcursul anului sezonier. Comparativ cu alte state europene, Romania se detaseaza prin existenta mai multor tipuri de sate individualizate prin pozitia geografica, accesibilitate, resurse, obiceiuri, ocupatii, manifestari artistice etc.

Impactul produs de turismul rural asupra spatiului rural se poate cuantifica prin analiza eficientei economice, pe raportul dintre efort si efect. Dar expresia cea mai reala este data de rentabilitate, care reprezinta un surplus monetar, respectiv soldul dintre incasarile si cheltuielile totale. Aceasta poate fi exprimata prin valoarea profitului net obtinut, care sustine reinnoirea si cresterea produselor turistice oferite.

Din cele prezentate, contributia turismului rural la viata socio-economica a oricarui sat se traduce prin:

realizarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung, in stransa corelatie cu alte strategii sectoriale: agricultura, infrastructura, protectia mediului;

aplicarea mai rapida a principiilor de dezvoltare durabila a turismului, prin reducerea caracterului de masa;

posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca si care inseamna crestere economica in plan regional, local;

sustinerea mai activa a activitatilor traditionale si in mod special a artizanatului, si dezvoltarea unui comert specific, in beneficiul turistilor si al populatiei locale;

cresterea resurselor de venit a populatiei rurale, rezultat al unei mai bune valorificari a produselor agroalimentare ecologice si a resurselor turistice prezente;

imbunatatirea calitatii vietii si pastrarea identitatii culturale.