GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

PROIECT

SIBIU

GEOGRAFIA TURISMULUI IN ROMANIA

BIBLIOGRAFIE:

GHID TURISTIC SIBIU/ HOUSE OF GUIDE

https://ghidulturistic.ro

https://www.welcometoromania.ro

SIBIU

PREZENTARE GENERALA

Asezat in inima tarii, la rascruce de drumuri, Sibiul inchide sudul Transilvaniei, asemenea unei fortarete pe care timpul nu a putut niciodata sa o distruga.

Inceputurile Siubiului se pierd in negura vremurilor.Cert ramane faptul ca primele pagini ale cronicii orasului se leaga de colonistii sasi, chemati aici de regii unguri, care doreau sa-si consolideze stapanirea asupra Transilvaniei. Cand au venit sasii pe aceste locuri, in secolul al XII-lea, au adus cu ei standarde de civilizatie pe care le-au sadit intr-o zona eminamente rurala. Inflorirea mestesugurilor si comertului pe care sasii le-au promovat cu staruinta au condus la o prosperitate a intregii comunitati.

Dezvoltarea vertiginoasa si constanta a Sibiului l-a transformat, timp de trei secole, in cea mai importanta cetate a Transilvaniei, unul dintre cele mai infloritoare si prospere orase din aceasta parte a Europei.

Cetatea Sibiului, sau Hermannstadt-ul,cum s-a impus in constiinta europenilor, a fost, dintotdeauna, cel mai important centru al populatiei germane din Transilvania. Acest lucru a determinat Sibiul sa ofere o lectie de toleranta si comuniune interetnica, atat intre cele culture majore (germani, maghiari, romani), cat si nivelul minoritatilor. Un alt fenomen characteristic Sibiului, usor de descifrat in creatiile culturale si in monumentele sale, este asimilarea curentelor de idei si a stilurilor arhitectonice occidentale si imbinarea acestora cu elemente ale artei si arhitecturii de la bizantin, de factura ortodoxa, datorata permanentelor legaturi ale Sibiului cu Tara Romaneasca si Moldova. Sibiul, este, in fapt, cea mai der seama rezervatie de arhitectura nationala, nu atat in ceea ce priveste intinderea cat, mai ales, in privinta bogatiei si complexitatii urbanisticii si elementelor arhitecturale pastrate.

Fiind situat la granite Regatului Ungariei, Sibiul a fost considerat multa vreme orasul de la marginea Europei. Din aceasta cauza era cel mai fortificat burg al principatului, un veritabil bastion al crestinismului. Epoca moderna, in perioada habsburgica, gaseste Sibiul, drept al doilea oras al Imperiului, dupa Viena, asezarea strategica la "portile Orientului" fiind una dintre cauze.

Incepand cu secolul al XVIII-lea, copiii aristrocratiei pastorale romanesti au inceput sa plece la studii la Viena, sau in alte mari centre europene. Se intorceau nu doar mai educati, ci si imbracati dupa ultima moda austriaca, impunand, astfel, un veritabil port traditional (care se ma poate vedea si azi la Rasinari). Pe de alta parte, Imperiul isi trimite aici drept reprezentati oamenii valorosi, care ocupa diferite posturi administrative si au o puternica influenta asupra evolutiei orasului.

In tot ce acest context de efervescenta culturala, nu e de mirare ca unii fii ai Sibiului ajung sa lege numele orasului de monumente importante pentru istoria intregii civilizatii umane.Aici s-a nascut unul dintre cei mai mariu fizicieni ai secolului trecut, parinte al astronauticii.Aici, Conrad Haas a inventat racheta in trepte si s-au nascut personalitati ale culturii europene, precum Nicolaus Olahus sau Emil Cioran. Aici a fost descoperit elemntul chimic telur si tot aici a activate, pentru o vreme, S.Hahnemann- fondatorul homeopatiei. In Sibiu au trait, s-au scolit ori au creat o intreaga pleiada de mari scriitori, filozofi, oameni politici, artisti.

De asemenea, la fel de firesc apare si faptul ca Sibiul a fost, de-a lungul istoriei, scena de desfasurare a nenumarate premiere: prima farmacie (1494), prima biblioteca (1300), primul spital (1292) sau prima librarie (1778), prima manufactura (1788) din spatiul romanesc, primul paratraznet, primul ziar (1852) si cel mai mare muzeu in aer liber din Sud-Estul Europei.

Astazi, Sibiul isi atrage turistii nu numai prin farmecul sau medieval sau prin sarmul irezistibil al vietii sale culturale, ci si prin arta gastronomica rafinata care reuneste intr-un misterios creuzet traditia milenara daco-romana si influente exercitate de-a lungul veacurilor de popoarele stabilite pe sager sau definitiv pe aceste meleaguri. Si sa nu uitam nici traditiile locale care isi transporta martorii, asemenea unei "masini ale timpului", intr-un trecut aproape uitat.

SCHITA ISTORICA

Primele asezari umane din zona Sibiului dateaza din paleolitic, iar prima atestare documentara a localitatii apare intr-un document emis in secolul al XII-lea de Papa Celestin al III-lea.

La finele secolului al XII-lea, se ridica prima incinta de aparare a asezarii. Primele locuinte s-au construit in lungul actualelor strazi Faurului si 9 Mai. In acelasi timp, pe platoul de mai sus s=a construit o basilica romanica (astazi disparuta). Pe la inceputul secolului al XIII-lea, pare sa fi avut loc si fortificarea platoului de mai sus, in jurul bazilicii si, de asemenea, extinderea perimetrului localitatii. Dupa extinderea Bulei de Aur, prin care locuitorului Sibiului (sasi) le erau confirmate privilegiile economice si administrative, dezvoltarea asezarii aluat avant, ceea ce a dus la amplificarea sistemului de aparare care, astfel, a ajuns sa inglobeze actuala Piata Mica. Noii incinte fortificate ii apartin doua turnuri de aparare, pastrate pana astazi: Turnul Aurarilor si Turnul Sfatului.

Ca urmare a primei invazii a tatarilor, orasul va fi inconjurat de a treia linie de aparare. Cele 12 tunuri, amplasate de-a lungul zidurilor, au fost prevazute cu deschizaturi care permiteau apararea cu ajutorul arcurilor sau a armelor de foc, dar si sa se arunce asupra atacatorilor pietre, apa clocotita ori smoala fierbinte.

Pauza fortificatilor revenea tuturor cetatilor majori, iar turnurile erau lasate in grija catre unei bresle. In interiorul noi centuri, un loc de cinste il ocupau Piata Mare, Piata Mica, Turnul Sfatului si Casa Sfatului. Piata Mare este destinata targurilor, diferitelor reuniuni publice, festivitati, demonstratii militare si, pentru o perioada de timp, executilor publice.Piata Mica era folosita pentru depozitarea proviziilor necesare orasului in caz de asediu. Apa era adusa cu ajutorul unui apeduct din paraul Dumbrava.

Cresterea amenintarii turcesti a impus extinderea fortificatiilor si asupra Orasului de Jos. Apar astfel cele patru porti, aparate de cele mai puternice bresle. De asemenea, apa Cibinului si canalele Stezii si Morilor erau amenajate astfel incat, la nevoie, se puteau crea (prin revarsari controlate) o serie de lacuri in fata fortificatiilor.

La finalul acestor tranformari, cetatea Sibiului era considerate cea mai puternica din Transilvania, iar Papa Eugeni IV a numit Sibiul "bastion al crestinatatii".

Totusi, perfectionarea armelor de foc a facut ca sistemul defensive sibian, sa devina, cu timpul, ineficace. Prin urmare, fortificatiile orasului au fost completate cu rondelele de artilerie (Turnul Gros), la care se adauga alte patru bastioane, dupa model Italian. Alte fortificatii au fost construite cu scopul de a intari partea de sud-est a orasului (bastionul Haller) sau portile Cisnadiei, Turnului si Ocnei.Ultimul bastion construit a fost cel al Mercenarilor (Soldisch).

Pentru multe dintre glorioasele fortificatii ale Sibiului, secolul al XIX-lea se va dovedi a fi ultimul de existenta; din ratiuni in primul rand edilitare, turnurile, zidurile de aparare si bastioanele sunt demolate- cu exceptia a doua, Haller si Soldisch, care pot fi admirate si astazi.

Perioada medievala a Sibiului se caracterizeaza, din punct de vedere economic, printr-o permanenta dezvoltare care a avut loc in prim plan activitatea breslelor. In secolul al XIV-lea, aceste bresle erau deja extrem de bine organizate ( de exepmlu, cea a cizmarilor, avea in componenta si mesteri din Tara Romaneasca si Moldova). Produsele breslelor sibiene se vindeau in toata Transilvania, precum si pe pietele unor orase din Ungaria, Tara Romaneasca si Moldova.

RELIEFUL

Este variat si coboara in trepte de la sud - Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535 m, cu o creasta alpina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile inalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600 - 700 m), Depresiunea larga a Sibiului.

CLIMA

Este continentala, mai rece decat media pe tara, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest.

CURSURILE DE APA

Sunt reprezentate de Olt, cu afluentul sau Cibinul (care primeste Hartibaciul si Raul Mare, dar si Sadu), de Mures (la nord-vest), de Tarnava Mare, dar si de apele sarate de la Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului si Bazna, cu efecte terapeutice.

MUNTI

Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu, 2.535 m), al doilea ca inaltime din tara, intra pe teritoriul judetului numai in jumatatea vestica a fatadei lor nordice. Prin intindere, prin masivitatea si prin maretia crestelor (ce ating cele mai mari altitudini din Romania), alcatuiesc una dintre cele mai importante zone turistice ale tarii. Beneficiaza de numeroase trasee marcate, de cabane si de refugii, de soseaua "Transfagarasan" (la 2.034 m altitudine), ce leaga Transilvania de Muntenia. Acesti "Alpi ai Transilvaniei" se caracterizeaza prin numeroase circuri glaciare si lacuri alpine situate la mari altitudini si care dau un farmec deosebit peisajului montan. Muntii Cindrel (Cibin), cu vf. Cindrel 2.244 m, caracterizati prin masivitate si culmi domoale, acoperite cu pasuni. prin varfurile lor solitare, cu pasuni alpine, vai pitoresti si adanci, acoperite cu paduri, prin bogatul fond de vanatoare si de pescuit, constituie o adevarata incantare pentru cei dornici sa-i strabata.

CHEI SI DEFILEE

Defileul Oltului (doar 12 km din jumatatea nordica pe teritoriul judetului Sibiu), renumit pentru pitorescul sau, desparte Muntii Cindrel si Lotru de Fagaras, si este o zona de mare valoare turistica prin privelistile naturale pe care le ofera. "Drumul Oltului prin lume e un cantec neintrerupt, un lung poem simfonic" sunea Geo Bogza, melodie care atinge intensitatea maxima intre Turnu Rosu si Cozia, unde varfurile muntilor domina cu peste 1700 m aceasta vale transversala a Carpatilor romanesti. Numeroase castheir cade (dintre care Balea este cea mai frumoasa) se formeaza datorita pantei foarte inclinate a Muntilor Fagaras, apele coborand in salturi peste versantii lor abrupti si denivelarile accentuate.

ETNOGRAFIE

Judetul Sibiu constituie o originala zona etnografica, un caleidoscop de frumuseti ale artei populare (costume, cantece, dansuri, arhitectura). Satele din Marginimea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, pentru portul popular plin de farmec si culoare, pentru sarbatorile populare si indeletnicirile pastrate din generatie in generatie. Adevarate vetre etnografice sunt: Rasinari (vestita pentru frumosul port popular, bine pastrat, si pentru tesaturile facute de femeile de aici), Jina (la 3 km de Poiana Sibiului, cu obiceiuri traditionale, case si port popular), Gura Raului (la 3 km de Orlat, cu instalatii tehnice taranesti de pe apa Cibinului), Saliste (la 21 km de Sibiu, cunoscuta pentru frumusetea portului popular), Tilisca (la 26 km de Sibiu, cu originale case din lemn al caror interior se remarca prin bogatia tesaturilor decorative), Marpod (la 40 km de Sibiu, port popular romanesc si sasesc).

LACURI

Lacul Balea (la 65 km de Sibiu), lac glaciar in Muntii Fagaras, la obarsia Curtisoarei, (la 2.034 m altitudine), declarat monument al naturii, este unul dintre cele mai frumoase si mai mari din Romania (360 m lungime si 11 m adancime). In jurul sau, 100 ha au fost declarate rezervatie stiintifica cu numeroase plante (floarea de colt, macul galben) si animalele ocrotite ( capra neagra, rasul, acvila de munte). Iezerele Cindrelului, rezervatie complexa (450 ha) ce include mai multe circuri glaciare (la 2.168 - 2.245 m altitudine). In zona acestor iezere se intalnesc variate specii de animale ocrotite (capre negre, ursi, lupi). Lacul fara fund de la Ocna Sibiului, rezervatie geologica reprezentata printr-un lac din golul format in urma prabusirii unei vechi saline. Lacul, cu o adancime de 35 m, are o mare valoare terapeutica si prezinta o stratificare termica a apei (stratul de apa sarata de sub cel de apa dulce favorizeaza acumularea caldurii solare). Alte lacuri: Podragu, Avrig - lacuri glaciare, Cibin, Sadu, Hartibaciu - lacuri de baraj.

REZERVATII SI MONUMENTE ALE NATURII

Calcarele de la Turnu Rosu (la 30 km de Sibiu), rezervatie geologica de calcare eocene aflata la poalele Muntilor Fagaras, aproape de defileul Oltului. Avand mare valoare stiintifica (monument al naturii), calcarele si conglomeratele contin cele mai frumoase exemplare de moluste din Romania, dinti de rechin, corali, reptile. Vulcanii noroiosi de la Hasag (la 21 km de Sibiu), rezervatie geologica interesanta reprezentata de "vulcani" in miniatura. Noroiul evacuat la suprafata a format conurile prin care iese apa, in care bolboroseste gazul metan. Calcarele de la Cisnadioara, rezervatie geologica reprezentand un bloc masiv de calcar in care s-a identificat o fauna fosila bogata si variata. Alte rezervatii si monumente ale naturii: Poiana Gaujoara, la 25 km de Sibiu.

RESURSELE SUBSOLULUI

Cele doua zone geologice intre care este impartiti teritoriul judetului Sibiu (mutl diferite ca varsta si alcaturie), reprezentand doua mari unitati structurale ale pamantului romanesc, se deosebesc intre altele si dub aspectul resurselor de minerale utile pe care le contin. Daca zona de munte formata din roci vechi, cristalino-mezozoice (atat cat apartine judetului Sibiu) este in general lipsita de zacaminte minerale care sa fi facut obiectul unor exploatari, in schimb zona nordica ofera resurse ale subsolului de o valoare deosebita.

OBIECTIVE TURISTICE

Pentru orice calator prin Sibiu, cele mai interesante locuri turistice se leaga de pietele vechiului burg: Piata Huet, Piata Mica si Piata Mare ( in ordinea vechimii lor).

Primul nucleu al asezarii, in jurul caruia Sibiul a crescut an de an, Piata Huet, avand in mijloc marea biserica Sfanta Maria, initial catolica. Turistul ajuns aici descopera o piateta discreta, domincata de verticalele zidurilor vechi din jur si mai ales de prezenta apasatoare a turnului masiv al bazilicii.

Atunci cand satul colonistilor sasi devine oras, cuprindea si piata mestesugarilor, actuala Piata Mica, iar pe locl celei de-a doua centuri de ziduri se afla multe din simbolurile orasului: Turnul Sfatului, Podul Munciunilor, Hala Macelarilor (azi Casa Artelor) sau Biserica Iezutilor (Catolica). In sfarsit, a treia sic ea mai mare dintre piete deschide o perspective larga, tipica Renasterii si epocilor urmatoare. Pe laturile ei au ramas pana astazi vechile case nobiliare medievale, dar si un alt simbol de marca al orasului - Palatul Brukenthal, locul de inceput al promovarii artei in aceasta parte a Europei.

Legate prin pasaje inguste, de un farmec deosebit, cele tei piete ale Orsaului de Sus aduna an de an tot mai multe evenimente, in jurul lor gravitand intreaga viata sociala si culturala a Sibiului.

MONUMENTE ISTORICE SI ARHITECTURALE

TURNUL GROS

Este o constructie masiva, cu ziduri de caramida (la baza, de piatra) si o platform ape care erau amplasate, in trecut, turnurile. Pe langa aceasta platforma superioara necesara turnurilor, in interior, la un nivel inferior, erau amplasate casemate prevazute cu guri de tragere.In urma lucrarilor de restaurare, au fost pastrate doar zidurilor exterioare ale turnului. De asemenea, sapaturile effectuate au scos la iveala doua canale construite din caramida, care serveau, probabil, unul la dreanajul apei din santul exterior, iar celalalt, poate, la comunicarea intre aparatorii aflati de o parte si alta a turnului.

Aici amenajeaza, in anul 1787, tipograful Martin Hochmeister primul teatru al orasului, teatru care a functionat pana cand a cazut prada unui incendiu.

BASTIONUL HALLER

Constructia este initiate, dupa planurile arhitectului Alessandro Clippa, de generalul austriac Castaldo, in timpul primariatului lui Pentru Haller. Remarcabile sunt "urechile" (orechioane) care mascheaza cazematele ce asigurau acoperirea cu foc a flancurilor bastionului.

Bastionul este construit din caramida si umplut cu pamant, zidurile avand lungimea totala este de 2223 metri si inaltimea de 9 metri. Pentru o mai buna aparare, zidurile erau prevazute cu distantiere, pentru a impiedica instalarea scarilor de asediu. Se pastreaza inca 5 dintre deschiderilor cazematelor pentru turnuri. In anul 1771, pe bastion se construieste scoala de calorie (manejul), iar in primul deceniu din secolul trecut se ridica edificiul scolii de moase.

CASA LUXEMBURG

Casa este construita pe prima incinta fortificata, avand fatade spre Piata Mica si Piata Huet, si este formata dintr-un corp gotic su unul mai nou, baroc. La parter s-au pastrat elemente gorice si renascentiste, insa cladirea iese mult in evidenta prin superba tamplarie baroca si decoratia cu stucaturi de la etaje. Restaurata recent cu ajutorul Mareului Ducat de Luxemburg, casa gezduieste Centrul de informare turistica si un hostel.

LICEUL "SAMUEL VON BRUKENTHAL"

Pe locul actualului liceu se ridica in Evul Mediu vechea scoala, existenta deja la 1380. In ultima parte a secolului al XVIII-lea a fost construita actuala cladire, finalizata in anul 1786.

In prezent, la nivelul subsolului si al parterului se pastreaza o serie de elemente medievale apartinand cladirii vechii scoli.

CAZARMA KEMPEL

Ansamblul de caldiri este mentionat ca arsenal al orasului inca din 1427. Partea cea mai veche este construita de turnul care apartine celei de a IV-a incinte de fortificatie a orasului, situate in zona de nord-vest a cazarmei si datat in secolul al VV-lea.

CASA PAROHIALA A BISERICII EVANGHELICE

Cladirea, una dintre cele mai vechi ale Sibiului, este compusa din patru corpuri care inchid o curte interioara ingusta. Corpul principal pastreaza portalul gotic tarziu al usii de acces, portal atribuit renumitului pietrar si architect Andreas Lapicida.

BASTIONUL SOLDISCH

Construit in 1627, Bastionul Soldisch este una dintre cele mai interesante fortiuficatii din complexul care asigura securitatea Orasului de Sus. Este ultimul din seria celor cinci bastioane de tip italian, construite pentru modernizarea sistemului defensive. La sfarsitul secolului al XVIII-lea, Michael von Brukenthal a amenajat aici o gradina dupa moda epocii.

PODUL MINCIUNILOR

Este cel mai vechi pod de fier forjat din Romania. Dupa cum o arata si inscriptia de pe cercul Nordic, a fost construit din 1859, la fabrica sibiana Fredericus Hutte.Leaga cele doua sectoare ale Pietei Mici si permite legatura intre Orasul de Jos si Orasul de Sus. Trcerea, initial boltita, se facea pe sub un conglomerat de cladiri demolate in 1851. Zidul care sustine scara inglobeza un ancadrament patrat de piatra, vestigiu al unei constructii medievale.

Este un loc romantic, unde indragostitii isi dadeau intalnire, deoarece denumirea lui are la baza o legenda: daca spui o minciuna stand pe pod, acesta se va prabusi.

CASA HALLER

A fost cladita in 1470 si pastreaza elemente apartinand goticului si Renasterii.

In jurul anului 1475, case se afla in proprietatea lui Hyeronimus Schneider. In final, in anulk 1537 ajunge in proprietatea lui Petrus Haller.

CASA ARTELOR

In anul 1370 era deja pomenita in matricolele bisericii ca Hala a Macelarilor; mai tarziu, in secolele XVI-XVII, sala mare de la etaj era folosita ca loc de adunare a breslei cojocarilor si apoi ca deposit de ovaz. De mentionat este faptul ca, la inceput, cladirea se pare ca a avut doar parter

(cu mai multe incaperi cu destinatie de pravalii), faza de la care s-au pastrat boltile; ulterior s-a construit etajul (o singura mare sala), destinat magaziilor.

In anul 1765 ne apare ca sala de spectacol pentru trupa teatrala condusa de Gertraud Bodenburger, iar ceva mai tazriu pe fatada pricipala apare o stema a orasului (vizibila si in prezent). Galeria, deschisa pentru vanzare, a fost obturata la mijolocul secolului al XIX-lea si redeschisa cu ocazia restaurarilor initiate in a doua jumatate a secolului trecut.

CASA ALTEMBERGER-PEMPLFLINGER

Ansamblul de cladiri este cunoscut si sub denumirea de Primaria Veche (in care astazi functioneaza Muzeul de Istorie, parte a Muzeului Brukenthal). Este copusa din 10 corpuri de cladire, la care se adauga un turn de aparare; impreuna, alcatuiesc cel mai impresionant ansamblu de arhitectura gotica civila din Romania si chiar din sud-estul Europei.

Fatada din spate a edificiului se deschide spre o mica gradina (gradina Martirilor).

Ridicarea constructiei s-a datorat echipei conduse de pietrarul Andreeas Lapicida, la sfarsitul secolului al XV-lea, la comanda lui Thomas Altemberger. Ulterior, care se va afla succesiv in proprietatea unor primari si juzi regali, printre care si Markus Pempflinger.Comunitatea a cumparat casa la mijlocul secolului al XVI-lea si a transformat-o in primarie.

TURNUL ARCHEBUZIERILOR

Turnul Archebuzierilor (mai tarziu al Postavarilor), cladit in a doua jumatate a secolului al XV-lea, este cel mai sudic dintre cele trei turnuri de aparare pastrate pe strada Cetatii. In interior avea doua drumuri de rond folosite ca loc de manevra si amplasare a ostasilor in timpul luptelor de aparare. Este posibil ca turnul sa fie realizat prin suprainaltarea altuia mai vechi.

TURNUL SFATULUI

Turnul de legatura dintre Piata mare si Pita mica are doua treceri boltite. A fost construit deodata cu cea de a II-a incinta fortificata, intre anii 1224 si 1241. Accesul in interior turnului se face printr-o usa mica, de unde, prin intermediul unei scari spiralate, se ajunge la etajele superioare. La forma actuala a turnului s-a ajuns prin mai multe modificari. Din primul turn s-a pastrat, doar partea pana la primului etaj.

In 1585 etajele superioare s-au prabusit. Pe frontispiciul dinspre Piata mica o placa comemorativa aminteste de ziua de 26 aprilie 1586. In acea zi turnul s-a daramat si a ingropat pe Johann David care zugravea trecerea boltita. Tot de acest eveniment aminteste si placa in limba latina din trecerea boltita. In doi ani (1586-1588) turnul a fost refacut. Pe partea dinspre Piata mare doi lei de piatra vegheaza intrarea. In secolul al XIX-lea aspectul turnului a fost schimbat, in locul acoperisul piramidal cu patru turnulete a fost construit cel actual.

TURNUL DULGHERILOR

Incheie spre est grupul de turnuri, inca in picioare azi, de pe latura sudica a fostelor fortificatii. Fundatiile si o buna parte din zidurile care dateaza de la inceputul secolului al XV-lea au fost realizate din piatra, iar restul de caramida, pe la mijlocul secolului urmator. Lacasurile de tragere sunt adaptate armelor de foc (archebuze).

TURNUL SCARILOR

Acest turn este singurul pastrat din prima incinta fortificata. La nivelul parterului se descide o trecre boltita sore Piata Huet, iar in lateral o trecere arcuita spre Coltul Ispasirii de sub zidul curb care delimiteaza gradina casei parohiale. Ferestrele de arc de cerc de la etaj, friza si acoperisul piramidal se datoreaza transformarilor din ultima parte a secolului ai XIX-lea. Fatda dinspre Piata Huet a fost extinsa spre spatiul pietei la sfarsitul secolului ai XIX-lea, corpul adaugat atunci rezolvand accesul in turn.

TURNUL PIELARILOR

Turunul apartinme incintei a IV-a, construita in anul 1457; este unul dintre cele doua turnuri pastrate in Orasul de Jos. In timpul mareliu incendiu care a cuprins orasul in 31 martie 1566 a explodat, din cauza pulberii depozitate aici; o alta degradare a suferit in 7 septembrie 1570, cand a avut loc alt incendiu catastrofal. In 28 august 1638 turnul a explodat pentru a treia oara din cauza unui fulger, fiind reconstruit in acelasi an.

CASA CU CARIATIDE

A fost ridicata pe locul alteia mai vechi-vestita pentru faptul ca in ea a locuit celebrul orfevrier Sebastian Hann. Noua constructiei, inaltata de vaduva contelui Gregorius Benthlen, candva dupa anul 1786, este specifica barocului tarziu sibian.

Elementul decorative cu adevarat spectaculos - de la care isi primeste numele- este portalul incadrat in doua cariatide, plasate pe cate un piedestal inalt, care sustin un balcon deschis.

TURNUL PULBERARIEI

Este situata in curtea Grupului Scolar Independenta si facea parte din cel mai puternic complex fortificat al orasului, care apara Poarta Ocnei ( sau a Cizmarilor). Este un turn masiv, construit pentru a rezista tirului artileriei de asediu. Asa cum arata si numele, este folosit pentru depozitarea prafului de pusca.

TURNUL SFATULUI

Unul dintre cele mai cunoscute monumente ale Sibiului, poarta de intrare in oras prin cea de-a doua centura de fortificatii, isi trage numele de la faptul ca era amplasat in imediata apropiere a Primariei.

De la ultimul nivel, prin cele potru ferestre deschise spre cele patru puncte cardinale se poate admira astazi panorama orasului. Intre elementele decorative demne de subliniat amintim reliefurile cu lei, care apartin perioadei renascentiste.

PALATUL BRUKENTHAL

Palatal Brukenthal (care adaposteste in prezent colectiile de arta ale muzeului cu acelasi nume), situate pe una dintre laturile Pietei Mari, este una dintre cele mai importante constructii civile executate in stil baroc in secolul al XVIII-lea in Transilvania si a fost conceput drept resedinta a baronului Samuel von Brukenthal.

MONUMENTE RELIGIOASE

BISERICA EVANGHELICA

Biserica parohiala luterana din Piata Huet, odinioara purtand hramul Sf. Maria, se prezinta astazi drept cel mai vechi edificiu transilvan realizat in stilul gotic matur si tarziu.

Partea cea mai veche a edificiului o reprezinta corul, atestat si in cea mai veche matricola pastrata a bisericii, din anul 1371.

In anul 1474 incepe tranformarea bazilicii gotice intr-o biserica-sala. Usa de acces in sacristie, de pe partea de nord-est, pastreaza incastrat un fragment dintr-un ritual renascentist provenit probabil din casa comitetului Albert Huet.

Pe peretele interior de nord al corului se pastreaza o valoroasa pictura murala, realizata in anul 1445 de Johannes de Rosenau care reprezinta scena Rastignirii. In cor exista si una dintre cele mai frumoase cristelnite din Transilvania, turnata de mesterul Leonhardus, conform traditiei, din bronzul tunurilor turcesti capturate de sibieni in anul 1437.

Spatiul interior al bisericii a fost, secole de-a randul, folosit drept necropola pentru persoajele importante ale comunitatii sibiene.

In anul 1796 se interzic inhumarile in biserica; s-a facut o singura exceptie, in anul 1803, cand ramasitele pamantesti ale baronului Samuel von Brukenthal au fost depuse in dreptul amvonului. Tot o exceptie este si lespedea funerara a domnitorului muntean Mihnea Voda cel Rau, decorate cu o cruce ortodoxa si avand inscriptie chirilica.

BISERICA SI MANASTIREA FRANCISCIANA

A fost construita, in mai multe etape, intre anii 1425-1776, interiorul bisericii este total modificat, imaginea generala fiind aceea a unui edificiu baroc tarziu. Retine atentia monumentului funerar, realizat din piatra, al generalului conte Damian Hugo von Virmond (1666-1722), commandant militar al Transilvaniei. In cripta bisericii se afla mai multe pietre funerare (inclusiv cea a lui Johann Haller, guvernator al Transilvaniei).

Valoroasa este sculptura gotica din lemn policrom, datata in secolul al XV-lea, care reprezinta o Madona cu Pruncul.

Dupa trecerea sasilor la luteranism, manastirea a fost desfiintata si folosita ca magazie, pana in anul 1716, cand este preluata de calugarii franciscani.

BISERICA REFORMATA

Comunitatea reformata a primit aprobarea constructiei lacasului de cult in 1783, edificiul fiind finalizat trei ani mai tarziu.

Deasupra fatadei, se afla un fronton triunghiular central, de unde se ridica turnul. Usa de accces, din lemn, in doua canaturi (secolul al XVIII-lea), este ornate cu elemente geometrice si florale. Un frumos amvon cu baldachin este plasat in axul altarului.

BISERICA URSULINELOR

Biserica Ursulinelor (de la numele calugaritelor patronate de Sf. Ursula, carora le-a fost predate edificiul in 1728) a fost la origini biserica Manastirii Dominicane. In naul 1474, vechea Manastire Dominicana si biserica au fost parasite din motive de securitate, deoarece se gaseau in afara zidurilor cetatii.

Initial construita in stil gotic si foarte asemanatoare cu biserica franciscana, Biserica Ursulinelor a fost inmod repetat modificata si extinsa. Transformarile radicale au facut ca imaginea sa initiala sa se modifice in aceea a unei constructii baroce, iar interiorul si-a pierdut din spectaculozitate. In prezent, se mai pot inca vedea, marcate pe tencuiala, urmele unei ferestre gotice.

Sub balconul din lemn, cu grilaj de fier forjat, este vizibila o ampla arcada prin care se realizeaza accesul spre o incapere spatioasa cu rol de sacristie. De aici, prin capela, se putea trece candva spre manastire de maici din vecinatate, care a fost demolata, pe locul ei construindu-se in anul 1733 o scoala in care, actualmente, functioneaza Liceul Pedagogic.

BISERICA ROMANO-CATOLICA

Dupa ce Transilvania a intrat sub ocupatie habsburgica, catolicii, prin reprezentantii lor cei mai consecventi, iezuitii, au ridicat in centrul Sibiului, intre anii 1726-1733, aceasta biserica. Exteriorul monumentului este destul de sobru. In capatul opus tunelului, coama acoperisului esre prevazuta cu un turnulet-lanterna.

Elementele decorative (clopotei, triglife, volute, scoici) sunt specifice si altor monumente in stil baroc din Sibiu, pentru care biserica iezuita a servit drept model; cele cu adevarat valoroase din interior sunt: fresca, reprezentarea Fecioarei cu Pruncul care decoreaza altarul principal (opera a pictorului Anton Steinwald,1774) si a monumentului funerar al generalului conte Otto Ferdinand Traun von Abensberg, commandant militar al Transilvaniei intre naii 1774-1747. Vitraliile ferestrelor au fost executate in anul 1901, la Budapesta. Subsolul bisericii este folosit drept deposit de carte.

CATEDRALA ORTODOXA "SFANTA TREIME"

A fost construita intre anii 1902-1906, in timpul imparatului Francisc Ioan Metianu. Constructia este monumentala, cu naosul bordat de volume sferice si de cele patru turnuri, cu acoperisuri in forma de bulb dublu.

Expresia arhitecturala este determinate de finisajele exterioare- caramida, in doua culori, invelitori de cupru. Spatiul interior urmeaza traditia bizantica si se remarca prin amploarea naosului. Pandativele reprezentandu-I pe cei patru evanghelisti si intraosul cupolei cu Isus Pantocrator intre ingeri, precum si o parte din panourile iconostasului sculptat in lemn, sunt pictate de Octavian Smigelschi, cel mai reprezentativ pictor sibian al epocii. Restul picturii ii apartine lui Ioan Kober.

BISERICA AZILULUI

Se presupune ca pe locul navei bisericii actuale a existat o cladire mai veche, de piatra, pe care un document din 1292 o mentiona ca fiind spital ( este cea mai veche atestare documentara a unui spital in spatiul romanesc).

Corul bisericii prezinta inrudiri stilistice cu edificiile gotice timpurii de la Carta, Prejmer sau Sic, datate in secolul al XIII-lea; cu toate acestea insa constructia corului si a incaperilor conexe pot fi atribuite unei faze plasate dupa anul 1292. Biserica a mai avut, probabil, o etapa de constructie, care ar putea fi pusa in relatie cu un document din 1386, an in care i-au fost allocate fonduri importante.

MONUMENTE DE FOR PUBLIC

STATUIA LUI DANIEL TEUTSCH (Piata Huet)

Amplasata spre sud de Biserica Evanghelica, monumental , ridicat in anul 1899, a fost realizat don bronz de sculptorul Adolf von Donndorf. Episcopul si istoricul G.D. Teutsch (1817-1893), membru de onoare al Asociatiei Astra, este infatisat in picioare, in costum preotesc. In mana stanga tine Biblia, mana dreapta fiind sprijinita de o serie de documente care simbolizeaza libertatile medievale de care se bucurau sasii. Coloneta este ornate de un medallion circular pe care sunt reprezentati cei doi conducatori legendar ai sasilor, depunand juramantul pe cele doua sabii incrucisate

( figurate mai apoi in stema orasului si a provinciei Sibiului). Pe soclul realizat in granit, sunt redate in basorelief busturile a patru conducatori ai lui Teutsch: episcopul G. Braul Blinder, comitele Konrad Schmidt, consilierul Johann Karl Schuller si secretarul Franz Gebel.

ALTE BUSTURI

Bustul Mitropolitului Andrei Saguna (1809-1873) este situat in Parcul ASTRA. Andrei Saguna este o mare personalitate a culturii romanesti fiind promotorul dezvoltarii invatamantului romanesc. A participat la Revolutia de la 1848. bustul a fost realizat in 1973 de sculptorul Gyene Imre.

Bustul lui Badea Cartan (1849-1911) este situat in Parcul ASTRA. BadeaCartan este un simbol al cunostiintei nationale, participand voluntar la Razboiul de Independenta din 1877. Monumentul a fost realizat in 1974 de sculptorul Kurtfritz Handel.

Bustul lui Mihai Eminescu (1850-1889), situat in Parcul Sub Arini, a fost realizat in 1938 de sculptorul Radu Moga, la initiative prof. Ecaterina Sandulescu.

Bustul Imparatesei Maria tereza (1717-1780), Bustul lui Andrei Muresanu (1816-1863); Bustul lui Francisc I (1768-1835); Bustul lui George Barit; Bustul luii Timotei Cipariu (1805-1887); Bustul lui George Cosbuc (1866-1918); Bustul lui Gheorghe Lazar (1779-1823); Bustul lui Octavian Goga.

Muzee, galerii de arta, teatre, biblioteci

Muzeul Brukenthal

Este primul muzeu public din sud-estul Europei si a fost inaugurat in 1817, purtand titulatura de Muzeu al Natiunii Satesti. Ii stau la baza bogatele colectii ale baronului Samuel von Brukenthal (pictura, stampe, carte, arheologie, minerale si numismatica), create in perioada 1759-1774 si ombogatite atat in timpul vietii baronului, cat si dupa moartea lui.

Colectia de numismatica si de piese arheologice au cunoscut o dezvoltare substantiala, atat datorita achizitiilor facute de baron, cat si de descoperirile intamplatoare sau cercetarilor arheologice.

Colectia de minerale, care cuprindea initial 2.018, apoi pesre 4.500 piese, a fost donate iin anul 1895 nou infiintatului muzeu al Societatii Ardelene de Stiinte Naturale.

Impresionanta biblioteca a avut la baza fondul alcatuit de baron, insumand 15.000 volume, ajungandu-se azi la circa 280.000 volume si manuscrise.

Muzeul de Istorie Naturala

Cu un inceput modest si fara un sediu propriu, confruntat cu problema cresterii permanente a colectiilor, Muzeul de Stiinte Naturale din Sibiu a fiintat in diferite cladiri particulare ale orasului. In anul 1895, cu mari greutati materiale, ajunge sa fie gazduit intr-un edificiu construit special in acest scop. In aceea perioada muzeul cuprindea colectii de mineralografie, petrografie, paleontologir, zoologie, vertebrate si ierbare.

In anul 1931, muzeul intretinea legaturi de schimb cu peste o suta de societati stiintifice din intreaga lume. La 1 ianuarie 1957, a devenit Sectia de istorie naturala a marelui complex muzeal Brukenthal.

Muzeul de Istorie

Parte integranta a Muzeului Brukenthal, muzeul este gazduit de Primaria Veche. Pana la mutarea expozitiilor in acest nou local. Expozitia de arme si armuri medievale era organizata in Turnul Sfatului.

Baza expozitionala este asigurata de colectiile de numismatica, antichitati romane si alte piese de interes istoric, formare de baronul von Brukenthal. In decursul timpului, acestui nucleu i-au fost adaugate colectiile Societatii Carpatine, ale Camerei de arme si breselelor orasului Sibiu, ale Muzeului ASTRA (partial), precum si colectii particulare de mobilier, cositor, argintarie, piese de imbracaminte si costume din secolele XVII-XIX.

Colectiile de baza ale Muzeului de Istorie sunt: Arheologie preistorica si medievala, Siglii si stampile, Medalii si Decoratii, Sticla, Stiinta si Tehnica, Bresle sibiene, Numismatica (cu piese antice, medievale si moderne), Arme si armuri medievale, Lapidarium antic si medieval, Arta decoratica, Grafica documentara.

Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare

Acest muzeu a fost infiintat avand la baza colectia cinegetica si de arme ale colonelului August von Spiess, maestrul de vanatoare al Casei Regale a Romaniei in perioada interbelica. A fost deschis publicului in 1963 si reorganizat in 1981. Este gazduit de fosta rezidenta a familiei von Spiess.

Este, practice, sectie a Muzeului de Istorie Naturala si, prin urmare, parte componenta a Muzeului Brukenthal.

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA

O prima initiativa valoroasa a fost crearea Sectiei de etnogarfie si arta populara in cadrul Muzeului Brukenthal de catre Cornel Irimie, in anul 1956. In 1963, pe o suprafata de 96 ha in padurea Dumbrava, este infiintat Muzeul Tehnicii Populare, cel mai mare muzeu in aer liber din Romania (este strabatut de 10 km de alei, de-a lungul carora se gasesc peste 300 de cladiri).

Inventarul pieselor cuprinse in muzeu se ridica la 16.000.

Muzeul de Istorie a Farmaciei

Inaugurarea sa a avut loc in 1972 in cladirea- monument istoric si de arhitectura datat din 1568- situat in Piata Mica, la numarul 26, acolo unde timp de peste trei secole a functionat farmacia "La Ursul Negru".

Alcatuita pe fundalul unei farmacii clasice, expozitia prezinta in cele patru incaperi ale sale cele mai valoroase piese folosite in farmaciile din secolele XVII-XIX (vase de ceramica, sticla, portelan, lemn, flacoane, truse farmaceutice si medicale), dar si o valoroasa colectie de tratate de specialitate, de la Farmacopeea Romana vol. I, aparuta la Bucuresti in anul 1862, La Codex Medicamentorius, editat la Paris in 1866, precum si o importanta colectie homeopatica, dovedind importanta acestui tip de tratament in Sibiu de acum cateva secole. Este sectia a Muzeului de Istorie Naturala si parte componenta a Muzeului Brukenthal.

Galeria Art Vo

Infiintata in anul 2000, ART VO este singura galerie de arta particulara din Sibiu, in anul 2005 deschizand o locatie noua in incinta Hotelului Ana din Sibiu. Gazduieste permanent peste 800 de lucrari din domeniile picturii, graficii si sculpturii si este axata in special pe promovarea lucrarilor de arta contemporana.

Galeria UAP

Galeria Uniunii Artistilor Plastici prezinta creatiile membrilor acestei institutii, dar mai ales artistilor sibieni. Ea gazduieste lucrari representative pentru arta sibiana contemporana.

Teatrul Natinal Radu Stanca

Secolul al XVI-lea poate fi considerat inceputul activitatii teatrale in Sibiu, in anul 1852 avand loc punerea in scena a unei batalii in aer liber. De primul sediu stabil al teatrului puntem vorbi in anul 1788, cand Turnul Gros din centura de aparare a orasului este amenajat pentru sustinerea spectacolelor. Actualul sediu dateaza din 1949, cand cechiul sediu este mistuit de flacari, iar teatrul este mutat in incinta fostului cinematograf Apollo unde functioneaza si astazi. Spectacolul "O scrisoare pierduta" de I.L.Caragiale, regizat de Radu Stanca este cel care va deschide stagiunea. De astfel reputatul regizor isi va pune amprenta asupra teatrului prin piesele din repertoriul national in international ce le monteaza pana in 1961 cand pleaca la Cluj. Un moment deosebit in viata teatrului il reprezinta anul 1956, cand la 1 noiembrie se infiinteaza sectia germana ce incearca sa continue o traditie de peste 400 de ani.

Astazi Teatrul Radu Stanca este printre cele mai bune teatre din tara, reputati regizori straini si romani punand in scena piese de succes. Teatrul Radu Stanca este coorganizator al Festivalului de la Sibiu, festival ce se desfasoara anual.

Filarmonica de Stat

Inca din secolul al XVI-lea puteam vorbi in Sibiu de existenta unei activitati musicale, aici functionand o scoala de orga fondata de Heronymus Ostermayer. La Sibiu au concertat o seride de mari muzicieni ca Franz Liszt, Jihan Strauss, Johannes Brahms, Joseph Joachim, Richard Strauss. Filarmonica de Stat din Sibiu a luat fiinta la 1 ianuarie 1949 si de-a lungul a 57 de ani de existenta a prezentat mii de concerte simfonice si de opera, si a efectuat un numar mare de turnee atat in tara cat si in strainatate (Franta, Germania, Italia, Austria, Spania, Rusia). Noul sediu al filarmonicii este Sala Thalia, construita in anul 1877 de Martin Hochmeiester, sala a carei restaurare incepe in 1990, inaugurarea ei oficiala avand loc in 7 octombrie 2004.

Biblioteci : - Biblioteca "Astra";

Biblioteca Centrala-Universitatea Lucian Blaga

Parcuri

Parcul Dumbrava Sibiului

Loc preferat de promenade inca din secolul al XVIII-lea, Padurea Dumbrava este situata la 4 km de centrul orasului si ocupa o suprafata de 960 hectare, fiind strabatuta de paraul Trinkbach care formeaza aici trei lacuri de origine antropica. Vegetatia parcului este reprezentata de stejar, carpen, ultm, tei, jugastru la care se adauga peste 100 de specii de flori. De astfel exista un exemplar de stejar cu o varsta de peste 400 de ani.

Parcul Dumbrava este renumit prin faptul ca aici se afla Muzeul Civilizatiei Populare ASTRA si tot aici si Gradina Zoologica.

Parcul Sub Arini

Unul dintre cele mai vechi parcuri din Romania, ocupa in prezent o suprafata de 22 hectare, fiind amenajat in perioada 1856-1865. Prima fantana arteziana este construita in 1894, iar restaurantul "Sub arini" (Bolta Rece)se deschide in 1856. Astazi parcul adaposteste un numar de peste 68 de specii vegetale si 95 de specii pasari.

Din randul speciilor vegetale 30 sunt exotice (stejarul rosu American, mahonul, plopul ald de Himalaya). Se remarca arborii, unii dintre ei avand varsta de peste 150 de ani.

Tot aici este amplasata statuia lui Mihai Eminescu, realizata in 1938, iar pe latura sudica este amplasat Stadoinul Municipal, construit in 1927 si reamenajat in perioada 1977-1981. In vecinatatea parcului au fost realizate in ultimii ani si cateva amenajari pentru agrement (strand, teren, tenis).

Parcul ASTRA

Aflat in centrul orasului, parcul a fost infiintat in 1879 (este reamenajat in 1926) si se remarca prin prezenta celor opt busturi ce reprezinta unele dintre cele mai importante personalitati romanesti: George barit, Timotei Cipariu, Badea Cartan, Octavian Goga, Andrei Muresan, Gheorghe Lazar, Ioan Slavici si Andrei Saguna, grupate in jurul asociatiei cu acelasi nume.

De asemenea parcul este strajuit de o serie de cladiri vechi ce dateaza din secolul al XX-lea, dintre acestea desfasurandu-se Palatul Asociatiunii, inaugurat in 1905. care gazduieste astazi Biblioteca ASTRA.

IMPREJURIMILE SIBIULUI

VESTIGII MEDIEVALE

MEDIAS

Orasul medieval Medias este situat in Podisul Tarnavelor, pe cursul mijlociu al raului Tarnava Mare, la 55 km departare nord de Sibiu. Este considerat cel mai vechi oras din Transilvania (cu o vechime de peste 7 secole), fiind mentionat pentru prima data intr-un document istoric din anul 1146. pastrand urme ale culturii materiale incepand cu neoliticul, din punct de vedere architectonic, mai tarziu, asistam la o imbinare intre vechi si nou, la stiluri care alterneaza de la gotic la renascentist si de la neoclassic la baroc, empire si seccesion.

In secolulal XVI-lea au fost colonizati sasii si tot in aceasta perioada devine si oras (1359). Daca in perioada medievala predominau vechile centre mestesugaresti, incepand cu secolulu al XIX-lea se dezvolta industria (important centru de exploatare a gazului metan), aici fiind produse primul cristal si primul email romanesc. Ca mai toate cetatile medievale, Mediasul poate fi considerat un adevarat muzeu in aer liber. De-a lungul timpului, si-a conservat trecutul istoric in munumente medievale unice in Transilvania.

BIERTAN

Cetatea taraneasca Biertan- construita pe vremea lui Matei Corvin, este cea mai impunatoare constructie medievala si pastreaza ultima dintre bisericile-hala ridicate in Transilvania. Formata din trei bastioane, sase turnuri si trei incinte, cetatea adaposteste o biserica in stilo gotic tarziu, construita intre anii 1490-1520.

In nord-vestul cetatii se situeaza Turnul cu Ceas, in nord-est se afla Turnul Mausoleu, in partea de sud se afla Turnul catolicilor, iar langa acesta din urma se afla bastionul estic, cu ferestre spre curtea inferioara a cetatii.

Cel de-al doilea rand de ziduri a fost ridicat in secolul al XV-lea, iar un secol mai tarziu a fost construit al treilea rand de ziduri, pe laturile de sud, vest si est, pe primele doua aflandu-se Turnul de Poarta si Turnul Tesatorilor.

CETATEA TALMACIULUI

Cetatea medievala Talmaciului-situata la 18 km de sibiu, este atestata documentar in anul 1370, sub numele de Castrum Lanchron (Coroana Tarii). A facut parte din sistemul de aparare a sud-estului Transilvaniei, dar datorita ineficacitatii in fata incursiunilor otomane din secolul al XV-lea, aceasta a fost demolota la 1483, din ordinul lui Matei Corvin.

In prezent, se mai pastreaza doar ruinele, pe o inaltime care domina Valea Oltului, la intrarea in pasul Turnul Rosu.

SLIMNIC

Cetatea medievala Slimnic-este atestata documentar in anul 1342.Se presupune ca pe locul cetatii ar fi existat o fortificatie de mai mici dimensiuni. Asediata in mai multe randuri, cetatea a fost cucerita de Ioan Zapolya, in anul 1592 si de Moise Secuiul in anul 1602. In secolul al XVIII-lea cetatea a fost parasite.

Lucrari de reparatii si conservare s-au facut in 1959. Biserica in stil gotic este compusa din nava, cor si absida si se remarca prin doua pietre funerare din anii 1592 si 1633, executate artistic: altarul (1773) si amvonul (1750), ambele in stil baroc. Se mai pastreaza astazi ferestrele si cele trei portaluri din nord, vest si sud.

MIERCUREA SIBIULUI

Cetatea taraneasca Miercurea Sibiului- este una dintre cele mai interesante fortificatii din Transilvania, ridicata in secolul al XIII-lea. Se compune dintr-o incinta de ziduri, cu doua galerii de acces suprapuse. Galeria inferioara este plasata deasupra camarilor boltite, executate din caramida. In partea de sud a cetatii s-au pastrat pana in prezent turnul de aparare al portii.

Obiective Turistice Religioase

Cisnadie

Biserica fortificata Cisandie-construita la inceputul secolului al XIII-lea (mentionata pentru prima data in anul 1349), biserica prezinta un aspect interesant datorita faptului ca numeroasele transformari pe care le-au suferit de-a lungul timpului, i-au schimbat aspectul romanic initial (basilica cu trei nave: corul si turnul de deasupa lui, absida centrala si cele doua abside laterale), cu unul in stil gotic.

Transformarea acesteia in stil gotic a avut loc in urma atacului turcesc din anul 1493, cand biserica a fost fortificata. Aici s-a pastrat pana in anul 1915 renumitul tezaur de la Cisnadie, care, dupa acest an, a fost trimis spre pastrare la Muzeul Brukenthal. In jurul bisericii au mai fost construite trei centuri de ziduri care aveau coridoare de aparare, turnuri si bastioane, precum si santuri ce puteau fi umplute cu apa, santuri ce puteau fi umplute cu apa, santuri care astazi sunt astupate.

In anul 1591 Turnul-Clopotnita inalt de 59 m a fost modificat si in 1751 a primit prima forma sa actuala. In varf a avut un glob aurit. Fiind incendiat in repetate randuri din cauza traznetelor, in anul 1795 s-a instalat pe el primul paratraznet din Transilvania confectionat din cupru, dupa metoda magistratului Raimarus din Hamburg.

Cisnadioara

Bazilica romanica din Cisnadioara, situata pe dealul ce dominca centrul satului, este cel mai vechi edificiu in stil romanic pastrat pana astazi in Romania.

Atestata in 1123, ea se remarca prin planul tipic de nava si portalul de piatra; este inconjurata de o incinta fortificata cu turnuri, din aceasi perioada. In interior se pastreaza printre funerare ale soldatilor germani si austro-ungari din Primul Razboi Mondial.

Miercurea Sibiului

Biserica evanghelica din Miercurea Sibiului-este o bazilica ridicata in secolul al XIII-lea, in care se intalneste o imbinare de stiluri; planul, turnul si cele patru perechi de stalpi sunt in stil romanic, portalul din sud in stil gotic, iar altarul in stil baroc.

Avrig

Biserica evanghelica din Avrig a fost construita in secolul al XIII-lea, initial ca o bazilica romanica, din care astazi s-au mai pastrat doar partea vestica cu turnul, nava si corul. Elementul cel mai valoros al acesteia ii reprezinta aripa de vest, cu ambrazura sculptata si decorata.

Carta

Biserica abatiei din Carta-reprezinta primul monument al goticului timpuriu in Transilvania si se remarca printr-un detaliu de o exceptionala calitate a discului usor concave aflat in centrul cheii boltii, unde este pictat capul Fecioarei Maria, incoronar sub aspectul reginei ceresti.

Biserica este prevazuta cu un cor dreptunghiular si absida pentagonala cu cate doua capete patrate pe laturile estice ale bratului transeptului, care in prezent folosesc ca biserica a comunitatii evanghelice din Carta. Avariata de turci in anii 1421 si 1432, manastirea a fost desfiintata de Matei Corvin in anul 1474.

Satele turistice din Marginime

Marginimea Sibiului reprezinta o entitate geografica, istorica si etnografica ce cuprinde satele romanesti situate la poalele muntilor si al caror teritoriu facea parte din fostul Ducat al Amlasului, avand ca nucleu satele situate in jurul cetatii Salgo, cel mai reprezentativ dintre acestea fiind Silistea (Magna Villa Valachicalis), fost sediu al scaunului cu acelasi nume.

Unele sate au practicat chiar un pastorit de tip transhumantm, ajungand cu oile pana la Dunare, in Dobrogea, Caucaz si Peninsula Balcanica, oamenii din Marginime contribuind la dezvoltarea constiintei unitatii de neam si de limba romanilor de pe ambele parti ale Carpatilor.

Frumusetea naturii si ospitalitatea oamenilor, accesibilitatea patrimoniului cultural fac din Marginimea Sibiului o zona cu un mare grad de interes turistic. Apartin Marginimii urmatoarele comune: Gura Raului, Boita, Jina, Orlat, Poiana Sibiului, Rasinari, Sadu, Saliste, Tilisca, Poplaca si Raul Sadului.

Boita

Prezinta importanta turistica deosebita datorita Castelului Turnul Rosu (a carui denumire provine de la faptul ca zidurile au fost vopsite in rosu cu sangele turcilor invinsi intr-o batalie din apropiere).Aceasta dateaza din secolul al XVI-lea, in prezent fiind inchis circuitului turistic.In jurul localitatii se mai afla urmele unei castru roman din secolul al II-lea, Cimitirul eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial, Turnul Spart si Cetatea Lotrioara.

Gura Raului

Localiatatea este situat la 20 km vest de Sibiu la iesirea Cibinului din Muntii Cindrel. O importanta turistica deosebita au Biserica ortodoxa cu hramul Cuvioasa Paraschiva si Muzeul satesc, infiintat in anul 1969. Acesta adaposteste numeroase colectii de arta populara (textile,mobilier,lemn, pictura).

Poiana Sibiului

Comuna situata la 35 km de Sibiu, pe un platou submontan la 900 m altitudine. Obiective turistice: Biserica ortodoxa din lemn, cu hramul Adormirea Maicii Domnului (Biserica din Deal), Biserica din vadu, Muzeul satesc cu profil etnografic pastoral ce cuprinde colectia etnografica a invatatorului Ioan Georgescu.

Jina

Situata la 49 km de Sibiu, la 800-1000 m altitudine, pe dealurile de la poalele Muntilor Cindrel.Cu valente turistice se inscriu Biserica ortodoxa Sfintii Arhangheli. Pe raza comunei se mai afla urmatoarele arii naturale protejate: Masa Jidovului- La Grumaji si Pintenii din Coasta Jinei. Incepand din anul 1971, in localitate se dasfasoara annual, Festivalul folkloric "Sus pe muntelele din Jina".

Orlat

Situat pe Valea Cibinului, la poalele muntilor Candrel, la 17 km vest de Sibiu. Obiective turistice de referinta sunt:Cetatea scurta, o cetate de pamant cu urme din neolitic, Cetatea Salgo- situata pe dealul "La Zid" care flancheaza malul stang al raului Cernavoda, Sediul comandamentului Regimentului 1 graniceresc construit in 1763, Biserica ortodoxa cu hramul Sf. Nicolae si Troita eroilor neamului ridicata la Cetate, in memoria eroilor din Primul Razboi Mondial.

Rasinari

Asezarea este situata la doar 12 km de Sibiu, accesul facandu-se pe soseaua modernizata Sibiu-Paltinis, sau cu tramvaiul, din Padurea Dumbrava. Obiective turistice: Biserica ortodoxa cu hramul Cuvioasei Parascheva, Casa Episcopilor, construita din lemn in anul 17010. Dupa cum arata si numele, aceasta a fost sediul episcopilor ortodocsi ai Transilvaniei. Din anul 1772 a functionat si ca sediu al protopopiatului,iar astazi este Muzeul Parohiei Ortodoxe.Aici functioneaza si Muzeul etnografic organizat in anul 1952 intr-o cladire monument istoric.

In cele sapte sali acesta expune colectia de etnografie si arta populara, ilustrand elemente de cultura si civilizatie specifice Marginimii Sibiului.Un alt obiectiv important este Cetatea feudala de pamant situata langa Valea Stezii, intre Cristian si Poplaca.Alte obiective turistice sunt: Mausoleul mitropolitului Andrei Saguna (1808-1873) si Casa Memoriala Octavian Goga, constructie de secolul al XIX-lea, declarata monument istoric.

Sadu

Este situata la 27 km sud de Sibiu, intr-o vale pitoreasca (Valea Sadului) pe care exista cele mai vechi hidrocentrale din tara. Accesul se face prin Cisnadie pe un drum judetean (7 km) sau din Talmaciu (9 km ).

In localitate se afla Biserica parohiala cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", Muzeul Sigmond Dachler- care poarta numele unuia dintre pionerii electricitatii din tara noastra. Muzeul contine, pe langa uzina propriu-zisa, functionala si azi, echipamentele electrice si documente originale.

Saliste

Saliste este situat in depresiunea cu acelasi nume, la 21 km de Sibiu. Este un loc odihna si punct de plecare in trasee montane spre cabana Fantanele (50 locuri de cazare), spre Iezerele Candrelului, Paltinis, Valea Sadului sau Valea Frumoasei.

Aici functioneaza Muzeul personalitatilor salistene, infiintat in anul 1978, care cuprinde carti, documente si lucrari de arta ale personalitatii Salistea. Un alt obiectiv turistic important este Muzeul satesc din Gales, organizat in anul 1968, ce are o expozitie de etnografie si arta populara din zona, precum si un sector in aer liber.

Tilisca

Comuna este situata la 26 km vest de Sibiu, pe DJ ce se desprinde din DN1 (E15A) prin Saliste, Tilisca, Poiana, Jina si coboara la Sugag, in Valea Sebesului.

Se remarca Cetatea dacica ridicara pe dealul Catanas, intarita si inglobata in sistemul de fortificatii care flanca cetatile din Muntii Orastiei, in timpul lui Burebista si Decebal.

Din zidurile si turnurile acesteia se mai pastreaza putine urme. Un obiectiv turistic important este Biserica ortodoxa cu hramul Sfintii Arhangheli Mihailsi Gavril.

STATIUNI TURISTICE SI BALNEOCLIMATERICE

OCNA SIBIULUI

Ocna Sibiului este situata la 17 km de Sibiu, la o altitudine de 450 km. Dezvoltarea asezarii a fost legata de exploatarea sari, ulterior, in locul salinelor parasite, formandu-se lacuri a caror apa prezinta o concentratie foarte mare de sare.Efectele terapeutice ale acestor ape au fost cunoscute din vremea dacilor si romanilor.

Factorii naturali de cura sunt dati de apa lacurilor sarate si helioterme,cu concentratie ridicata,namolul sapropelic fosil, apa din izvorul Horia si climatul moderat. La Ocna Sibiului se pot trata bolile aparatului locomotor, reumatismele degenerative cornice, preartrozele si artrozele, spodilozele, precum si diferite afectiuni ginecologice.

Unul dintre cele mai importante lacuri din statiuni este Lacul Fara Fund- declarat monument al naturii. Acesta s-a format pe locul unei saline parasite. O trasatura specifica a acestuia este data de stratificatia apei in functie de salinitate.

La suprafara lacului se afla un strat de apa dulce permanenta, iar in stratul de apa sarata se acumuleaza permanent caldura. Un alt lac este Lacul Ocna Pustie, format la 160 m adancime, cel mai adanc lac artificial sarat din tara. Lacul Brancoveanu este cel mai sarat lac din Ocna Sibiului.

BAZNA

Bazna este situata pe stanga vaii cu acelasi nume, intr-un parc cu acelasi nume, intr-un parc natural, la 18 km departare nord de Medias. Asezarea este atestata documentar in anul 1302. Altitudinea medie fata de nivelul marii este de 32 m. Factorii naturali de cura, care au dus la atestarea acesteia ca statiune balneoclimaterica sunt apele minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurate, namolul mineral si sarea de Bazna precum si aerul bogat in ozon.

Primul stabiliment balnear s-a constuit abia in anul 1843, de catre o societate pe actiuni, la care activau unii din intelectualii din Medias. Statiunea dispune de baze de tratament si este recomandata in tratamentul afectiunilor biliare, genitale, ale sistemului nervos periferic, bolilor reumatice, afectiunilor ortopedice si ale aparatului respirator. In nord-estul statiunii se afla lacul Crater, care a aparut in 1824 dupa scufundarea unei sonde de exploatare a gazului metan.

MIERCUREA SIBIULUI

Miercurea Sibiului este situata la numai 5 km departare de Sibiu si este cunoscuta atat datorita factorilor terapeutici ca: izvoarele cu apa mineralacloruro-sodica, namolul sapropelic fosil si climatul de crutare.

Este identical in tratarea afectiunilor reumatismale, a celor neurologice, ginecologice, cardiovasculare si a glandelor endocrine.

PALTINIS

Paltinis este situata la 35 km departare de Sibiu, in Muntii Cindrel, la altitudine la 1442 m, intr-o padure de conifere, fiind cea mai veche statiune din Romania. Factorul therapeutic principal este climatul alpin cu aer puternic ozonizat, bogat in aerosoli ionizati si radiatii ultraviolete. Calitatile aerului pur din aceasta statiune o recomanda in tratarea asteniilor, a organismului slabit, suprasolicitarii fizice si intelectuale, a anemiilor secundare si dereglarilor de crestere la copii, a bolii Basedow,etc. Stratul de zapada se mentine 120 zile/ an, ceea ce face din statiunea Paltinis o destinatie cautata de impatimitii sporturilor de iarna.Sunt disponibile mai multe partii de schi de dificultati variate.

Muntii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale si platouri), se preteaza foarte bine pentru practicarea schiului de fond. Partia de schi de pe Muntele Ocnesti este amenajata, dispunand de telescaun (pe o distanta de 1025 m si o diferenta de nivel de 241 m), teleschi (pe o distanta de 410 m si o diferenta de nivel de 138 m) si baby-lift.Baza tehnico-materiala este de asemenea dezvoltata, statiunea detinand mai multe hoteluri, numeroase cabane si vile, facilitate de recreere ca restaurante, club cu teatru si cinema, discoteca, biblioteca, terenuri de volei, tenis si handball. Statiunea Paltinis este punct de pornire pentru multe trasee turistice in Munctii Cindrel (Cheile Cibinului si Valea Sadului, cu salba de baraje) si Muntii Lotrului.

REZERVATII NATURALE

Turnu Rosu

Rezervatia paleontological Turnu Rosu este situata in extravilanul comunei Turnul Rosu, pe directia sud si sud-est. Rezervatia are o suprafata de 60 ha.

BALEA

Rezervatia complexa Balea este situata intre Vf.Vanatoarea lui Buteanu (2508 m), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398 m), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Balii, in aria comunei Cartisoara. Cuprinde relieful alpin, lacul, precum si flora si fauna din circul glaciar Balea. Dintre elementele floristice ale rezervatiei amintim: jneapanul, ienuparul, floarea de colt, smarandul, bujorul de munte, afinul, iar printre cele faunistice: capra neagra si acvila de stanca.

LACUL FARA FUND

Rezervatia hidrologica Lacul Fara Fund este un monument al naturii localizat in partea de est a parcului Baile Ocna Sibiului, cu valoare geologica, avand o suprafata de 0,2 ha.Prezinta fenomenul de heliotermie.S-a format intr-o veche mina de sare prabusita in 1775.Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor.