 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Afaceri | Agricultura | Economie | Management | Marketing | Protectia muncii |
| Transporturi |
Pentru dezvoltarea turismului rural si promovarea initiativei private, statul roman sprijina persoanele fizice, asociatiile familiare si societatile comerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice in pensiuni turistice si pensiuni agroturistice clarificate.
Persoanele fizice, asociatiile familiare si societatile comerciale beneficiaza de facilitati acordate, potrivit legii, intreprinderilor mici si mijlocii chiar daca nu indeplinesc conditiile de numar de angajati si venit annual, precum si de urmatoarele inlesniri:
a) consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, in formele si conditiile prevazute de lege, suprafete de teren necesare construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni turistice si pensiuni agroturistice.
b) asistenta tehnica de specialitate sub toate formele, din partea Ministerului Turismului si a asociatiilor profesionale.
c) acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii (telefonul, faxul, telex)
d) cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice in materialele de promovare turistica editate de Ministerul Turismului.
e) prezentarea ofertei
pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice in actiunile de promovare
intreprinse de birourile de informare turistica din
f) Includerea in programul institutiilor de invatamant cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor turistice si agroturistice.
g) scutirea de plata a impozitelor pe venit, pe o perioada de 10 ani, a pensiunilor turistice si agroturistice, cu o capacitate de cazare pana la 10 camere inclusiv.
h) plata, la tariful stabilit pentru consumul de uz casnic, a energiei electrice, gazului metan si a serviciilor de telecomunicatii utilizate de pensiunile turistice si agroturistice cu o capacitate de cazare de pana la 5 camere inclusiv.
Pensiunile turistice sunt structuri turistice cu o capacitate de cazare de pana la 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate asupra turistilor si conditii de pregatire si de servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse proaspete din productia proprie.
Activitatea de turism din cadrul pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice cuprinde servicii de cazare, masa, agrement, transport, precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului.
1.1 Aprecieri asupra motivatiilor posibile in turismul rural.
Dezvoltarea impetuoasa a turismului contemporan, care a dus la edificarea unor adevarate "cetati turistice" in regiuni pline de pitoresc si inedit ale lumii a scos la iveala, mai ales in ultima perioada, un aspect deosebit de interesant, in exploatarea caruia converg mai multe discipline.
Cerinta crescand pentru turismul din regiunile rurale, de reorientarea unor aspiratii, gusturi, tendinte catre folclor, traditie si puritate a naturii necesita un comportament turistic care, la randul sau, implica un set de motivatii adecvate.
O analiza mai profunda, facuta din punct de vedere psiho-sociologic, pune in evidenta ansamblul de impulsuri, activari si imbolduri, care se constituie intr-un proces psihic determinat pentru actiunea umana, adevarata forta dinamica in complexul psiho-social.
Reintoarcerea la natura, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, profesiune, statut social este rezultatul necesitatii de relaxare, sanatate, confort fizic si spiritual. Ea demonstreaza ca omul modern nu se
poate rupe de modul natural de viata, iar contactul lui cu mediul rustic are efecte in mentinerea echilibrului sau.
Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifica zonelor rurale, dintre care enumeram: familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric. Turistul care vine in contact cu aceste grupuri primare isi satisface unele necesitati sociale a caror realizare este adesea obstructionata in mediul citadin.
Anonimatul si uniformitatea, caracteristicile grupurilor mari, ca si starile tensionate ce se manifesta uneori in cadrul climatului rustic, in care turistul isi recapata conditia de membru al comunitatii, reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la actiunile creatoare.
Cunosterea, intelegerea si creativitatea sunt motivatii care, la fel, se pot realiza cu succes in ambianta satului turistic. Contactul nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, transforma vacantele rustice intr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte de dobandire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si sentimentul utilitatii.
In acelasi timp, prin initierea in mestesuguri si ocupatii traditionale locale turistii isi pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, iesind
din monotonia si rutina activitatilor cotidiene.
Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete, indeamna pe majoritatea turistilor care iau contact cu satele respective si vecinatatile lor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor.
Totodata, curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice,artizanatului si ritualurilor satesti, determina largi categorii de turisti sa cunoasca la fata locului toate acestea si sa pastreze amintiri durabile din vacantele inedite petrecute in mediul rural.
Odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete, de care doresc sa beneficieze cei ce isi ingrijesc sanatatea in vacanta, se imbina armonios in raza asezarilor rurale, concurand adesea prin particularitatile lor cu regimul de cura oferit de statiunile balneare.
Intrucat satul turistic romanesc nu se prezinta ca un produs turistic de serie, ci poarta amprenta originalului, ineditului si surprizei, el constituie, in momentul de fata, una din cele mai bogate surse de satisfacere a trebuintelor, deci a motivatiei. Principala caracteristica cu care se impune acest produs turistic in fata consumatorilor este cadrul de compensare, fizica si spirituala a deficientelor ce insotesc in majoritatea situatiilor, viata din colectivitatile urbane.
Turistul care aspira la o "vacanta ideala" ale carei efecte pozitive sa dureze cat mai mult in timp, gaseste in universul satului turistic romanesc resurse care atenueaza impactul cu mediul urban, cu elementele de stres ale vietii citadine si totodata ii maresc considerabil sansele de adaptare la conditiile traiului modern.
SAT DE VACANTA - centru turistic, campus din vile sau bungalow-uri destinate cazarii individuale sau familiale si grupate in jurul unor spatii comune pentru masa, distractii si sport. Preturile de sejur cuprind atat pensiunea cat si distractiile oferite. Primele sate de vacanta au fost create in 1947 de catre Touring Club France si au intrat in circuitul turistic incepand cu anul 1965.
POPAS TURISTIC - tip de hotel destinat in special turistilor in trecere si amenajut de-a lungul unui mare traseu turistic sau in apropierea lui; are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional (este foarte raspandit in Franta).
MOTEL - la origine, termenul desemna in ansamblu de apartamente grupate in bungalw-uri, izolate unele de altele sau aflate in acelasi corp de cladire, compuse dintr-o camera cu baie si un amplasament pentru masina. Situate de-a lungul cailor rutiere, motelurile permit automobilistilor sa aiba in permanenta masina la dispozitie. Motelurile
difera de hoteluri prin aceea ca, in principiu, nu au personal la dispozitia clientilor (autoservire), acesta inchiriind camera (apartamentul) a carui cheie ii este data la receptie imediat ce a sosit si a platit suma ceruta.
Conceptia despre moteluri a evoluat rapid ( in prezent termenul este de constructie cu functie hoteliera - cazare, masa - de capacitate mica sau
mijlocie, amplasata in general in afara localitatilor si in imediata apropiere a retelei rutiere si a dotarilor acesteia --statii de benzina, statii service, etc - si destinata sa ofere serviciile necesare, la diferite grade de confort, indeosebi pentru turistul automobilist).
HOTEL TURISTIC PAVILIONAR - tip de hotel turistic, situat in mediul rural, grupand o serie de pavilioane turistice. Uneori in mod eronat, este denumit "camping hotel".
CAMPING - CARAVANA - forma de turism care presupune cazarea in corturi sau rulote, utilizand pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit, un echipament adecvat. Dezvoltarea crescanda a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglementari privind amenajarea terenurilor si comportamentul turistilor.
Conceperea unui camping - cabana trebuie sa se bazeze astazi pe cateva idei forte.
Localizarea terenului este primordiala. Pentru a asigura o "umplere" convenabila, terenul va trebui sa fie aproape de planul de apa, in apropiere de un tinut turistic atractiv, in apropierea unei axe de tranzit sau a unei rezerve importante de clientela. Pentru a asigura o buna rentabilitate, capacitatea de primire trebuie sa fie superiuoara pragului admis in mod frecvent : de la 75 la 100 de amplasamente de 1 sau 2 stele, 150 la 200 de amplasamente de 3 sau 4 stele.
Nivelul de confort propus trebuie sa fie superior simplei norme administrative. Astfel, majoritatea clientelei nu admite sa spele vasele in apa rece nici sa-si spele lenjeria cu mana sau sa se lipseasca de televizor in timpul intregului sau sejur.
Sunt obligatorii urmatoarele servicii : amplasamentele trebuie sa fie alimentate cu electricitate, sa aiba apa, telefon si priza pentru televizor. Prezenta apei la sfarsitul jocurilor este la fel de necesara: planul de apa din apropiere, bazin sau loc de scaldat.
Calitatea primirii si a animatiei sunt la fel de indispensabile pentru pastrarea unui nivel ridicat de frecventare. Pentru a face acest lucru, echipamentele specifice trebuie sa fie protejate in functie de teren : nevoile de spatiu de joc (ping-pong), de intalniri (televiziune), de spectacole sau sarbatori.
Acest lucru este indispensabil, necesar in zona noastra unde ar putea fi timp urat, care daca persista, ar putea face clientela sa plece.
Posibilitati de extindere : trebuie amenajate inca de la inceput, fie pentru a mari insusi terenul, fie pentru a primi noi constructii.
PENSIUNI TURISTICE - sunt structuri de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu capacitate cuprinsa intre 3 si 20 camere care asigura in special cazarea turistilor si servicii de pregatire si servire a mesei.
FERMA AGROTURISTICA - este o structura de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu capacitate cuprinsa intre 3 si 20 camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti care asigura alimentatia turistilor cu
produse proaspete din surse proprii si locale.
Activitatea de turism in cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare, masa, agrement, precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului.
In scopul protectiei turistilor, activitatea pensiunilor si fermelor agroturistice se va desfasura cu respectarea normelor legale ce reglementeaza turismul in Romania.
Reguli ale urbanismului in zona de munte :
urbanizarea trebuie sa se dezvolte in continuare cu orasele si tinuturile existente
tarmurile apelor zonale sunt protejate pe o distanta de 300m.
Fac exceptie: cladirile agricole, adaposturile sau camping-urile daca exista un plan de ocupare al solurilor.
Legea muntelui se refera la noua unitate turistica, iar pentru ca aceasta sa se realizeze trebuie un plan de ocupare al solurilor, un acord prealabil al Prefecturii coordonatoare al masivului dupa avizul comisiei specializate a comitetului masivului. Acest acord este valabil numai 4 ani.
Finantarile se fac in urma unei bune evaluari a costurilor proiectelor, stabilindu-se si cheltuielilor suplimentare (cheltuieli pentru studiu, revizuirea preturilor, activitati anexe de extindere sau de intarire a retelelor).
Trebuie, pe langa acestea, sa se faca :
bilant referitor la investitii tinand cont de diferitele ajutoare posibile, cheltuieli financiare, imprumuturile necesare, nevoile de autofinantare.
Bilant referitor la folosirea echipamentelor bazandu-se pe previziunile
retetelor realiste si integrand bine nevoile legate de intretinere si reinnoire.
Trebuie tinut cont si de impactul asupra finantarilor comunale.
Dupa toate acestea programul se realizeaza de Consiliul Municipal care alege pentru rezolvarea lui, cea mai buna si posibila cale de reusita.
Punerea in practica a operatiunilor de amenajare turistica se efectueaza sub controlul unei comune.
Fiecare operator trebuie sa contracteze cu comuna. Contractul poate fi efectuat cu privire la studiu, la amenajarile funciare si imobiliare, gestionarea echipamentelor colective, gestionarea serviciilor publice, achizitionarea si promovarea lor.
Agroturismul
Cererea agroturistica exprima un cerc de nevoi de ordin superior; ea este extrem de elastica fata de actiunea factorilor de influenta.
Intre factorii cu actiune specifica, o deosebita importanta prezinta durata concediilor, dimensiunea timpului liber, programarea vacantelor, marimea veniturilor, etc.
Cererea agroturistica are un mare grad de mobilitate datorita faptului ca turismul trebuie sa "migreze" pana in zona de existenta a produsului turistic.
Din segmentul cererii agroturistice fac parte:
turistii parinti care sunt satisfacuti atunci cand pot arata copiilor lor meleagurile naturale, obiceiurile traditionale ale satului, preocuparile si realizarile celor mai varstnici.
turistii copii, tineri in formare. Unii dintre acestia pot vedea poate pentru prima data o vaca sau o oaie. Se poate angrena la un moment dat aceasta categorie de turisti in activitati ca: pascutul bobocilor, adunatul oualelor din cuibare, udatul florilor - activitati care nu presupun un effort deosebit si in acelasi timp fac placere copiilor. Un copil sau un tanar se va simti astfel util si responsabil in acelasi timp. Oraseanul care fie ca are sau nu origini rurale este plictisit de ritmul citadin, obosit de blocuri si autostrazi. Acesta doreste ca cel putin in concediu sa respire aer curat, sa fie departe de zgomot si praf, sa se poata bucura de un regim alimentar sanatos.
turisti cu posibilitati financiare deosebite dar care, plictisiti de turismul de tip industrial doresc sa incerce ceva nou, considerat uneori "o aventura".
In sprijinul celor afirmate putem da exemplul cel mai bun: statiunea (sat) Grindenwaldul din Elvetia, care are 3500 locuitori si cazeaza anual peste un milion de turisti; este locul unde isi petrec vacanta marile vedete din cinema. Aceasta categorie de turisti cazati in hoteluri ce dispun de servicii si oferte de programe exceptionale solicita programe in gospodariile taranilor din acest sat, seri organizate in ferme si chiar cazari.Numarul solicitarilor este destul de mare si este in continua crestere.
turisti cu venituri mai mici sunt persone ce nu-si permit concediul intr-o statiune clasica si apeleaza la aceasta forma de turism care este ieftina, sigura, buna si accesibila.
In dezvoltarea agroturismului ca un factor important putem aminti complexitatea societatii mondene. In epoca noastra, omul cauta sa depuna un efort fizic din ce in ce mai mic si sa-si usureze munca, astfel pentru a-si compensa nevoia de miscare incearca sa-si petreaca cat mai mult timp in aer liber, in mijlocul naturii.
Se impun deci dezvoltarea in viitor a turismului in general, gasirea unor noi forme si modalitati tot mai diversificate de petrecere a timpului liber.
Agroturismul se afirma ca o solutie adecvata in acest dimeniu . Si aceasta pentru ca Romania dispune de un cadru natural deosebit , de spatii de cazare in gospodariile taranesti , unde pot fi create conditii pentru materializarea unor programe atractive de recreere si agrement.
Un alt factor al dezvoltarii turismului , in general si a agroturismului ,ca forma specifica de turism este reducerea duratei saptamanii de lucru. Datorita acestui fenomen oamenii dispun de mai mult timp liber pe care incearca sa si-l petreaca intr-un mod cat mai placut.
Preocuparea pentru gasirea unor noi "formule" de vacante, in care se reflecta cat mai fidel posibil preferintele turistilor si care sa satisfaca cerintele unui turism ce tinde sa devina un fenomen de masa, s-a bucurat si se bucura de atentia cuvenita. Alaturi de vacantele mare-munte, munte-mare, tratament-excursii, in ultimul timp s-au impus, ca noi formule de concediu: satele de vacanta, sejurul in mediul rural, sejur la ferme dar mai ales satele turistice , atat ca necesitate cat si ca "moda turistica ".
Din punct de vedere al "modei turistice" gusturile clientilor sunt schimbatoare;de aceea ca prestator nu trebuie sa te lasi momit de oportunitatile imbietoare.Ele trebuie sa fie analizate in acelas mod ca si celelalte produse si trecute prin "filtrul fezabilitatii" .
Identificarea proiectelor produselor primite si elaborarea unei schite de
program , cuprind activitatile ,echipamentele , o politica de antrenare si de gestiune a acestor echipamente si nu in ulimul rand un dispozitiv de acces .
Ea permite de a evalua o prima estimare a cheltuielilor de investitie si de gestionare si de a defini profitul factorilor interni si externi pentru a face investigatii.
Aceasta etapa marcheaza sfarsitul etapei creative. Votul colectivtatii la nivel comunal sau intercomunal, trebuie sa valideze propunerile de orientare continute in acest pre-program. Faza de fezabilitate poate incepe.
Asezarile rurale pitoresti situate intr-un mod nepoluat, pastratoare de traditii, si cu un bogat trecut istoric, in afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire sau gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedefinita.
Agroturism - definitie, sfera de cuprindere
Definitia fundamentala a agroturismului trebuie sa porneasca de la necesitatea gasirii de solutie pentru gospodariile rurale, in sensul cresterii veniturilor prin valorificarea potentialului economic al acestora, dezvoltand servicii de gazduire si de valorificare a produselor proprii si locale.
De la aceasta necesitate fundamentala se pot formula o multime de concepte sau definitii derivate care sa caracterizeze agroturismul pe segmente specializate.
Analiza conceptului de turism rural ne conduce la tratarea acestuia ca o entitate complexa.
Pentru cunoasterea acestei entitati este necesara descompunerea si explicitarea ei in laturi componente, care in esenta, toate graveaza in jurul activitatilor din cadrul gospodariei taranesti si in speta agroturistice.
Din punct de vedere al spatiului de cazare, al asigurarii bazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o activitate capabila sa valorifice excedentul de cazare existent in gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat special pentru primirea de oaspeti; care poate deveni o oferta ferma pentru dezvoltarea turismului.
Din punct de vedere al activitatilor care graveaza in jurul gospodariei taranesti, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodaria taraneasca spre consumul persoanelor care, pe o perioada determinata vin in mediul rural pentru relaxare, odihna si agrement, cure terapeutice, tranzactii sau afaceri, pentru satisfacerea unui hobby, initiere in arta mestesugurilor traditionale, pentru studii si documentare precum si multe alte activitati specifice.
Din analiza modalitatilor de definire, deducem faptul ca agroturismul trebuie tratat ca un sistem complex ale carui elemente componente se afla intr-o stransa relatie de interdependenta.
Pe baza studiilor efectuate si ca urmare a sesizarilor principalelor efecte ce iau nastere in momentul activarii acestor elemente s-a ajuns la concluzia ca agroturismul poate fi privit ca un sistem cibernetic deschis.
Altfel spus, agroturismul poate fi privit ca un sistem asupra caruia se exercita numeroase influente din domeniul extern si care, la randul sau, influenteaza mediul extern, asa cum rezulta elocvent din schita nr.1 :
O alta modalitate de a defini agroturismul este aceea de a-l privi ca pe o activitate practica ce reprezinta o latura intrinseca a economiei locale. In cadrul sistemului economic la nivel local, agroturismul are un rol regulator, de feed-back. Agroturismul se realizeaza prin valorificarea cadrului natural a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitie de catre gospodariile si fermele agroturistice. Scopul acestei activitati este acela de a obtine venituri.
Veniturile obtinute din agroturism au, de regula, un caracter complementar, gospodaria sau ferma agroturistica se realizeaza, in general, cu veniturile de baza din activitatea agricola sau din alte tipuri de activitati.
Privit ca o activitate practica, agroturismul are un caracter complex, imbinand armonios cadrul natural, oferta de cazare, serviciile agroturistice. Toate acestea sunt puse la dispozitia turistilor prin intermediul unor tehnici si metode ce imbraca forma unor programe oferite pietii turistice.
In ceea ce priveste cadrul natural, Romania dispune de o varietate de resurse naturale, resurse care de-a lungul timpului au fost imbogatite si transformate prin activitatea umana.
In acelasi context insa, nu putem face abstractie de latura negativa a calitatii umane si nu putem emite faptul ca uneori omul a distrus anumite bogatii naturale si unele segmente ale mediului ambiant.
Oferta de cazare este reprezentata de spatiul de locuit excedentar de care dispun gospodariile taranesti sau de spatiul construit special in scopul practicarii agroturismului.
Acest spatiu este pus la dispozitia turistilor pe diferite perioade de timp, in functie de preferintele lor si de posibilitatile concrete ale gazdei.
Serviciile agroturistice sunt foarte diverse, in functie de caracteristicile zonei, de anotimp, de traditii, etc. Ele se pot concretiza in : servirea mesei, servicii de insotire si calauza turistica pe anumite trasee, initiere in anumite mestesuguri, posibilitatea practicarii unor sporturi, etc.
Activitatea agroturistica poate fi privita ca un sistem integrat de activitati ce se desfasoara in mediul rural, activitati ce se afla in relatii de interdependenta si care au ca scop final dezvoltarea generala a zonelor rurale.
Definind astfel, activitatea agroturistica poate reprezenta un instrument de masurare a calitatii vietii, de cuantificare a nivelului de trai pentru anumite grupuri sociale.
Prin interactiunea ce se stabileste intre activitatile si serviciile prezentate se creeaza o serie de avantaje sociale, avantaje de care beneficiaza atat entitatea agrotuturistica cat si mediul din care acesta face parte : sunt activate traditiile social - culturale, mestesugaresti, folclorice ce creeaza noi locuri de munca.
Pusa in miscare si intretinuta de mecanismul cerere-oferta, precum si de un management adecvat, activitatea agroturistica conduce la aparitia si dezvoltarea unor efecte in plan economic si social.
Unitatea agroturistica ofera servicii de calitate, turistilor ce devin consumatorii acestor servicii, iar pe masura imbunatatirii calitatii serviciilor creste cererea turistica si astfel, are loc astfel simularea creativitatii si competitivitatii, sunt activate noi domenii de activitate aducatoare de venituri, ce se imbunatatesc permanent infrastructura locala. O parte a
profitului obtinut poate fi reinvestit pentru a constitui o noua sursa de finantare pentru modernizarea si dezvoltarea ofertei de cazare si de servicii.
Analizat din punct de vedere al divertismentului, agroturismul este o forma de turism cu multa varietate si unicitate in realizarea serviciilor ce se ofera oamenilor ce iubesc natura, cultura si arta taraneasca; el ofera turistilor posibilitatea de a-si petrece timpul liber si vacantele intr-un mod diversificat in gospodariile familiale, precum si posibilitatea de a consuma alimente proaspete obtinute in conditii naturale si cu valoare biologica ridicata.
Resursele existente in gospodaria rurala sunt puse la dispozitia turistilor prin intermediul ofertelor de programe agroturistice, care pot imbraca forme foarte diversificate si de asemenea pot crea multiple facilitati :
servirea mesei, inclusiv meniuri traditionale;
spatiu, dotare si alimente obtinute in conditii naturale si avand valoare biologica ridicata pentru ca turistii sa-si poata pregati singuri masa.
posibilitatea oferita turistilor de a participa sau de a asista la o serie de obiceiuri traditionale din gospodarie, localitate sau zona, cum sunt: sezatori, hore satesti, hramuri bisericesti, targuri satesti, targuri traditionale, nunti, spectacole folclorice si altele.
dotari si amenajari proprii gospodariei pentru recreere si agrement, pentru activitati sportive si de intretinere, etc.
Evolutia sociala si tendintele privind necesitatea petrecerii timpului liber intr-un mod cat mai placut si divers creaza premisele dezvoltarii organizate a agroturismului. La acest nivel agroturismul trebuie sa dispuna de un management capabil sa armonizeze cadrul natural si gospodaria taraneasca in scopul satisfacerii cerintelor turismului modern.
Incadrarea gospodariilor in ambientul natural, cultural si folcloric se face cu scopul de a pune la dispozitia turistilor cat mai multe elemente pentru a definitiva oferta, in functie de pret si preferinte.
Un domeniu deosebit, activat de circulatia turistica, este acela al mestesugurilor. Importanta deosebita a acestui sector rezulta din urmatoarele:
activitatea desfasurata in acest domeniu contribuie la crearea unei imagini concrete si complexe asupra vietii satului romanesc, asupra creatiei artistice populare in ansamblu;
mestesugurile, prin produsele lor finite, contribuie la conservarea unor obiecte de certa valoare pentru o anumita zona sau regiune.
prin intermediul lor s-a transmis de-a lungul secolelor, bogata noastra mostenire culturala.
Dezvoltarea mestesugurilor in anumite zone ale tarii a avut ca punct de plecare, pe de o parte lipsa unor conditii naturale rpielnice pentru desfasurarea ocupatiilor de baza - respectiv cele de natura agricola, iar pe de alta parte existenta unei baze de materii prime si a unor conditii favorabile practicarii diferitelor tipuri de mestesuguri.
Dar aceasta forma de activitate apare nu doar din considerente economice, ci are si o motivatie de ordin cultural, artistic: intotdeauna oamenii au incercat sa-si infrumuseteze viata, sa-si usureze conditiile de viata si de munca.
Studiile si cercetarile etnografice pot oferi informatii despre practicarea unor mestesuguri specifice in majoritatea localitatilor tarii. Acestea au fost practicate, s-au transmis din generatie in generatie si au suportat influentele dezvoltarii economico-sociale a zonelor respective.
Unele mestesuguri transmise de-a lungul vremii isi pastreaza si astazi "tainele" (tehnologia initiala, cu alte cuvinte), intr-o proportie insemnata. Am putea include aici modelarea lemnului, cioplitul pietrei si lemnului, uscarea si conservarea fructelor, potcovitul si calirea sculelor de cioplit, etc.
Exista insa si mestesuguri ale caror tehnologii au evoluat, s-au modernizat ca urmare a industrializarii, a aparitiei productiei de serie, cum ar fi prelucrarea pieilor si a fierului.
Tocmai aceasta a doua categorie de mestesuguri este vizata in prezent de creatorii populari.
Chiar daca astazi multe produse sunt obtinute industrial, prelucrarea manuala, artizanala le va conferi o valoare mai mare si vor fi preferate de o anumita categorie de cumparatori (in special turisti).
Prin activitatea mestesugurilor in zona rurala se creaza locuri de munca si se constituie o noua sursa de venituri pentru locuitorii satelor.
In vederea organizarii unor actiuni, programe sau excursii turistice sunt inventariate si atractiile turistice din zonele limitrofe, respectiv : forme de relief si peisaje atractive, oglinzi de apa cu posibilitati de inot, sporturi nautice sau plaja, locuri de pescuit, localitati sau statiuni cu izvoare de ape
minerale, monumente ale naturii sau rezervatii, locuri istorice, monumente istorice sau arhitectonice, muzee, sate cu originale creatii etnofolclorice, manifestari folclorice etc sau orice alte atractii ce ar prezenta interes pentru turisti.
C. Resurse turistice
Documentarea in teren privind identificarea si nominalizarea unor asezari rurale romanesti ca sate turistice potentiale ne-a permis sa realizam o evaluare cat se poate de realista privind resursele turistice ale acestora.
Atentia a fost indreptata atat spre resursele naturale (asezare geografica, relief, clima, ape, peisaj, fauna si flora), cat si spre cele sociale (obiective cultural-istorice, monumente, muzee, ospitalitate, limba, mentalitate, obiceiuri si datini, etnografie si folclor, arta, cultura, etc), stiut fiind faptul ca aceste resurse turistice sunt cele care genereaza diverse forme de turism. Astfel, resursele naturale sunt acelea care pot fi valorificate direct, ca factori constitutivi ai produsului turistic. De exemplu, litoralul, cursurile de apa si in general, orice oglinda de apa sunt folosite pentru promovarea turismului de odihna, pentru diversificarea gamei de servicii de agrement (sporturi nautice); de asemnea, fondul cinegetic si piscicol genereaza vanatoarea si pescuitul sportiv; padurile din zonele montane si submontane, frumusetea peisajului, rezervatiile naturale, etc, favorizeaza drumetia, turismul itinerant sau turismul de sejur intr-un cadru natural nepoluat.
Pe de alta parte, resursele turistice create de om, care prin existenta lor raspund chiar unor motivatii ale calatoriilor turistice, pot deveni factori de stimulare a promovarii activitatii turistice (exp: elemente arheologice, monumente istorice, elemente de etnografie si folclor, etc, afirmate ca valori spirituale mostenite de generatii si generatii).
Tot aici includem si atractiile create de mana omului care, la randul lor, pot contribui la intensificarea interesului pentru alegerea unui sat ca destinatie a calatoriilor.
Intreg pamantul romanesc abunda de valori ale culturii populare, iar ospitalitatea este trasatura comportamentala "de marca" a poporului nostru. Cadrul natural din Sfantul Gheorghe, Murighiol sau Crisan (in delta) pana la Sirna sau Fundata, intre Bucegi si Piatra Craiului, ca sa ne oprim doar la doua exemple - completeaza stralucit comorile de arta, etnografie si folclor ale satelor noastre; este fondul peisagistic care pune in lumina frumusetea satului romanesc.
Iata de ce consideram ca din punct de vedere al resurselor turistice - naturale si cultural istorice - satele romanesti raspund in cel mai inalt grad unor multiple motivatii ale turistilor romani si straini, valorificarea lor ca produse turistice impunandu-se cu necesitate.
Stabilirea tipurilor de sate turistice consta in identificarea si relevarea specificului localitatilor si gruparea lor in cateva tipuri fundamentale, in vederea promovarii, in fiecare localitate, a celor mai adecvate forme de turism, in functie atat de principalele caracteristici geografice, sociale si economice, cat si de principalele motivatii si optiuni ale categoriilor de turisti care frecventeaza localitatea respectiva.
Din punct de vedere teoretic, problema tipologiei satelor turistice poate fi abordata ca o chestiune de natura optionala, insa decizia aplicarii ei in practica si determinarea tipului de sat turistic este de natura obiectiva. Pentru aceasta este necesar ca, alaturi de dorinta si intentia organizatorilor, satul turistic respectiv sa intruneasca un cuantum de conditii naturale si istorice, social-economice obiective, care sa fie definitorii si caracteristicile pentru fiecare tip de sat turistic. Intrucat caracteristicile care pot fi luate in considerare in tipologia satelor turistice sunt numeroase si variate de la o zona geografica la alta si chiar de la o localitate la alta, ma voi rezuma doar la prezentarea unei tipologii generale a satelor turistice :
Sate turistice etnografic-folcloric (Bogdan Voda, Sibiel, Vama).
In aceasta categorie se pot incadra satele in care portul traditional, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor in stil rustic, muzica si dansurile populare predomina si se impun ca insusiri esentiale ale satului respectiv. In aceste sate pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa in conditii autentice (mobilier, décor si lenjerie in stil popular; meniuri traditionale, servite in vesela si cu tacamuri specifice - farfurii si strachini din ceramica, linguri de lemn, etc; ceea ce nu exclude desigur, posibilitatea utilizarii la cerere si a tacamurilor moderne).
In aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente cu vanzare, iar pentru turistii care nu raman in localitate, ci numai o viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, ca muzeu etnografic in aer liber. Tot aici pot fi identificati si ascultati cu mare placere de turistii trecatori, rapsozii populari (vocali si instrumentali), horele duminicale permanente si de sarbatori, targurile, alte sarbatori si traditii locale, la care
sa participe efectiv si turistii. Tot aici este foarte bine conservat folclorul si etnografia (portul, tehnicile de lucru, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor, etc) in formele lor originale si traditionale.
Abordand viitorul unor localitati rurale din perspectiva turistica si adaptandu-le acestui scop, consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. In caz contrar interesul actual al
turistilor pentru satul romanesc, pentru mediul rustic, in general, va scadea
treptat. Cu mai multa receptivitate si interes din partea organelor administrative si de specialitate, se poate perpetua, chiar si in conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si spiritual al unor sate romanesti. Acest deziderat trebuie urmarit cu ata mai mult cu cat numerosii sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului lor traditional de viata, aceste localitati avand sanse sa devina baze turistice permanente, de popularitate internationala, deosebit de rentabile.
Satele turistice de creatie artistica si artizanala (Tismana, Manga)
Este cunoscut interesul numerosilor turisti pentru creatia artistica si artizanala, ca si dorinta lor pentru achizitionarea unor astfel de creatii direct de la sursa, de la producatorul insusi. Pana in prezent, in aceste localitati se practica doar turismul in circulatie, in cel mai bun caz, unele din ele fiind incluse in itinerariile turistice ale diverselor forme de turism. Aceste sate ofera insa posibilitatea practicarii unui turism de sejur, in cadrul caruia sunt atelierele special amenajate si sub indrumarea unor artisti si mesteri populari renumiti, turistii s-ar putea initia in arta si tehnici arhaice populare: icoane pe sticla, pictura naiva, sculptura in lemn si piatra, tesatorie populara, confectii si cusaturi populare, ceramica, muzica si dansuri populare, etc.
Avem in vedere identificarea posibilitatilor de practicare a unora dintre aceste activitati chiar in cadrul gospodariilor gazda. Exista numeroase sate
in care preocuparea de baza a gospodinelor este tesutul la razboaie taranesti, cusaturile sau broderiile populare, activitati in care pot fi initiati turistii amatori. Prin urmare, caracteristica esentiala a acestor sate, imaginea lor de marca, ar urma sa fie productia artistica si artizanala, valorificata complex si eficient din punct de vedere turistic.
Satele turistice climaterice si peisagistice (Fundata, Sirna, Leresti, Alunis (Pensiunea Sfantul Nicolae).
Caracteristica predominanta a acestor sate, adecvate turismului de sejur (pentru amatorii de liniste, plimbari solitare, intr-un peisaj deosebit) este cadrul natural si pozitia geografica izolata de centrele aglomerate si de marile artere de circulatie. Satele de deal si de munte, cu casele raspandite pe vai si coline, la o oarecare distanta unele fata de altele, cu pajisti cu fanete sau livezi, satisfac motivatia fundamentala de "reintoarcere la natura" a unui numar mare de turisti.
Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc (Murighiol, Crisan, Sfantul Gheorghe, Ciocanesti).
In afara posibilitatilor de cazare, in aceste sate se pot oferi servicii culinar-gastronomice pescaresti (in deosebi in Delta) si vanatoresti. De asemenea, populatia locala poate organiza, pentru turisti, unele forme de agrement specifice : pescuitul si vanatoarea.
Sate turistice viti-pomicole (Recas, Giarmata, Agapia).
In satele in care predomina aceasta caracteristica (cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie), activitatile turistice sunt posibile pe toata durata
anului, atat in perioada recoltarii, cat si dupa aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza lor. De asemenea, pot fi avute in vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe baza de fructe. In aceste sate o atractie deosebita si in acelasi timp, o sursa principala de venituri, poate s-o constituie bauturile racoritoare si reconfortante preparate din fructe.
Sate turistice pastorale (Vaideeni, Jina).
In aceasta grupa pot fi incluse in general, sate de munte, in care preocuparea de baza a localnicilor este cresterea oilor si a vitelor si care pot sa atraga turistii, prin meniuri bazate pe produse lactate. Aceste meniuri pot fi completate cu oua, carne de pasare, ovine si bovine, iar pentru divertisment, pot fi organizate ospete ciobanesti (batal la protap, berbec haiducesc, balmus, urda si jintita), petreceri specifice si traditionale.
Sate turistice pentru practicarea sporturilor (Fundata, Sirnea, Murighiol)
Numeroase localitati rurale prezinta excelente conditii pentru practicarea sporturilor de iarna (satele montane si de deal) si nautice (litoral, delta, raurile interioare, lacuri de acumulare), fara amenajari speciale sau costisitoare. Acest tip de sat poate sa atraga doua categorii de turisti, in general din randul tineretului : sportivi, amatori, initiati in practicarea sporturilor respective; turisti neinitiati sau mai putin initiati, dar dornici sa invete si sa le practice. Pentru aceasta din urma categorie pot functiona instructori de schi, bob, inot, etc, recrutati din randul populatiei locale. De asemenea, in aceste sate pot functiona puncte de inchiriere a echipamentului sportiv.
Aceasta clasificare nu este nici limitativa si nici exhaustiva, putand fi avute in vedere si alte criterii (sate pentru turismul organizat, pentru turismul neorganizat, sate balneare, sate muzeale, etc), ceea ce demonstreaza diversitatea posibilitatilor de organizare si functionare a
satului turistic, in general. Important este de a sesiza caracteristicile naturale si istorice esentiale, specifice fiecarei localitati, de a le evidentia si de a tine seama de ele in actiunea de organizare si functionare a unei localitati ca sat turistic, pentru a evita uniformitatea si monotonia turismului rustic.
Bineinteles ca multe din tipurile de sate prezentate nu au caracteristici transante, acelasi tip putand cuprinde caracteristici specifice celorlalte tipuri, delimitarea realizata fiind mai mult de natura teoretica. Practic, fiecare sat intruneste caracteristici diverse, ceea ce constituie o valenta in plus pentru valorificarea potentialului lor turistic.
Spre exemplu, satele Tismana si Sibiel au specific etno-folcloric, dar sunt
incadrate intr-un peisaj natural atractiv, iar Fundata si Vaideeni sunt sate pastorale, etnofolclorice si peisagistice.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
