Dezvoltarea turismului in judetul Valcea

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL SI SOCIAL - ECONOMIC AL JUDETULUI VALCEA

CAPITOLUL 2. POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI VALCEA

CAPITOLUL 3. ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE SI A OFERTELOR DE SERVICII

CAPITOLUL 4. ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA

CAPITOLUL 5. SOLUTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI VALCEA

Turismul reprezinta un fenomen economico-social specific civilizatiei moderne, puternic ancorat in viata societatii si, ca atare influientat in evolutia ei. Adresandu-se unor segmente sociale largi si raspunzand pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaseaza printr-un inalt dinamism, atat la nivel national cat si international. De asemenea prin caracterul sau de masa si continutul complex, turismul antreneaza un vast potential material si uman, cu implicatii importante asupra evolutiei economiei si societatii, asupra relatiilor internationale. Eforturile pe care le angajeaza si efectele pe care le introduce in economie argumenteaza interesul tarilor, guvernelor si agentiilor economice fata de fenomenul factorilor de influienta si parghiilor de actiune, a particularitatilor actiunii legalitatii economice in sfera sa de activitate.

Turismul constituie un factor determinant pentru progresul economic general, cu aport in cresterea produsului intern brut, la echilibrarea balantei de plati externe si la ameliorarea calitatii vietii.

Imbracand forme de manifestare si dezvoltare de la o zona la alta, de la o tara la alta, turismul se inscrie ca un fenomen al secolului nostru, care actioneaza deopotriva, in domeniul socialului si in domeniul economicului.

Una din principalele trasaturi ale turismului este aceea ca el prezinta importanta atat pentru om, ca persoana individuala, cat si pentru societate. In acest sens, putem aprecia ca turismul ofera o fericita alternativa de petrecere utila si agreabila a timpului liber al populatiei. Odihna activa, aerul curat si nepoluat, tratamentul balnear sunt elemente ce se inscriu ca factori activi in procesul de mentinere si consolidare a sanatatii, de reglementare a fortei de munca.

Turismul de azi nu poate fi conceput si realizat numai pentru odihna si recreere, el capatand un tot mai pronuntat caracter instructiv-educativ, de acumulare a unor variate cunostinte din cele mai diverse domenii (istorie, geografie, arhitectura, agricultura, dezvoltare industriala, etc.   

Romania este o tara cu mare disponibilitate pentru turism, prin diversele forme de relief repartizate armonios pe intreg teritoriul tarii, prin clima sa propice practicarii turismului, in toiul anului, prin flora, fauna si monumentele sale istorice si arhitectonice, satisfacand preferintele celui mai exigent turist roman sau strain.

Tinut de un neasemuit pitoresc, Judetul Valcea, prin asezarea sa geografica, beneficiaza de toate caracteristicile unei zone turistice: relief variat - dispus in trepte cu muntii din partea de nord, cu varfuri semete, goluri alpine, vai adanci si sei ce coboara adanc sau domol, apoi dealurile si depresiunile subcarpatice, podisul transformat intr-o succesiune de coline prelungi, campia, resurse naturale din belsug, lacuri si rauri cu apa ca de cristal, o multime de izvoare cu ape minerale, mari intinderi de paduri, o diversitate de plante si animale, un fond cinegetic valoros, clima blanda pe tot parcursul anului.

Armonia teritoriului cu privelisti de o frumusete uimitoare, defileele Oltului si Lotrisorului, cataractere Lotrului, Cheile Bistritei, apoi salba de statiuni balneo-climaterice, monumentele si rezervatiile naturale, locurile istorice care atesta monumente de seama din lupta seculara a poporului nostru pentru libertatea nationala, muzee cu valoroase exponate, inestimabile tezaure de arta si arhitectura, opere durate in timp de neantrecuti maestri locali, importante vetre folclorice si stravechi asezari, frumuseti si bogatii binecuvantate de natura, cunoscute si recunoscute in tara si peste hotare, confera zonei Valcea un loc important intre judetele tarii in privinta atractiei turistice si a posibilitatilor de dezvoltare ampla in perspectiva.

Numeroase specii floristice si faunistice rare, monumente ale naturii, rezervatii naturale prezente in peisajul judetului, confera acestor locuri un plus de frumusete.

Resursele naturale si antropice corelate cu o preocupare continua si atenta pentru dezvoltarea turismului in zona, fac din judetul Valcea o importanta destinatie turistica pentru romani dar si pentru straini. Atractiile turistice pot satisface in egala masura preferintele schiorului, turistului sosit la odihna, cura balneara dar si ale vanatorului. Valcea este o destinatie pentru toate varstele in toate anotimpurile. Paleta formelor de turism practicate este foarte larga: turism montan, balnear, de circulatie, turism de weekend, etc.

Expunerea incepe printr-o perezentare a judetului Valcea, urmata de analiza potentialului turistic al judetului si formelor de turism practicabile in judet.

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL SI SOCIAL-ECONOMIC AL JUDETULUI VALCEA

1.1. Asezare geografica

Judetul Valcea este situat in sudul Carpatilor Meridionali. Limitele sale teritoriale sunt spre nord conturate pe crestele muntilor Fagarasului si Lotrului, care despart in mod natural judetul Valcea de judetele Sibiu si Alba; spre este coboara spre creasta muscelelor ce vin din muntii Fagarasului spre sud, intre Topolog si Olt, trecand in continuare, spre platforma Cotmeana care separa Valcea de judetele Arges si Olt; spre sud limita trece in apropierea liniei de contact intre Podisul Getic si Campia Romana, separandu-l de judetele Olt si Dolj, iar limita de vest este legata de bazinul Bistritei, Oltetului, Luncavatului si o parte din cursul inferior al Cernei, separandu-l de judetele Hunedoara, Gorj si Dolj.

Suprafata judetului Valcea este de 5765 kmp., reprezentand 2,43% din teritoriul tarii.

1.2 Nivelul de dezvoltare economico-sociala

Economia judetului se caracterizeaza printr-o industrie in crestere si o agricultura care valorifica formele de relief, in majoritate dealuri si conditiile pedo-climatice.

Datorita conditiilor economice favorabile pentru valorificarea superioara a resurselor naturale de care dispune, industria a cunoscut o dezvoltare mare in ultimul deceniu. In economia Municipiului Ramnicu Valcea o pondere mare constituie: industria chimica, industria prelucratoare, industria producerii energiei electrice si termice, ale caror productii s-au situat, ani de zile, in topul economiei judetului.

In principalele societati cu capital majoritar de stat si mixt, ale caror productii materiale si valorice le situeaza printre marii agenti economici la nivel national, respectiv, S.C. OLTCHIM S.A Ramnicu Valcea, S.C. UZINELE SODICE S.A. Govora, S.C. VILMAR S.A. Ramnicu Valcea, S.C. CET S.A. Govora, toate functionand pe platforma chimica situata in sudul municipiului Ramnicu Valcea, si-au restructurat productia si conceptia manageriala adaptandu-se din mers economiei de piata si reusind sa se mentina in top fiind principalul motor al activitatii economice a municipiului Ramnicu Valcea. In afara societatilor care fiinteaza pe platforma chimica, mentionate mai sus, in municipiul Ramnicu Valcea isi desfasoara activitatea intreprinderi din ramura industriei usoare - S.C. FAVIL S.A., S.C. MINET S.A., S.C. VALCEANA. S.A., din ramura prelucrarii lemnului - S.C. ELVILA S.A. (sucursala CARPATINA), S.C. COZIA FOREST S.A. si din industria alimentara - S.C. FRAVIL S.A., S.C. MOPARIV S.A., S.C. BERE ALUTUS S.A, S.C. DIANA PROD S.A., majoritatea din acestea fiind sau devenind, in ultimii ani, societati cu capital mixt sau privat, (prin schimbarea proprietarului) si marindu-si ponderea in structura economica a municipiului.

Principalele ramuri industriale din judet se bazeaza pe exploatarea resurselor naturale existente. Cele mai reprezentante sunt urmatoarele ramuri:

• Industria energetica - utilizeaza potentialul energetic al Oltului si afluentii sai, realizand o productie de 1000MW, din care 510 MW numai la statia Lotru - Ciunget, cea mai mare Hidrocentrala din Romania. In judet mai functioneaza doua hidrocentrale pe raul Lotru, la Bradisor (115MW), Malaia (18MW) si alte 11 hidrocentrale pe raul Olt cu o putere de 469MW.

• Industria chimica - judetul Valcea detine una dintre cele mai mari capacitati de prelucrare, in acest domeniu, din tara - astfel se produc mai mult de 70 de repere diferite, printre care: soda caustica si praf, P.V.C., insecticide, alocooluri, policarbonati, pesticide, etc. Multe din aceste produse constituie materii prime sau intermediare pentru alte ramuri. Principalii reprezentanti ai acestei ramuri din judetul Valcea sunt: OLTCHIM S.A. si UZINA DE SODA GOVORA, ale caror produse sunt utilizate in industrie, agricultura si constructii si sunt exportate in numeroase tari din intreaga lume.

• Exploatarea si prelucrarea lemnului, incluzand si productia de mobila. Cele mai importante unitati din acest domeniu sunt: COZIA FOREST S.A. si CARPATINA S.A., prima avand ca obiect de activitate exploatarea lemnului si cea de-a doua prelucrarea acestuia si productia de mobila. Principalii parteneri la export sunt tari ca Germania, Suedia, Belgia, Olanda.

• Industria constructoare de masini produce echipamente pentru industria petrochimica, pentru industria producatoare de autovehicule, elemente hidraulice, etc. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt: VILAMAR S.A., un joint-venture franco - roman, ROTI AUTO S.A., Dragasani si HERVIL S.A. care produc o gama larga de echipamente hidraulice, pentru piata interna si externa deopotriva.

• Industria usoara este de asemenea bine reprezentata, prin fabrici producatoare de incaltaminte si imbracaminte din piele si inlocuitori, textile si materiale netesute, etc. Principalele unitati ale acestei industrii sunt: S.C. FAVIL S.A., S.C. MINET S.A., S.C. VALCEANA S.A.

• Industria alimentara este reprezentata de fabrici de conserve de legume si fructe, de produse lactate, de panificatie si bauturi racoritoare si alcoolice. Ea este reprezentata in special prin Intreprinderea de conserve de legume si fructe din Raureni care valorifica produse din bazinul legumicol si pomicol al judetului, avand largi perspective de dezvoltare. In cazul industriei alimentare in judet mai exista Intreprinderea de morarit si panificatie, Intreprinderea de industrializare a carnii, Intreprinderea viei si vinurilor Dragasani etc. Printre acestea se numara: S.C. BERE ALUTUS S.A., S.C. MOPARIV S.A., S.C. BOROMIR S.A., SC. SUPCA S.R.L., S.C. DIANA S.R.L.

• Constructii industriale, civile si de instalatii reprezentate de: S.C. SOCOM S.A., S.C. CESAROM S.A., S.C. CONEXVIL S.A., S.C. GOVORA S.A., S.C. AS S.R.L., S.C. ERHAN S.A., S.C. IMSAT S.A.

Suprafata agricola a judetului Valcea este de 2463,1kmp, reprezentand 42,7% din suprafata totala a judetului si 1,7% din suprafata totala a tarii. Din aceasta 37,7% reprezinta terenuri arabile, 43,3% pasuni, 12,7% fanete, 1,7% vii si pepiniere viticole iar 6,6% livezi si pepiniere pomicole.

Situat la o altitudine medie, in mijlocul dealurilor subcarpatice si avand o clima blanda, judetul Valcea este renumit pentru legumele si fructele sale. In zona Dragasani se obtine o mare varietate de vinuri si de asemenea struguri de masa. Speciile pomicole sunt din cele mai variate, de la pruni si meri la aluni si nuci. Bine reprezentate sunt de asemenea culturile de cereale (porumb, orz si grau), de legume si fructe. Cele mai bine reprezentate sectoare agricole din judetul Valcea sunt cel viticol si cel pomicol, datorita, in primul rand reliefului deluros si climei potrivite. Activitatea agricola din judetul Valcea este asistata in teritoriu de doua institute de cercetari:

Statiunea de Cercetare si Productie VITI - Vinicola Dragasani, situat in mijlocul uneia dintre cele mai importante zone viticole din tara; viile din aceasta zona sunt printre cele mai vestite si vechi din tara.

Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Ramnicu Valcea dezvolta programe intensive pentru:

Imbunatatirea genetica a speciilor de pomi fructiferi ca prunul, nucul si alunul;

Determinarea celor mai potrivite specii pentru a fi cultivate in zona;

Dezvoltarea de noi tehnologii pentru inmultirea si cresterea puietului;

Imbunatatirea metodelor de impadurire a terenurilor alunecoase.;

In jurul oraselor si al statiunilor balneo-climaterice s-a dezvoltat legumicultura care asigura aprovizionarea cu legume proaspete a acestor centre.

Intinsele suprafete de pasuni si fanete naturale a creat conditii deosebit de favorabile pentru cresterea animalelor, importanta ramura si cu vechi traditii in economia locala.

Asezarea geografica a orasului a favorizat inca din cele mai vechi timpuri cresterea animalelor. Dintre speciile de animale ce se preteaza dezvoltarii in toate zonele, de aici sunt ovinele si bovinele. Cresterea porcilor si a pasarilor are o pondere mai mare in sudul judetului unde predomina cresterea albinelor si viermilor de matase.

Dezvoltarea turistica a judetului e stimulata de anumite aspecte ale dezvoltarii economico-sociale: modernizarea drumurilor nationale si judetene, extinderea retelelor drumurilor forestiere, construirea hidrocentralei Lotru prin care s-a format o importanta infrastructura pentru turism, amenajarea hidroenergetica a raului Olt.

Relatia turism-dezvoltare economica poate fi privita in dublu sens. Pe de o parte dezvoltarea economica impune o dezvoltare a industriei in judet, iar pe de alta parte, activitatea turistica e considerata a avea un impact deosebit asupra ramurilor economiei.

Judetul Valcea este impartit in urmatoarele unitati administrativ-teritoriale: doua municipii (Ramnicu Valcea - resedinta judetului si Dragasani), noua orase (Brezoi, Baile Govora, Baile Olanesti, Calimanesti, Horezu, Ocnele Mari, Berbesti la care s-au adaugat Babeni si Balcesti care au fost declarate orase in 2002), saptezeci si cinci de comune si 562 de sate.

Sub aspect demografic, populatia totala a judetului este de 432 375 locuitori din care 40,6% in orase si 59,4% in sate. Populatia activa 47,2% din care 40,73% in agricultura si silvicultura, 32,85% in industrie si 26,32% in servicii.

Judetul Valcea are o densitate de 75/kmp locuitori. Procentajul mare al populatiei urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala a judetului, care are o populatie de 119 000 locuitori, si de orasele Dragasani (22900 locuitori), Baile Govora (3200 locuitori), Baile Olanesti (4900 locuitori), Brezoi (7700 locuitori), Calimanesti Caciulata (9900 locuitori), Horezu (7400 locuitori), Ocnele Mari (3650 locuitori).

Municipiul Ramnicu Valcea cu o populatie de 119000 locuitori, resedinta judetului si principal centru coordonator al vietii sale economico-sociale, este unul dintre cele mai vechi din Tara Romaneasca. Situat intr-o zona pitoreasca, la intretaierea principalelor cai de comunicatie din judet si beneficiind de intreaga gama de dotari al unui centru urban in plina dezvoltare, Ramnicu Valcea are si o functie turistica pronuntata.

Dragasani cu o populatie de 22900 locuitori, renumit centru viticol, situat pe artera nord-sud a judetului, constituie motivatia unor actiuni turistice specifice.

Statiunea Baile Govora cu o populatie 3200 locuitori prezinta toate conditiile necesare unei statiuni de importanta internationala si anume: ape minerale cu efecte terapeutice exceptionale, cadru natural favorabil, posibilitati de amenajare de baze de cazare si tratament de un confort sporit. Statiunea este renumita pentru tratamentul afectiunilor respiratorii, locomotorii si neurologice.

Statiunea Baile Olanesti cu o populatie de 4900 locuitori, datorita varietatii compozitiei chimice a apelor sale minerale si a efectelor terapeutice deosebite, a existentei unui cadru natural deosebit si prin amenajari adecvate, poate deveni de interes international.

Statiunea detine cel mai mare numar de izvoare minerale din Romania si a obtinut medalia de aur la Expozitia Internationala de la Viena in 1873 pentru calitatea curativa a apelor sale.

Acestea sunt recomandate pentru tratamentul afectiunilor aparatului digestiv si urinar, afectiunilor digestive si metabolice.

Orasul Brezoi cu o populatie de 7700 locuitori, situat la confluenta Oltului cu Lotru si la intersectia cailor de comunicatie modernizate care insotesc cele doua vai, este principalul punct de plecare spre zona turistica Lotru.

Statiunile Calimanesti-Caciulata cu o populatie de 9000 locuitori, situate in minunatul peisaj al Vaii Oltului, pe principala artera de circulatie din judet si cu suficiente resurse de ape minerale, prin amenajari corespunzatoare pot deveni printre cele mai importante statiuni balneare din Europa. Izvoarele minerale de aici sunt recomandate pentru tratamentul bolilor aparatului digestiv si celor asociate.

Orasul Horezu cu o populatie de 4700 locuitori, constituie un punct de atractie deosebit pentru turisti datorita obiectelor de ceramica de renume international care se realizeaza aici si obiectivelor turistice de mare valoare aflate in imprejurimile sale.

Orasul Ocnele Mari cu o populatie de 3650 locuitori, alaturi de Ocnita intra in administratia Bailor Govora si au un caracter sezonier; Zona Ocnele Mari-Ocnita este vestita pentru bazinele sale cu apa sarata si cu noroiul saprofelic utilizat in tratarea reumatismului si afectiunilor locomotorii.

Restul populatiei valcene locuieste in numeroase sate care se inlantuie aproape neintrerupt pe vai si in zone de contact dintre munti si subcarpati. Aproape toate satele ocupa vetrele unor asezari stravechi. O nota aparte o constituie mentinerea unor structuri traditionale si a arhitecturii acestora, imbinarea armonioasa a utilului cu frumosul. Multe dintre satele judetului ofera conditii deosebite pentru atragerea turistilor de a-si    petrece concediile si vacantele in ele indeplinind si functia de sate turistice.

Populatia totala ocupata pe ramurile economiei nationale este de 193 300 persoane. Dintre acestea 10625 persoane lucreaza in comert si 4571 persoane in hoteluri si restaurante. Toate aceste considerente se constituie ca argumente importante pentru sustinerea in perspectiva a dezvoltarii activitatii de turism.

1.3. Infrastructura si caile de acces

Lungimea liniilor de cale ferata in exploatare este de 164 km (judetul Valcea este strabatut de magistrala feroviara Podul Olt - Dragasani - Ramnicu Valcea - Sibiu; calea ferata urmareste indeaproape Valea Oltului strabatand defileul acestuia, oferind astfel un traseu deosebit de atragator ). Transportul pe calea ferata constituie una din caile de acces spre statiunile balneo-climaterice din judet.

In judet nu exista aeroporturi. Transportul aerian in scopuri turistice spre judetul Valcea este inlesnit de Aeroportul International din Sibiu, aflat la 89 km departare de Ramnicu Valcea si 65 km de Voineasa.

Infrastructura Judetului cuprinde mai mult de 2167km de drumuri publice, din care 490km sunt drumuri nationale si 1677 km sunt drumuri judetene si comunale. Cel mai mare trafic se inregistreaza pe drumurile modernizate din lungul Oltului (Slatina si Sibiu), peste Dealul Negru (spre Pitesti) cat si spre Horezu, Targu Jiu. Cele mai importante drumuri pentru turism sunt:

1. E15A, care strabate judetul pe directia nord-sud intre Caineni si Ramnicu Valcea de unde se indreapta spre Bucuresti prin Pitesti, ea reprezentand a doua artera transcarpatica a tarii (in ceea ce priveste marimea traficului de calatori) si una dintre cele mai importante cai de legatura turistica a capitalei cu centrul tarii.
2. DN67 strabate zona subcarpatica a Olteniei pe directia est-vest intre Ramnicu Valcea - Targu Jiu - Zona turistica Portile de Fier, fiind remarcabil prin frumusetea cadrului natural care se desfasoara in lungul lui si prin valoarea obiectivelor aflate in lungul sau in apropierea sa.
3. DN65 Ramnicu Valcea - Dragasani - Slatina asigura legaturile cu judetele din sudul Olteniei.
4. DN703H Caineni - Perisani - Suia - Curtea de Arges asigura legatura cu zona turistica Curtea de Arges, scurtand drumul spre Pitesti si parcurgand in acelasi timp un pitoresc traseu turistic.
5. DN7A, DN7 - Brezoi - Voineasa - Vidra - Obarsia Lotrului, strabate partea de nord-vest a judetului Valcea racordandu-se la drumul alpin DN67C. Acesta asigura accesul la statiunile Voineasa si Vidra.

CAPITOLUL II

POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI VALCEA

"Potentialul turistic este definit ca ansamblul elementelor naturale, antropice si cultural istorice, care prezinta anumite posibilitati de valorificare turistica si care totodata dau o anumita functionalitate pentru turism, generand puncte de plecare pentru dezvoltarea activitatii de turism."[1]

Componenta patrimoniului turistic, resursele naturale reprezinta totalitatea valorilor originale ale unui teritoriu, zestrea sa naturala constituita din: relief, clima, hidrografie, fauna, flora, curiozitati ale naturii care pot fi valorificate direct ca factori constitutivi ai unui produs turistic.

Resursele naturale sunt completate de resursele antropice care singure nu pot alcatui un produs turistic, dar prin existenta lor, turistii iau decizii cu privire la anumite destinatii, si ca atare, devin factori de stimulare a provocarii activitatii turistice. Resursele antropice sunt reprezentate de vestigii arheologice si ruini de cetati, monumente istorice, de arhitectura si arta cu valoare de unicat, muzee si case memoriale, sate turistice.

In aprecierea potentialului turistic se ia in calcul nu numai prezenta propriu-zisa dar si caracteristicile, calitatea si varietatea lor, toate acestea influientand in mod nemijlocit amploarea calatoriei.

Oferta turistica data de resursele naturale, atractiile cultural istorice si social economice, constituie materia prima pentru turist, care se materializeaza in diferite produse turistice.

2.1 Resursele naturale

2.1.1 Relieful

Datorita pozitiei sale geografice, relieful se poate caracteriza dupa modul in care este repartizata suprafata judetului, prin excelenta de munte si deal. Relieful este dominat de formele montane din nord ce corespund laturii sudice a muntilor Fagarasului si Lotrului.

Mai spre sud, exista un alt sir de munti, paralel cu ceilalti, Capatani si Cozia.

Intre aceste doua siruri de munti se gaseste depresiunea Lovistei. Urmeaza apoi o treapta de relief mai joasa corespunzatoare zonei subcarpatice, dominata de dealuri prelungi cu depresiuni slab schitate si insfarsit in sud, Podisul Getic, toate traversate de culoarul Vaii Oltului, cu terase largi dezvoltate. Treapta muntilor ocupa treimea nordica din teritoriul judetului, aproximativ la nord de aliniamentul localitatilor Vaideni, Romanii de Sus, Pietreni, Barbatesti, Cheia, Guguiata, Comanca, Caciulata, Pausa, Serbanesti, Draganesti. Ea cuprinde culmile Muntilor Capatani si Lotrului, masivul Cozia, in parte sectorul vestic al Muntilor Fagaras - incepand de la virful Scara, obarsie a paraului Scara si, partial, cursul superior al Topologului precum si Depresiunea intramontana Tara Lovistei.

Varietatea privelistilor pe care le ofera acesti munti fac ca ei sa prezinte un interes remarcabil pentru turistii care folosesc de obicei drumurile si potecile turistice ce converg spre piscul central dominant, varful Cozia. Datorita faptului ca Muntii Cozia se afla in apropierea statiunii Calimanesti-Caciulata, acesti munti pot fi vizitati cu precadere de turisti aflati aici la odihna si tratament.

Muntii Fagaras, sunt reprezentati de un sector care se desfasoara la nord de Depresiunea Lovistei incepand din vestul varfului Scara si pana la Olt.

Depresiunea Lovistei (Brezoi - Titesti) este situata pe Olt, in sectorul dintre Defileul de la Turnu-Rosu - Caineni si cel dintre confluienta Lotrului cu Oltul - Caciulata. Aceasta depresiune are un relief cu coline domoale pe care se intind pajisti, fanete, pomi.

Depresiunea Lovistei inchisa in Muntii Lotrului si Muntii Coziei este unul dintre locurile de straveche locuire unde microclimatul ofera un cadru placut pentru odihna si recreere.

Potentialul turistic al subcarpatilor este caracterizat prin existenta izvoarelor minerale care au dus la dezvoltarea unei importante retele de statiuni balneo-climaterice, prin concentrarea unor variate obiective turistice, naturale si antropice.

In ansamblul lor, particularitatile de relief ale judetului Valcea determina conditii favorabile desfasurarii unor variate activitati turistice.

2.1.2 Clima

Clima este temperat continentala, cu veri scurte si ieni lungi si geroase. Temperatura medie anuala este de 10˚ C cu veri calde de 22˚ C favorabile activitatii turistice estivale. Iernile au temperaturi mai moderate dacat in alte regiuni ale tarii, cu strat de zapada mai subtire si cu o persistenta mai scurta care confera conditii prielnice desfasurarii unei activitati turistice de sejur si de circulatie timp mai indelungat. In zona montana cu inaltimi de peste 2000 m temperatura medie anuala este de 0s C, vanturi puternice si precipitatii peste 1200mm/an; in zona montana cu inaltime medie pana la 2000m temperatura anuala variaza intre 2s - 6s C, cu diferente moderate intre vara si iarna, perioade in care activitatea turismului de circulatie este mai redusa. Precipitatiile sunt reduse(800mm/an). In zona dealurilor subcarpatice, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 2s-10s C iar precipitatiile intre 600-800mm/an.

Temperatura maxima absoluta a fost de 42s C (in anul 1946 - la Orlesti), iar minima absoluta a fost de -33,5s C (in 1942 la Draganesti). Vanturile predominante bat din directia nord si nord - vest, avand viteza de 1,7m/s.

2.1.3 Hidrografia

Apa, sub orice forma s-ar gasi ea in natura (rau, amenajari hidroenergetice, lacuri naturale) constituie element determinant pentru viata omului. In judetul Valcea exista resurse de ape subterane cu o compozitie propice unor tratamente balneare. Acestea sunt: izvoare minerale sulfuroase (Calimanesti - Caciulata, Govora, Olanesti si Muiereasca), izvoare clorurate (Ocnele Mari - Ocnita), izvoare iodurate (Gorunesti).

In ceea ce privesc apele de suprafata, acestea compun o retea bogata in zona de munte si subcarpatica, dominant fiind raul Olt, unul dintre cele mai mari rauri din Romania, care strabate judetul Valcea pe o lungime de 130km, de la nord la sud, adunand apele a numerosi afluienti, dintre cei mai importanti fiind: Lotru, Olanesti, Topologul, Oltetul, Luncavatul, Bistrita. Cel mai important rau din zona montana este Lotrul cu principalii sai afluienti: Latorita, Vasilatul, Pascoaia, Voinesti. Cele mai importante rauri din zona subcarpatica sunt: Olanesti, Bistrita si Muiereasca.

Reteaua hidrografica este completata de lacurile artificiale(Vidra, Babeni, Zavideni), lacurile glaciare (Zanoaga Mare, Galcescu, Iezerul Latoritei), precum si lacurile sarate de la Ocnele Mari si Ocnita.

Reteua hidrografica a judetului Valcea este interesanta din punct de vedere turistic datorita: pitorescului vaii raurilor ce strabat Judetul, mai ales cele din zona montana; potentialul hidroenergetic ridicat al unora dintre rauri, care prin amenajari de mare amploare, duc la aparitia de noi obiective turistice si implicit la diversificarea formelor de turism; existenta unor importante resurse de ape minerale cu efect terapeutic, existenta unor lacuri de geneze diferite (glaciare si sarate), existenta raurilor ca domeniu de pescuit sportiv.

2.1.4. Flora

Diversitatea formelor de relief si conditiile pedoclimatice existente pe teritoriul judetului a favorizat dezvoltarea unei vegetatii bogate, dispusa in etape corespunzator atitudinii reliefului.

Vegetatia alpina se intalneste intre 2000-2200m altitudine. Este mai extinsa pe inaltimile montane dintre varfurile Negoiu si Suru si pe cele de la obarsia raului Lotru si mai restransa, sub forma de petice, pe culmile inalte ale Muntilor Lotrului si Capatanii. Aici predomina plantele ierboase, perene si tufarisurile pitice (smirdarul sau bujorul de munte, salciile pitice si alti arbori).

Vegetatia subalpina coboara pe versantii nordici pana la cca.1600m, iar pe cei sudici pana la cca. 1800 altitudine. Este formata mai ales din tufarisuri de jneapan, ienupar pitic, anin de munte, la care se mai adauga, merisorul, afinul precum si ierburi cum sunt: iarba vantului, firuta si altele.

Etajul padurilor se suprapune peste relieful montan si deluros, sub limita etajului subalpin. Padurile sunt alcatuite din conifere si foioase (fag si gorun), la care se adauga numerosi arbusti. Existenta padurilor in apropierea statiunilor mareste importanta lor. Padurile acopera aproximativ 45% din suprafata judetului. Ele atenueaza vanturile, filtreaza aerul, reduce intensitatea luminii solare si atenueaza extremele de temperatura, participand la crearea unor conditii favorabile turismului balnear.

In luncile raurilor se intalneste o vegetatie arborescenta formata din salcii, rachite, anin care, pe suprafete restranse, este asociata cu zavoaie. Dintre plantele ce sunt ocrotite ca monumente ale naturii sau specii rare care necesita a fi ocrotite, amintim: tisa, laricele, zimbrul, floarea de colt, bulbucii de munte, laleaua pestrita, smirdanul.

In ansamblul sau, natura judetului Valcea prin asezare si varietatea elementelor reprezinta un loc de o deosebita valoare naturala, stiintifica si in acelasi timp o atractie din punct de vedere turistic.

2.1.5. Fauna

Compozitia si repartitia faunei pe teritoriul judetului sunt reflectarea particularitatilor climatice, a diversitatii si a etajarii altitudinale a reliefului. Ca urmare, fauna se diferentiaza astfel:

Fauna pajistilor alpine este formata din pasari cum sunt: fasa de munte, brumarita si mierla gulerata, acvila de munte si rozatoare ca soarecele alb. Pajistile alpine si mai ales cele din versantul Muntilor Fagaras sunt domeniul caprelor negre. Capra neagra se intalneste insa si in Muntii Capatanii si Lotrului.

Fauna padurilor de conifere si fag este mult mai variata, iar unele prezinta interes cinegetic. Se intalnesc mamifere ca: ursul, cerbul, rasul, jderul de scorbura, jderul de piatra semnalat in Muntii Capatanii, mistretul, caprioara, veverita, iepurele, soarecele gulerat; pasari de interes pentru vanatori cum sunt: cocosul de munte, potarnichea, reptilele ca vipera comuna, soparla de munte, broasca bruna.

Fauna padurilor de foioase de pe dealurile subcarpatice si podisul piemontan intr-o adevarata zona de interferenta faunistica intalnind specii ce apartin atat padurilor montane cat si silvostepei si chiar stepei. Cea mai mare raspandire o au vulpile, viezurii, iepurii, mistretii, capriorii, veveritele.

Fauna acvatica este reprezentata de mai multe specii de pesti. In apele mai reci si mai limpezi de munte traieste pastravul. Tot aici se mai intalnesc: cicarul, grinderul, slavocul, lipanul, moiaga. In Olt si afluientii lui se intalnesc specii ca: scobarul, nisiparita, mreana si cleanul etc.

Printre animalele ocrotite se numara: capra neagra, destul de bine reprezentata in Muntii Buila Vanturarita, coborand in anotimpurile reci pana in zona Muntelui Basarabul si Dosul Pamantului, in Muntele Dobronul din Muntii Lotrului, in Muntii Fagaras si in Muntii Coziei: rasul, intalnit in intreaga zona muntoasa, cu precadere in Muntii Capatani si Lotrului; acvila de munte in zona pajistilor alpine; cocosul de munte intalnit in Muntii Coziei, Lotrului, Latoritei si Fagarasului.

2.2. Resurse antropice

2.2.1. Obiective de arheologie si istorie

Numeroase monumente istorice si arheologice vin sa intregeasca peisajul turistic al Valcei. In Ramnicu Valcea turistii pot vizita:

Episcopia Ramnicului, complex arhitectonic construit in secolele XVII - XIX se compune dintr-o biserica mare (1851 - 1856), avand picturi murale executate de Gh. TATARESCU si un paraclis (datand din 1751), edificiu in stil postbrancovenesc cu picturi exterioare datorate lui Grigore ZUGRAVU. Parterul paraclisului gazduieste o interesanta colectie de tiparituri vechi, icoane pe lemn.

Cetatuia, o mica incinta in care se poate vizita un schit ridicat in 1677, pe locul unei biserici mai vechi, unde pe 2 ianuarie 1529 a fost ucis Radu de la Afumati. Schitul a fost zugravit in 1850 - 1853 de pictorul Gh. TATARESCU.

Biserica Sfanta Parascheva, ctitorie a Voievodului Patrascu cel Bun (1554-1557), ea a fost terminata de fiul sau Mihai Viteazul in 1598.

Casa memoriala Anton PANN, "monument de arhitectura traditionala din zona Valcea".

Aici a locuit Anton PANN (1794-1854), care a fost profesor de muzica si care a infiintat o tipografie in 1843.

Muzeul judetean Valcea, cu sectii de istorie (ceramica, unelte, podoabe dacice si romane, colectie de numismatica) si arta plastica (pictura, grafica si sculptura de artisti romani contemporani).

Piata Mircea cel Batran din centrul orasului este dominata de statuia voievodului Mircea cel Batran, opera a sculptorului Ion IRIMESCU - 1966. Piata este flancata la nord de Hotelul ALUTUS si de Biserica Buna Vestire construita de voievodul Mircea Ciobanul la mijlocul secolului al XVI-lea, arsa intre anii 1736 si 1737, apoi refacuta de Radu Ramniceanu si altii la 1747 si pictata in fresca.

Monumentul independentei realizat in 1915 de sculptorul Ion Iodanescu.

La aproximativ 3 km sud de Ramnicu Valcea se afla Complexul Muzeistic Magheru ce cuprinde casa unde si-a avut resedinta generalul Gh. Magheru in "Tabara de la Raureni" in vremea revolutiei de la 1848, un obelisc si sectia muzeistica "Tabara Militara Revolutionara de la 1848".

Baile Oalanesti, statiune balneoclimaterica, aflata la cca. 20km Ramnicu Valcea; aici poate fi vizitata Biserica din lemn din Albac, numita si Biserica lui Horea, construita in 1746 si adusa in localitate in 1954.

Ocnele Mari - In satul Ocnita a fost identificata o interesanta asezare dacica, cu bogate vestigii privind gradul inalt de civilizatie al stramosilor nostri.

In apropiere de Calimanesti intalnim Manastirea Cozia, construita de Mircea cel Batran in anul 1388.

In comuna Costesti, asezare multiseculara vizitatorul este atras de valoroasele monumente de arhitectura medievala. Primul pe care-l poate vizita este Manastirea Bistrita construita in 1942.

Manastirea Arnota, este una dintre primele ctitorii ale lui Matei Basarab, fiind construita intre anii 1633 - 1636. Biserica s-a pastrat din vremea lui Matei Basarab cu pictura originala. Cladirile din incinta au fost transformate in secolul trecut, in timpul lui Barbu Stirbei, in bastioane cu aspect de cetate fortificata. Manastirea Arnota este unul din vechile monumente de arhitectura si de arta, cu o frumoasa si pitoreasca pozitie. Biserica este construita in stil bizantin, simplificat si frumos proportionat.

Manastirea Hurez, construita in anul 1697, in satul Romanii de Jos, este unul dintre cele mai valoroase monumente de arta feudala din Tara Romaneasca.

Cula Maldaresti, purtand numele unui sat situat la 50 km de orasul Ramnicu Valcea, este una din cele mai interesante din Regiunea Oltenia. Constructii specifice Olteniei, "culele" sunt locuinte fortificate care dateaza din secolul al XVIII-lea.

Numele lor este de origine turca si inseamna "turn cu rol de aparare".

Cula Greceanu, numita asa dupa familia Greceanu, careia i-a fost data prin zestre de la familia Maldarescu. Este cel mai vechi monument din complex. Pastrata in forma ei actuala, cladirea reprezinta constructia din veacul al XVIII-lea in care sunt prezente elemente ale stilului brancovenesc. Cula a fost reparata intre anii 1966-1967 si adaposteste o frumoasa colectie de etnografie cu obiecte din zona Horezu.

Cula Duca a fost construita in anul 1812 de Gheorghita Maldarescu. In anul 1827 au fost executate stucaturile tavanelor si cele din jurul ferestrelor cu motive variate cuprinzand si personaje si animale fabuloase. In cula se mai gasesc sobe batranesti cu sistem de incalzire pentru doua camere. Numele de cula Duca l-a luat in anul 1907, cand un urmas al Maldarestilor a vandut cula lui I.G. Duca, iar in anul 1962, vaduva lui Ion Duca a donat-o statului. Cula complet restaurata, adaposteste o bogata si frumoasa colectie de ceramica de Horezu.

De la Schitul Surpatele, continuand traseul spre sud, dupa patru km, se ajunge in satul Dezrobitii al comunei Francesti si de aici la Manastirea Dintr-un Lemn. Manastirea a fost construita in secolul al XVI-lea intr-o vale pitoreasca si linistita, la marginea unei paduri seculare de stejari. Legenda atribuie constructia manastirii unui calugar care ar fi intemeiat-o in urma unui vis in care i s-a aratat Maica Domnului indemnandu-l sa construiasca un locas de rugaciune din trunchiul unui singur stejar.

O veche icoana bizantina, reprezentand-o pe Maica Domnului, este pastrata in biserica mare, construita in 1635, langa biserica mica de lemn. Biserica mare a fost restaurata in 1686, in stil brancovenesc; o poarta minutios sculptata si fresce interioare reprezentadu-i pe domnitorii Valahiei au fost adaugate cu aceasta ocazie.

Statiunea Baile Govora este atestata documentar inca din anul 1485. In apropiere, la cca. 2km de statiune, se ajunge la Complexul Manastiresc Govora format din corpul Chiliilor care inconjoara biserica, turnul, clopotnita si biserica. Dupa traditie aceasta este una din cele mai vechi manastiri din tara. Ea a fost construita in secolele XIV - XV, parte de Vlad Dracul, la 1440, pustiita de boierul Albu cel Mare in vremea domniei lui Vlad Tepes (1456 -1462 -1476), apoi refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare intre anii 1492 - 1496.

Dintre monumentele de istorie si arhitectura mai amintim: Monumentul generalului, David Praporgescu; Muzeul memorial Nicolae Balcescu si Mormantul lui Stroe Buzescu.

2.2.2. Traditii folclorice

Invecinandu-se din vechime cu Tara Oltului si marginimea Sibiului la nord, Tara Hategului si Gorjului la vest, Romanatii la sud si Argesul la est iar astazi cu judetele Sibiu, Alba, Hunedoara, Gorj, Dolj, Olt si Arges-Valcea a cunoscut de-a lungul evolutiei sale social-istorice multiple interferente care, expunandu-se in similitudini de structura a faptelor etnografice ca si in confluente repertoriale si stilistice, depun marturie pentru unitatea si continuitatea vietii materiale si spirituale a poporului nostru.

Trasaturile unitare ale culturii populare valcene sunt prezente in toate cele trei arii etnofolclorice (montana, colinara, de ses), conturate in functie de determinarile geografice si social istorice, fiecare dintre acestea pastrand particularitatile proprii.

Folclorul valcean se caracterizeaza printr-o mare bogatie si diversitate, rezultat al asimilarii confluentelor cu zonele invecinate si ale sintezei particulare care ii confera originalitate in nord-estul Olteniei.

De-a lungul timpului, creatia populara a cunoscut cristalizari specifice atat in folclorul ceremonial al obiceiurilor, cat si in folclorul literar, muzical si coregrafic.

Folclorul si etnografia judetului se incadreaza in zone specifice de deal si munte, sub raportul constructiilor de locuinte, al covoarelor si scoartelor. Consumul popular reprezinta, de asemenea, specificul zonei, caracterizat printr-un costum national barbatesc simplu, spre deosebire de costumul femeiesc foarte bogat in ornamentatie si viu colorat.

S-a organizat si dat in folosinta in comuna Bujoreni, Valcea, Muzeul Etnografic cu sectia in aer liber, "Arhitectura Populara Valceana".

Arta si arhitectura populara

Ca si in traditiile folclorice, comorile de arta populara ale Valcii constituie o contributie originala deosebit de valoroasa la patrimoniul culturii noastre.

Descoperirile arheologice din peerioada dacica si daco-romana, ca si marturiile etnografice si istorice din epoca feudala atesta dezvoltarea continua a unei bogate palete de mestesuguri populare, dintre care arhitectura, prelucrarea lemnului, a fierului si a pietrei, zugravitul, olaritul, cusutul si tesutul au cunoscut si cunosc o evolutie artistica remarcabila, cristalizand un stil propriu, original, cu valente specifice fiecarui gen.

Prelucrarea artistica a lemnului are o traditie indelungata ca indeletnicire casnica, dar si ca mestesug specializat. Cele mai productive centre mestesugaresti de arta a lemnului se afla in ariile care ofera din plin materia prima necesara: in zona montana Poiana Perisani si Calinesti - Brezoi, iar in zona centrala la Romanii de Sus, Horezu, Bistrita, Costesti, Slatioara.

Textilele populare cunosc in Valcea o traditie straveche si o varietate tipologica, datorita pe de o parte bogatiei materialelor, functionalitatii diverse a produselor precum si tehnicilor de lucru utilizate.

Portul popular, desi de o foarte mare diversitate tipologica in ceea ce priveste componenta pieselor si compozitiilor decorative, are o serie de trasaturi generale care-i confera unitate si originalitate.

Mestesug de traditie milenara, olaritul are in Valcea o larga raspandire in ariile centrala si sudica, in care se realizeaza ceramica de uz curent (Buda, Daiesti, Slatioara, Lungesti), dar si ceramica artistica (Horezu, Vladesti).

Manifestari cultural artistice

Muiereasca (ianuarie)

Ramnicu Valcea (25 februarie - 15 martie) - Pridvor valcean, concurs al creatiei populare;

Pietrari (10 aprilie) - Hora Costumelor - concursul creatoarelor populare;

Vladesti - (mai) - Maini de aur - concursul tinerilor mesteri populari;

Tomsani - (mai) - Fagurele de aur - Sarbatoarea apicultorilor;

Horezu (6 iunie) - Cocosul de Hurez - Targ de ceramica populara romaneasca;

Vaideeni (iunie) - Invartita dorului - Sarbatoarea folclorica pastoreasca;

Bunesti (iunie) - Sarbatoarea capsunelui;

Govora (2-3 iunie) - Florile Govorei - manifestari cultural-educative si folclorice;

Bujoreni (iulie) - Rapsodia plaiului valcean - manifestare etno-folclorica;

Ramnicu Valcea (august) - Cantecele Oltului - Manifestare folclorica interjudeteana cu participare internationala;

Babeni (septembrie) - La izvorul fermecat - Festival aritistic;

Tetoiu (octombrie) - Festivalul viei si a vinului;

Creteni (octombrie) - Strugurelul de aur - Manifestare cultural folclorica;

Ionesti (octombrie) - Toamna merelor - Sarbatoarea pomicultorilor;

Otesani (octombrie) - Cantecul Luncavatului - manifestare cultural - folclorica;

Malaia (decembrie) - Flori dalbe - Concurs al obiceiurilor de iarna din Tara Lovistei;

Barbatesti (decembrie) - Festival "Gheorghe BOBEI" - Reuniunea rapsozilor populari.

Forme de turism practicabile in judetul Valcea

Incercand sa definim forma de turism am putea spune ca reprezinta modalitatea completa de furnizare a serviciilor turistice sau prestatiile ce alcatuiesc un produs turistic (cazare, restaurante, transport, agrement).

Ca urmare a modificarilor ce au loc in preferintele turistilor, in prezent exista un numar mare de forme de turism, acestea clasificandu-se dupa:

1. locul de origine al turistului (turism intern si international);
2. motivul calatoriei (turism de odihna, recreativ, sportiv, cultural, stiintific, de afaceri);
3. in functie de mobilitatea turistului (turism itinerant si de sejur);
4. modalitatea de angajare a prestatiilor turistice (turism organizat, semiorganizat, pe cont propriu);
5. mijlocul de transport folosit (turism naval, aerian, auto, drumetie, cicloturism, echitatie).

Volumul, diversitatea si valoarea resurselor turistice ale judetului Valcea favorizeaza dezvoltarea si promovarea unor variate forme de turism, care sa valorifice cat mai bine aceste resurse.

Turism balnear

Valcea se inscrie printre judetele cu fond balnear remarcabil, ceea ce a facut ca activitatea balneara sa aiba o veche traditie si sa cunoasca o ampla dezvolatare aici.

Dincolo de evolutia circulatiei turistice din ultimii ani determinata de factori conjuncturali, neconcludenti pentru tendintele pe termen lung ale turismului balnear, cercetarile si studiile efectuate asupra cererilor turistice releva existenta unei importante cereri potentiale a populatiei romanesti pentru turismul de sanatate.

Prin urmare, turismul balnear valcean are sarcina de a-si mentine traditia si renumele in conditiile unei concurente tot mai aprige de a se dezvolta si adapta tendintelor internationale, pastrand insa produsul turistic balnerar local nealterat.

Turismul balnear este principala forma de turism practicabila in judetul Valcea, datorita valorii resurselor baleneo-turistice, respectiv, a factorilor de cura localizati in arealele culoarului Oltului si Depresiunea Govora - Olanesti. Apele minerale de mare varietate fizico-chimica si bioclimatul benefic terapiei creaza conditiile cele mai favorabile tratamentului afectiunilor aparatului digestiv, renale, reumatice, respiratorii si de metabolism.

Turism monahal

Aici in "Oltenia de sub munte" se afla cateva din perlele Romaniei, constructii arhitectonice unicat, de o inestimabila valoare, simboluri ale trecutului si prezentului ortodoxiei pe aceste meleaguri. Sa amintim Sfanta Manastire Cozia, ctitorie a lui Mircea cel Batran, manastirile Govora, Bistrita, Arnota, Surpatele, Manastitea Dintr-un Lemn si nu mai putin celebra Manastire Hurez, cel mai frumos si elocvent exemplu de arhitectura brancoveneasca.

Multimea manastirilor si schiturilor de pe actualul teritoriu al Episcopiei Ramnicului se constituie in tot atatea marturii ale credintei si evlaviei noastre strabune, asupra istoriei nationale, ca si asupra puterilor creatoare ale poporului roman. Fiecare in parte reprezinta un act de identitate nationala, dovada preemptorie ca, daca natiunea romana s-a plamadit odata cu crestinismul ei, acesta s-a plantat organic intr-un mediu a carui spiritualitate, mergand impreuna si contopindu-se, putea nazui spre una din cele mai fericite sinteze etnice ale Europei "popor ortodox de limba latina".

Turismul la "manastiri" se dezvolta constant si merita apreciate aici, in mod deosebit, eforturile depuse de Episcopia Ramnicului pentru reconstructia unor manastiri (Bistrita) si pentru reamenajarea altora unde s-au creat conditii deosebite, atat pentru viata monahala, cat si pentru vizitatori (Hurez, Manastirea Dintr-un Lemn, Turnu, etc.).

Obiective turistice monahale

Manastirea Cozia - Calimanesti - Caciulata

Manastirea Govora - Govora

Ansamblul Manastirii Hurez - Horezu

Biserica Adormirea Maicii Domnului - Bujoreni

Biserica Bolnitei Adormirea Maicii Domnului - Ramnicu Valcea

Biserica Cuvioasa Paraschiva - Ramnicu Valcea

Biserica Buna Vestire - Ramnicu Valcea

Duminica Tuturor Sfintilor - Ramnicu Valcea

Biserica Episcopiei Ramnicului Sf.Nicolae - Ramnicu Valcea

Biserica Sf. Grigore Decapolitul Eleonul - Bistrita

Biserica Sf. Ingeri din Romanii de Jos - Horezu

Biserica Sf. Nicolae - Baile Olanesti

Biserica Sf. Voievozi - Calimanesti - Caciulata

Biserica Vioresti - Gorunesti (Slatioara)

Cula Duca - Horezu

Cula Greceanu - Horezu

Manastirea Dintr-un Lemn - Surpatele

Manastirea Arnota - Bistrita

Manastirea Stanisoara - Calimanesti - Caciulata

Manastirea Surpatele - Surpatele

Schitul Cornetu Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul - Brezoi

Schitul Iezeru - Baile Olanesti

Schitul Pahomie - Sf. Proroc Ilie - Baile Olanesti

Schitul Turnul - Calimanesti - Caciulata

Biserica Dintr-un Lemn Sf. Nicolae - Govora

Turism cultural

Turismul cultural este forma de turism care poate asigura valorificarea integrala a resurselor turistice antropice si in primul rand a patrimoniului cultural. Patrimoniul cultural istoric judetean care inglobeaza bunuri mobile si imobile cu valoare deosebita, este o marturie a potentialului creator al oamenilor de pe aceste locuri binecuvantate de Dumnezeu, ale "Olteniei de sub munte".

Valoarea deosebita a zestrei patrimoniale este conferita atat de componentele arheologice (situri si inventarul acestora, intre care trebuie sa amintim cetatea dacica de la Buridava si castrul roman de la Arutela situat pe celebra "Cale a lui Traian"), cat si etnografice, respectiv monumentele, muzeele cu inventarul lor, muzeele in aer liber (Muzeul Satului de la Bujoreni, Culele de la Maldaresti) precum si splendida arhitectura de cult reprezentativa pentru evul mediu romanesc.

Acesta forma de turism se poate practica in arealele: Depresiunea subcarpatica Horezu (Manastirea Hurezi, Centrul de ceramica Populara Horezu), Depresiunea subcarpatica Govora - Olanesti (cu numeroase monumente istorice si arhitecturale), Dealurile subcarpatice, culoarul Oltului, Muntii Coziei.

OBIECTIVE TURISTICE CULTURALE

Centrul Etnografic din Barbatesti - Barbatesti

Centrul Etnografic din Gorunesti - Gorunesti (Slatioara)

Centrul Etnografic din Horezu - Horezu

Centrul Etnografic din Vladesti - Vladesti

Manifestari populare traditionale in Horezu - Horezu

Centrul folcloric din Barbatesti - Barbatesti

Muzeul Etnografic din Maldaresti - Horezu

Casa memoriala Anton Pann - Ramnicu Valcea

Casa memoriala Nicolae Balcescu - Nicolae Balcescu

Casa memoriala Gheorghe Magheru - Ramnicu Valcea

Colectia de arheologie si arta din Baile Govora - Baile Govora

Muzeul de arta medievala si moderna - Ramnicu Valcea

Muzeul judetean de istorie - Ramnicu Valcea

Turism montan

Turismul montan beneficiaza de conditii deosebite de cazare si petrecere a vacantelor in statiunile de acum celebre, Voineasa si Vidra. Zona montana, reprezentand o treime din suprafata Judetului, ofera atractii deosebite: chei, cascade, pesteri, peste 80 de trasee marcate si intretinute, posibilitatea practicarii alpinismului, schiului, pescuitului si vanatori sportive, precum si numeroase puncte de belvedere.

In cadrul grupei montane Parang - Cindrel se inscrie si pitoreasca Vale a Lotrului, aflata intre Muntii Lotrului (2244m) si Muntii Latoritei (2063m). Se impun privirii peisaje alpine deosebite: forme glaciale din apropierea Obarsiei Lotrului, lacurile de la Galbeanu - Petrimanu, dar mai ales amplu domeniu schiabil din Muntii Latornitei. Accesul in acesta zona este favorizat de existenta drumurilor nationale DN7, DN7A si Transalpina DN67C, care strabate de la sud la nord, la peste 2000m altitudine Muntii Parang si Cindrel.

Armonia teritoriului, privelistile de o rara frumusete din defileele Oltului, Lotrului, Lotrisorului si Bistritei, salba de lacuri de acumulare, dintre care nu putem sa nu amintim Bradisorul si Vidra, partiile de schi si traseele turistice, toate la un loc fac ca turistul sa se simta bine si sa revina in aceste locuri.

Zona montana a judetului Valcea cuprinde de fapt patru perimetre oarecum distincte:

Statiunile de pe Valea Lotrului: Voineasa, Vidra si Obarsia Lotrului;

Tara Lovistei din stanga Oltului;

Parcul National Cozia;

Zona Muntilor Capatani.

OBIECTIVE TURISTICE MONTANE

Piramindele din Valea Staicioiului - Ramnicu Valcea

Padurea Latorita - Voineasa

Agroturism

Agroturismul este cea de-a patra directie de dezvoltare a turismului valcean. Ca sa cunosti cu adevarat Valcea si sa descoperi bogatia peisajelor si patrimoniul cultural, sa intalnesti locuitorii sai (romani ortodocsi) cu modul lor de viata, cu traditiile si obiceiurile lor, exista cu adevarat o singura posibilitate, vacanta la tara.

Fermele si pensiunile agroturistice raspandite pe intreg teritoriul judetului, practica un turism rural bine organizat, valcenii fiind recunoscuti pentru ospitalitatea lor. In zona rurala a judetului poate fi admirata o extraordinara arhitectura populara (in lemn si piatra) foarte bine pastrata, mai ales in satele de deal si munte (case cu pridvor, porti monumentale, mobilier taranesc etc.).

Aceeasi vocatie pentru frumos o vadeste si ceramica populara de la Horezu, arta tesutului covoarelor, costumele populare etc. Asociatia pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural, Ramnicu Valcea propune doritorilor vacante idilice, organizate in zone cu aer patriarhal, in contact direct cu natura, cu cazare in pensiuni agro -turistice de 2 si 3 stele in localitatile: Calimanesti, Govora, Horezu, Olanesti, Malaia, Vaideni, Vladesti si Voineasa. Preturile convenabile sunt un argument in plus pentru turisti pe langa frumusetile peisajului paduros (vanatoare), existenta lacurilor de acumulare (pescuit), izvoarele minerale si masivele de sare (tratament), muntii cu traseele lor turistice, tuica de Valcea si cramele Dragasanilor.

Din frumusetile naturii valcene mai amintim: frumoasa Poiana a narciselor, din satul Milostea (langa judetul Gorj), lacul cu nuferi albi, galbeni, irisi de balta si alte plante acvatice din comuna Mihaesti. In afara plantelor si animalelor mentionate si care au fost puse sub ocrotire remarcam si cateva rezervatii geologice cum sunt: siroirile si piramidele de pamant de pe valcea Stancioiului, comuna Goranu, siroirile de pe Magura Slatioarei, in zona vaii Cerna, comuna Slatioara.

Comisia Judeteana pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii a luat in evidenta si microrelieful de eroziune creat in tuful dacitic in punctul "La evantai" de la Ocnele Mari, trovantii sferici si ovoidali din dealul Costestilor, comuna Costesti, cheile Bistritei valcene, cheile raului Cheia si ale paraului Costesti, marmitele de pe valea Jiblei de la Calimanesti.

OBIECTIVE AGROTURISTICE

Satul turistic Vaideeni - Vaideeni

Muzeul satului traditional valcean - Bujoreni

Turism de agrement

Cand vorbim despre sport avem tendinta sa ne gandim imediat la fotbal, tenis sau gimnastica, ca sa enumeram doar cateva dintre disciplinile sportive in care romanii exceleaza. Totusi, mai exista si alte forme de a atrage turistii, in afara organizarii marilor competitii sau din salile de sport. Padurile si lacurile din Valcea ofera un cadru natural deosebit de activ pentru impatimitii de vanatoare si pescuit.

Vanatoarea, sportul regilor, a fost practicata pana la revolutie de o minoritate, care si-o putea permite. Acum lucrurile se schimba; tot mai multe persoane, cu posibilitati materiale, doresc sa intre in tagma vanatorilor sportivi. In plus, in codrii Romaniei intalnim din ce in ce mai multi vanatori italieni, germani sau francezi. Valcea are de la natura o bogatie mare, aurul verde, padurea ce se intinde pe multe hectare.

Pescuitul sportiv, pe lacurile si raurile judetului, este un domeniu ce se cere grabnic organizat, reglementat si exploatat in beneficiul comunitatii locale. Daca astazi se practica, din pacate, un pescuit haotic si de multe ori in afara legii, existand intotdeauna scuza "saraciei" braconierilor de ocazie, in anul viitor acest sport poate evolua catre forme civilizate.

OBIECTIVE TURISTICE DE AGREMENT

Potgoria Dragasani - Dragasani

Muzeul viei si vinurilor - Dragasani

Capitolul 3

ANALIZA ECHIPAMENTELOR EXISTENTE SI A OFERTEI DE SERVICII

Baza tehnico- materiala a turismului este reprezentata de totalitatea mijloacelor fixe si circulante destinate satisfacerii nevoilor cotidiene si specifice ale turistilor, mijloace materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale.

Acesta cuprinde: constructii (hoteluri, moteluri, cabane, casute etc.), instalatii (mijloace de comunicare prin interfon, instalatii sanitare, mijloace de agrement, etc.), mijolace de transport si alte mijloace fixe.

In ceea ce priveste structura bazei tehnico - materiale a turismului, aceasta cuprinde elemente specifice activitatii turistice, care urmaresc satisfacerea nevoii turistilor (cazare si restauratie), dintre aceste facand parte: reteaua unitatilor de cazare turistica, reteaua unitatilor de alimentatie, mijloace de transport, instalatiile de agrement. Baza tehnico-materiala a turismului este completata de infrastructura generala care serveste in egala masura turistilor si populatiei rezidente: caile si mijloacele de transport si comunicatie, unitatile prestatoare de servicii, reteaua de aprovizionare cu apa, energie electrica si termica.

Pentru ca oferta turistica potentiala sa se transforme intr-o oferta efectiva, reala, trebuie asigurat un echilibru permanent intre primele grupe de elemente ale ofertei turistice potentiale (resurse naturale si antropice), baza tehnico-materiala si infrastructura.

Asigurarea acestui echilibru necesita o preocupare permanenta pentru adaptarea componentelor ofertei potentiale la cerintele noi ce rezulta din cresterea volumului activitatii turistice si din modificarile ce survin in cererea de servicii a turistilor potentiali. In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie publica, agrementul, etc., prin numarul si structura lor, reflecta, in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial. Baza tehnico-materiala determina dimensiunea circulatiei turistice si implicit gradul de satisfacere al turistilor. Evolutia ei este determinata de numarul turistilor, de nevoile, de preferintele si gusturile lor.

Judetul Valcea dispune de o baza tehnico- materiala dezvoltata. Cele peste 11 000 locuri in unitatile de cazare sunt gata oricand sa primeasca turisti doritori sa beneficieze de un tratament profilactic si curativ, de un sejur de odihna sau de practicarea unor sporturi de iarna rezultate prin confortul asigurat, prin spatiile de cazare, printr-o alimentatie si un agrement pe masura. Pentru o mai buna valorificare si masurare a realitatii din activitatea de turism desfasurata pe teritoriul judetului Valcea este necesara analiza ofertei turistice din punct de vedere al bazei materiale, a cererii turistice, prin masurarea volumului si a dimensiunilor circulatiei turistice.

3.1 Organizarea activitatii turistice in zona

In judetul Valcea, activitatea    se desfasoara prin intermediul unor societati comerciale aflate in statiunile balneo-climaterice si in Municipiul Ramnicu Valcea.

S.C. SIND Romania detine o serie de filiale in judetul Valcea:

Filiala Voineasa din statiunea cu acelasi nume are locuri de cazare in hoteluri (Bradisor, Lotrisor, Lotru, Poienita, Vidruta, Voinesti) si in vile;

Filiala Caciulata din statiunea Caciulata;

Filiala Olanesti cu locuri de cazare in hotelul Parang;

Filiala Govora are in subordine hotelul Oltenia.

S.C. GOVORA S.A. activeaza in orasul Govora si detine locuri in hotelurile: (Govora, Palace, Parc, Zorilor), in vile si casute;

S.C. CALIMANESTI-CACIULATA S.A. detine locuri in hoteluri (Caciulata Valcea, Motelul Cozia, vile si casute);

S.C. OLANESTI S.A. detine un numar important de vile, hotelul Olanesti;

S.C. ALUTUS S.A. include hotelurile Alutus si Capela, cabana Caprioara, Campingul Ostroveni din Ramnicu Valcea, si bungaloul din Ocnita si casute.

3.2. Cazarea turistica

Componenta principala a bazei tehnico-materiale, cazarea turistica, prin numarul sau important de locuri si prin structura acestora, constituie un puternic sprijin pentru intreaga activitate turistica a judetului Valcea. Are ca obiectiv asigurarea nevoilor de odihna a turistilor. Cazarea turistica se face in cele mai variate forme, de la hoteluri si vile turistice pana la hanuri si campinguri.

Din punct de vedere topologic unitatile de cazare ale judetului Valcea se compun din unitati de tip: hoteluri, moteluri, hanuri, vile turistice, bungalouri, cabane, campinguri, tabere de elevi si pensiuni. In ceea ce priveste evolutia retelei unitatilor de cazare turistica si a capacitatii de cazare turistica in perioada 2000 -2004 aceasta se prezinta astfel in judetul Valcea.

Tabel nr. 1

Structuri de primire turistica in perioada 2000 - 2004 in judetul Valcea

Nr. unitati

Sursa I.N.S.S.E.

Din datele tabelului nr. 1 rezulta ca activitatea de turism in judetul Valcea se desfasoara in 2004 in 189 de structuri de primire turistica, pe urmatoarele tipuri de unitati: 34 hoteluri (17,98% din total), 5 moteluri (2,64% din total), 39 vile turistice (20,63% din total), 3 cabane (1,58% din total), 102 pensiuni (53,96% din total) si 6 tabere de elevi si prescolari (3,17% din total).

Se observa o crestere accentuata a numarului total de structuri de primire turistica in anii 2003 si 2004. Astfel in anul 2004 acesta a fost de 189 de unitati, comparativ cu anul 2002 inregistand o crestere de 2,05 ori.

Dupa categoria de confort, distributia structurilor de primire turistica este prezentata in tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2

Structuri de primire turistica pe categorii de confort in anul 2004

Sursa I.N.S.S.E.

Dupa cum se observa 17,46% din totalul structurilor de primire turistica sunt unitati de o stea; 51,32% sunt unitati de doua stele; 13,75% sunt unitati de trei stele; 1,58% sunt unitati de patru stele, iar 15,87% sunt unitati neclasificate pe stele.

Graficul nr. 2

Tabel nr. 3

Capacitatea de cazare turistica existenta in judetul Valcea

in perioada 2000 - 2004 pe tipuri de unitati

Sursa: I.N.S.E.

Se poate afirma din punct de vedere a capacitatii de cazare existente aceasta a cunoscut o crestere accentuata in anul 2004 fata de anul 2001 de la 6031 la 7732 locuri, ceea ce reprezinta o crestere cu 28%.

Graficul nr. 3

Pe judete, cea mai mare pondere a capacitatii de cazare in functiunr (20,9%) o detine judetul Constanta. Urmeaza apoi judetul Brasov (7,2%), Municipiul Bucuresti (6,3%), judetul Prahova (6,0%), judetul Bihor (5,4%), judetul Valcea (4,7%), restul fiind detinuta de celelalte judete.

Ponderea detinuta de judetul Valcea pe total tara in ceea ce priveste capacitatea de cazare

Capacitatea de primire turistica in functiune in judetul Valcea in perioada 2000 - 2004 pe tipuri de unitati

Locuri - zile

Sursa: I.N.S.S.E.

Conform datelor publicate de Comisia Nationala pentru Statistica, la nivelul anului 2004, judetul Valcea se situa pe locul 6 (dupa Constanta, Brasov, Bucuresti, Prahova, Bihor), in ceea ce priveste capacitatea de cazare turistica in functiune.

Graficul nr. 5

PAUZA

3.3. Analiza echipamentelor de alimentatie

Serviciile de alimentatie publica fac parte din categoria serviciilor de baza oferite turistilor. In practica specialistii se lovesc de o problema: separarea serviciilor de alimentatie pe doua categorii distincte de consumatori, turisti si rezidenti. In final s-a ajuns la un compromis, considerandu-se ca servind nevoile turistilor toate unitatile amplasate in incinta hotelurilor si cele din statiuni turistice si adresandu-se rezidentilor cele amplasate in restul localitatilor. Serviciile de alimentatie trebuie sa fie prezente in toate momentele cheie ale derularii vacantei, respectiv in mijlocul de transport, la locul de petrecere al vacantelor si la punctele de agrement.

Reteaua unitatilor de alimentatie din judetul Valcea este foarte diversificata, fiecare statiune dispunand de numeroase restaurante, patiserii, braserii, bufete, terase, cofetarii etc.

De mare popularitate se bucura restaurantele cu specific dar mai ales cele care ofera gastronomie locala. Aceste unitati de alimentatie sunt clasificate pe categorii de confort satisfacand cele mai diverse gusturi si preferinte.

Un obiectiv care trebuie avut in vedere in acest domeniu este pregatirea cadrelor care activeaza in alimentatia publica: ospatari, bucatari etc. Luand in considerare ca in Calimanesti exista un liceu care pregateste personal in turism, se poate aprecia ca in judetul Valcea forta de munca din alimentatia publica v-a intruni conditiile impuse in acest domeniu.

In judetul Valcea exista urmatoarele societati comerciale: S.C.ALUTUS S.A., S.C. AMIR EXIM S.R.L., S.C. BAILE GOVORA.S.A., S.C. CALIMANESTI-CACIULATA S.A., S.C. OLANESTI S.A., S.C. SIND ROMANIA S.A., S.C. COZIANA.S.A, S.C. FILIP S.R.L., S.C. INDACOM S.A., S.C TURIMEX S.R.L.

Situatia la sfarsitul anului 2004 este urmatoarea:

24 TREPTE - Valcea

Tip: Café - bar

Specific: international

Adresa: Ramnicu Valcea, str. Nicolae Balcescu 2

Telefon: 0250 749 782

Fax: 0250 749 782

ALUTUS - Valcea

Tip: restaurant

Specific: romanesc

Adresa: Scuarul Mircea cel Batran 2

Telefon: 0250 736 601

Fax: 0250 736 601

Belvedere - Valcea

Tip: bar restaurant

Specific: romanesc

Adresa Ramnicu Valcea, Str. Carol I, nr. 11

Telefon: 0250 732 322

Fax: 0250 732 322

Braseria Senator - Valcea

Tip: Café - bar

Specific: romanesc

Adresa: Ramnicu Valcea, Scuarul Mircea cel Batran, nr. 2

Telefon: 0250 736 601

Fax: 0250 736 601

Capela - Valcea

Tip: Café - bar

Specific: international

Adresa: Ramnicu Valcea, Al. Castanilor, nr.10

Telefon: 0250 748 906

Fax: 0250 748 906

Casa Verde - Valcea

Tip: restaurant

Specific: romanesc

Adresa: str. Dan Basarab, nr. 5

Telefon: 0250 731 962

Fax: 0250 731 962

Eclipsa - Valcea

Tip: restaurant -pizzerie

Specific: international

Adresa: Calea lui Traian, nr. 207

Telefon: 0250 742 940

Fax: 0250 742 940

Everest 2000 - Valcea

Tip: restaurant - pizzerie

Specific: international

Adresa: Marasesti, nr. 2

Telefon: 0250 745 735

Fax: 0250 745 735

Gemina - Valcea

Tip: bar restaurant

Specific: romanesc

Adresa: Ramnicu Valcea, Col. Badescu, nr.20

Telefon: 0250 735 101

Fax: 0250 735 101

Hanul Haiducilor - Valcea

Tip: Café - bar

Specific: international

Adresa: Ramnicu Valcea, Calea lui Traian, nr.206

Telefon: 0250 717 956

Fax: 0250 717 956

Jetset - Valcea

Tip: Café - bar

Specific: international

Adresa: Ramnicu Valcea, str. Mircea Eliade, nr. 15

Telefon: 0250 731 773

Fax: 0250 731 773

OK - Valcea

Tip: restaurant pizzerie

Specific: romanesc

Adresa: Ramnicu Valcea, str. Gen. Praporgescu, nr.5

Telefon: 0250 735 050

Fax: 0250 735 050

Parc - Valcea

Tip: Café - bar

Specific: romanesc

Adresa: Ramnicu Valcea, Calea lui Traian, nr. 114

Telefon: 0250 739 515

Fax: 0250 739 515

Riviera valceana - Valcea

Tip: Café - bar

Specific: international

Adresa: Ramnicu Valcea, Calea lui Traian, nr. 192

Telefon: 0250 742 638

Fax: 0250 742 638

Seytour - Valcea

Tip: bar - restaurant

Specific: romanesc

Adresa: Ramnicu Valcea, str. Petrache Poienariu, nr.2

Telefon: 0250 713 354

Fax: 0250 713 354

The cornner bar and grill

Tip: bar - restaurant

Specific: international

Adresa: Ramnicu Valcea, Str. Stirbei Voda, nr. 5

Telefon: 0250 713 354

Fax: 0250 713 354

Union - Valcea

Tip: bar- restaurant

Specific: romanesc

Adresa: Ramnicu Valcea, Calea lui Traian, nr. 114, bl. L

Telefon: 0250 737 659

Fax: 0250 737 659

Vital - Valcea

Tip: pizzerie

Specific: international

Adresa: Ramnicu Valcea, str. Mihai Viteazul, nr. 20

Telefon: 0250 732 051

Fax: 0250 732 940

Vulturul - Valcea

Tip: restaurant pizzerie

Specific: international

Adresa: str. G-ral Magheru, nr.14

Telefon: 0250 730 880

Fax: 0250 730 880

Zavoi - Valcea

Tip: restaurant

Specific: romanesc

Adresa: Ramnicu Valcea, Str. Stirbei Voda, Parc Zavoi

Telefon: 0250 738 576

Fax: 0250 738 576

Zimbrul - Valcea

Tip: Café - bar

Specific: romanesc

Adresa: Ramnicu Valcea, str. Regina Maria, nr.2

Telefon: 0250 733 805

Fax: 0250 733 805

Cofetarii - Cafenele

Cafeneaua Cofetarie Boromir

Adresa: Scuarul Mircea cel Batran, nr. 9

Telefon: 0250 735 359

Femina

Adresa: Calea lui Traian, nr. 129

Telefon: 0742 155 444

OK

Adresa: str. G-ral Magheru, nr. 3

Telefon: 0250 733 730

Trenuletul

Adresa: str. G-ral Magheru, nr.1 / str. Maior Popescu

Telefon: 0250 732 626 / 0250 735 363

3.4. Baza de tratament

In statiunile din judetul Valcea exista o baza de tratament integrata in baza de cazare.

Baza de tratament analizata in fiecare statiune a judetului Valcea se prezinta astfel: Calimanesti, incluzand si statiunea Caciulata, atestat documentar in anul 1386, este situata pe malul drept al Oltetului, intr-un minunat cadru natural.

Este o statiune balneoclimaterica permanent situata pe DN7, la 18km de Ramnicu Valcea, la altitudinea de 260m.

Frumoasa statiune dispune de izvoare reci si fierbinti care tasnesc de la o adancime de 1200m si sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adancime. Apele minerale ale statiunii Climanesti - Caciulata sunt atermale, iesind din pamant la o temperatura de 5-15 C cu exceptia izvorului Bivolari, care este mezotermal cu o temperatura de 19 - 23 C.

Din punct de vedere al compozitiei chimice apele minerale sunt: sulfuroase, clorosodice, calcice, magnezice, bromurate si iodurate.

Unele din izvoarele cu ape minerale atermale si termale se folosesc pentru cura interna iar altele sub forma de bai minerale. Pulverizatii, inhalatii, irigatii in tratamentul intern al afectiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice si intestinale sau in cura externa (bai calde sau reci), in bolile terapeutice, echivaland cu cele din Aix - les Baines, Eaux - Banes sau Baden Baden.

Pentru a evidentia calitatile terapeutice ale acestor ape, trebuie sa amintim ca doctorul francez, Joseph Caillat care in 1854 a poposit o vreme pe meleagurile valahe, a procedat in anul 1859 la analiza apelor minerale de la Calimanesti, iar in anul 1869 Imparatul Frantei, Napoleon al III-lea la recomandarea doctorului Carol Davilla s-a tratat cu apa minerala dusa cu diligenta de la izvoarele din Calimanesti.

Functionarea statiunii este in regim permanent existand doua baze de tratament cu peste 5000 proceduri pe zi ce functioneaza in cadrul hotelurilor apartinand de S.C. Calimanesti - Caciulata S.A. Aceste baze de tratament sunt dotate cu aparatura medicala moderna ceea ce a contribuit la un aflux permanent de turisti.

Dotari: instalatii pentru bai calde cu ape minerale in cada si piscina, piscine descoperite cu ape termale sulfuroase, buvete pentru cura interna, cu ape minerale; instalatii pentru aerosol si inhalatii; electroterapie si hidroterapie, sali de gimnastica medicala, plaje pe malul Oltului, sanatoriu pentru copii cu sechele de hepatita epidemica.

Baile Olanesti - statiune situata la poalele muntilor Carpati, la 20 km nord-vest de Ramnicu Valcea este singurul loc din tara unde se efectueaza tratament pentru desensibilizarea organismului la bolnavii cu diverse afectiuni alergice, prin injectii cu apa mineralizata izotona; de asemenea apele minerale bogate in substante multiple fac adevarate minuni in tratarea unui spectru larg de afectiuni in cura interna si externa ale tubului digestiv, rnichilor si cailor urinare, boli de nutritie, afectiuni ale pielii, ale sistemului nervos periferic, ale bolilor profesionale.

Calitatea curativa a apelor cu o mineralizare de 3 -18 grame/litru rivalizeaza cu cele ale unor statiuni de peste hotare: Hall Weissbaden, Aix - la Chapelle, Aix les Bains, Baden Baden sau Karlovy - Vary.

Apele minerale de la Olanesti au fost analizate din punct de vedere chimic inca din anul 1830. In anul 1873 au fost medaliate cu aur la Expozitia Internationala de la Viena.

Baile Govora este un oras predominant balneoclimateric si turistic de interes national. Statiunea este asezata la o altitudine de peste 360m, la adapostul unor dealuri impadurite de fag si stejar, intr-un climat puternic ionizat.

Baile Govora este singura statiune din Romania unde raportul dintre aerionii pozitivi si cei negativi este egal cu 1.

Apele minerale clorosodice, iodate, bromurate, sulfuroase, slab concentrate ca si namolul mineral sunt indicate in tratamentul aparatului locomotor, respirator, O.R.L., sistemul nervos periferic. Infiintata in anul 1886, statiunea Baile Govora este considerata una dintre cele mai bogate statiuni in ape iodurate si bromurate din lume, a doua in Europa.

Este unica statiune din tara in care se afla ape minerale cu o compozitie chimica diferentiata ca: ape sarate iodurate, bromurate, sulfuroase foarte concentrate, izvoare crenoterapie cu ape hipotone, sulfuroase, bicarbonate, sodice, calcice si magneziene. Apele izvoarelor de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate in bicarbonati.

Dotari: instalatii pentru bai calde cu ape sulfuroase si iodate, instalatii pentru impachetari cu namol, bai cu acid carbonic, ultra -sono - aerosoli, Sali de cultura fizica medicala, instalatii pentru fizioterabie si buvete pentru cura interna.

Statiune sezoniera de interes local subordonata medical Bailor Govora.

Ocnele Mari, foloseste ca factori naturali de cura apele minerale hipotone, atermale, acumulate in fostele guri de ocna de sare parasita si namolul sapropelic fosil. Apele minerale, clorurate, sodice, de mare concentratie sunt folosite exclusiv in cure exclusiv externe in cadrul bazinelor bailor reci de la Ocnele Mari si Ocnita. Namolul sapropelic fosil, utilizat sub forma de impachetari si bai la Ocnele Mari, se recolteaza din vechile lacuri sarate, mici astazi, colamtate prin depunerea sarurilor combinate cu diferite microorganisme si diferite materiale.

Apele minerale, clorurate, sodice concentrate si namolul sapropelic fosil sunt utilizate in tratarea urmatoarelor afectiuni: bolile aparatului locomotor, bolile oaselor si muschilor, bolile sistemului nervos periferic si bolile aparatului genital feminin.

Statiunea balneoclimaterica permanenta Voineasa se intinde pe o suprafata de 15ha, fiind amplasata pe valea raului Lotru, la poalele muntelui, pe platoul "Poduri", la o altitudine de cca. 650m fata de Marea Neagra. Localitatea a devenit statiune, cea mai importanta de pe Valea Lotrului dupa terminarea lucrarilor la hidrocentrala Ciunget - Lotru. Dar localitatea este mult mai veche fiind atestata pentru prima data intr-un hristov al lui Neagoe Basarab, pe la 1520.

Voineasa este renumita si pentru baza sa de tratament pentru diverse afectiuni ale sistemului nervos, afectiunilor respiratorii, surmenajului si anemiilor.

Mijloace de agrement

Agrementul turistic poate fi definit ca fiind ansamblul mijloacelor si formelor capabile sa asigure turistului si nu numai, o stare de buna dispozitie, sa dea senzatia unei alegeri excelente.

Agrementul turistic trebuie sa raspunda atat nevoilor turistului cat si agentilor economicio pentru care reprezinta o sursa de crestere a incasarilor si a competitivitatii unitatilor turistice.

Pentru ca serviciile de agrement sa raspunda nevoilor turistilor trebuie indeplinite trei conditii:

1. existenta unor echipamente adecvate;
2. personal cu pregatire adecvata;
3. existenta unor programe de agrement

Baza tehnico-materiala de agrement cuprinde o gama de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea placuta a tampului liber. In fiecare statiune din judetul Valcea exista mijloace destinate distractiei cum ar fi: cluburi, sali de jocuri, baruri si restaurante, popicarie mecanica si bowling. Pe langa acestea mai exista si terenuri de sport, bazine de inot, unele cu ape termale, posibilitati de pescuit sportiv, sporturi nautice. Exista, de asemenea posibilitatea organizarii de drumetii in imprejurimi, excursii cu autocarul pe Valea Oltului si in alte obiective turistice.

Zona turistica a Valcei prezinta numeroase locuri de agrement, fiecare oras avand frumoase si odihnitoare parcuri. La Ramnicu Valcea, oras imbracat in verdeata exista un minunat loc de agrement, parcul Zavoi, aproape de centrul orasului. In el sunt numerosi arbori seculari, izvoare cu apa potabila si sulfuroasa, iar prin canalizxarea unui brat al raului Olanesti, in parc este amenajat un parc de agrement si un strand. Parcuri si zone verzi se gasesc si in Calimanesti (Ostrov). Olanesti, Govora, Ocnele Mari.

Capitolul 4

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE SI PREVIZIUNEA EVOLUTIEI VIITOARE

Capitolul 5

SOLUTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI VALCEA

5.1 Masuri generale de imbunatatire a activitatii turistice a judetului Valcea

Conceperea unui program de valorificare superioara a potentialului turistic trebuie sa porneasca de la adevarata realitate existenta in judet ca propunerile de revigorare si dezvoltare a turismului sa aiba sorti de izbanda. Acest program trebuie sa urmareasca imbunatatirea calitatii produsului turistic si diversificarea lui, crearea unei imagini pozitive in randul potentialilor turisti printr-o activitate sustinuta de marketink si promovare.

Plecand de la echipamentele de cazare turistica de care dispune judetul Valcea putem concluziona ca aceste conditii oferite turistilor sunt necorespunzatoare, din oferta hoteliera inregistrata reiese ca 1,58% sunt hoteluri de 4 stele, 13,75% sunt unitati de cazare de 3 stele, 51,32% de 2 stele, 17,46% sunt unitati de 1 stea, iar restul de 15,87% neclasificate.

Caracterul sezonier al ofertei se reflecta prin aceea ca peste 45% din capacitatea de cazare turistica este oferita de baze sezoniere, cele mai multe dintre acestea nefiind echipate pentrua functiona in tot timpul anului.

In ceea ce priveste distribuirea cererii in functie de tipul structurilor de primire se poate afirma ca cererea este dominata de hoteluri si vile turistice. Cererea are un varf semnificativ in perioada de vara ceea ce ii confera un caracter sezonier.

Depasirea acestor dificultati necesita investirea de resurse financiare, materiale si umane in turism si in sectoarele adiacente, dupa niste obiective clare care sa permita o abordare planificata:

• In judet exista zone de atractie turistica in care unitatile de primire lipsesc cu desavarsire. Este cazul zonei subcarpatice unde se afla o serie de manastiri, care constituie obiective de mare valoare in circuitul turistic. In aceasta zona este necesara construirea unor moteluri unde turistii in pelerinaj ar putea inopta sau petrece un weekend. Un caz aparte il constituie Manastirea Frasinei unde fluxul de turisti este foarte mare tot timpul anului.

Avand in vedere ca manastirea se afla doar la 20km de Municipiul Ramnucu-Valcea constructia unui mini hotel sau camping ar fi binevenita putand fi si un minunat loc de petrecere al timpului liber de catre locuitorii zonei urbane (Ramnicu - Valcea, Calimanesti);

• Imbunatatirea nivelului de cazare turistica si a altor facilitati a caror stare proasta rezulta din lipsa de reinvestitii si modernizari. Facilitati ce s-ar putea acorda turistilor sunt reprezentate de posibilitatea practicarii sporturilor si recreerii, spectacolelor si chiar posibilitatea ca trustul sa-si efectueze micile cumparaturi din magazinul unitatii de cazare conferind acestei activitati un caracter placut a timpului liber.
• Noile unitati de cazare, in special hotelurile, sa dispuna de o capacitate de cazare cuprinsa intre 40 - 60 de paturi, deoarece o unitate de dimensiuni mai mici nu necesita o investitie foarte mare, sunt mult mai profitabile si mai usor de administrat. Aceste viitoare unitati trebuie sa respecte normele de protectie a mediului si de integrare in peisajul zonei;
• Avand in vedere specificul de baza al statiunilor din judetul Valcea si anume tratamentul balnear, un accent deosebit trebuie pus pe dotarea acestora cu o baza moderna, de mare eficienta. Aceasta trebuie sa ofere conditii optime de utilizare complexa a factorilor naturali de cura, pe baza rezultatelor obtinute in cadrul cercetarii stiintifice medicale. Climatul propice al acestor statiuni cu temperatra medie a lunii iulie de 20 - 22s C umiditate relativa, aerul bogat in aerosoli de padure si sare, apele minerale, vanturile slabe, iernile blande, trebuie valorificate din plin in sensul cresterii numarului de turisti care viziteaza aceste statiuni;
• Amplificarea activitatii de iformare a turistilor prin materiale publicitare (harti turistice, pliante, brosuri), cu privire la destinatie si circuitele turistice ale judetului Valcea.

Acestea trebuie distribuite prin contracte de colaborare, la marile agentii de turism din tata, la oficii de posta si la ghiseele de informatii turistice la froniere. Pe teritoriul judetului trebuie amplasate panouri cu harti care sa prezinte atractiile locale, zonele pitoresti si locurile de interes acolo unde exista un trafic intens. De asemenea, ar fi necesare implantarea unor ghisee cu informatii turistice, cu un design atragator usor de observat si identificat, eventual amplasat langa o statie de benzina, service auto;

• In domeniul transportului: modernizarea soselelor, a echipamentelor tehnice ale drumurilor (telefoane, grupuri sanitare), modernizarea trenurilor (vagon - dus, vagon - club);
• In domeniul serviciilor: generalizarea rezervarii informatice, extinderea room - service, instituirea unui set de servicii obligatorii si de un anumit nivel calitativ;
• In domeniul politicii de pret si promovare: renuntarea la cresterea preturilor fara imbunatatirea ofertei, manevrarea pretului ca un element mobil de marketing, cointeresarea lucrarilor (procent de incasari), imbunatatirea programelor publicitare, participarea la manifestari nationale si internationale cu caracter de publicitate, lansare pe pietele netraditionale;
• In domeniul potentialului turistic initierea unor lucrari de conservare a resurselor turistice (de restaurare a celor degradate, paralel cu inlaturarea cauzelor ce afecteaza in mod negativ aceste resurse), identificarea unor noi resurse, dimensionarea optima in consumul celor neregenerabile (unele resurse balneare, stimularea formelor de turism de vanatoare);
• In domeniul cooperarii nationale si internationale cresterea numarului de contracte cu firme touroperatoare de prestigiu din tara si din strainatate in vederea reluarii de catre acestea a actiunii de atragere a turistilor, initierea de tratative privind cooperarea cu firme specializate la echiparea unor statiuni balneare, cooperarea cu firme de renume in vederea dotarii cu cazinouri, night - cluburi, parcuri de distractie.

5.1.1. Strategii de marketing pentru turismul judetului Valcea

Turismul intern al Romaniei a suferit o descrestere semnificativa din 1989 datorita libertatii de a calatori in afara granitelor tarii, cresterii concurentei bunurilor de consum din import in cadrul venitului disponibil, constrangerilor de natura economica.

Obiectivul urmarit este acela de a incuraja populatia locala si din imediata vecinatate a judetului, sa-si petreaca vacantele in cadrul judetului si de a face sa creasca partea din venitul disponibil cheltuita pentru turism, punandu-se accent pe produsele culturale, istorice si naturale. Un rol important in promovarea turismului valcean il au agentiile de turism licentiate (AG. ALUTUS, AG. METAXA, AG. METAXA, AG. EXTUR, etc.) pentru realizarea urmatoarelor prioritati :

• Promovarea zonelor de odihna si recreere in cadrul judetului ;
• Organizarea si promovarea unor programme turistice, care sa stimuleze cererea turistica, ca de exemplu :

- drumul vinului - in variantele 2-4 zile cu programe speciale de degustari de vinuri;

- drumul vrajitoarelor - program ezoteric in mediul rural, ce cuprinde un periplu de ghicitoare, descantatoare sau vrajitoarele oltence;

- acasa la marii mesteri populari - cojocari, cruceri, tesatori de covoare si scoarte oltenesti, olari, mesteri ai instrumentelor populare traditionale: ocarina, drambe, nai;

• Promovarea si incurajarea turismului de tineret in perioadele de vacanta;
• Profesionalism in acordarea unor informatii cu privire la anumite zone turistice.

Avand in vedere tendinta indicatorilor analizati "Numar de turisti cazati" si "Numar de innoptari" activitatea de publicitate trebie aplificata la maxim pentru a sustine sensul acestor tendinte.

O componenta esentiala a unui program de marketing reusit ar constitui o serie de materiale publicitare de calitate care sa satisfaca diversele cerinte ale agentiilor de turism si ale consumatorilor intr-un mod care sa convinga cu privire la credibilitatea destinatiei respective:

Brosuri cu informatii la destinatiile turistice care sa nu depaseasca 20 de pagini si sa furnizeze informatii despre zona turistica a judetului Valcea si date caracteristice despre produsele turistice principale. Scopul brosurii este de a construi o imagine deci continutul sau va fi vizual intr-o proportie de 60%.

Brosuri de interes special care sa acopere urmatoarele subiecte:

frumusetile muntilor vara si iarna

patrimoniul cultural, istoric (muzee, prezentarea unor costume populare pe care oamenii de varsta a treia le poarta cu mandrie la diferite evenimente din viata satului);

Lacul Vidra;

Localitatile Balneo - climaterice.

Fiecare brosura va avea forma unui pliant cu cateva pagini, tiparit in patru limbiS engleza, franceza, spaniola si germana.

gama de articole gratuite pe care sa figureze sigla si mesajul promotional.

Aceste articole pot fi: cesti de cafea care sa fie lasate la agentiile turistice, pixuri, port-chei, pungi din plastic distribuite cu ocazia diferitelor manifestari;

infiintarea unor mici puncte de vanzare a unor materiale in cadrul agentiilor de turism pentru a facilita promovarea efectiva a zonei: etichete de lipit pe geamuri, articole decorative etc.

Pentru buna desfasurare a activitatii turistice fiecare agentie de turism trebuie sa dispuna de un ghid al unitatilor de cazare cu detalii despre amplasarea acestora, standarde, facilitati, servicii si detalii de contactare (telefon, fax).

Aceste materiale publicitare trebuie alese in functie de gradul lor de expunere atentiei consumatorilor pe parcursul obisnuit al unei zile. O posibilitate ar constitui - afisele din statiile de autobuz, in orasele judetului, de-a lungul traseelor auto si de cale ferata, in asociatie cu reclamele din ziare si reviste. Scopul este acela de a aduce numele judetului Valcea si posibilitatile turistice, in atentia cat mai multor oameni posibili si cat mai des, pentru a imprima o imagine favorabila destinatiilor turistice.

Efectul programului de publicitate va fi cu atat mai mare daca este insotit de un volum considerabil de programe editoriale despre turismul valcean in ziare si reviste si la televiziunea locala, care poate deveni o componenta esentiala a acestui demers.

Concomitent cu modernizarea intregii infrastructuri a turismului este necesara cooperarea unor instalatii de agrement corespunzatoare tipului de unitate de primire, modernizarea celor existente, astfel incat intreaga baza tehnico-materiala a judetului Valcea sa se situeze la standardele mondiale.

5.1.2. Promovarea unor forme de turism

STUDIU DE CAZ

AMENAJAREA TURISTICA A STATIUNII OBARSIA LOTRULUI

Identificarea zonei si alegerea tipului de amenajare

Valea Lotrului si muntii invecinati detin un potential turistic montan de mare complexitate si varietate, care ofera multiple posibilitati de valorificare in turism. Se impun astfel aspectele peisagistice montana si alpina, formele glaciare salbatice si spectaculoase asemanatoare celor din Alpi (cu circuri si vai glaciare, abrupturi tapate cu grohotisuri si stancarii, creste si varfuri piramidale), defileul si cataractele Lotrului si de pe alti afluenti, rauri si lacurile glaciare de mare frumusete de la Obarsia Lotrului, lacurile de acumulare (Vidra, Petrimanu, Galbenu, Malaia, si Balindru) ce imbogatesc valentele peisagistice si paleta de folosinta (pescuit sportiv, agrement nautic, plaja), importantul fond cinegetic (urs, mistret, cerb, caprior, capra neagra) si piscicol, amplu domeniu sociabil din Muntii Latoritei, bioclimatul tonic si stimulent, tezaurul etnofolcloric din satele de munte, hidrocentralele din zona, intre care Ciunget Lotru, cea mai mare de pe raurile interioare ce poate fi vizitata.

Aceste variate si bogate resurse turistice favorizeaza dezvoltarea unor variate forme de turism ce se circumscriu turismului montan: sportul de iarna, odihna si recreere, drumetie montana si cunoastere, alpinism, vanatoare si pescuit sportiv. De aceea se propune realizarea unei amenajari plurivoce pe Valea Lotrului, la Obarsia Lotrului, pe actualul teren ocupat de casute.

Selectia zonei

Cadrul natural

Obarsia Lotrului este situata in nordul judetului Valcea pe Valea Lotrului. Principala cale de acces este DN7A care, pe Valea Lotrumui - Manileasa, face legatura, prin renumita, "Transalpina" cu DN67C care traverseaza de la sud la nord la peste 2200m altitudine, muntii cu valoroase arii turistice limitrofe si anume: Muntii Parang, Muntii Cindrelului, Muntii Sureanu cu cetatile dacice si culoarul Muresului, Valea Jiului si Tara Hategului. De asemenea, se poate ajunge si pe calea ferata Piatra Olt - Ramnicu Valcea - Sibiu, coborand in statia Lotru si de aici cu mijloace de transport auto.

Zona propusa pentru amenajare se afla pe pitoreasca Vale a Lotrului, puternic adancita in Muntii Lotrului (2244m) la nord si Muntii Latoritei (2063m) la sud.

Desi e temperat continentala, clima are anumite nuante ce se suprapun treptelor de relief. Astfel, in zona inaltimilor de peste 2000m temperatura medie anuala este de 0˚ C, vanturile sunt puternice.

Principalele rauri care strabat zona sunt Lotru si Latorita si afluentii acestora. Pe aceste rauri sunt amenajate lacurile de acumulare, Vidra si Malaia, pe Lotru, Galbenu si Petrimanu pe Latorita.

In muntii Lotrului si Latoritei si pe Valea Lotrului exista o flora variata, de mare importanta stiintifica: laricele, zada, zambrul si tisa, bulbucii de munte etc.

De asemenea, se intalneste un mare numar de specii de animale, unele valoroase, ocrotite de lege: acvila de munte, cocosul de munte, capra neagra, rasul, ursul, capriori, iepuri etc.

Principalele rezervatii ce pot fi vizitate in zona sunt: Rezervatia naturala Latorita, comuna Malaia, unde se intalnesc exemlare naturale de larice; Jnepenisul Stricatul din Muntii Lotrului unde se cantoneaza o forma cinegetica valoroasa; Jnepenisurile Miru - Bora din Muntii Latoritei, comuna Voineasa.

Zona propusa pentru amenajare dispune de alimentare cu energie electrica si se poate alimenta cu apa potabila si menajera. In toate situatiile sunt necesare lucrari de infrastructura generala si dotari tehnico-edilitare, inclusiv de protejare si conservare a mediului.

La Obarsia Lotrului cazarea se face in casute, in care se pot instala 187 de turisti ceea ce este foarte putin in comparatie cu resursele turistice de care dispune zona.

Posibilitati de cazare mai exista in statiunea Vidra (17km distanta de Obarsia Lotrului), care se afla in curs de conturare. Aceasta statiune dispune de 1100 locuri.

Determinarea gradului de atractivitate

Aprecierea valorilor turistice din zona se face prin determinarea indicelui de atractivitate, metoda care surprinde influenta fiecarui element al ofertei.

Indicele de atractivitate se determina dupa formula.

I = ΣqiCi, unde:

I - indicele de atractivitate

qi - ponderea la unitate a fiecarui element al ofertei

Ci - nivelul calitativ al alementelor ofertei

I = 1,2,n

C = 1, pentru nivel calitativ scazut

C = 2, pentru nivel calitativ mediu

C = 3, pentru nivel calitativ inalt

Determinarea indicelui de atractivitate a zonei propuse pentru amenajare turistica

I = 2,68

Valoarea indicelui de atractivitate fiind de 2,68 rezulta ca zona este atractiva din punct de vedere turistic.

Determinarea capacitatii optime de primire

Necesitatea corelarii eforturilor de valorificare a potentialului, cu protejarea mediului si asigurarea unui complex economic, social, ecologic al zonei impune determinarea maarimii optime a localizarilor.

Cp = SxK/N 12, unde:

Cp - capacitate optima de primire

S - suprafata supusa amenajarii

K - indice de utilizare

N - norma de spatiu pentru o persoana

In suprafata totala ce se propune spre amenajare se vor putea desfasura urmatoarele activitati turistice:

• Picnic - suprafata aferenta de 2ha;
• Sporturi de iarna - suprafata aferenta de 20ha;
• Sporturi de vara - suprafata aferenta de 1,5ha;
• Plaja - suprafata aferenta de 1500 de mp;
• Plimbari in parc - suprafata aferenta 1ha;
• Pescuit sportiv - suprafata aferenta de 5000mp.

Tabelul nr. 13

Determinarea capacitatii optime de primire

Capacitatea optima de primire totala a statiunii este de 14311 turisti.

Determinarea domeniului schiabil

Decizia de amenajare a unei statiuni de sporturi de iarna se bazeaza, in principal, pe evaluarea domeniului schiabil si, in funtie de acestea, a capacitatii optime de primire.

Dimensiunile domeniului schiabil se exprima prin lungimea partiilor, latimea acestora, diferenta de nivel, panta, debitul etc. Fata de aceste elemente se determina numarul maxim de schiori si corespunzator dimensiunile si structura echipamentelor de cazare, alimentatie, agrement, transport cablu.

Capacitatea optima de primire a partiilor de schi 13 exprima densitatea schiorilor pe o partie la un moment dat si se determina cu ajutorul modelului:

D x L

Q =----------, unde:

Z

----------

H

D = debitul orar mediu calculat in functie de viteza schiorului si distanta minima de siguranta intre doi schiori;

L = coeficient de corelatie a debitului in functie de latimea partiei;

Z = diferenta medie de nivel pe care o coboara un schior intr-o zi, in functie de tehnica si performantele sale;

H = diferenta de nivel a partiei luata in calcul.

Latimea partiei va fi de 30m, iar partia va fi amenajata pentru schiori incepatori si in formare. Inclinatia pantei este sub 45 grade m, iar diferenta de nivel fiind de cca. 800m.

12 x1

Q = ----- ----- ---- = 19,2 schiori

500

800

Elaborarea conceptiei de amenajare

Conturarea si dezvoltarea acestei statiuni se poate realiza pe locul actualelor dotari turistice ( cabana Obarsia Lotrului), unde beneficiaza de o pozitie favorabila fata de caile de comunicatie, dar si de conditii de relief deosebite.

Statiunea poate fi dezvoltata ca o statiune turistica montana bivalenta pentru sporturi de iarna si turism estival. De aceea, dotarile si amenajarile se vor efectua astfel incat sa raspunda atat cerintelor din sezonul de iarna cat si celor din sezonul de vara.

Structura de primire va fi formata din:

• 2 hoteluri de 2 stele - 200 locuri;
• 4 vile de 3 stele - 80 locuri;
• 1 motel de 2 stele - 50 locuri;
• 1 camping de 1 stea - 160 locuri;
• 1 cabana de vanatoare - 10 locuri.

Alimentatia in statiune se va asigura prin:

• Restaurante in hoteluri cu terase acoperite;
• 1 restaurant cu specific;
• Baruri de zi la bowling;
• 2 baruri de noapte;
• Cofetarii, patiserii.

Capacitatea optima de primire a unitatilor de alimentatie va fi de cca. 400 locuri.

Hotelurile vor cuprinde camere cu paturi matrimoniale si camere cu doua paturi. Mobilierul si lenjeria vor fi de cea mai buna calitate. Mobilierul va fi format din paturi, noptiere, dulap pentru haine, o masuta si doua fotolii. Camerele vor fi dotate cu aparate de radio si televizoare color. Pardoseala va fi acoperita cu mocheta de culoare bej, iar draperiile vor avea aceeasi nuanta cu mocheta.

Vilele vor fi constituite din camere cu doua si trei paturi. Camerele vor fi dotate cu grup sanitar propriu. Mobilierul va fi format din paturi, o masuta joasa, noptiere, dulap pentru haine. Mochetele si draperiile vor fi de culoare kaki.

Situat de-a lungul caii rutiere Obarsia Lotrului - Vidra, motelul permite automobilistilor sa aiba, in permanenta, masina la dispozitie. Motelul va fi dotat in camere cu paturi matrimoniale sau doua paturi. Mobilierul va cuprinde pe langa paturi, dulap de haine, o masuta si doua fotolii. Pardoseala va fi acoperita cu mocheta de culoare verde deschis. De asemenea, draperiile vor fi de culoare verde deschis.

Campingul va fi format din suprafete marcate astfel incat sa permita parcarea mijlocului de transport si instalarea cortului. Campingul va fi imprejmuit pentru a nu permite accesul decat prin intrarile stabilite pentru turisti.

Terenul pentru camping va fi bine nivelat si acoperit cu gazon. Vor fi plantati arbori si arbusti astfel incat sa se asigure o umbra confortabila si o ambianta agreabila.

Cabana va fi realizata din lemn si se va compune din cinci camere si o terasa, fiind dotata cu un grup sanitar propriu. In fiecare camera vor fi paturi, o masuta, un dulap pentru haine, un cuier de perete sub forma de coarne de cerb. Langa cabana, la umbra a doi copaci, va fi instalat un hamac.

Unitatile de cazare vor fi prevazute cu instalatie de incalzire centrala si instalatii de aer conditionat. Unitatile de cazare din statiune vor fi conectate la o retea de calculatoare pentru a asigura gestiunea eficienta a locurilor de cazare.

Pentru agrement se vor construi: un club, biblioteca cu sala de lectura, o discoteca si o videoteca, bawling, o sala de jocuri mecanice, sali de biliard, un cinema.

Pentru practicarea sporturilor vor fi amenajate terenuri de sport multifunctionale (volei, tenis,badminton, etc.). In statiune se vor construi un strand care va fi utilizat in sezonul estival. Pentru practicarea sporturilor de iarna se va amenaja o partie de schi, care va fi deservita de instalatii de transport pe cablu (telescaun). Pentru patinaj, pe un teren de tenis se va amenaja un patinoar artificial cu instalatii de iluminat.

In statiune se va amenaja un parc, unde se vor planta castani, flori , se vor constru mici fantani arteziene, se vor amplasa bancute. In parc se va amenaja un loc de joaca pentru copii.

Suprafata pentru picnic va fi acoperita cu gazon si plantata cu arbusti.

In zona destinata turismului de vanatoare se vor amenaja terenurile de vanatoare, castelul de vanatoare, vor fi amenajate punctele de observatie, locurile de panda. Se va amenaja o platforma de expunnere de focuri de tabara.

In fiecare unitate de cazare vor exista pliante cu harta statiunii si posibilitatile de egrement.

Din statiune se vor putea face numeroase drumetii atat in Muntii Lotrului cat si in Muntii Latoritei. Pentru aceasta receptia fiecarei unitati de cazare va pune la dispozitie turistilor harti ale acestor munti. Pentru a facilita accesul in munti marcajele vor fi refacute.

In statiune va functiona un post de radio local care va transmite buletinul zapezii, starea vremii, stiri diverse si unitati comerciale. Astfel va exista un post de politie, o unitate P.T.T.R., bancomate, un birou de turism si o agentie de voiaj, o policlinica si o statie de cazare, farmacie, frizerie - coafura - cosmetica.

In statiune va functiona o statie de benzina care va dispune si de un mic atelier de reparatii auto. De asemenea, vor exista numeroase magazine care vor desface prduse alimentare si nealimentare: paine, mezeluri, branzeturi, bauturi, cafea, dulciuri, legume si fructe, articole sportive, foto, muzica, librarie, difuzare presa.

Din statiune se vor putea achizitiona produse artizanale, realizate in judetul Valcea existand in acest sens puncte de desfacere in incinta unitatilor de cazare.

Pentru realizarea acestei statiuni se propune utilizarea atat a capitalului de stat dar mai ales a capitalului privat. Pentru aceasta se propune incurajarea initiativei particulare prin acordarea unor credite pe termen lung si mediu cu dobanda redusa in scopul investitiilor in domeniul turismului.

5.4.7 Determinarea necesarului de investitii

Sursa: I.C.T.

Pentru construirea hotelului investitia este de:

600 x 200 x 25 = 3 000 000

Pentru construirea motelului investitia este de:

600 x 50 x 22,5 = 675 000

Pentru construirea vilelor investitia este de:

800 x 80 x 30 = 192 000 $

Pentru construirea cabanei investitia este de:

500 x 10 x 15,2 = 76 000 $

Investitia pentru cazare este de 5 671 000 $

In lipsa unor normative de investitii 15 am apreciat celelalte amenajari ca fiind 80% din investitia pentru cazare:

5 671 000 x 1,8 = 10 207 800 $

Investitia totala este de 10 207 800 $

Cu ajutorul unor agentii de turism se va obtine un fond de promovare din partea Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Profesii Liberale si Turism, care va constitui un punct de plecare in asigurarea fondului de investitii necesar realizarii acestui program.

In completarea fondului de promovare asigurat de Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Profesii Liberale si Turism, impreuna cu Primaria si Prefectura judetului Valcea se va expune programul de amenajare a statiunii Obarsia Lotrului, in cadrul unor targuri si expozitii nationale si internationale, unor investitori romani si straini interesati in valorificarea zonei turistice a Muntilor Latoritei.

5.4.8 Masuri promotionale

In vederea realizarii masurilor propuse, statiunea Obarsia Lotrului va trebui lansata atat pe piata turistica interna cat si pe cea internationala. Aceasta presupune desfasurarea unei intense si sustinute activitati de promovare, utilizandu-se cele mai adecvate strategii.

Programul de promovare va avea ca obiective: sa se faca cunoscuta statiunea (notorietatea), formarea unei imagini favorabile a statiunii si cresterea cererii efective pentru Obarsia Lotrului.

Ca modalitati de actiune, putem considera: scoaterea in evidenta a calitatii domeniului schiabil, a calitatii factorilor naturali, a accesibilitatii, precum si a structurilor turistice oferite.

Pe plan international, in cadrul politicii de distributie, produsul turistic Obarsia Lotrului va fi oferit direct agentiilor de turism.

Pentru promovarea si publicitatea statiunii Obarsia Lotrului se va coopera cu agenti economici specializati, care au posibilitatea de a elabora si edita material publicitar (brosuri, pliante, fluturasi). Se va realiza un spot publicitar care va fi difuzat pe postul national de televiziune. Se va realiza o campanie publicitara in revista de specialitate, reviste de divertisment, la radio etc.

O alta posibilitate de realizare a promovarii statiunii Obarsia Lotrului este colaborarea cu S.C. O.N.T. CARPATI S.A. - principalul touroperator al Romaniei. El poate introduce informatii despre statiunea turistica Obarsia Lotrului, in cataloagele marilor firme touroperatoare din strainatate.

O alta posibilitate de promovare ar fi realizarea prin obiecte promotionale 16 (calendare, semne de carte, pungi de hartie su de material plastic) si inscriptionarea numelui statiunii pe o serie de obiecte (pixuri, genti, obiecte de uz personal sau de decoratii) pentru oferirea acestora cu prilejul deschiderii statiunii, ca amintire clientilor sau unor personalitati prezente.

Desigur sunt multe alte forme ce pot fi utilizate pentru realizarea promovarii.

Dupa deschiderea statiunii promovarea si publicitatea vor fi realizate prin compartimentul de specialitate S.C. OBARSIA LOTRULUI S.A. Obiectivele avute in vedere vor fi: cresterea notorietatii statiunii, consolidarea imaginii statiunii si atragerea de noi turisti.

CONCLUZII

1. Judetul Valcea concentreaza un potential turistic natural si cultural - istoric de valoare nationala si internationala.

Se impun astfel:

• Aria montana de mare spectaculozitate cu forme de relief si aspecte peisagistice (peisaje alpine, glaciare, montane), cu un domeniu schiabil de mare extindere si fvorabilitate pentru sporturi de iarna, cu fonduri cinegetice reprezentative la nivelul tarii, cu un valoros tezaur etnofolcloric pe vaile Lotrului si Oltului.
• Ambientul natural si uman reconfortant, cu un climat sedativ, linistitor in aria deluroasa si stimulant in muntii alaturati.
• Oglinzile de apa favorabile practicarii sporturilor nautice si agrementului ca si raurile detinatoare de fond piscicol de mare interes.

Pozitia geografica in apropierea unor zone turistice de mare interes si situarea in cale a unor fluxuri turistice ce se dirijeaza pe arterele europene (E81, E79, E70) si nationale (DN7, DN67).

2. Prin conceptia de dezvoltare si amenajare turistica a zonei montane a judetului Valcea se urmareste:

Diversificarea ofertei turistice in statiunile Voineasa si Vidra

Crearea unei statiuni montane - Obarsia Lotrului

Dezvoltarea si promovarea turismului montan

Dezvoltarea turismului de weekend in zona montana

Dezvoltarea si promovarea turismului rural

Modernizarea si dezvoltarea bazei tehnico-materiale turistice, astfel incat oferta turistica a zonei montane sa devina competitiva in turismul international.

3. Propunerile din lucrare vizeaza caile si mijloacele prin care se poate dezvolta si diversifica oferta turistica montana. In acest sens se propune realizarea unei amenajari plurivoce pe valea Lotrului, la Obarsia Lotrului, pe locul actualului teren ocupat cu casute.

Zona propusa pentru amenajare dispune de valoroase resurse turistice care favorizeaza dezvoltarea unor variate forme de turism ce se circumscriu turismului montan: sportul de iarna, odihna si recreere, drumetie si cunoastere, vanatoare si pescut sportiv.

Statiunea va avea o capacitate de circa 500 de locuri si va fi destinata atat turistilor romani cat si celor straini.

Pentru practicarea sporturilor de iarna existenta domeniului schiabil din Muntii Latoritei ofera posibilitatea amenajarii unor partii de schi. Pentru inceput se propune amenajarea unor partii de schi destinate schiorilor incepatori si schiorilor in formare.

Pentru lansarea pe piata a statiunii Obarsia Lotrului se vor desfasura programe promotionale care vor avea ca obiective: sa se faca cunoscuta statiunea (notorietatea), formarea unei imagini favorabile a statiunii, cresterea cererii. Mijloacele de realizare a promovarii vor fi dintre cele mai diverse: de la campanii in mass-media, editari de materiale publicitare, pana la realizarea unor cadouri promotionale cu numele statiunii, ce vor fi distribuite primilor clienti ai statiunii.

4. In echiparea turistica a zonei montane a judetului Valcea, se are in vedere realizarea amenajarilor si dotarilor pentru turism si agrement, in special in statiunea Obarsia Lotrului, ca si participarea la investitie a tuturor agentilor economici indiferent de natura capitalului si a nationalitatii.