Cererea turistica

Cererea turistica

Incercarile de a explica continutul termenilor de "cerere turistica"sunt numeroase. Astfel, dupa unii autori prin cerere turistica se intelege un ansamblu de persoane " care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unei activitati remunerate la locul de destinatie".

Dupa Florescu C. si Snack O., cererea turistica exprima " un cerc de nevoi de ordin superior", iar dupa alti autori, prin cerere de turism se intelege "cantitatea solicitata de o persoana (sau de intreaga clientela) dintr-un anumit produs sau serviciu turistic, oferita de o firma data, la un tarif bine precizat, intr-o zona si un interval de timp delimitate, in anumite conditii de mediu si ca raspuns la un program de marketing dat".

Cererea turistica reprezinta totalitatea serviciilor si marfurilor care se materializeaza in produsele turistice acceptate de un client potential. Gama de servicii pe care un turist le poate solicita in timpul unei calatorii turistice, in decursul unui sejur de vacanta sau in cadrul unei forme particulare de turism este foarte variata, depinzand de insasi forma de turism practicata, de diversitatea produselor turistice in cadrul fiecarei forme de turism, de distanta intre localitatea de resedinta a turistului si locul unde se va realiza acest consum turistic, de sezonalitatea activitatii turistice, de felul atractiilor turistice majore care polarizeaza curentele turistice spre anumite destinatii, de puterea de cumparare a clientului potential (cererea solvabila) si intr-o proportie importanta de gusturile, preferintele, aspiratiile, etc., intr-un cuvant, de motivatiile nevoilor sociale pentru servicii turistice ale clientelei potentiale.

Motivatia turistica care genereaza cererea turistica este intotdeauna profund personala, subiectiva, determinata de impulsuri endogene (psihologice) si exogene (influentate de mediul inconjurator). Impulsurile exogene pot fi pozitive, manifestate printr-o atractie fata de un obiectiv turistic, o statiune, o destinatie, o forma de turism sau chiar prin respingerea unei destinatii (din motive de incompatibilitate, prejudecati etc.) .

Motivatiile turistice se clasifica in doua mari categori :

motivatii care exprima refuzul consecintelor negative ale mediului in care traieste turistul virtual in centrele urbane si industriale, de unde rezulta si aspiratiile de a cauta satisfactii si destinderea prin schimbarea temporara a acestui mediu. De fapt, aceste motivatii nu definesc un interes determinat pentru anumite obiective turistice sau pentru anumite destinatii, ci situatii opuse celor existente in locurile de origine ale turistului;

motivatii de tip pozitiv, care se identifica cu interesul bine definit pentru anumite obiective turistice sau cu anumite atractii de importanta deosebita (culturale, educative, artistice, sportive etc.) care se regasesc in afara locului de origine a cererii turistice si care contribuie cu efecte diferite la concretizarea cererii pentru activitatile turistice preferentiale.

Dupa unele studii de comportament ale clientelei turistice s-au emis diferite ipoteze in privinta variatiei cererii turistice in functie de tipologia turistilor potentiali.

Aceste studii impart clientela turistica in cinci categorii :

psihocentrici ;

cvasipsihocentrici ;

mediocentrici ;

cvasialocentrici ;

alocentrici.

Turistii "psihocentrici" sunt absorbiti de preocuparile lor marunte cu caracter personal si nu manifesta decat un interes limitat pentru lumea exterioara. Solicitarile lor pentru destinatiile turistice cuprind :

destinatii care ofera caracteristici apropiate conditiilor din localitatile lor de resedinta;

activitati de agrement general acceptate ;

odihna sedentara ;

destinatii usor accesibile ;

echipamente turistice traditionale ;

calatorii bine programate si in intregime organizate.

Turistii "alocentrici" se intereseaza de un mare numar de atractii turistice variate si inedite, sunt curiosi si dornici de a descoperi lumea inconjuratoare. Acesti turisti prefera:

regiuni (zone) care nu sunt dezvoltate din punct de vedere turistic ;

experiente noi, de descoperire ;

destinatii mai greu accesibile ;

forme simple de cazare ;

contacte cu populatia locala si cu alti turisti ;

calatorii suple, eventual numai semiorganizate.

Intre aceste doua categorii extreme se situeaza majoritatea turistilor potentiali, ponderea cea mai mare revenind categoriei de turisti "mediocentrici".

Cererea prezinta o serie de trasaturi care influenteaza modul de manifestare a acesteia, astfel se caracterizeaza printr-un :

dinamism accentuat, determinat de avantul economic si de modificarile inregistrate in psihologia consumatorilor ;

caracter sezonier, manifestat printr-o presiune exercitata asupra ofertei in plin sezon si printr-o "depresiune" in extrasezon ;

grad ridicat de mobilitate si, respectiv, concentrare, determinate de caracterul rigid al ofertei ;

caracter eterogen, fiind rezultatul exprimarii unor nevoi variate ale diferitelor categorii de turisti, care dispun de diferite capacitati de plata.

Cererea turistica evolueaza sub influenta a numerosi factori de natura economica, sociala, demografica, psihologica, politica. Cei mai importanti sunt: nivelul veniturilor si cota alocata fiecarui gen de consum, nivelul preturilor, cuantumul timpului liber, volumul si structura ofertei, gradul de cultura, etc. Actiunea acestori factori isi pune amprenta asupra marimii si structurii cererii, dimensiunii si tendintei consumului exprimat prin ciculatia turistica.

Cererea turistica raspunde unor necesitati specifice pozitionate in ierarhia nevoilor de consum in categoria nevoilor superioare, uneori de lux sau a necesitatii sociale si a celor privind un anumit statut social. Ierarhizarea nevoilor, in general, si locul ocupat de nevoia de calatorie difera considerabil de la un individ la altul, de la o categorie sociala la alta depinzand de nevoia de educatie, de cultura, conditiile de existenta, dar si de forme de turism (de exemplu: un sejur de tratament balneo-medical raspunde unei nevoi de siguranta in timp ce o vacanta in Las Vegas reprezinta un lux, iar o vizita la parinti este o necesitate sociala). Totodata nevoia de turism pe fondul progresului economico-social este tot mai mult asociata necesitatii de siguranta, de refacere a capacitatii organismului, de multe ori fiind privita ca o prioritate.