Analiza factorilor care au influentat numarul de turisti ce au vizitat Romania in perioada 1990-2006

Universitatea Transilvania din Brasov

Facultatea de Stiinte Economice

Specializarea: AI

Analiza factorilor care au influentat numarul de turisti ce au vizitat Romania in perioada

1.Introducere

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-cheie din economia mondiala : industrie, agricultura, comert.

Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate in operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator. Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii, turismul a fost defint in variante dintre cele mai felurite: 'arta de a calatori pentru propria placere' (M. Peyromarre Debord); 'activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturii, datorita cunoasterii unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute' (Jan Medecin); 'fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturii ca rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si al perfectionarii mijloacelor de transport' (Guy Freuler).

Analizele facute asupra evolutiilor recente in sectorul turismului evidentiaza tendinta de crestere a numarului consumatorilor autohtoni de produse turistice. Detinatorii de pensiuni si vile din Romania au inregistrat o crestere a numarului de clienti, o mare parte fiind turisti romani, la care se adauga din ce in ce mai multi turisti europeni. Acest lucru este posibil pe masura ce sunt eliminate barierele de tranzit turistic si se creeaza infrastructura de transport legata de coridoarele europene.

Preferintele turistilor europeni in ceea ce priveste sectorul turismului s-au schimbat radical. Daca acum cativa ani, acestia preferau litoralul romanesc, acum, atentia lor s-a indreptat spre aria de turism cultural, turism rural, fiind interesati de monumentele istorice si de trecutul tarii noastre.

Romania este pe locul 69 din 130 intr-un clasament al competitivitatii turismului publicat de Forumul Economic Mondial. Cele mai mari probleme ale turismului romanesc sunt lipsa transparentei in luarea deciziilor guvernamentale, calitatea drumurilor, sustenabilitatea dezvoltarii sectorului, pozitia printre prioritatile guvernamentale, eficienta marketingului si a branduirii si accesul redus la apa potabila imbunatatita. Printre punctele tari se gasesc prezenta pe piata a marilor companii de inchiriere de masini, numarul cazurilor de infestari cu HIV, numarul redus de tari din care se poate veni doar cu viza, nivelul scazut de poluare cu pulberi a aerului, numarul de paturi din spitale. Pe primele trei locuri ale clasamentului se afla Elvetia, Austria si Germania. (Anexa 1)

Principalele forme de turism practicate in Romania, dupa motivatia calatoriei sunt: turismul de recreere, turismul din motive medicale, turismul cultural si turismul profesional. Aceste forme de practicare a turismului sunt facilitate de structura potentialului acestuia, respectiv natural si antropic (Anexa 2).

2. Analiza factorilor

Factorii care prezinta o importanta mai mare in influentarea numarului de turisti care au vizitat Romania intre anii 1990-2006 sunt: capacitatea de cazare turistica (numarul de locuri), investitiile nete in hoteluri si restaurante, indicele preturilor de consum la servicii.

Dupa cum se poate observa din tabel capacitatea de cazare turistica a avut o usoara descrestere incepand din anul 1990 cand aceasta inregistra o valoare de 353236 locuri si culminand in anul 2003 cand s-a inregistrat pragul minim de 273614 locuri de cazare. Aceasta descrestere a fost posibila datorita procesului de privatizare foarte lent. Abia de prin anul 2003 se observa o tendinta de crestere datorata privatizarii aproape integrale (92%) a structurilor statului. Totodata investitiile si programele nationale de dezvoltare lansate de Ministerul Turismului au adus un aport semnificativ la cresterea numarului de locuri de cazare.

Cu toate ca investitiile au urmat un trend crescator pornind de la 100.000 RON in 1990 si ajungand la 936.600.000 RON in 2006, ponderea turismului romanesc in PIB este mica. La fel se intampla si cu profitul obtinut de intreprinzatorii din turism. Aceasta problema se datoreaza in principal lipsei produselor turistice complexe, existentei capacitatilor turistice vechi si nemodernizate, privatizate in anii 2001-2002, si lipsei facilitatilor pentru realizarea de capacitati turistice complexe, modern echipate si dotate. La acestea se adauga si lipsa capacitatilor de cazare in zonele turistice care ofera oportunitati deosebite pentru practicarea turismului de nisa si a ecoturismului.

Cel de-al treilea factor care ar putea influenta numarul de turisti straini, indicele preturilor de consum la servicii, a avut un trend descrescator incepand din anul 1990 de la valoarea de 235,7 si ajungand in 2007 la valoarea de 106,63. Trebuie avut in vedere ca acest indice este un indice cu baza lant ceea ce pune in evidenta faptul ca situatia economica s-a imbunatatit cu fiecare an.

3. Analiza modelului

In acest proiect se analizeaza evolutia numarului de turisti straini care au vizitat Romania intre anii 1990 si 2006, in functie de urmatoarele variabile: capacitatea de cazare turistica, investitiile nete in hoteluri si restaurante si indicele preturilor de consum la servicii.

Se urmareste evolutia variabilei NTS in functie de cei trei factori de mai sus, intre ei

existand relatia:

NTS_t = a₀ + a₁CZ_t + a₂IHR_t + a₃IPS_t + ε _t

unde:

NTS - numarul de turisti straini;

CZ - capacitate de cazare turistica;

IHR - investitii nete in hoteluri si restaurante;

IPS - indicele preturilor de consum la servicii;

a₀, a₁, a₂, a₃ - parametrii modelului;

ε - eroarea de observare.

Pentru a putea obtine estimatorii parametrilor modelului cu ajutorul metodei celor mai mici patrate si pentru a putea aplica corect testele de semnificatie, respectiv testul Student si testul Fisher este necesara o verificare din care sa reiasa daca erorile sunt autocorelate sau nu prezinta corelatie.

Doar analizand reprezentarea grafica a reziduurilor nu putem spune cu exactitate daca acestea sunt corelate sau nu. Intrucat din grafic nu se poate deduce nici prezenta unei autocorelatii pozitive, nici a uneia negative, este necesara utilizarea altei metode de identificare pentru a putea decide daca intradevar erorile se influenteaza reciproc sau nu.

Folosind testul Durbin-Watson s-a obtinut o valoare DW=2,11 care apartine intervalului [d₂,4-d₂], unde d₁ =0,86 si d₂ =1,73 (din tabela DW). Apartenenta la acel interval indica faptul ca erorile nu sunt corelate, astfel se poate trece la urmatorii pasi ai analizei modelului econometric.

Astfel, aplicand metoda celor mai mici patrate s-au obtinut rezultatele:

NTS_t = -2002.014 + 0.023CZ_t + 1.512IHR_t + 2.827IPS_t + e_t

(3.500) (2.804) (1.482)

n = 16

R² =0,536

(*) = t Student

Dupa calcularea ratiilor Student pentru fiecare factor in parte, am extras din tabela legii Student valoarea teoretica corespunzatoare celor 12 grade de libertate si un prag de semnificatie de α/2 egal cu 0,05.

Deoarece t^0,05₁₂ =2,178, prin comparatie cu rezultatele testului Student rezulta ca variabilele care raman in model sunt CZ (capacitatea de cazare turistica) si IHR (investitiile nete in hoteluri si restaurane), acestea influentand semnificativ variabila de explicat cu o probabilitate de 95%. Cealalta variabila, IPS (indicele preturilor de consum la servicii), nu are o influenta semnificativa si prin urmare va fi eliminata.

Noul model va fi de forma:

NTS_t = -802,961 + 0,021CZ_t + 1,05IHR_t + e_t

(3,122) (2,284)

n = 16

R² = 0,451

(*) = t Student

Aplicand din nou testul Student se ajunge la urmatoarea concluzie: toate variabilele existente in model au o influenta semnificativa asupra numarului de turisti straini care au vizitat Romania.

Inainte de a trece mai departe este necesa din nou o verificare a corelatiei erorilor pentru modelul nou obtinut. Astfel, folosind rezultatele testului Durbin-Watson ajungem la concluzia ca si in acest caz erorile nu sunt corelate intrucat valoarea obtinuta DW=1,69 apartine intervalului [d₂,4-d₂], unde d₁ =0,98 si d₂ =1,54 (din tabela DW).

Pentru a putea observa daca modelul econometric construit este sau nu global semnificativ, am aplicat Testul Fischer. Conform acestuia, prin compararea valorii obtinute (F*) cu valoarea extrasa din tabela legii de distributie Fischer, corespunzatoare celor 2, respectiv 13 grade de libertate si un prag de semnificatie de α=0,05 am ajuns la urmatoarea concluzie: Deoarece F* = 5,355 este mai mare decat F^0,05_2,13 =3,805 rezulta ca modelul este global semnificativ cu o probabilitate de 95%, ansamblul variabilelor explicative introduse in model influentand in mod semnificativ variabila de explicat.

Prin urmare, modelul este bine construit si se pot parcurge pasii urmatori: realizarea testului de stabilitate a coeficientilor modelului (Testul Chow) si introducerea unei variabile auxiliare Dummy in model.

In continuare am aplicat testul Chow pentru a vedea daca impartirea in doua subperioade, 1990 - 1997 si 1998 - 2006, imbunatateste calitatea modelului.

Dupa efectuarea calculelor a rezultat ca F* =1,647 este mai mic decat F^0,05_3,10 = 3,708, deci numarul de turisti straini care au vizitat Romania nu a fost influentat diferit in cele doua subperioade, ci a existat stabilitate in influenta celor doua variabile, capacitatea de cazare turistica si investitiile nete in hoteluri si restaurante, asupra variabilei de explicat.

Prin introducerea unei variabile Dummy am analizat daca aceasta influenteaza numarul de turisti straini care au vizitat Romania in perioada 1990-2006.

Aplicand din nou metoda celor mai mici patrate s-au obtinut rezultatele:

NTS_t = -167,506 + 0,018CZ_t + 8,528IHR_t + 144,803D_t + e_t

(2,116) (1,261) (0,410)

n = 16

R² =0,459

(*) = t Student

Dupa aplicarea testului Student am ajuns la concluzia ca valoarea t* corespunzatoare variabilei explicative nou introduse este mai mica decat valoarea existenta in tabela legii Student, corespunzatoare celor 12 grade de libertate si unui prag de semnificatie de α=0,05. Astfel t^0,05₁₂ = 2,178 mai mare decat t*=0,410 implica faptul ca variabila calitativa, Dummy, nou introdusa nu are o influenta semnificativa asupra numarului de turisti straini.

4. Concluzii

Romania are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere cultural, tara este extrem de diversificata - se pot vizita fortarete medievale, manastiri bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupa specificul regional. Toate acestea atrag in fiecare an din ce in ce mai multi turisti straini.

Proiectul de fata analizeaza numarul de turisti straini care au vizitat Romania in perioada 1990-2006, datele folosite fiind luate de pe site-ul Institutului National de Statisitca.

Analiza se realizeaza aplicand o serie de teste: Testul Student, Testul Fischer, Testul Chow, Variabila Dummy si Testul Durbin - Watson, pe un model compus dintr-o variabila de explicat si trei variabile explicative pentru a putea determina factorii care influenteaza cel mai mult venirea in tara noastra a turistilor straini.

Dupa analiza modelului a reiesit faptul ca variabilele care influenteaza numarul de turisti straini care au vizitat Romania sunt: capacitatea de cazare turistica si investitiile nete in hoteluri si restaurante, indicele pretului de consum la servicii neavand o relevanta semnificativa pentru variabila de explicat.

De asemenea, mai putem realiza ca modelul este global semnificativ, impartirea pe subperioade nu imbunatateste modelul, iar erorile nu sunt corelate intre ele.

5.Bibliografie

1. www.weforum.org

www.insse.ro

3. "Statistica aplicata in managementul turistic", Silvia Ene Cristache, Maria Badita, Andreea

Iluzia Iacob, ASE, 2005

"Alternative de relansare si dezvoltare a turismului romanesc, in spatiul

european", Ruxandra Cruceru, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, 2008