Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Turism


Index » business » » afaceri » Turism
» Analiza nivelului de dezvoltare a turismului


Analiza nivelului de dezvoltare a turismului




Analiza nivelului de dezvoltare a turismului in Romania si Croatia

Turismul reprezinta astazi, prin continutul si rolul sau, un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice si sociale pentru un numar tot mai mare de tari ale lumii.

Analiza nivelului de dezvoltare a turismului in tarile central si est-europene

Receptiv la prefacerile civilizatiei contemporane, turismul evolueaza sub impactul acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare.

Cresterea si diversificarea schimburilor internationale sub impactul dezvoltarii individuale a tarilor lumii, a specializarii acestora si a adancirii diviziunii internationale a muncii reprezinta una din trasaturile majore ale evolutiei economiei mondiale. In corelatie cu aceste transformari, turismul se afirma ca o componenta importanta a relatiilor economice internationale, cu rol din ce in ce mai mare.




La nivel mondial, turismul este considerat ca fiind unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, cu o evolutie mereu ascendenta, chiar in perioade conjuncturale nefavorabile din punct de vedere economic, politic, social etc.

Fata de celelalte regiuni turistice ale lumii, Europa are o pozitie cu totul speciala, aici concentrandu-se cel mai mare numar de tari dezvoltate care detin si un valoros potential turistic. Desi ponderea ei este in scadere, atat din punct de vedere al sosirilor de turisti straini, cat si al incasarilor din turismul international, Europa detine inca cea mai mare piata turistica din lume, iar statisticile OMT atesta acest fapt.

Europa este liderul incontestabil in circulatia turistica internationala, evidentiindu-se astfel nivelul ridicat de dezvoltare a activitatii turistice care se desfasoara pe acest continent.

In interiorul continentului european, circulatia turistica internationala este urmarita statistic de OMT pe patru subregiuni: Europa de Nord, Europa de Vest, Europa Centrala si de Est, Europa de Sud si Mediteraneana. Asa cum se va observa din analizele pe care le vom efectua, cea mai dinamica zona, din punct de vedere al ritmului de crestere a sosirilor de turisti straini in perioada 2000-2004, este reprezentata de Europa Centrala si de Est.

Dincolo de cunoasterea tendintelor pentru continentul european si a subregiunilor sale, consideram ca deosebit de utila si prezentarea unor detalii privind evolutia turismului in tarile CEE.

In fine, merita amintita aici si previziunea optimista a OMT pentru anul 2020, cand CEE va deveni prima subregiune turistica a Europei, cu o pondere de 34,1% din total, comparativ cu Europa de Vest (25,7%) si Europa de Sud si Mediteraneana (26,5%).

Europa este una dintre cele cinci regiuni geografice identificate de OMT si constituie zona cu cea mai intensa activitate turistica. Din datele furnizate de OMT, sosirile de turisti la nivel mondial au fost, in 2004, de 760 milioane, Europa inregistrand 414 milioane, adica o cota de piata de 54,6% (tabel 1).

Tabelul 1. Sosirile de turisti straini, pe regiuni, in perioada 2000-2004 (in milioane)

Cota de piata (%)

Total mondial

Africa

Americile

Asia si Pacific

Europa

Orientul Mijlociu

Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), rubrica „Facts and Figures”, site www.world-tourism.org; 2004

* Previziuni

In urma analizei datelor din Tabelul 1 se pot trage cateva concluzii interesante. In primul rand, cu exceptia anului 2001, cand s-au petrecut tragicele evenimente de la 11 septembrie din SUA, sosirile de turisti straini in Europa s-au situat pe un trend ascendent, ritmurile anuale de crestere situandu-se intre -0,5% (in 2001 fata de 2000) si 4% (in 2004 fata de 2003 sau 2002).

Aceasta crestere absoluta a sosirilor de turisti a permis Europei sa ramana pe primul loc in topul regiunilor turistice, in pofida diminuarii constante a cotei de piata, mai ales in favoarea Asiei si Pacificului, dar si a Orientului Mijlociu.

In privinta incasarilor din turismul international, Europa se situeaza tot pe primul loc, insa o analiza in detaliu a evolutiei acestora (Tabelul 2) indica si alte aspecte demne de mentionat.

Tabelul 2. Incasarile din turismul international, pe regiuni, in perioada 2000-2003 (in miliarde dolari)

Cota de piata (%)

Total mondial

Africa

Americile

Asia si Pacific

Europa

Orientul Mijlociu

Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), rubrica „Facts and Figures”, site www.world-tourism.org; 2003

Perioada supusa analizei a fost una dintre cele mai „sensibile” pentru turismul international la inceputul mileniului III, fiind confruntata cu o serie de evenimente care si-au pus clar amprenta asupra incasarilor din diferitele regiuni ale lumii: atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001, razboiul din Irak, epidemia SRAS, dar si slabirea economiilor majoritatii statelor emitatoare de turisti. Europa a fost regiunea care a avut cel mai mult de „castigat” in materie de incasari, dar si din punct de vedere al cotei de piata.

Demn de remarcat este faptul ca in anul 2003, ponderea Europei in incasarile din turismul international s-a apropiat de ponderea in sosirile de turisti straini, intarind pozitia de lider incontestabil in circulatia turistica internationala.

Analiza circulatiei turistice internationale evidentiaza, din punctul de vedere al distributiei geografice si al distantelor dintre zonele de emisie si cele de receptie, existenta unor fluxuri turistice interregionale si fluxuri turistice intraregionale (in interiorul continentelor sau al regiunilor).

Avand in vedere obiectul prezentei lucrari, ne vom referi la fluxurile intraregionale, mai ales ca Europa este una dintre regiunile lumii cu cel mai inalt nivel de integrare si din acest punct de vedere (circa 86% din calatoriile turistice in Europa provin tot din tarile europene.

Noua conjunctura a Europei va incuraja turismul intraregional (est-vest) si mai putin pe cel interregional. Cele mai semnificative rate de crestere sunt prevazute, in urmatoarea ordine, la:

Calatorii interregionale cu destinatia tarile CEE si tarile Mediteranei de Est;

Calatorii interregionale cu destinatia tarile Europei de Sud;

Calatorii intraregionale cu destinatia si in interiorul tarilor Mediteranei de Est;

Calatorii interregionale cu destinatia tarile Europei de Vest;

Calatorii intraregionale cu destinatia si in interiorul tarilor CEE.

Sub aspectul formelor si activitatilor turistice care vor avea o mare expansiune, se poate afirma, in contextul prezentei analize:

Dezvoltarea puternica a turismului special (de aventura, sporturi extreme s.a.m.d.) pentru tarile europene, mai ales pentru tarile CEE;

Mentinerea cererii intraregionale, cu deosebire pentru turistii proveniti din tarile CEE.

Previziunile OMT pentru Europa in privinta raportului dintre deplasarile catre destinatii interregionale si cele intraregionale va fi de 79 la 21 pentru anul 2020.

In interiorul continentului European, circulatia turistica este urmarita pe patru subregiuni: Europa de Nord, Europa de Vest, Europa Central si Est- Europeana si Europa de Sud si Mediteraneana.

Dintre regiunile turistice ale Europei, Europa Centrala si de Est prezinta un interes deosebit, deoarece aici se gaseste si tara noastra. Multe state din fostul bloc comunist vad turismul ca parte esentiala a dezvoltarii lor economice in tranzitia spre o economie de piata.

Exista, de altfel, un mare potential pentru o expansiune turistica in tari ca Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria si Romania. Dar, consolidarea industriei turistice din tarile CEE constituie un demers deosebit de dificil, care cere eforturi materiale si financiare pe termen lung.

Aceasta regiune a Europei isi are propria evolutie si structura in ceea ce priveste turismul, atat din punct de vedere al sosirilor, cat si al incasarilor din turismul international.

In ceea ce priveste sosirile de turisti straini, pe subregiuni ale Europei, statisticile OMT releva aspecte interesante (Tabelul 3).

Tabelul Sosirile de turisti straini, pe subregiuni ale Europei, in perioada 2000-2004

Cota de piata (%)

Total Europa

Europa de Nord

Europa de Vest

Europa Centrala si de Est

Europa de Sud si Mediteraneana

Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), rubrica „Facts and Figures”, site www.world-tourism.org; 2004

Inainte de a proceda la comentarea datelor din tabel, consideram necesara o clarificare de ordin metodologic si anume componenta pe tari a regiunii pe care o analizam in aceasta lucrare. Conform OMT, din Europa Centrala si de Est fac parte: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia, Federatia Rusa si tarile din fosta URSS.

Din punctul de vedere al sosirilor de turisti straini, in perioada 2000-2004, singura subregiune care a inregistrat cresteri constante ale circulatiei turistice, atat din punct de vedere absolut, cat si din punct de vedere al cotei de piata in regiune, a fost Europa Centrala si de Est. Ca atare, in conditiile unui inceput de mileniu plin de evenimente nefavorabile turismului international, tarile din aceasta regiune au beneficiat din plin de situarea lor intr-o zona apropiata pietei emitatoare de turisti, precum si de tendinta generala de modificare a obiceiurilor de calatorie la mare distanta si cu avionul, in favoarea calatoriilor cu trenul sau masina, catre destinatii apropiate de domiciliul lor.

De exemplu, analizand numai anul 2001, cand in aproape toate regiunile lumii s-au inregistrat reduceri ale circulatiei turistice, Europa, pe ansamblu, primind cu doua milioane mai putini turisti fata de anul 2000 ( o scadere cu 0,5%), CEE a reusit performanta unui ritm de crestere pozitiv (1,9% fata de 2000), atragand cu un milion de turisti mai mult decat in anul 2000. Desigur ca nu toate tarile din subregiunea analizata au avut performante deosebite. Se remarca, printr-o crestere a sosirilor de turisti in anul 2001 fata de 2000, Bulgaria (+14%), Estonia (+9%) sau Slovacia(+13%). Romania nu a reusit decat „performanta” reducerii numarului de sosiri in 2001 la 4.938.000 fata de 5.264.000 in anul 2000 (-6,2%).

Incasarile din turismul international releva si ele aceleasi aspecte interesante (Tabelul 4).

Tabelul 4. Evolutia incasarilor din turismul international, pe subregiuni ale Europei, in perioada 2000-2003 (in miliarde dolari)

Cota de piata (%)

Total Europa

Europa de Nord

Europa de Vest

Europa Centrala si de Est

Europa de Sud si Mediteraneana

Sursa: Organizatia Mondiala a Turismului (OMT), rubrica „Facts and Figures”, site www.world-tourism.org; 2003

La capitolul incasari, ponderea CEE ramane una modesta si, asa dupa cum arata statisticile OMT, in scadere. Aceasta situatie reflecta nivelul de dezvoltare economica, precum si experienta in domeniu a tarilor care fac parte din aceasta subregiune.

Dincolo de cunoasterea tendintelor pentru continentul european si a subregiunilor sale, deosebit de utila ar fi si prezentarea unor detalii privind turismul in tarile CEE, precum si perspectivele pentru turismul receptor si cel emitator, in si dinspre aceasta zona.

Pana in prezent, se remarca faptul ca populatia tarilor din fostul bloc comunist manifesta o mare curiozitate in ceea ce priveste calatoriile in Europa de Vest, dar si invers, turistii din Vestul Europei sunt interesati de aceste tari, mai ales pentru potentialul natural si cultural al acestora, dar si pentru turismul de afaceri.

In viitor, concurenta pe piata europeana intre tarile care fac parte din aceasta subregiune va fi destul de puternica, in conditiile in care performantele lor economice sunt destul de diferite.

Tarile care nu au incurajat pana acum turismul receptor au realizat, in final, ca sprijinirea industriei turistice poate juca un rol in trecerea de la o economie bazata pe industrie, la una axata pe servicii. In acest sens, turismul este vazut ca o importanta sursa de atragere a valutei in tara, un creator de locuri de munca si, poate, cel mai important aspect, o cale de imbunatatire a imaginii tarilor din Europa Centrala si de Est.

Exista, totusi, o serie de obstacole in ce priveste dezvoltarea turismului receptor in aceasta subregiune:

Structura inadecvata a transporturilor, telecomunicatiilor si utilitatilor publice, ceea ce reprezinta dificultati pentru practicarea turismului;

Politici de dezvoltare necoerente in domeniul turismului, guvernele tarilor din zona neacordand importanta cuvenita acestui sector de activitate;

Dotari slabe in ceea ce priveste unitatile de cazare, in multe regiuni lipsind spatiile de cazare comparabile ca standarde cu cele din Europa de Vest;

Facilitatile privind agrementul sunt slab reprezentate, desi multe tari dispun de zone turistice de un mare pitoresc;

Nivelul serviciilor in hoteluri, restaurante si alte unitati prestatoare de servicii turistice lasa de dorit;

Lipsa unor inovatii in produsele turistice oferite de tarile din estul Europei;

Cercetare de piata insuficienta, datorita faptului ca institutiile guvernamentale responsabile de turism dovedesc neincredere sau nu constientizeaza importanta pe care o au cercetarile de piata pentru fundamentarea strategiilor de dezvoltare in domeniu;

Piete de capital slab dezvoltate, economiile acestor tari avand un acces limitat la pietele de capital pentru finantarea investitiilor in turism.

Cu toate acestea, previziunile OMT pentru orizontul 2020 sunt optimiste in privinta evolutiei sosirilor de turisti in aceasta zona. Astfel, puternica crestere a turismului Federatiei Ruse, a Cehiei si altor tari CEE va face din aceasta regiune, o regiune de top a continentului, in 2020, aproape unul din trei turisti alegand tarile CEE. Sosirile din tarile CEE se asteapta sa creasca, in medie, cu 4,6% anual, ajungand la 245 milioane sosiri de turisti in 2020, comparativ cu 184 milioane in Europa de Vest si 155 milioane in Europa de Sud. Europa Centrala si de Est va detine 34,1% din totalul sosirilor de turisti din Europa, devansand Europa de Sud si Mediteraneana (26,5%) sau Europa de Vest (25,7%).

In legatura cu turismul emitator al acestei subregiuni, perspectivele nu par a fi dintre cele mai bune, cel putin pe termen scurt. Sub fostele regimuri comuniste, calatoriile din tarile CEE spre vestul continentului au fost sever restrictionate. Deschiderea statelor estice va avea un impact slab asupra capacitatii rezidentilor lor de a calatori in afara granitelor nationale. Este adevarat ca multe dintre barierele fizice au fost inlaturate, dar puterea de cumparare a majoritatii populatiei nu a crescut semnificativ. Pe termen scurt, calatoriile de la est spre vest vor ramane, probabil, destinate doar unor grupuri privilegiate cu venituri mult peste medie. De altfel, chiar daca in unele tari, precum Romania, emisia turistica depaseste receptia, calatoriile sunt efectuate, in mare parte, doar in tarile vecine, din Estul Europei.

Cea mai mare parte a tarilor ex-socialiste duc o lupta acerba pentru a avea servicii turistice cat mai atractive si considera ca integrarea lor in Uniunea Europeana le poate aduce avantaje in acest sens. Rolul Uniunii Europene va fi crucial in a ajuta aceste state sa investeasca in infrastructura, cercetare de piata si turism.

Evolutia turismului in Romania

Intre statele din centrul si estul Europei, Romania este considerata tara inzestrata cu cele mai bogate si variate resurse turistice naturale si antropice, fapt ce-i confera o mare disponibilitate pentru turism. Perioada de tranzitie spre economia de piata prin care trece Romania face dificila dezvoltarea turismului. Fara exceptii notabile, atat specialistii din Romania, cat si cei din strainatate sunt de acord cu faptul ca potentialul turismului romanesc ar putea concura cu oferta turistica a oricarei alte tari din lume, contribuind la cresterea veniturilor obtinute din schimburile externe. Revelatoare in acest sens este declaratia secretarului general al Organizatiei Mondiale a Turismului: „O tara care are in patrimoniul sau Delta Dunarii, Litoralul Marii Negre, Manastirile din nordul Moldovei si numeroase statiuni de cura balneara ar putea trai si prospera numai din turism”.

In prezent insa, industria ospitalitatii din Romania se confrunta cu probleme precum: declinul cererii turistice interne si externe (numarul vizitatorilor straini sositi in Romania a scazut de la 6.401.116 turisti in 1992 la 5.594.828 in 2003, iar numarul plecarilor de turisti romani in strainatate a scazut de la 10.904.505 in 1992 la 6.497.075 in 2003); un produs turistic invechit; standard scazut al serviciilor turistice oferite care nu satisfac asteptarile turistilor; promovare insuficienta etc.

Estimarile OMT privind evolutia viitoare a turismului in lume sunt foarte optimiste. In aceste conditii, Romania va trebui sa-si concentreze eforturile pentru valorificarea optima a potentialului turistic de care dispune, printr-o diversificare, modernizare si adaptare permanenta a ofertei la nivelul cerintelor interne si internationale.

Prin pozitia sa geografica Romania dispune de o mare varietate de resurse naturale, care dau posibilitatea practicarii unei game diverse de forme de turism.

Pentru dezvoltarea acestui sector Romania dispune de avantajul varietatii formelor de relief, iesirii la Marea Neagra, prezentei Dunarii si Deltei Dunarii, bogatiei resurselor de ape minerale (1/3 din resursele de ape minerale europene), precum si cel al climatului favorabil practicarii activitatilor turistice pa parcursul intregului an.

Incepand cu jumatatea anilor '60 tara noastra a cunoscut o dezvoltare semnificativa a capacitatilor de cazare turistica, in special pe litoralul Marii Negre, politica de dezvoltarea a turismului concretizandu-se in primul rand in realizarea unei infrastructuri tehnice si sociale importante. Ca urmare, capacitatea de cazare este semnificativa in Romania (280.000 locuri de cazare), comparativ cu alte tari cu realizari remarcabile in domeniul turismului (Cehia, Croatia, Polonia, Ungaria s.a.) Practicarea unui turism de masa insa, a facut sa predomine unitatile de cazare de categorii inferioare (ponderea hotelurilor de 1-2 stele pe litoralul romanesc depaseste 80%).

Procesul de privatizare in acest sector a fost foarte lent: in anul 2000 numai 41,1% din unitatile de cazare erau proprietate privata. Incepand cu anul 2000, turismul romanesc a intrat pe o panta ascendenta, prin privatizarea aproape integrala a structurilor de cazare aflate in patrimoniul statului (92%), datorita investitiilor realizate si a programelor nationale de dezvoltare lansate de Ministerul Turismului.

Desi Romania dispune de cea mai mare capacitate de primire turistica intre tarile Europei centrale si de est (338 unitati de cazare), ea ocupa ultimul loc la indicatorii „numar turisti” cuprinsi in unitatile de cazare si numar innoptari.

Tabel 5 Evolutia activitatii turistice in Romania

Numar unitati de cazare – total

Din care proprietate privata (%)

Numar turisti (mii)

Locuri de cazare in functiune (mii locuri-zile)

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare in functiune (%)

Sursa: Planul National de Dezvoltare 2004-2006; Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2004; „Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2004”, Directia Judeteana de Statistica, Brasov, 2005

Numarul unitatilor de cazare a crescut in ultimii 10 ani cu aproximativ 25% , in special datorita aparitiei unor noi forme de cazare (pensiuni rurale, urbane si agroturistice, hoteluri pentru tineret si hosteluri). Cu toate acestea, numarul locurilor de cazare pe toate tipurile de unitati si categorii, in ultimii 10 ani, a scazut cu aproape 7% datorita retrocedarii imobilelor nationalizate (in special vile turistice) si schimbarii destinatiei unor structuri. Romania dispune, in prezent de 272.596 locuri de cazare.

Circa 42,7 % din capacitatea de cazare turistica a Romaniei se afla in statiunile de pe litoralul Marii Negre, 16,3 % in Bucuresti si orasele resedinta de judet (exclusiv Tulcea), 15,7 % in statiunile balneare, 11,5 % in statiuni montane , 0,8 % in Delta Dunarii si 12,9 % din locurile de cazare in alte trasee si destinatii turistice.

Indicele mediu de utilizare a capacitatii de cazare in functiune variaza in ultimii ani in jurul valorii de 34,5% (41,8% la hoteluri), iar durata medie de sedere la nivelul intregii tari este de 3,6 zile in toate structurile de cazare, sub nivelul mediei europene. Statiunile balneare detin primul loc atat in ceea ce priveste indicele de utilizare a capacitatii de cazare ( 50,8% ), cat si durata sejurului unui turist, cu o medie de 8,9 zile.

Fenomenul de sezonalitate este specific mai ales pentru turismul de litoral, chiar daca acesta nu este reflectat proportional in indexul de utilizare a capacitatii de cazare (41,3%), datorita contributiei asa-numitului turism social – in Romania statul acorda bilete de tratament pentru pensionari subventionate, care acopera o mare parte din cheltuielile de cazare si masa.

Pe litoralul Marii Negre si in Bucuresti, ambele locatii deservite de cate un aeroport international (Bucuresti – Otopeni si Constanta), unitatile de cazare au o capacitate mult mai mare decat in celelalte zone turistice (147 paturi este media capacitatii hotelurilor de la Marea Neagra, in timp ce in zonele montane media aceasta este de numai 48). Acest lucru face ca Bucurestiul si litoralul Marii Negre sa fie favorabile practicarii turismului de grup si sa fie destinatiile preferate de tur-operatorii internationali.

Turismul de litoral

Iesirea Romaniei la Marea Neagra a creat conditii pentru dezvoltarea turismului de litoral. Statiunile de pe litoral concentreaza aproape jumatate din capacitatea de cazare existenta la nivelul intregii tari (42,7%).

Datorita faptului ca s-a practicat un turism de masa, ponderea hotelurilor de 1-2 stele depaseste 80%, in timp ce hotelurile de 3 stele au o pondere foarte scazuta.

Structurile de cazare pe litoralul marii negre sunt concentrate cu precadere in zona de coasta, avand oportunitati limitate de expansiune. Prin urmare, investitiile au ca scop in special reorientarea actualelor structuri.

Reabilitarea si modernizarea litoralului romanesc si alinierea sa la nivelul calitativ al ofertelor de litoral din tarile europene constituie in continuare un obiectiv specific pentru turismul litoral.

Turismul montan

In Romania, practicarea turismului montan are conditii foarte bune de dezvoltare datorita potentialului oferit de cele trei catene muntoase ale Carpatilor.

Intre tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de un potential natural ridicat pentru dezvoltare.

Pentru ca Romania sa fie recunoscuta pe plan international ca o destinatie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna, este necesara imbunatatirea infrastructurii generale, a ofertei pentru sporturile de iarna, refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice pentru turismul montan (amenajarea de noi partii de schi cu instalatiile de transport pe cablu aferente, instalatii si echipamente de producere a zapezii artificiale si de intretinere a partiilor) precum si dezvoltarea, modernizarea si diversificarea structurilor de primire.

Turismul balnear

Romania are un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli, dat fiind fondul de resurse disponibile. Subsolurile romanesti in momentul de fata contin peste 1/3 din resursele de ape minerale europene, si o serie intreaga de resurse minerale unice sau cu o slaba raspandire pe plan european: gazele de mofeta din zona Carpatilor Orientali, namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol.

Climatul Romaniei este in mod special adecvat pentru tratamentele terapeutice, incluzand arii cu un bioclimat tonic, sedativ, marin si de mine sarate.

Calitatea fizico-chimica si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura sunt similare si chiar superioare celor existente in statiunile balneare consacrate pe plan mondial, in toate cele 14 categorii de afectiuni cuprinse in Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Dezvoltarea extensiva a segmentului de turism balnear pana in anul 1989 a fost realizata atat in vederea practicarii unui turism de masa de tip social pe plan intern, cat si pentru accesul international. Astfel, in Romania, dintr-un total de 160 statiuni balneare, si de circa 232 localitati si puncte balneare, doar un numar de 24 sunt de interes national, celelalte avand un rol mai redus pe piata turistica interna si europeana.

Turismul balnear ocupa locul doi in oferta turistica a Romaniei, detinand cca. 11,2% din capacitatea pe tara. Astfel, la nivelul anului 2001, statiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu 48.000 locuri din care aproape 30.000 de locuri in hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu confort redus (1 si 2 stele) insumeaza cca. 44.000 locuri si reprezinta aproximativ 97% din capacitatea totala de primire din statiunile balneare.

Cele mai mari statiuni, incluse in circuitul international, cu un numar total de locuri cuprins intre 2.500 si 8.500 sunt, in ordine: Baile Felix, Calimanesti-Caciulata, Baile Herculane, Sovata, Slanic Moldova, Baile Olanesti, Baile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buzias. In multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cura si complexe sanatoriale moderne, in care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleasi cladiri.

Statiunea balneara cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix, urmata de Herculane.

Desi statiunile balneare romanesti se bucura de un renume international incontestabil in tratarea unei largi game de boli si afectiuni, multe dintre amenajarile de tratament se afla intr-o stare precara de functionare.

O problema specifica societatilor de turism balnear este cea legata de proprietatea asupra bazei de tratament. Se intalnesc situatii complexe care genereaza nereguli in incheierea contractelor de servicii balneare: baza de tratament fie se afla in proprietatea unitatii de cazare pe care o deserveste (Covasna Sovata, Lacul Sarat, Voineasa), fie deserveste mai multe unitati de cazare, sau numai unitatea in care este integrata, fiind insa proprietate de stat (Calimanesti Caciulata, Felix, Herculane, SC. Mangalia SA ). Exista de asemenea si statiuni in care activeaza mai multe societati comerciale de turism balnear, una dintre ele fiind proprietarul de baza, cealalta fiind partener contractual pentru prestarea de servicii balneare (in Predeal : Sind Romania cu SC Predeal SA si SC Robinson SA, in Tusnad: SC Tusnad SA si SC Ciucas SA).

Datorita calitatii infrastructurii de cazare si a serviciilor furnizate, numarul turistilor straini in statiunile balneare a scazut. Romanii reprezinta 95% dintre turistii inregistrati in structurile balneare, si peste 97% din numarul innoptarilor in aceste structuri. Numarul mare de turisti romani este inregistrat in special datorita programelor sociale si sindicale.

In cazul turistilor straini, Germania ocupa primul loc, cu o treime din totalul innoptarilor, urmata de Israel si Ungaria.

Gradul de ocupare in statiunile balneare este de 50,8 % in 2002, iar hotelurile au avut un grad de utilizare a capacitatii de cazare in functiune de 55,2% - fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism.

Desi statiunile balneare romanesti se bucura de un renume international incontestabil in tratarea unei largi game de boli si afectiuni, in prezent, datorita lipsei de investitii din ultimii 15 ani, multe dintre amenajarile de tratament se afla intr-o stare precara de functionare.

Starea infrastructurii si suprastructura din prezent exclud posibilitatea unei solutii pe termen scurt.

Imbunatatirea si modernizarea statiunilor balneare necesita investitii semnificative pe termen lung care sa aduca imbunatatiri substantiale asupra infrastructurii turistice si nivelului serviciilor.

Turismul cultural-religios

Romania are un patrimoniu cultural-istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Exista peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes national si international, intre care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti, monumente si ansambluri de arhitectura si de arta, ansambluri arhitecturale urbane, centre istorice si situri arheologice, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetatile dacice, cetatea Sighisoara etc.).

Tezaurul etnografic si folcloric romanesc este de asemenea de mare originalitate, fiind reprezentat prin : arhitectura specifica satelor din provinciile istorice romanesti; bisericile de lemn din Maramures si Salaj; prelucrarea lemnului; portul popular; arta decorarii; manifestari etnoculturale si religioase traditionale; targuri si expozitii muzeale etnografice in aer liber sau pavilioane etc.

Aceasta forma de turism este sustinuta de o capacitate de cazare care reprezinta 12,9 % din totalul locurilor existente la nivelul intregii tari, in ultimii ani inregistrandu-se o diminuare a acesteia, ca urmare a schimbarii destinatiilor unor unitati de cazare. Numarul turistilor straini in turismul cultural religios a crescut cu 28,5%.

Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acces la siturile arheologice, monumentele de arhitectura invechita si insuficienta, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovare a obiectivului cultural , lipsa punctelor de belvedere pentru fortificatii, cetati medievale, biserici, monumente istorice si manastiri, lipsa spatiilor speciale de campare pentru turismul de pelerinaj;

Turismul Rural si Agroturismul

Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului roman, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona.

Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala, creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural.

Din anul 1995, prin Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, in Romania este promovata initiativa privata, in sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice in calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Dezvoltarea si promovarea turismului rural romanesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie non – guvernamentala infiintata in 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene (din cele 41 de judete din tara) aproape in toata Romania, un numar de 2500 membrii, si pensiuni turistice si agroturistice in 770 de sate romanesti.

Cu toate ca turismul rural are o oferta de cazare si alimentatie deosebita, de la cabane si pensiuni cu caracter rustic la cele dotate la standarde de trei stele, acest tip de turism nu este bine dezvoltat deocamdata, avand in vedere ca prezinta o mare cerere pe piata de desfacere turistica, implica investitii reduse si grad de risc scazut si totodata reprezinta o resursa pentru forta de munca rurala.

Turismul rural ar putea fi practicat in toata perioada anului si, de asemenea, ar putea fi mai bine dezvoltat prin facilitarea pescuitului, vanatorii, drumetiilor.

Prin Programul „Viata la tara” demarat de curand de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului se urmareste promovarea turismului rural si atragerea turistilor straini in pensiunile agroturistice romanesti.

Ecoturismul

Unul dinte avantajele competitive de care beneficiaza tara noastra, in comparatie cu destinatiile turistice consacrate, este acela al pastrarii mediului natural nealterat de prezenta si activitatile omului. Astfel, in cadrul rezervatiilor naturale sunt specii de plante si animale declarate endemice sau monumente ale naturii. De asemenea, Romania inca mai pastreaza mediul natural nealterat de prezenta omului, exemplare de flora si fauna, care in alte tari au disparut sau nu mai pot fi vizitate decat in captivitate. Prin slaba dezvoltare in unele zone a formelor de turism clasice, s-a realizat astfel o premisa importanta de dezvoltare a ecoturismului, fapt ce ar impune Romania ca o destinatie importanta pentru aceasta forma de turism.

Potentialul si activitatea turistica la nivel regional

In Romania exista un mare potential pentru dezvoltarea turismului in toate regiunile tarii.

Distributia formelor de relief in cadrul regiunilor, precum si caracteristicile conditiilor climatice sunt principalii factori care determina diferentele si diversitatea potentialului turistic al regiunilor. Astfel, turismul de litoral si de delta este specific regiunii Sud-Est, turismul montan regiunilor Sud, Sud-Vest si Centru, iar turismul balnear regiunilor Sud-Vest, Vest si Nord-Vest.

Totodata, principalii indicatori ai activitatii turistice la nivel regional releva diferente regionale, atat in ceea ce priveste capacitatea de cazare cat si circulatia turistica.

Figura 11. Capacitatea de cazare din Romania in 2003

Regiunea Sud-Est se constituie intr-un caz particular fata de celelalte regiuni (datorita litoralului romanesc care detine cea mai mare capacitate turistica). Totodata, regiunea centrala detine locul intai in turismul montan, situandu-se pe locul al doilea pe tara in privinta capacitatii de cazare si a numarului de turisti cazati in anul 2000.

Tabel 6 Evolutia capacitatii de cazare, innoptarilor si sosirilor in Romania

Regiune

Capacitate de cazare (locuri)

Innoptari (mii)

Sosiri (mii)

Nord- Est



Sud- Est

Sud

Sud- Vest

Vest

Nord- Vest

Centru

Bucuresti

Romania

Sursa: Planul National de Dezvoltare 2004-2006; Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2004

Regiunea Sud-Vest se situeaza pe ultima pozitie in Romania, in ceea ce priveste numarul de sosiri in anii 2000 si 2003, inregistrand si cel mai important coeficient de descrestere comparativ cu anul 1990, in ciuda faptului ca regiunea prezinta foarte bune perspective pentru dezvoltarea turismului montan si a turismului rural in zonele izolate si ofera posibilitatea exploatarii parcurilor naturale si a zonelor protejate, precum si a resurselor de ape minerale.

Totodata, in regiunea Nord-Est se poate remarca o mare scadere a capacitatii de cazare, ceea ce indica nevoia de investitii si de promovare turistica. Punerea in valoare a bisericilor si manastirilor regiunii reprezinta o oportunitate aparte pentru regiunea Nord-Est de a dezvolta turismul religios si cultural. In regiunea Nord-Est, aceste edificii sunt mai numeroase si mai frumoase decat in intreaga tara, multe dintre ele intrand in circuitul turistic international (peste 50 de biserici si manastiri sunt declarate monumente istorice). Referindu-se la picturile care imbraca bisericile manastirilor Voronet, Humor, Moldovita si Sucevita, prefata albumului editat de UNESCO, dedicat valorilor artistice mondiale, precizeaza ca “numai intr-o singura provincie a Romaniei, in Moldova de Nord sau Bucovina, se gasesc picturi de acest gen, care nu mai exista in nici o tara”.

Pentru regiunile Centru si Nord-Vest, specifica pentru ultimii ani este dezvoltarea pensiunilor agroturistice, ceea ce a creat premisele dezvoltarii turismului rural si agroturismului.

Toate Planurile de Dezvoltare Regionala pun in evidenta potentialul turistic de care beneficiaza regiunile, si fara nici o exceptie, considera turismul ca o prioritate care trebuie sustinuta pentru dezvoltarea economica a regiunilor.

Problema principala identificata a fost aceea a imposibilitatii utilizarii adecvate de catre regiuni a potentialului acestui sector. Conditiile de baza de inalta calitate si serviciile adiacente adecvate (rezultate din conditiile de cazare si infrastructura de baza) lipsesc. Dezvoltarea punctelor de atractie la nivel zonal si local necesita o coordonare locala si decizii concrete in cadrul dezvoltarii regionale.

Valorosul potential turistic evidentiat pentru practicarea diverselor tipuri de turism atat la nivel national, cat si la nivel regional, constituie o oportunitate majora pentru dezvoltarea a Romaniei.

Valorificarea acestui potential poate transforma turismul in unul din cele mai importante sectoare ale economiei romanesti, cat si ale economiilor regionale.

Turismul poate deveni un factor cheie in procesul de relansare economica.

Intre 1995 si 2001 numarul sosirilor in unitatile de cazare din Romania a scazut cu peste 31%. Aceasta tendinta negativa a continuat neincetat din 1991, in special datorita decaderii competitivitatii infrastructurii turistice romanesti, in contextul cresterii capacitatii de a calatori a turistilor romani (ca urmare atat a liberalizarii intrarilor in tarile UE cat si cresterii capacitatii turistilor romani de a cheltui pentru activitatile turistice.

Figura 12. Evolutia numarului de turisti 1991-2002 (mii persoane)

Sursa: Planul National de Dezvoltare 2004-2006

Fata de anul 1989, numarul innoptarilor in unitatile de cazare, atat al turistilor romani cat si al turistilor straini a scazut sub jumatate. Incepand cu anul cu anul 2000, a aparut o crestere a numarului de innoptari ale turistilor straini, dar innoptarile turistilor romani se mentine inca pe o panta descendenta.

Singurul sector turistic care a manifestat tendinte pozitive a fost turismul balnear, ale carui semne de redresare s-au manifestat incepand cu anul 1998.

In ceea ce priveste turismul international, in ultimii zece ani numarul de vizitatori inregistrati la frontiera Romaniei a scazut cu 17,1 %. Aceasta scadere a fost inregistrata ca urmare a introducerii vizelor pentru cetatenii din Republica Moldova si Ucraina, si a razboiului din Iugoslavia. Din 2001 turismul international a inregistrat tendinte pozitive. 95% din turistii straini provin din tari europene – Germania, Italia si tari vecine ca Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria, Turcia Ucraina. Jumatate dintre turistii straini vin in Romania pentru petrecerea vacantei, iar cealalta jumatate pentru afaceri.

Indicatorul sosiri ale vizitatorilor din tarile Uniunii Europene a inregistrat o crestere constanta si substantiala in ultimii 4 ani, de 34,45 %, iar fata de anul 1995 s-a inregistrat o crestere de aproape 52%.

In prezent aportul turismului romanesc in economia nationala este inca nesemnificativ in raport cu realizarile altor tari concurente, inclusiv din Europa Centrala si de Est. Sectorul turistic are o contributie directa in PIB de 2,6%, valoare nesemnificativa daca se au in vedere ponderile realizate de celelalte tari (Ungaria 10%, Polonia 13,1%).

In Romania, numarul salariatilor din industria turismului a fost in anul 2001 de 68 mii de angajati, reprezentand o scadere cu 44% fata de anul 1997. Scaderea s-a datorat in special solicitarii de forta de munca foarte bine calificata, dar si nivelurilor de castig nemotivante. Cu toate eforturile de asigurare a unui inalt profesionalism al angajatilor din industria turistica, exista insa carente in nivelul de pregatire al fortei de munca din domeniul turismului si in atitudinea angajatilor fata de vizitatori. Atragerea fortei de munca de inalta calificare cu experienta de catre prestatorii de servicii turistice din tari concurente reprezinta o amenintare pentru piata fortei de munca din domeniul turismului romanesc. De aceea este importanta incurajarea angajatilor de a urma cursuri de calificare in domeniu pentru a putea lucra la standarde internationale.

Personalul medical din statiunile balneare este bine specializat, dedicat profesiei si priceput. Se constata in ultimul timp o imbatranire a personalului. Aceasta situatie necesita programe de atragere de noi cadre prin atragerea de medici si personal sanitar mediu de varsta tanara si formarea acestora in cadrul societatilor de turism balnear.

Incasarile valutare din turism au inregistrat in ultimii 4 ani o evolutie ascendenta, avand o crestere de 142,8% in 2002 fata de 1999, si fiind cu 22,4% mai mari fata de anul precedent. Cu toate acestea, exista inca deficiente calitative si o lipsa a unor produse turistice complexe.

In ceea ce priveste activitatea turistica in sectorul IMM, numai 1% din cifra de afaceri in sectorul IMM provine din activitatile turistice. Unitatile medii reprezinta 3,23% din totalul IMM, ilustrand ca cele mai importante unitati turistice sunt in continuare hotelurile si restaurantele mari sau companiile mari hoteliere.

Aceeasi situatie se poate observa in ceea ce priveste investitiile in sectorul turismului. Numai 1% din totalul investitiilor intreprinderilor sunt orientate spre activitatile de turism.

Tabel 7 Activitatea turistica in sectorul IMM in anii 2000-2003

- miliarde lei preturi curente -

Activitate

Cifra de afaceri IMM – total Romania

Din care Hoteluri si Restaurante

% din total

Investitii IMM – total Romania

Din care Hoteluri si Restaurante

% din total

Sursa: Planul National de Dezvoltare 2004-2006; Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2004

In ultimii ani a existat tendinta de orientare a investitiilor in special catre turismul de litoral si montan prin programele nationale prioritare „Super Schi in Carpati” si „Programul de modernizare a litoralului romanesc”, ceea ce a determinat o slaba valorificare a celorlalte resurse turistice de care dispune Romania. Lansarea de curand a Programului „Viata la Tara” urmareste promovarea si dezvoltarea turismului rural si agroturismului.

Analiza socio-economica a turismului reflecta faptul ca in Romania, in pofida existentei potentialului natural extrem de diversificat si de valoros, in prezent turismul nu reprezinta unul dintre principalele sectoare ale economiei romanesti. Marea diversitate si bogatie turistica a Romaniei, ca una dintre principalele oportunitati de dezvoltare economica, nu a fost suficient valorificata si, in unele situatii, chiar deloc, in lipsa unei politici consecvente de creare si dezvoltare a infrastructurii de baza a turismului. Totodata oferta turistica nu acopera intregul potential al Romaniei si, ca urmare, alaturi de investitia in infrastructura de baza si in cea turistica, apare necesitatea de investitii in promovarea turismului.

Evolutia turismului in Croatia

Este cunoscut faptul ca cea mai mare parte a fluxurilor cererii turistice internationale se deruleaza sub forma turismului intraregional, studiile OMT demonstrand ca peste doua treimi din cererea turistica internationala consta in deplasari intre tari ale aceluiasi continent. Ritmul mediu anual de crestere pentru turismul international a fost de 5,6% in cazul sosirilor de turisti in perioada 1989-1992, fapt ce demonstreaza ca activitatea turistica s-a mentinut in conditiile fluctuatiilor economice si ale problemelor de orice natura. Urmatoarea perioada, 1993-1997, este marcata de o incetinire a ritmului de crestere, ajungand la 4,3%, fapt datorat deopotriva somajului inregistrat in principalele tari industrializate si crizei financiare asiatice din anul 1997.

Conform Organizatiei Mondiale a Turismului (OMT), in anul 2000 turismul a reprezentat, direct sau indirect, 11,5% din PIB-ul mondial. La nivel mondial, sosirile turistice au cunoscut o crestere cu mai mult de 4,7% in perioada 1960-1994, in timp ce Europa a inregistrat o reducere cu 17,3% in raport cu piata anilor `70.

In anul 2004, numarul sosirilor turistice in lume a fost de 760 milioane, cu 10% mai mult decat in anul precedent si cu 8% mai mult decat in anul 2002, OMT previzionand pentru anul 2010 o cifra de 1.006,4 milioane turisti si 1.561,1 milioane pentru 2020 (cresterea medie anuala in perioada 1995-2020 fiind de 4,1%).

Incasarile din turism au crescut de la 263,4 miliarde USD in anul 1990 la 474,2 miliarde USD in 2002, OMT previzionand    pentru anul 2010 o cifra de 1.350 miliarde USD.

Analizand fenomenul turistic la nivel regional, se poate aprecia ca si in anul 2004 (conform statisticilor OMT) Europa detinea ponderea cea mai mare in totalul sosirilor internationale (54,47%), urmata de Asia si Pacific (20,13%), America (16,31%) si Orientul Mijlociu (4,6%).

Desi cererea turistica este caracterizata de mari inegalitati, se constata un evident progres al tarilor in dezvoltare, care la inceputul anilor `90 reprezentau o treime din sosirile internationale de turisti in lume. In aceste conditii, este de remarcat o amplificare a concentrarii si regionalizarii fluxurilor turistice, mai pregnanta in Europa, unde aproape trei sferturi din turismul international corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta in cadrul aceleiasi regiuni.

Atat in ceea ce priveste numarul sosirilor, cat si incasarile din turismul international (in anul 2002) Europa de Vest se situeaza pe primul loc (35,3% in privinta sosirilor si 36,23% in privinta incasarilor), urmata de Europa de Sud (32,76% si respectiv 34,23%), Europa de Nord (11,6% si 14,77%), Europa Centrala (16,32% si 9,75%) si Europa Est-Mediteraneeana (4,02% si 5,02%).

La nivel european, turismul este considerat ca fiind unul dintre cele mai dinamice sectoare economice, cu o evolutie mereu ascendenta, chiar in perioade conjuncturale nefavorabile din punct de vedere economic, politic, social etc.

Principalii indicatori ce caracterizeaza evolutia turismului, respectiv numarul de sosiri de turisti internationali si incasarile valutare, demonstreaza din plin aceasta afirmatie.

Tabel 8. Sosiri si incasari ale Croatiei, comparativ cu centrul, estul si sudul Europei

Sosiri de turisti (mii)

Centrul si Estul Europei

Sudul Europei

Croatia

Incasari din turism (mil. USD)

Centrul si Estul Europei

Sudul Europei

Croatia

Sursa: www.world-tourism.org

* lipsa date

Pentru a evidentia mai bine locul pe care il ocupa Croatia in turismul din centrul si estul Europei, este necesara o defalcare pe tari a sosirilor si incasarilor din turism pentru perioada 1990-2002.

Astfel, datele statistice (tabelul de mai jos) ne indica o pozitie buna a Croatiei in privinta sosirilor de turisti. Se remarca, mai intai, o scadere a sosirilor in perioada 1990-1995, urmata apoi de o crestere a acestora in anii urmatori. Evolutia cea mai spectaculoasa in privinta sosirilor a cunoscut-o Ungaria (cu 15.870.000 sosiri in anul 2002). Aceasta este urmata de Polonia, Federatia Rusa cu 1980.000 si respectiv 7.94000 sosiri de turisti in anul 2002, Ucraina (6.326.000) si Croatia (5.438.000).

Tabelul 9. Sosiri de turisti in tarile din centrul si estul Europei, in perioada 1990-2002

Sosiri de turisti (mii)

Centrul si Estul Europei

Armenia

Azerbaijan

Belarus

Bulgaria

Croatia

Rep. Ceha

Estonia

Fosta URSS

Georgia

Ungaria

Kazakhstan

Kyrgyzstan

Letonia

Lituania

Polonia

Rep. Moldova

Romania

Federatia Rusa

Slovacia

Tajikistan

Turkmenistan

Ucraina

Uzbekistan

Sursa: www.world-tourism.org, 2003

* lipsa date

O evolutie asemanatoare o au si incasarile din turism. Asa cum putem observa din tabelul 10, acestea au avut in Croatia un trend ascendent, de la 1.704 mil USD in 1990 la 811 mil USD in anul 2002 si se afla pe locul trei (in 2002) dupa Polonia si Federatia Rusa (cu 4.500 si respectiv 4.188 mil USD).

Tabelul 10. Incasari din turism in tarile din centrul si estul Europei, in perioada 1990-2002

Incasari din turism (mil. USD)

Centrul si Estul Europei

Armenia

Azerbaijan

Belarus

Bulgaria

Croatia

Rep. Ceha

Estonia

Georgia

Ungaria

Kazakhstan

Kyrgyzstan

Letonia

Lituania



Polonia

Rep. Moldova

Romania

Federatia Rusa

Slovacia

Tajikistan

Ucraina

Uzbekistan

Sursa: www.world-tourism.org, 2003

* lipsa date

La nivelul intregii Europe, cresterea medie anuala a ambilor indicatori (sosiri si incasari), in intervalul analizat, a fost inferioara celei realizate pe plan mondial (conform statisticilor OMT). Acest fenomen ar fi fost si mai pronuntat daca tarile situate in subregiunea Europei de sud, est si centru nu ar fi obtinut, in aceasta perioada, performante remarcabile.

Croatia, inaintea separarii de Iugoslavia, a fost zona cea mai prospera si cu cel mai inalt grad de industrializare, cu un venit pe cap de locuitor ce depasea cu o treime venitul mediu al Iugoslaviei. Economia a cunoscut un reviriment dupa recesiunea din 2000 prin dezvoltarea turismului, insa rata ridicata a somajului ramane un element cheie negativ. Esecul guvernului in a aplica reforma economica pentru a forta cresterea este rezultatul rezistentei politice si publice si, in mod deosebit, al asociatiilor de comert.

In privinta sosirilor de turisti straini, o incursiune in timp, pe o perioada relativ lunga, evidentiaza urmatoarea situatie:

Tabel 11. Evolutia sosirilor de turisti straini in Croatia si dinamica acestora in perioada 1970-2004

Sosiri (mii)

Dinamica %

Sursa: Croatian Tourism in numbers 2003”, buletin informativ elaborat de Consiliul National al Turismului Croat.

* lipsa date

** date estimate

In ce priveste evolutia sosirilor de turisti straini in Croatia, din 1986 pana in 1990 turismul croat a cunoscut a descrestere continua pentru ca oferta nu urma schimbarile la nivelul cererii. Cu noile destinatii ale turismului de masa dezvoltate in aceasta perioada in Caraibe, Turcia si nordul Africii, Croatia a devenit irelevanta. Apoi, razboiul din 1991 a determinat o scadere rapida a sosirilor pana in 1999 cu exceptia catorva segmente ale turismului nautic. Anul 2000 a fost unul de normalizare, cu aproximativ 6 milioane de turisti in timpul sezonului de varf. Pentru a beneficia de avantajul dezvoltarii pe pietele internationale si pentru a-si mari profitabilitatea intr-o maniera durabila, industria turistica din Croatia si-a marit competitivitatea. Anii 2002-2004 (conform statisticilor realizate de Consiliul National al Turismului din Croatia) au inregistrat o crestere deosebita a numarului de turisti straini sositi (6.944 mii in 2002 si respectiv 7.911 mii in 2004). Cel mai ridicat numar al sosirilor in Croatia a provenit din tari ca: Germania, Croatia (piata interna), Italia, Slovenia, Republica Ceha si Austria.

Evolutia innoptarilor turistilor straini in spatiile de cazare turistica din Croatia se prezinta astfel:

Tabel 12. Evolutia numarului de innoptari ale turistilor straini in spatiile de cazare turistica in Croatia

Innoptari(mii)

Sursa: ”Croatian Tourism in numbers 2003”, buletin informativ elaborat de Consiliul National al Turismului Croat; www.mint.hr

O evolutie asemanatoare cu cea a numarului de turisti se remarca in cazul indicatorului „numar de innoptari”. Conform analizelor realizate de WTTC (World Tourism and Travel Council), cresterea numarului innoptarilor in Croatia s-a situat deasupra mediei mondiale in ultimii ani. Astfel, numarul total al innoptarilor in Croatia a crescut cu 13% in 2001, cu 3% in 2002, si cu 4% in anul 2003 fata de anul anterior.

Hotelurile au inregistrat in timp 34% din totalul innoptarilor petrecute in Croatia in 2001, comparativ cu 35% in 1989. Campingul ramane pe locul doi in privinta innoptarilor, iar pe locul trei se situeaza camerele particulare.

Conform Biroului Central de Statistica din Croatia, sosirile de turisti straini au crescut cu 6% in 2002 – si cu mai mult de 70% din 1996 pana in 2002 – in timp ce numarul innoptarilor a crescut cu mai mult de 3% fata de anul anterior.

Sejururile in statiunile din Croatia reprezinta cea mai populara forma de turism din tara si inregistreaza mai mult de doua treimi din totalul innoptarilor.

Din punctul de vedere al destinatiei/ distributiei spatiale, optiunile de vacanta ale turistilor care au vizitat Croatia in 2002 (conform Consiliului National al Turismului din Croatia) s-au indreptat in proportie de 88% catre litoral, 5% spre capitala, 2,5% la munte, iar restul catre statiuni de tratament si alte localitati turistice sau nonturistice.

Turismul croat se caracterizeaza printr-o inalta sezonalitate a cererii. Spre exemplu, din iunie pana in august 2002, numarul innoptarilor a reprezentat 88% din totalul anual, iar sosirile au reprezentat in total 78% in aceeasi perioada de timp. Sezonul de varf (iulie-august) a generat mai mult de 65% din totalul innoptarilor si 54% din cel al sosirilor.

Lunile de iarna (octombrie-martie) au inregistrat 5% din innoptari si 11% din sosiri. Durata medie a sejurului in aceste luni a scazut la 2,3 innoptari in noiembrie 2002; pe de alta parte, acelasi indicator masoara, in lunile iulie si august 2002, 6,7 si respectiv 7,3 innoptari.

Durata scazuta a sejurului se explica, conform studiilor WTTC, prin faptul ca 66% din turistii care viziteaza Croatia isi organizeaza calatoriile independent, in timp ce doar 34% isi organizeaza calatoriile prin intermediul unor tour-operatori sau agentii de turism.

Ceea ce este interesant este faptul ca 64% din turistii straini in Croatia au mai vizitat tara cel putin de doua ori inainte. 17% sunt la a doua vizita in Croatia, iar 19% viziteaza tara pentru prima data.

O cercetare realizata in iunie 2001 de tour-operatorul THR Barcelona – implicand 70 de tour-operatori, scoate in evidenta trasaturile cele mai competitive ale produsului turistic croat. Fara sa surprinda, cele mai importante trasaturi s-au dovedit a fi: frumusetea coastei si insulelor; apa marii curata si limpede si un climat cald si insorit.

In conformitate cu cercetarile THR, principalii concurenti ai Croatiei din punctul de vedere al produsului turistic sunt: Spania, Italia, Turcia si Grecia. Alti competitori includ Franta si Tunisia, in timp ce Austria, Bulgaria, R. Ceha, Germania, Malta, Polonia, Romania si Slovenia reprezinta concurenti ai Croatiei pe segmentul vizitatorilor internationali.

Croatia detine un total de 722.525 paturi si locuri de campare pentru turisti. In conformitate cu Biroul Central de Statistica din Croatia, la nivelul tarii exista 419 hoteluri cu un total de 49.380 camere. Doar 34 din aceste hoteluri (6.286 camere) sunt de patru si cinci stele. Un mare dezavantaj il constituie faptul ca in Croatia exista doar cateva bine-cunoscute branduri internationale in domeniul hotelier: Sheraton, Starwood, Sol Meliá, Club Méditerranée, Iberostar, Riu si Hilton.

Industria turismului si calatoriilor (incluzand transportul, cazarea, activitatea de catering, odihna si diverse servicii prestate turistilor) este in Croatia una dintre cele mai importante prioritati si unul dintre cei mai mari angajatori.

WTTC preconiza pentru anul 2003 o crestere a activitatii T&T (Turism & Calatorii) din Croatia de la 7,9 miliarde dolari la 20,2 miliarde in 201 De asemenea, industria T&T se astepta in 2003 sa contribuie cu 10,6% din PIB si cu 14,8% in 201 Evolutia celorlalti indicatori ce caracterizeaza industria turistica croata este de asemenea ascendenta (asa cum putem remarca in tabelul 13).

Tabel 13 Previziuni privind evolutia turismului croat

Milioane Kuna

% in total

Crestere

Milioane Kuna

% in total

Crestere

T&T* neorganizat

Calatorii de afaceri

Cheltuieli guvernamentale

Investitii de capital

Export de vizitatori

Alte exporturi

Cerere T&T

PIB in industria T&T

PIB in economia T&T

P.O.** in industria T&T

P.O. in economia T&T

Sursa: www.wttc.org

*Turism & Calatorii

**Populatia ocupata

***lipsa date

In ceea ce priveste cererea turistica, aceasta ilustreaza faptul ca cheltuielile efectuate de turistii straini in Croatia reprezinta aproximativ 40% din economia T&T. Acest lucru sugereaza ca ar trebui acordata prioritate turismului international al Croatiei.

Timp de sapte ani (1996-2002), activitatea turistica croata a cunoscut o crestere de pana la 70,3% in termeni reali. In aceeasi perioada de timp, in Uniunea Europeana cresterea a fost de 20,3% iar la nivel mondial de 23,9%

Figura 1 Cererea totala in industria T&T in perioada 1990-2004 si cresterea reala cumulata

Sursa: www.wttc.org

Pe termen lung, se asteapta pentru industria de turism din Croatia o crestere medie anuala de 6,9%, aceasta concretizandu-se in cresterea exportului de vizitatori (7,3% anual). Aceasta inseamna o depasire a cresterii mondiale (4,6% pe an) si a celei din Uniunea Europeana (4,2% pe an).

In industria turistica, in anul 2003, se astepta o crestere a numarului de locuri de munca la 294.100, reprezentand 13% din populatia activa angajata a Croatiei, iar pana in anul 2013 se preconizeaza o crestere a acestora cu 61.100, adica 15,9% din populatia ocupata a Croatiei (cu 3,7% anual).

In ceea ce priveste participarea turismului croat la crearea produsului intern brut, in anul 2003 aceasta era de 5,4 miliarde dolari sau 22,4% din total PIB. Din acest punct de vedere, previziunile pe termen lung sunt optimiste, aceasta insemnand o crestere reala de 7,4% anual pentru a se ajunge in 2013 la 31,6% din total PIB (adica 14,4 miliarde dolari).

Cea mai importanta componenta a investitiilor de capital provine din sectorul privat in noi echipamente, in timp ce sectorul public investeste in infrastructura specifica turismului. Timp de zece ani (2003-2013), contributia turismului la investitiile de capital se asteapta sa creasca la o rata medie de 5,2% pe an in termeni reali.

In Croatia, calatoriile de afaceri, in anul 2003, totalizau aproximativ 506,2 milioane dolari si depind de economia croata insasi. Economia croata cunoaste insa o crestere continua, aceasta insemnand si o crestere a calatoriilor de afaceri (preconizata cu o rata anuala de crestere de 6,6% pana in 2013).

Analize efectuate asupra turismului croat scot in evidenta cateva aspecte interesante. Astfel, populatia croata a cheltuit in anul 2003 aproximativ 11% din veniturile sale pentru turism. Acest procent este mai ridicat decat media mondiala de 10% si mai scazut decat media Uniunii Europene de aproximativ 12,2%, nivelul cheltuielilor pentru turism fiind direct legat de nivelul de dezvoltare al tarilor respective (vezi figura 13).

Figura 14. Nivelul cheltuielilor pentru turism personal si de afaceri in Croatia si in cateva tari din Europa

Sursa: www.wttc.org

Analiza catorva indicatori de baza ai dezvoltarii turismului

Studiu comparativ: Romania si Croatia

Piata turistica se afla intr-o continua transformare. Ca tendinta generala, ea inregistreaza o crestere, in ritmuri superioare celor ale dinamicii economiei mondiale. Aceasta evolutie s-a mentinut si in conditiile unor evenimente (politice, economice etc. negative), ceea ce demonstreaza o oarecare detasare a turismului fata de problemele economico-sociale.

Cresterea pietei turistice prezinta o latura cantitativa – exprimata de sporirea numarului calatoriilor si a consumurilor aferente – si una calitativa, rezultat al atragerii in circuitul turistic a noi zone si tari, a unor segmente tot mai largi ale populatiei, de o mare diversitate din punct de vedere economic, socio-cultural si afectiv. Aceste evolutii genereaza, la randul lor, o serie de mutatii structurale.

Europa este liderul incontestabil in circulatia turistica internationala, evidentiindu-se astfel nivelul ridicat de dezvoltare a activitatii turistice care se desfasoara pe acest continent.

In interiorul continentului european, circulatia turistica internationala este urmarita statistic de OMT pe patru subregiuni: Europa de Nord, Europa de Vest, Europa Centrala si de Est, Europa de Sud si Mediteraneana. Cea mai dinamica zona, din punct de vedere al ritmului de crestere a sosirilor de turisti straini in perioada 2000-2004, este reprezentata de Europa Centrala si de Est.

Evolutia turismului in aceasta parte a Europei evidentiaza (asa cum reiese din capitolul 1) trendul ascendent al principalilor sai indicatori (sosiri si incasari din turism).

Scopul acestei lucrari consta in realizarea unei comparatii privind dezvoltarea turismului in doua tari ale Europei Centrale si de Est, si anume Romania si Croatia. De aceea, ne vom concentra atentia, in principal, asupra analizei catorva indicatori de baza ai dezvoltarii turismului, comuni celor doua tari.

O prima comparatie, care vizeaza evolutia sosirilor de turisti si pe cea a innoptarilor (ca in tabelul si figurile de mai jos) in cele doua tari analizate, arata urmatoarea situatie:

In Romania, numarul turistilor inregistrati in unitatile de cazare a cunoscut din 1990 o perioada de declin, in ritmuri accelerate – peste 10% pe an. Deteriorarea sensibila a conditiilor de viata pentru majoritatea romanilor si calitatea tot mai slaba a serviciilor turistice, care a determinat petrecerea vacantei in strainatate de catre cei cu posibilitati financiare mai ridicate, sunt principalele cauze ale reducerii dramatice a numarului turistilor.

Tabel 14 Evolutia numarului de turisti si innoptari in Romania si Croatia

Anul

Turisti (mii)

Innoptari (mii)

Romania

Croatia

Romania

Croatia

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002, 2003; Croatian Tourism in numbers 2003

In schimb, in Croatia, in acest interval de timp numarul sosirilor a crescut sensibil, de mai mult de 3,5 ori.

Figura 15. Evolutia sosirilor de turisti in Romania si Croatia

O evolutie asemanatoare cu cea a numarului de turisti se remarca si in cazul indicatorului innoptari. In timp ce in Croatia, numarul innoptarilor a crescut de patru ori in perioada 1990-2003, in Romania, acesta a scazut de 2,5 ori.

Figura 16. Evolutia innoptarilor turistilor in Romania si Croatia

Daca luam in considerare structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, o evolutie in timp a innoptarilor in cele doua tari care fac obiectul analizei noastre evidentiaza urmatoarea situatie:

Tabel 15 Innoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

ROMANIA (mii)

Total

Hoteluri si moteluri

Hoteluri pentru tineret

Hosteluri

Hanuri turistice

Cabane turistice

Campinguri

Vile turistice si bungalouri

Tabere de elevi si prescolari

Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistice

Popasuri turistice

Sate de vacanta

Spatii de cazare pe nave

CROATIA (mii)

Hoteluri

Asezari turistice

Campinguri

Camere private

Statiuni balneare

Statiuni pentru muncitori

Tabere pentru copii si tineri

Altele

Total



Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002, 2003; Croatian Tourism in numbers 2003

*lipsa date

Am vazut deja ca, in timp ce in Romania numarul sosirilor si, deci, si al innoptarilor a scazut drastic in perioada 1990-2001, in Croatia situatia a fost inversa. Desi, in 1990, numarul innoptarilor in Croatia a fost ridicat (52.52000 innoptari), acesta a scazut pana in 1995 (datorita fenomenelor negative amintite in capitolele anterioare), pentru ca apoi sa creasca considerabil, atingand 74.6% din numarul innoptarilor de la nivelul anului 1990.

In Romania, cele mai multe innoptari (desi in scadere) s-au inregistrat in hoteluri si moteluri. Constatam ca, in aceasta perioada, a scazut importanta urmatoarelor structuri de cazare turistica: hoteluri si moteluri, hanuri turistice, cabane turistice, campinguri, vile turistice si bungalouri, precum si taberele de elevi si prescolari. In acelasi timp, se acorda o importanta mai mare construirii de hoteluri pentru tineret, hosteluri, pensiuni turistice si agroturistice.

In privinta Croatiei, in hoteluri se inregistreaza, de asemenea, cel mai ridicat numar al innoptarilor, dar observam ca, spre deosebire de Romania, campingurilor li se acorda o mai mare importanta (fapt reflectat in numarul ridicat al innoptarilor, al doilea dupa hoteluri).

Pentru a determina importanta acordata fiecarei forme de turism, ne vom referi la un alt indicator de analiza a dezvoltarii activitatii turistice, si anume acela al structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica si capacitatea de cazare turistica, pe destinatii turistice.

Tabel 16 Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica si capacitatea de cazare turistica, pe destinatii turistice

-Nr. locuri-

Romania

Total

Litoral

Balnear

Montan

Delta Dunarii

Bucuresti si orase resedinta de judet

Alte localitati

Croatia

Zona de coasta

Balnear

Montan

Alte localitati turistice

Zagreb (capitala)

Localitati non-turistice

Total

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002, 2003; Croatian Tourism in numbers 2003

Observam din tabelul 16 ca in Romania, cel mai mare numar de locuri de cazare se afla pe litoralul Marii Negre iar cel mai scazut in Delta Dunarii. In acelasi timp, in Croatia, cel mai ridicat numar de locuri de cazare se afla in zona de coasta.

Tabel 17 Capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe destinatii turistice in Romania

-mii-

sosiri

innoptari

sosiri

innoptari

sosiri

innoptari

sosiri

innoptari

Litoral

Balnear

Montan

Delta Dunarii

Orase resedinta de judet

Alte localitati

Total

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002; ”Turismul Romaniei. Breviar Statistic”, Institutul National de Statistica, editia 2003

Chiar daca perioada analizata nu este identica in cele doua tari (datorita existentei unor surse de informare diferite), totusi, pe ansamblu, constatam ca:

In Romania, cel mai ridicat numar al sosirilor se inregistreaza in orasele resedinta de judet, urmate de zona montana, litoral si statiunile balneare; Delta Dunarii, cu un potential turistic deosebit, inregistreaza, din pacate, un numar foarte scazut al sosirilor (aceasta situatie datorandu-se indeosebi promovarii insuficiente a zonei); o situatie asemanatoare apare si in cazul innoptarilor;

Tabel 18 Capacitatea si activitatea de cazare turistica, pe destinatii turistice in Croatia

-mii-

sosiri

innoptari

sosiri

innoptari

sosiri

innoptari

sosiri

innoptari

Zona de coasta

Balnear

Montan

Alte localitati turistice

Zagreb(capitala)

Localitati non-turistice

Total

Sursa: Croatian Tourism in numbers 2003

In Croatia, turistii prefera intr-o masura semnificativa zona de coasta, capitala (Zagreb), urmate de localitatile non-turistice si zona montana.

In ceea ce priveste sosirile vizitatorilor straini in cele doua tari analizate, situatia este urmatoarea:

Tabel 19 Sosiri ale vizitatorilor straini in Romania, pe principalele tari de origine

-mii-

Total

Austria

Franta

Germania

Grecia

Italia

Olanda

Regatul Unit

Belarus

Bulgaria

R. Ceha

Iugoslavia

R. Moldova

Polonia

F. Rusa

Slovacia

Turcia

Ucraina

Ungaria

Africa

America

Asia

Oceania

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2002, 2004

* lipsa date

Putem constata, din cele observate in tabelul de mai sus, ca cel mai mare numar al sosirilor in Romania provine din Europa (mai ales din tarile Central si Est- Europene, precum si din Germania, Italia si Turcia). Se respecta astfel principiul potrivit caruia, turistii unei anumite zone sunt atrasi in mod deosebit, in efectuarea unei calatorii turistice, de zone (tari) cat mai apropiate de zona in care locuiesc, intr-o marime direct proportionala.

Figura 17. Sosiri ale vizitatorilor straini in Croatia, pe principalele tari de origine (mii)

Sursa: www.wttc.org

Din figura 17, putem observa ca exista asemanari intre cele doua tari din punctul de vedere al provenientei turistilor (datorita apropierii geografice dintre cele doua tari). Cele mai multe sosiri provin din Germania si Italia, tari din estul Europei, iar cele mai putine din tari vestice precum Olanda si Marea Britanie.

Ceea ce este interesant este faptul ca, desi este o tara cu mult mai mica decat Romania – ca intindere geografica si numar al locuitorilor, Croatia detine 87.661 kmp suprafata in timp ce Romania are 238.391 kmp si 4 milioane locuitori in Croatia, respectiv aproximativ 22 milioane in Romania – valorile indicatorilor mai sus analizati intre cele doua tari se apropie foarte mult, de unde rezulta ca in Croatia intensitatea turistica este mult mai mare, semn ca turismului croat i se acorda o mult mai mare importanta ca sursa de dezvoltare economica a tarii (potentialul turistic al Croatiei este valorificat mult mai bine decat in Romania).

Tabel 20 Sosiri ale vizitatorilor straini in Croatia, pe principalele tari de origine

-mii-

Germania

Italia

Slovenia

R. Ceha

Austria

Ungaria

Olanda

Polonia

Slovacia

Bosnia si Hertegovina

Marea Britanie

Altele

Total

Sursa: Croatian Tourism in numbers 2003

Tabelul 20, privind evolutia sosirilor de turisti straini in Croatia, pune in evidenta si mai bine cele afirmate mai sus, in sensul existentei unui numar apropiat de sosiri intre cele doua tari (chiar daca pentru Romania nu au fost gasite date mai recente). Nici in anii 2002 si 2003 situatia sosirilor de turisti straini in Croatia nu s-a schimbat foarte mult, in schimb, a crescut numarul acestora (de la 6.944 mii in 2002 la 7.409 mii in 2003), semn ca turismul croat cunoaste o dezvoltare continua.

Strans legata de dezvoltarea turismului si, implicit, de cresterea valorii indicatorilor de masurare a intensitatii turistice este populatia ocupata in activitatea turistica. In acest sens, cele doua tari prezinta urmatoarea evolutie:

Tabel 21 Populatia ocupata in turism in Romania si Croatia

- in procente fata de populatia totala -

Romania

Croatia

Sursa: www.wttc.org, Planul National de Dezvoltare 2004-2006; I.N.S. Buletinul Statistic CANSTAT, nr. 4/2003, Bucuresti, 2004,

Rezultatele din tabelul 21 ne indica faptul ca in Croatia, media angajarilor in turism este de 12,12%, in timp ce in Romania aceasta este de doar aproximativ 1%. In plus, in Romania, procentul angajarilor scade, in timp ce in Croatia creste.

Fara sa fi epuizat analiza tuturor indicatorilor de determinare a nivelului de dezvoltare a turismului in cele doua tari, Romania si Croatia, consideram ca Romania este subvalorificata din punctul de vedere al potentialului turistic existent, in timp ce Croatia se gaseste pe un trend continuu ascendent, valorificand la maximum resursele turistice de care dispune.

Consideram ca, atenuarea dezechilibrelor ce caracterizeaza economiile celor doua tari poate fi realizata si prin acordarea unei importante mai mari sectorului turistic (datorita potentialului si resurselor turistice de care dispun). Acest lucru poate fi infaptuit prin accentul mai puternic pus pe sectorul turistic, in ansamblul strategiilor de dezvoltare economica ale tarilor analizate.

BIBLIOGRAFIE

Minciu, R., „ Economia turismului”, Editura Uranus, Bucuresti, 2001;

Nedelea, Al., „Piata turistica”, Ed. Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 2003;

NICULA V., „Turismul din perspectiva secolului XXI”, Editura Continent, Sibiu, 2003;

SNAK, Oscar, BARON, P., NEACSU, N., „Economia turismului”, Editura Expert, Bucuresti, 2003;

Stanciulescu, G., Ababei, D., Tala, M., Talpes, A., Lungu, C., „Evaluarea Intreprinderii Hoteliere. Oferta hoteliera mondiala”, Editura Uranus, Bucuresti, 2003;

Yonell, R., „Tourism – an introduction”, Editura Longman, Londra, 1998;

Anuarul Statistic al Romaniei, editia 2004;

*** Buletinul Statistic CANSTAT, I.N.S., nr. 4/2003, Bucuresti, 2004;

***”Croatian Tourism in numbers 2003”, buletin informativ elaborat de Consiliul National al Turismului Croat din cadrul    Ministerului Apelor, Transporturilor, Turismului si Dezvoltarii din Croatia, Editia 2004;

***„Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare in anul 2004”, Directia Judeteana de Statistica, Brasov, 2005;

***”Informatii statistice operative”, Directia de Statistica Brasov, nr. 4, 2002, 2003;

***Planul National de Dezvoltare 2004-2006;

***”Turismul Romaniei. Breviar statistic”, Directia de Statistica Brasov, editiile 2003, 2004;

***”Tourism and Hospitality Industry 2004”, Conferinta stiintifica internationala din cadrul Facultatii de turism si managementul ospitalitatii, Universitatea din Rijeka, 14-16 Aprilie 2004, Opatija, Croatia, vol.2;

***WTO News, WTO, 2nd quarter, 2000;

***www.mint.hr;

***www.travelblog.org;

***www.insse.ro;

***www.dzs.hr;

***www.wttc.org








Politica de confidentialitate





Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate