Proiect pentru pentru certificarea competentelor profesionale Tamplar universal, Tehnician in prelucarea lemnului - Proiectarea si executarea MESEI DE BIROU SI CALCULATOR

Masa de birou si calculator

Grup Scolar 'Mihai Viteazul' Zalau

Proiect pentru pentru certificarea competentelor profesionale

Nivel de pregatire:IV

Profil :Tamplar universal

Clasificare profesionala:Tehnician in prelucarea

lemnului

Proiectarea si executarea MESEI DE BIROU SI CALCULATOR

Argument

In industria lemnului respectiv de prelucrarea si industrializarea lemnului dateaza din cele mai vechi timpuri, in diferite stadii de dezvoltare a societatii de prelucrare a lemnului, acesta este motivul pentru care fiecare piesa de mobilier trece prin mai multe faze de prelucrare pana sa ajunga produs finit care va fi expus pe piata.

Motivez faptul ca mi-am ales sa proiectez acest corp de mobilier pentru sufragerie respectiv dulap cu o usa pentru haine cu bara + polita care este majoritatea fabricat din PAL furniruit.

Dulap cu o usa pentru haine cu bara + polita va fe confectionata in totalitate din PAL furniruit, astfel incat sa corespunda cerintelor clientilor si sa aiba un ambient cat mai placut. In functie de procesul de fabricatie prin care trece materialul brut din depozit pana la prelucrare, trebuie sa corespunda din punct de vedere functional.

Se va avea in vedere si ca materialul care va fi utilizat cat mai rational, astfel incat sa aiba o cheluiala cat mai redusa pentru a obtine produse finite de o calitate si de o garantie superioara de diferite forme si dimensiuni.

v     Dezvoltarea industriei mobilei:

Materialele traditionale de constructie a mobilei este lemnul masiv care este completat de numeroase sortimente realizate pe baza de lemn masiv (PAL, PFL, placaj, etc), la care se adauga in ultimul timp inlo

cuitori zi acestuia cum ar fi accesorii din metal, materiale plastice, sticla, etc.

Desi spre deosebire de materialele prime ale industriilor extractive ale lemnului are proprietatea de a se regenera construind o sursa permanenta de materie prima, cererea crescand de lemn ce se inregistreaza pe plan mondial depaseste cu mult posibilitatile actuale de exploatare a padurilor. Productia de mobila creste mai rapid decat volumul de cherestea destinat acestei productii.

Tendinta generala este de a produce mobila mai usoara si mai confortabila, prin reducerea consumului de lemn masiv si utilizarea semifabricatelo superioare cum ar fii: ( PAL-ul, PFL-ul, PAF-ul, pacajul ), precum si inlocuitor de lemn.

Datorita proprietatilor sale fixice si mecanice, precum si calitatea din ordin estetic si psihofiziologic, lemnul trebuie economisit, utilizat mai rational si orientat cu prioritate spre fabricarea produselor care ii asigura o valorificare superioara, cum ar cazul mobilei artistice.

Industria mobilei este o ramura de o prioritara in prelucrarea lemnului, datorita valorificarii superioare a masei lemnoase, exprimata prin valoarea ce se abtine dintr-un metru cub de material lemons incorporate in produs( in lei/m³).

v    Procesul tehnologic de fabricatie a mobilei:

Transformarea materiilor prime, a semifabricatelor si materialelor tehnologice in produse de mobila se face printr-un sir de operatii si procese de prelucrare, are poarta denumirea de proces de fabricatie. Prodesul de fabricatie a mobilei este format din ai multe procese tehnologice fiecare dintre ele urmarind mobificarea dimensiunilor si formei si calitatii mateiralelor supuse prelucrarii prin operatii si mijloace de prelucrare specifice. In industria mobilei procesul de fabricatie este organizat pe tipuri de produse de mobila urmrindu-se specializarea in productie. Astfel principalele procese de fabricatie sunt organizate pentru: mobila din corpuri, mobila din cadre ( scaune tamplaresti, mobilier curbat), mobila de bucatarie, mobila de arta.

Procesul de fabricatie cuprinde urmatoarele procese:

uscarea cherestelei

debitarea lemnului masiv si a semifabricatelor superioare

(PAL,PFL,PAF).

Prelucrarea mecanica a acestora, asamblarea, furniruirea pe fete si conditionarea, prelucrarea mecanica a panourilor si furneruirea pa cant, pregatirea pentru finisare si finisarea si montarea. In astfel de procese de fabricatie masinile sunt amplasate in flux, prelucrarile se executa pe masini simple, agregate, sau linii deprelucrare mecanica, furneruire si finisare. Prosul de fabricatie incepe deci cu primirea materiilor prime si semifabricatelor si se incheie cu expedierea produselor de mobila.

Succesiunea tehnologiilor de prelucrare formeaza fluxul tehnologic al materiilor prime si materialelor. Acesta este determinat de succesiunea operatiilor, in vederea transformarilor necesare pentru a se obtine calitatea si dimensiunile produselor finite.

Urmatoarele fluxuri tehnologice sunt:

- fluxul tehnologic pentru prelucrarea panourilor care cuprnde prelucrarea semifabricatelor sub forma de placi din PAL, PFL, placaj cat si ramelor care se formeaza in fluxul tehnologic prin asanblarea reperelor.

- fluxul tehnologic pentru furnire estetice, care cuprinde un numar redus d operatii in vederea asamblarii furnirelor si pregatirii lor pentru operatia de furniruire.

Montarea in produse se face in flux continuu, in linii de montare in care se folosesc repere din lemn masiv, panouri si rame, rezultate din procesul de fabricatie, precum si alte repere si subansambluri procurate prin cooperarea in productie ( sertare, accesorii si feronerie, materiale pentru tapiterie).

Ca urmare a practicarii pe scara larga a cooperarii si specializarii in productie, procesul de fabricatie la o fabrica de mobila corp cuprinde urmatoarele procedee tehnologice:

calibrarea panourilor la grosime

furneruirea

prelucrarea mecanica a panourilor

pregatirea pentru furneruire si finisare

ansamblarea

receptia

ambalarea

Tehnologia de prelucrare se desfasoara in flux continuu, folosind liniile de prelucrare semiautomate si automate. Masinile de prelucrare individuala sunt in numar redus si se folosesc numai pentru operatiile care nu pot fi executate inca in linii de prelucrare (frezarea locasurilor, feronerie, unele operatii de slefuire si finisare). Astfel de procese de fabricatie sunt organizate pentru fabrici de mobila corp dei panouri modulate din PAL fara repere din lemn masiv, prelucrarile realizandu-se in urmatoarele linii de prelucrare: linia de calibrare la grosime a panourilor din PAL, linia de furniruire, linia de prelucrari mecanice,linia de lacuireprin pulverizare, linia de lacuire si uscare prin turnare, linia de montare in produs.

v    Tehnologia debitarii semifabricatelor superioare:

- Procedee de debitare:

Debitarea sau croirea semifabricatelor superioare sub forma de placi de PAL, PFL, placaj, PAF se face prin prelucrarea placilor de format standardizat, in placi dimensionate la dimensiunea dorita pentru produsele de mobilier. Panourille pot fi debitate la dimensiunile nete sau sunt prevazute cu adaosul de prelucrare, in vederea prelucrarilor fluxului tehnlogic.

Tehnologia de debitare a panourilor din semifabricate superioare poate face ca in cazul lemnului masiv, fie in fabrici de mobila sau fabrici producatoare de semifabricate, carepot livra panouri debitate cu adaosuri de prelucrare.

In ambele cazuri pentru cresterea randamentului la debitare, panourile de mobila au fost tipizate pe baza dimensionariii modulate. Dimensionarea modulata a panourilor la lungime si latime se face pe baza unui modul care reprezinta o valoare stabilita pe criterii functionale. Dimensionarea modulata este de forma n x M, adica prin amplifcarea modulului luat ca unitate.

Dimensiunile rezultate din produsul n x M reprezinta dimensiunile functionale ale panourilor din constructia mobilei corp, ca: pereti laterali, plafon, fund, usi, etc.

Valorificarea semifabricatelor la debitare

Indiccele de utilizare (Iu)

I_u=S_n [m²/m²], sau I_u=m_b [m²/m²]

S_b    m_n

in care: S_n si t_n reprezinta cantitatea de panouri din produsul finit exprimat in

m², t sau m³

S_b si t_b - cantitate totala de placi necesara pentru un complex, subansamblu sau produs, exprimata in m² (S_b); tone (t_b); sau m³ (m_b).

Randamentul la debitarea panourilor ( ) este:

= S_n . 100 [m²/m²] sau η= m_n .

S_b m _b

- Adaosurile de prelucrare

Marimea adaosurilor se stabileste in functie de structura panoului si anume, adaosuri pentru panouri fara bordure din lemn masiv pe ambele canturi. L_p = L_f - l_b adica din lungimea finala se scade latimea celor doua borduri l_b. Adaosurile in acest caz se acorda l bordure si nu la placa de PAL. In cazul panourilor furniruite pe canturi, lungimea panourilor pentru debitare L_p se stabileste pornind de la dimensiunea finala L_f la care se adauga adaosurile S_p, pentru cele doua capete , adica: L_p= L_f+2 ^. S_p .

- Debitarea la agregate.

Pentru debitarea panourilor in ateliere centralizate, prin cooperare se folosesc agregate cu productivitate ridicata si posibilitatea de debitare la diferite formate si dimensiuni. Masa agregatului este formata din doua mese mobile care permit o decalare pe lungime si o taiere la latimi variabile. La cursa de (avans U₁), ambele mese inainteaza o data, iar la retagere (avans U₂) cele doua mese se pot decal ape lungime, una fata de cealalta, dupa un program introdus in cofretul de comanda pe cartele perforate.

Taierea transversala, avansul U₃, realizata de caruciorul cu disc circular, se face dupa oprirea ambelor mese. Avansul la prelucrarea longitudinala si transversala este de 18 m / min, iar avansul de retragere a meselor de 30 m / min.

Prelucrarea se face cu discuri circulare cu diamtrul de 400 mm la o turatie de 3 000 rot/min.

- Reglarea agregatului.

Reglarea principalelor organe de lucru ale ferastraielor de debit a panourilor se prezinta in fig de mai jos.

- batiul masinii este prevazut cu o traversa pe care se deplaseaza ferastraiele circulare, pentru taierea longitudinala si ferastraul circular, pentru taierea transversala.

- fiecare disc circular este actionat de un motor electric propriu cu o turatie de 3.000 rot/min

- reglarea distantei intre discuri

- taierea longitusdinala se face prin deplasarea samiilor pe care sunt fixate motoarele electrice

- axele filetate actioneaza rotile de mana

Pentru taierea transversala discul circular se deplaseaza pe sania care este actionata de lantul cinematic format din motorul electriccu variatorul de turatie hidraulicsi reductorul cu roti dintate si transmisia prin lant role. Pozitiile motoarelor electrice si discurile circulare se pot regal pe verticala sau deplasarea pe sanii si reglarea inaltimii de taiere.

- Linii de debitare

In tehnologia moderna de debitare a semifabricatelor prin cooperare se folosesc linii de debitare semiautomate si automate in care se folosesc aggregate de debitat panouri . Linia de debitare este formata dintr-un alimentator de tip

lift hidraulic tip foarfece. De unde panourile sunt introduce in lnia de prelucrare pe un transportor cu role actionate hidraulic.

Dupa prelucrarea in agregat, panourile sunt preluate de un descarcator si dispozitate in stive. Panourile debitate sunt supuse unor prelucrari mecanice cum ar fi: calibrarea panourilor, frezarea ulucului pe cant pentru aplicarea bordurilor. Cea mai importanta operatie este cea de calibrare la grosime a panourilor din PAL, operatia se executa pentru uniformizarea grosimii panourilor in limita unor tolerante de

0,1 mm.

Pentru panourile furniruite se poate executa operatia de calibrare inainte de a se executa operatia de furniruirea. In fabricile de mobila sunt executate numai operatiile de protejare a canturilor.

v     Ferastraul circular de debitat cu masa mobila:

Reglarea masinii se face in urmatoarea ordine:

reglare lungimii de taiere prin deplasarea pozitiei discului cu pozitie reglabila.

se slabesc suruburile colierelor prin actionarea rotii de mana si se actioneaza roata de mana, stabilind lungimea de prelucrare , dupa care se strang suruburile colierelor

se regleaza adancimea de prelucrare prin ridicarea sau coborarea discurilor circulare

se fixeaza panoul pe cele doua sine de avans, astfel incat adaosul de prelucrare sa fie uniform repartizat pe cele doua directii de prelucrare

se pornesc cele doua motoare electrice, dupa care se poate actiona manual bara 10, directia U. Dupa prelucrarea de proba se masoara lungimea prelicrata si se fac eventualele corectari ale reglajului la lungime.

retezarea la ambele capete la 90⁰ la o singura trecere

retezarea la un capat la 90⁰ si la celalalt la 30⁰ sau 45⁰prin doua treceri.

retezarea la 45⁰ a pieselor la grosime

retezarea pachetelor de furnir si a panourilor

Retezarea pieselor lungi este insleita de masa cu consola care se deplaseaza pe ghidajele pe care se aseaza piesele sau panourile, rigla de reazem a mesei, asigura o perlucrare perpendicular. Retezarea la lungime se executa in doua faze:

in prima faza se face retezarea la un capat eliminand circa jumatate din adaosul de prelucrare, deplasand masa cu consola prin fata discului circular , dupa care se retrage in pozitie initiala.

in a doua faza capatul retezat se reazama de limitatorul fixat la dimensiunea de retezare pe scala gradata a riglei dupa care se repeta deplasarea caruciorului.

v     Prelucrarea mecanica a panourilor:

Operatii de prelucrare

Prelucrarea panourilor se executa dupa conditionarea si echilibrarea tensiunilor interne. Operatiile de prelucrare se desfasoara in sectorul de prelucrare a reperelor complexe in vederea finisarii sau montarii in produse.

Se folosesc atat masini individuale cum sunt: masinile de frezat de sus, masini de frezat cu ax vertical, masinile de burghiat multiplu, ferastraie circulare duble de formatizat, dar mai ales aggregate cu prelucrari complexe si linii de prelucrare.

- Furneruirea panourilor

Furneruirea consta in operatia de aplicare prin incleiere si presare a unui furnir pe suprafata unei placi . Furneruirea se poate considera o operatie de innobilare a suprafetelor astfel incat aplicarea unui strat de furnir dintr-o specie valoroasa iar suprafata capata valori estetico decorative si noi posibilitati de finisare.

Funeruirea poate fi simpla cu o singura foaie de furnir sau mai poate fi dubla du doua foi de furnir pentru a ise obtine planeitatea panoului deoarece cu un singur furnir exista riscul de a se incovoi panoul. Furnirele estetice sunt obtinute prin decupare si se produc n trei clase de calitate( I, II, III) care au o grosime de 0,6 - 0,8 mm.

Grosimea furnirelor estetice este stabilita diferentiat pe specii si in functie de structura fibrei si a porilor. Speciile care au porii mari au o grosime de 0,8 iar speciile care au pori mici au o gorsime de 0,6 mm, aceste toate find date pentru evitarea de strapungere a adezivului prin pori, si pentru a evita ruperea furnirului la manipulare reperelor.

Specia furnirului se stabileste diferentiat pentru fetele interioare sat si pentru fetele exterioare, pentru suprafetele exterioare si interioare care se vad se alege un furnir de o calitate mai buna cu o textura frumoasa care sa iasa in evidenta, iar pentru suprafetele interioare care nu se vad se va allege un furnir de o calitate mai inferioara cu o textura mai inchisa la culoare.

Furneruirea cuprinde urmatoarele faze:

- pregatirea bazei ( pregatirea porilor )

- pregatirea furnirului

- aplicarea adezivului

- formarea pachetului si furneruirea propriu-zisa (presarea)

- Pregatirea suprafetelor panourilor pentru furneruire

Pregatirea panourilor de semifabricate are drept scop de eliminare a abaterilor de la planeitate, abaterea de la paralelism, uniformizarea grosimii panourilor si inasprirea suprafetelor in vederea furniruiri. Pregatirea panourilor se face prin operatia de calibrare la grosime a panourilor.

Calibrarea este operatia de prelucrare prin aschiere cu materiale abrasive, in vedrea obtinerilor unor piese cu suprafete plane si echidistante. Operatia de calibrare are o deosebita importanta pentru furneruire si slefuirea si finisarea suprafetelor.

Panourile de PAL se produc cu abateri la grosime de + 0,3 mm, adica o toleranta de 0,6 mm. Prin calibrare (slefuire) se urmareste reducerea acestor abateri in limite de + 0,1 mm adica o toleranta la grosime de 0,2 mm prin diferenta de grosime a panourilor care se preseaza concomitant iar la panourile cu o grosime limita superioara vor fi presate excesiv iar cele cu o grosime minima va fi mai scazuta in limita unor cazuri de limita la presiuni joase necesare pentru incleiere.

La furneruirea panourilor pot aparea defecte cum ar fi: incleierea cu rezistenta slaba sau dezipirea furnirelor, iar defectele similare pot sa apara si la panourile care reprezinta abateri de la plante sau abateri de la parallelism.

Calibrarea se face la masina de calibrat cu cilindri si la masini de slefuit cu banda lata cu contact de sus sau de jos. Calibrarea se face ca la masina de slefuit cu cilindri se folosesc 2 sau 3 cilindri pe care se pune hartie abraziva cu o granulatie de

Zimtuirea este operatia de marire a gradului de rugozitate a suprafetelor in vederea furniruirii. Aceasta operatie se executa prin operatia de calibrare pentru fetele panourilor de PAL, placaj, PFL, sau cu o operatie separata pentru panourile subfurniruite.

Operatia de zimtiuire se executa prin slefuire la masinile de slefuit cu cilindri sau banda lata. Pentru zimtuirea panourilor subfurniruite se foloseste hartie abraziva cu granulatie de 60.

Pentru zimtuire si calibrare masinile de slefuit vor fi dotate cu perii si jet de aer pentru desprafuire a suprafetelor. Masina principala pentru calibrare easte masina de slefuit cu cilindri cu contact de sus (cilindri superiori).

- Partile componente ale masini de calibrat

- batiul masinii

- masa transportoare

- mecanismul de urcare si coborare al mesei transportor

- cilindri de slefuit

- perie pentru desprafuire

- capote de absortie a prafului

- sistemul de actionare a cilindrilor

- pupitrului de comanda unde sunt centralizate comenzile de actionare si control pentru fiecare cilindru in parte.

- cilindrii sunt acoperiti cu pasla peste care se aplica hatia de slefuit

- fixarea hartiei abrasive se face astfel incat la eventuala intindere este automat tensionata.

Fiecare cilindru este actionat individual de un motor electric, miscarea de rotatie fiind transmisa prin curele trapezoidale. Cilidri pot avea o miscare de oscilatie axiala cu o cursa de 15 mm si o frecventa de 60 - 90 oscilatii/min.

Miscarea de avans se face de catre o banda transportoare. Masinile folosite pentru slefuirea de calibrare au suportul de avans rigid care este format din masa executata din barele longitudinale care se sprijina pe camerele elastice cu aer comprimat.

Presarea panourilor se face de barele de presiune si se regleaza pe verticala si se rigidizeaza in pozitia reglata pe verticala in functie de grosimea panourilor slefite.

Calitatea slefuirii este asigurata si de modul de fixare a benzii abrasive, cu hartia bine intinsa pe cilindru fara cucute. La masina MSC-3 banda abraziva se infasoara in spirala, iar intinderea benzii se face in spirala. Cilindrii sunt prevazuti cu sistem de intindere a benzii si preluarea automata a eventualelor intinderi din timpul slefuirii.

- Reglarea masinii

Inainte de inceperea lucrului se face un control asupra urmatoarelor componente:

- montarea hartiei abrazive pe cilindrii

- verificarea tensiunii curelelor de antrenare a cilindrilor in pozitia capotelor de protectie si racordarea hotelor la sistemul de exhaustare.

Pentru calibrarea panourilor cu o inalta productivitate se folosesc linii de calibrare, cu masini de slefuit cu cilindri sau masini de slefuit cu banda lata cu contact de sus si de jos.

Viteza de avans a liniei de prelucrare este reglabila de la 1 - 15m / min.

- Pregatirea furnirelor

Pregatirea furnielor cuprinde urmatoarele operatii:

- sortarea si insemnarea

- retezarea la lungime

- indreptarea canturilor

- imbinarea foilor cu fir fuzibil

- dimensionarea la format

Sortarea furnirelor urmareste si controlul calitatilor foilor de furnir si eliminarea celor cu defecte si selectionarea pentru ca prin innadire sa se obtina desenul dorit.

Sortarea furnirelor se va face pe pise de mobila si garniture pentru a asigura unitatea desenului si a texturii.

Partile frontale cum ar fi: usi, fete de sertar, vor avea aceeasi textura si culoareiar restul componentelor vor avea testuri asemanatoare.

Selectionarea furnirelor se face dupa doua criterii:

Furnire cu desen si textura accentuata - cu desene simetrice care se

selecteaza prin imperecherea desenelor dupa care se formeaza panouri care se grupeaza pe garnituri de mobila fiind numerotate corespunzator. Formarea panourilor cu desene simetrice trebuie facuta astfel incat sa se imperecheze foile cu acelasi desen fiind pozitionate corect si asamblate reconstruind correct desenul natural al fibrelor. Astfel de desene se formeaza la furnirele din speciile nuc, frasin, ulm, cires, stejar, debitate tangentional, precum si pentru furnirele din radacina (nuc, plop, etc)

Furnire cu desen si textura pala - se sorteaza si se ansambleaza in foi fara

desene. In aceasta categorie intra furnirele exotice, precum si furnirele indigene debitate radial. Astfel de furnire sunt necesare pentru mobila din panouri si corpuri modulate, la care panourile se pot grupa fara selectionare, corpurile se pot asocia fara restrictii impuse de desenul si textura frunirelor.

Indreptarea canturilor furnirelor - se face in pachete prin operatii cum ar

fi taierea cu discuri circulare, la ferastraul circular universal CUM-3 folosind discuri cu dinti marunti

Indreptarea cu foarfeca ghilotina - fiind folosita foarfeca de tip FFE cu

lungimea cutitului de 2 800 mm. Pachetul de furnir se aseaza pe masa de lucru si se fixeaza cu bara de presare. Alinierea pachetului de furnir se face dupa fanta de lumina care este formata de sursa luminoasa prin fanta in grinda portcutit. Taierea se face cu cutitul pe contracutit, iar distanta dintre cutit si cotracutit se verifica la reglarea masinii si trebuie sa fie de 0,10 - 0,15 mm asigurandu-se o pozitie paralela a cutitului si contra cutitului pe toata lungimea de taiere.

Imbinarea cu hartie gumata - aceasta imbinare se face cu o banda de

hartie gumata plina sau perforata care pe una din parti are adeziv calogenic. Prin umezire benzi banda se aplica pe cele doua fasii de furnir presata pe cant iar banda se preseaza manual cu o rola sau mecanic la masina de inadit cu hartie gumata.

- Masina de imbinat furnir cu hartie gumata are urmatoarele parti componente

hartia gumata

rola de umezire

rezervorul cu apa

rolele de presare a hartiei pe furnir

rigla de ghidaj

Imbinarea cu fir fuzibil - firul se aplica in zig-zag pe dosul furnirului iar

dupa furneruire nu mai necesita slefuire. Firul fuzibil este din fibra de sticla imbracat in adeziv termoplastic care este adus in contact cu cele doua suprafete de imbinare la o temperatura de topire cu ajutorul unor rezistente electrice care asigura topirea firului.

- Masina de imbinat cu fir fuzibil are urmatoarele parti componente

- batiu

- masa de lucru

- bobina cu ata

Reglerea masinii iar pasul cusaturi se va fixa in functie de grosimea furnirului, iar temperature de incalzire a firului se fixeaza de la tabloul de comanda, iar viteza de avans a firului se regleaza in limitele de avans 10 - 30 m/min sau se mai poate face de la pedala.

- Aplicarea adezivului

Aplicarea adezivului se face la masina de aplicat adeziv cu valturi, pe ambele fete ale panoului la o singura trecere. Pentru o furneruire de calitate aplicarea adezivului are o mare importanta in cazul in care adezivul nu este aplicat in cantitatea corespunzatoare exista riscul de a se desfolia furnirul de pe suprafata panoului, iar in cantitati prea mari de adeziv exista riscul de a trece prin furnir.

La aplicarea adezivului se va urmari formarea peliculei de adeziv

pe toata suprafata uniform iar valturilor de aplicare se regleaza in functie de grosimea placii prin ridicarea sau coborarea valtului superior.

La furneruire se folosesc adezivi ureoformaldehidici prin priza la cald cu urelit la cald ( C ) cu intaritor ( IC ) cu adaos de faina de grau sau secara iar pentru diluare si plastefiere se adauga uree tehnica, iar vascozitatea se orecteaza cu adaos de apa si trebuie mentinuta 190 - 200 s.

Adezivi se pot aplica cu adezivi colorati sau incolori care depind de speciile de furnir pentru a se anula esfectul de strapungere a furnirului la presare. Adezivi se coloreaza cu coloranti care se dizolva in apa in functie de culoarea s textura furnirului. Pentru aplicarea adezivului se foloseste masina de aplicat adeziv cu doi cilindri. Pentru dozarea adezivului se folosesc doi cilindri de dozare prin care trece panoul pentru a fi aplicat adezivul.

- Partile componnte ale masinii de aplicat adeziv

batiu

rezervor

cilindri de aplicare

cilindri de dozare

pompa cu roti dintate

conducte de alimentare

rezervor de cadere libera

Cilindri superiori sunt fixati in lagare mobile care pot executa o cursa de 80 mm, iar cilindri inferiori sut fixati in lagare fixe cu rulmenti, pentru o aplicare a adezivului cilindrii sunt imbracati intr-o camasa de cauciuc care au caneluri pe suprafata exterioara, iar grosimea neuniforma a camasii de cauciuc constituie cauza principala de apicare neuniforma a adezivului pe panou.

Cilindri de dozare sunt asezati in lagare oscilante si pot sa fie reglati cilindrii prin departare sau prin apropiere de cilindrii de aplicare care au o suprafata lisa si cromata.

- Reglarea masinii

- reglarea vitezei de avans, regland turatia celor doi cilindrii de aplicare

- reglarea distantei pe verticala, deplasand pozitia cilindrilor superiori

- reglarea peliculei de adeziv prin apropierea sau departare cilindrilor de dozator fata de cilindrii de aplicare

- reglarea debitului de adeziv cu ajutorul unor robinete cu membrana

- verificare papralelismului dintre cilindrii pentru a asigura o pelicula uniforma pe ambele surafete al panoului.

- verificarea dispozitivelor de protectie care sunt formate din microintrerupatoare care au un gratar de protectie.

- Formarea pachetului de presare

Dupa aplicarea adezivului se formeaza pachetul de furniruire care este format din panoul de baza cu adeziv pe ambele fete si foile de furnir (interior - exterior).

- La furniruirea simpla - pachetul se formeaza din intre placile de aluminiu care au rolul de a prelua pachetele si a le introduce in presa. Utilizarea placilor de aluminiu usureaza operatia de incarcare si descarcare a presei. Placile de aluminiu ale presei trebuie racite pentru a evita polimezarea partiala a adezivului inainte de presare si reduce rezistenta incleierii si durate de presare a panourilor este de 5 min pentru adezivul de tip ureoformaldehidic.

- Incleierea furnirelor ( presarea)

Operatia de presare se executa la temperaturi cuprinse intre 110 - 140⁰C si o presiune cuprinsa intre (6 - 8 10⁵ Pa. Cele mai indicate utilize pentru furneruirea suprafetelor sunt hidrulice cu platantalele incalzite in care presarea se face concomitant cu uscarea.

Presa hidraulica monoetajata de tip PH-1 este construita la noi in tara, si este formata din:

batiu

sistem hidraulic (pompa hidraulica si cilindri)

cadru pentru platene otel

platane din Al

tablou electric

maneta de reglare

tablou de comanda

Aceste platane sunt executate din aluminiu cu o suprafata fina cu

dimensiunile de 2 200 x 1 300 x 40, in interiorul carora se gasec niste canale pentru a circula firele electrice care ajuta la incalzirea platanelor la o temperatura de 110⁰ C.

Ridicarea platanului este efectuata de pompa hidraulica si cilindrii care sunt actionati de pompa.

- Reglarea presei

Inainte de a se porni presa platanele se incalzesc la o temperatura de 110⁰ C care se regleaza de la manometrul MC iar limitele intre care poate sa varieze presiunea de lucru in cilindrii hidraulici sunt stabilite in functie de suprafata de incleiere a pieselor pe un platan si de presiunea de incleiere ceruta de adezivul utilizat.

Cu releul de timp RT se fixeaza durata de presare care este stabilita in min, dupa care se porneste motorul electric ME care actioneaza cuplajul elastic cu pompa de joasa presiune PJP cu roti dintate si pompa de inaltapresiune PIP cu pistoane axiale.

Tehnologia de furneruire la presa monoetajata. Adeziv colorat

- Conditionarea panourilor furniruite

Dupa furneruirea panourilor se face conditionarea care are rolul de racire si uniformizare a umiditatii in sectiunea panoului, reducerea tensiunilor interne ce apar la presarea panoului, (tensiunea de presare) si definirea procesului de polimezare a rasinii ureoformaldehidice. Dupa furneruire umiditatea panourilor creste la 14 - 16 %, datorita absortiei apei din solutia de adeziv. Reducerea acestei umiditati pana la 8 - 10 % se face prin conditionarea in incaperi in care se asigura parametric aerului pentru ca aceasta umiditate trebuie sa o temperatura de 20 - 22⁰C si umiditatea relativa a aerului de 45 - 65%.

Conditionarea se face in doua etape distinctive:

racirea panourilor scoase din presa si depozitandu-se in stive dupa care se

aseaza o placa de PAL pentru a se evita deformarea panourilor stivuite sus, durata minima de racire este de 24 de ore.

conditionarea propriu - zisa prin depozitareape sipci de rasinoase care

au o grosime de 20 - 25 mm, perioada in care se uniformizeaza umiditatea si se anuleaza tensiunile interne, durata minima de racire este de 48 de ore.

Prin conditionare se formeaza un stoc depanouri pe dimensiuni, care

asigura un ritm continuu de prelucrare in sectoarele de prelucrare a mobilei.

v     Defecte de furneruire

Defectele de furneruire pot fi cauzate de pregatirea defectuoasa a bazei, pregatirea si controlul furnirului si caracteristicile adezivului, formarea pachetelor si conducerea regimului de presare.

v     Operatii de prelucrare a panourilor

Prelucrarea panourilor se executa dupa conditionarea si echilibrarea tensiunilor interne. Operatiile de prelucrare se defasoara in sectorul de prelucrare a reperelor complexe, in care se executa operatii de prelucrare la dimensiuni finale in vederea finisarii si montarii in produse.

La preulcrarea mecanica a panourilor se folosesc umatoarele masini:

ferastraul circular cu masa mobila

ferastraie circulare de formatizat dublu

masina de frezat cu ax vertical

masina de burghiat multipla

v     Succesiunea operatiilor de prelucrare la masini simple

Aceasta tehnologie de prelucrare este folosita in fabricile de mobila de mica capacitate si o mare diversitate a productiei unde nu este rentabila organizarea unor tehnologii si utilaje de inalta productie.

Tunderea furnirului - reprezinta operatia de indepartare a surplusului de

furnir de pe canturile panourilor, aceasta operatie poate fi executata manual sai mecanic. Prelucrarea mecanica se executa la freza cu ax vertical la care se monteaza pe ax freze drepte pentru indepartarea furnirului de pe canturile reperului.

- Masina de frezat are urmatoarele parti componente

batiul masinii

axul port freza

motorul electric

suportul motorului electric

cureaua de transmisie

rigla de ghidaj

maneta de blocare a axului

sistemul de reglare a masinii (ridicare - coborare a axului)

aparatoarea de protectie

Formatizarea este operatia prin aschiere la format cu dimensiunile

finale, iar aceste operatii pot fi:

formatizarea simpla a cantitatilor drepte sau curbe fara sa fie profilate,

aceste operatii se pot executa la ferastraiele circulare cu discuri circulare sau prin frezare.

formatizarea - profilarea se poate executa formatizarea si profilarea

canturilor. Aceasta operatie se poate executa prin taiere la ferastraiele circulare dupa care se executa operatia de frezare la masina de frezat cu ax vertical cu masa si carusel sau la maaina de frezat radiala la care se poate executa operatia prin copiere cu inel de copiere.

- Formatizarea panourilor cu canturi paralele - se executa la ferastraiele circulare duble la care se poate executa formatizarea unui panou la o singura trecere pentru lungime si o singura trecere pentru latime.

- Ferastraul circular de tip FCD. Parti componente

batiul masinii este actionat de doua roti de mana

motorele electrice pe care se fixeaza discurile circulare

(P=3 kW / 3 000 rot/min)

sportul motorelor electrice

sinele de avans

cremaliere

glisiere

rigle de ghidaj

sistemul de reglare al masinii

aparatoarea de protectie

- Reglarea masinii

reglarea lungimii de taiere prin delasarea pozitiei discului cu pozitie

reglabila

se slabesc suruburile colierelor prin actionarea rotii de mana stabilind

lungimea de prelucrare dupa care se strang suruburile colierelor

se regleaza adancimea de taiere prin ridicarea sau oborarea discurilor

circulare

se fixeaza panoul pe cele doua sine de avans, astfle incat adaosul de

prelucrare sa fie uniform repartizat pe cele doua directii de prelucrare

se pornesc cele doua motoare, dupa prelcrarea de proba se masoara

lungimea prelucrata si fac eventualele corectari ala reglajului.

- Masuri de protectie a muncii

- Masina este prevazuta cu dspozitive de protectie pentru fiecare disc circular cu cutit divizor care pot fi puse in stare de functionare puse corect.

- Discurile nu se vor folosi daca se observa fisuri sau dinti lipsa.

- Ferastraul circulare dublu se foloseste la formatizarea panourilor din PAL, PFL, placaj si la taierea la lungime a frizelor sau a panourilor pentur foi de usi.

- La panourile furniruite, taiere prezita o aschiere a furnirului la iesirea panoului din discul circular, si se va executa la masini perfectionate.

- Formatizarea si profilarea panourilor cu canturi curbe - sunt panourile pentru fund, tavan, blaturile meselor si masutelor, se poate executa la masina de frezat cu ax radial sau masina de frezat cu masa si carusel.

- Pentru frezare se pot folosi freze sau cutite profilate care sunt montate in capete de frezat. Cutitele de frezat se monteaza in capul portfreza acesta fiind fixat in axul masinii, iar axul masiniii este fixat in consola pe o coloana support care este pivotat pe coloana care este fixata in lagare care ajuta la deplasarea dupa forma de contur a sabloanelor.

- Sabloanele se fixeaza pe masa masinii si pe inelul copier dupa care se fixeaza panoul in sablon si se strange bine cu suruburile de fixare si se incepe copierea reperului de prelucrat la forma corespunzatoare.

- Pentru a asigura calitatea prelucrarii si evitarea defectelor de aschiere a furnirului, turatia arborelui este de 9 000 rot/min care asigura o realizare   

de 45 - 60 m/s, iar viteza de avans este de 4 - 8 m/min si se pot prelucar panouri sau pachete cu o grosime de 60 mm cu dimensiuni minime de 250 x 250 mm si maxime de 1 200 x 3 200 mm.

- In cazul formatizarii panourilor fara profile se pot prelucra panourile in functie de lungimea cutitului.

- La aceasta masina se pot executa operatii de frezare - profilare pe trei canturi la complexele de rame sau panouri pentru fund si tavan cu colturi cu profil curb.

- Reglarea masinii

Se regleaza pe orizontala deplasarea suportului prin actionarea rotii de

mana si a sistemului de roti dintate-cremaliere care se deplaseaza pe suportul cu consola, iar presarea elastica de urmarire se face de catre motorul electric in limitele pistonului.

Se regleaza inaltimea de frezare prin actionarea rotii de mana prin

angrenajul cu roti dintate conice si prin mecanismul surub piulita

Se alege diametrul inelului astfel incat raza sa fie mai mica decat oricare

din razele de frezare pentru o reproducere fidela formei

Masa masinii are o turatie de 1-2 rot/min, iar axul de frezat are o turatie

de 12 000 - 15 000 rot/min astfel incat sa se poata prelucra piese cu diametrul de maximum 1 500 mm si inaltimea de 120 mm.

Masina de burghiat multipla tip GCR

Burghierea - masina de burghiat multipla de tip GCR cu 25 de axe de lucru. Toate tipurile de masini de burghiat au distanta intre axe de 32 mm, la aceasta masina se pot executa gauri si pe fete si pe canturi datorita suportului de burghie care se poate rabata cu 90⁰ si se poate deplasa pe verticala.

La masina de gaurit de tip GCR se pot executa gauri (scobituri), pentru imbinarea panourilor cu cepuri rotunde atat pe fete cat si pe canturi.

La operatia de burghiere se va acorda atentie la o pozitionare corecta la prelucrare prin alegerea si folosirea unor baze de prelucrare unice pentru toate panourile. Baza de asezare la prelucrarea complexelor pe o suprafata prelucrata.

La masina de gaurit se pot executa gauri de o adancime cuprinsa intre 110 mm si diametrul cuprins intre 20 mm prin reglarea inclinarii suporutului de basculare pe care sunt fixate mandrinele. Distanta minima intre burghie este de

l sau n + 32.

- Partile componente la masina de gaurit multipla:

- batiul masini

- fusuri (mandrine)

- motorul electric

- angrenajul cu roti dintate care pune in miscare mandrinele

- mecanismul de fixare

La reglarea suportului rabatabil cu 90⁰ si se poate deplasa pe verticala se folosesc urmatoarele mecanisme.

cilindru pneumatic care este montat in interiorul batiului care ajuta la

reglarea suportului de mandrine sub diferite unghuri.

mecanismul de de avans al casetei de burghie este format dintr-o sanie

care are o cursa de reglare pe verticala de 110 mm, iar clindrul pneumatic care executa miscarea de avans .

- Reglarea masinii:

Panoul se aseaza pe masa de lucru care se aseaza pe rigla de ghidaj, iar

panoul se fixeaza cu ajutorul unor dispozitive care sunt puse in functionare de motoarele pneumatice care asigura o fixare buna a panoului in timpul prelucrarii.

Dispozitivele de strangere ale masini care sunt fixate pe doua grinzi se

regleaza in functie de grosimea panourilor, iar deplasarea suportului se regleaza in functie de adancimea de burghiere.

- Ciclul de lucru semiautomat este urmatorul:

- strangerea piesei cu cilindrii pneumatici

- avansul saniei

- pornirea motorului

- Dupa efectuarea gauririi:

- retragerea saniei

- oprirea motorului electric

- ridicarea cilindrilor pneumatici

- scoaterea pieselor

Sistemul de comanda este electro-pneumatic care comanda intregul ciclul de lucru.

- Norme de protectie a mincii la masina de gaurit multipla tip GCR:

- masina trebuie sa fie racordata la instalatia de impamantare

- burghiele vor fi bine ascutite si bine stranse in mandrine

- cilindri de persiune vor fi in stare buna de functionare

v     Defecte de prelucrare a panourilor

Defectele ce apar la prelucrarea panourilor sunt prezente in tabelul de mai jos:

Calitatea suprafetelor slefuite

Slefuirea reprezinta operatia de prelucrare prinaschiere cu abrazive si se executa pe fete si canturi pentru eliminarea asperitatilor de la operatiilor anterioare.

Daca la celelalte operatii de prelucrare prin aschiere se urmareste modificarea formei si dimensiunilor la slefuire se urmaraste imbunatatirea calitatii suprafetelor si reducerea rugozitatii in limitele valorilor cerute de finisare.

La slefuirea cu granulatii dure cuprinse intre 40 -60 rugoziatatea este mare fiind cuprinsa intre 40 - 80 µm, iar la slefuirea cu granulatii mai fine 100 rugozitatea scade cu 10 - 20 µm, iar la granlatii de finisare care sunt cuprinse intre 120 - 150 rugozitatea obtinuta este de 10 µm.

Pentru o o slefuire de calitate benzile abrazive trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

materialele abrazive (granulele) sa fi fixate pe suport, cu rezistenta

suficienta pentru a nu fi smulse la prelucrare si a nu reduce capacitatea de slefuire a benzii.

suportul benzii trebuie sa fie rezistent pentru ca banda sa nu se rupa sub

actiunea fortelor care se nasc la aschiere.

suprafata hartiei trebuie sa fie neteda, fara cute, ridicaturi, rupturi sau

gauri, iar dispunerea granulelor pe suprafata sa fie uniforma, fara

aglomerari sau granule lipsa.

in timpul prelucrarii benzile nu trebuie sa se imbacseasca, adica aschiile

detesate sa nu se aglomereze in golul dintre granule ceea ce determina o scadere a productivitatii benzilor si deci o crestere a costului slefuirii.

v     Alegerea corecta a abrazivilor

Calitatea slefurii si productivitatea benzilor care este determinata de corecte alegere a acestora care se fece in functie de particularitatile si de structura suprafetelor slefuite, de specia lemnoasa si directia de slefuire si de regiimul de lucru al acestora sunt:

presiunea specifica

viteza de avans

viteza de taiere

Speciile lemnoase prin particularitatile lor fizico-mecanice se comporta diferit le slefuire. Unele specii opun rezistenta foarte mare la slefuire, adica se slefuiesc mai greu este carpenul, si unele specii exotice, iar speciile cu rezistenta mare la slefuire este stejarul si frasinul iar cele cu rezistenta mijlocie sunt fagul, nucul, ciresul si mesteacanul, cele cu rezistenta redusa la slefuire sunt foioasele moi cum ar fi paltinul si teiul.

Directia de slefuire este de asemenea un factor al regimului de lucru la operatia de slefuire si se recomanda in cele mai multe cazuri sa se faca paralel cu fibrele si nu perpendicular cu acestea. Cele mai bune rezulatea se obtin rezultate daca slefuirea se face paralel cu fibrele care se combina cu prelucrarea transversala printr-o miscare oscilatorie orientata perpendicular pe directia de avans.

Asezarea rara se face in scopul de a permite aschiilor mici de pe suprafata lemnului astfel incat sa patrunda intre granule si sa preintampine uzura prematura a hartiei sau a panzei de slefuit. Granulele cu distributie rara acopera suprafata suportului in proportie de 50 - 70%.

Pentru speciile tari se recomanda hartie abraziva cu granulatie deasa , iar la pentru speciile de esenta moale se foloseste hartie cu granulatie rara, iar pentru speciile rasinoase se recomanda hartia cu granulatie rara si cu panza.

- Hartia pentru slefuit este de urmatoarele tipri:

- HS - hartie pentru slefuire uscata cu cuart

- HE - hartie pentru slefuire uscata cu electrocoridon

- HEn - hartie pentru slefuire uscata cu electrocoridon nobil

- HCn - hartie pentru slefuire uscata carbura de siliciu neagra

- HCv - hartie pentru slefuire uscata cu carbura de siliciu verde.

- Panza de slefuit este de urmatoarele tipuri:

- PS - cu sticla de culoare alb-verzuie

- PE - cu electrocoridon normal

- PEn - cu electrocoridon nobil

- PC - cu cuart

- PCn - cu carbura de siliciu neagra cuart

- PCv - cu carbura de siliciu verde.

Carateristicile de calitate ca si productivitate la slefuire sunt determinate de o corecta alegere a tipului de banda abraziva in functie de specie si de forma si dimensiunile piesei urmand regimul de lucru la mijlocul de prelucrare (mechanic sau manual). Materialele abrazive cu suport de panza, sau hartie sau combinate care se produc in diferite tipuri si caracteristici diferite.

Aceste caracteristici sunt determinate de tipul de adeziv folosit la rezistenta granulelor.

v     Slefuirea panourilor

- Masina de slefuit cu banda orizontala si sabot de presare are

urmatoarele parti componente:

batiul

roata de actionare

roata de intindere hartiei abrazive

roata de actionare

motorul electric

curele de transmisie

ghidajele mesei

sabot de presare

bara de miscare a sabotului

contragreutatea sabotului care sustine sabotul sus in timpul miscarii

benzii

dispozitivul de intindere a benzii

roata de mana si surub

dispozitivul de centrare a benzii

roata de mana si surub

- Reglarea masinii :

pozitionarea mesei pe verticala in functie de gorsimea pieselor carese

slefuiesc

Inainte de inceperea lucrului trebuie sa se verifice urmatoarele:

montarea, tensionarea si tensionarea sensului de depasare a benzii daca

sunt corecte.

functionarea benzii abrazive la mersul in gol si glisarea mesei se face

linistit

dispozitivele de protectie a muncii au fost mentate correct si complet

Asigurarea rugozitatii la slefuire reprezinta principala conditie care poate fi satisfacuta prin operatia de slefuire care se imparte in doua parti:

slefuirea grosiera

slefuirea de finisare

slefuirea grosiera - reprezinta eliminarea neregulitatilorde la operatiile

anterioareprin eliminarea unui strat de grosime variabila, la care se face un numar de treceri in functie de granulatia hartiei abrazive.

la slefuirea grosiera nu se urmareste rugozitatea suprafetelor, aceasta

fiind data de slefuirea de finisare.

in cazul slefuirii furnirelor se va acorda o atentie deosebita la slefuirea

gorsiera a furnirelor imbinate cu hartie gumata care trebuie sa fie eliminata la aceasta prelucrare foosind o granulatie de 80 HEn 21 E regland corespunzator grosimea de prelucrare cu o grosime variabila intre 0,1 - 0,2 la o singura trecere pentru a se evita strapungerea furnirului.

slefuirea de finisare - asigura rugozitatea ceruta de tehnologia de finisare,

aceasta fiind ultima operatie prin aschiere trebuie sa asigure o data cu rugozitatea suprafetelor si calitatea suprafetei evitanduse defectele ce pot sa apara in timpul slefuirii cum ar fi:

urme de strapungere a furnirului

scamosari

urme de hartie gumata de pe furnire   

La operatia de finisare a suprafetelor furneruite se va folosi hartie

abraziva cu o granulatie cuprinsa intre 100 - 150 care se face in doua sau trei treceri.   

- Norme de protectia muncii la masina de slefuit cu banda orizontala si sabot:

capote de protectie

instalatia de exhaustare

instalatia pneumatica pentru curatarea benzii abrazive

lampa de iluminat local.

v     Defecte de slefuire

Defectele ce apar la slefuirea panourilor sunt prezentate in tabelul de mai jos:

v     Masuri de protectia muncii si norme P.S.I.

La operatia de slefuire aschiile detasate de granule se elimina sub forma de praf. Masurile de protectia muncii trebuie sa fie orientate in special pentru eliminarea prafului prin instalatii de exhaustare sau de filtrare si retinere a prafului din sistemul de ventilatie.

Inhalarea prafului in exces poate provoca muncitorilor boli profesionale, iar unele specii de lemn care contin substante toxice pot provoca boli de piele (dermatoze).

La slefuirea uor specii de lemn exotic cum ar fi mansonia, guareea care apartin speciilor de lemn mahon si makore, la slefuirea acestor specii trebuie sa se poarte masti de protectie, iar muncitorii care sunt sensibili nu trebuie sa lucreze cu aceste specii.

Masinile trebuie sa fie prevazute cu aparatori de protectie pe curerelele transmisie si la motoarele electrice, inceperea lucrului nu se incepe pana nu se verifica aparatorile de protectie si banda abraziva care trebuie sa fie tensionata corespunzator astfel incat sa perminta o arcuire suficienta pentru ca banda sa se deplaseze fara nici o bataie.

Tamponul de presare trebuie sa fie ridicat inainte de inceperea lucrului,

iar suprafata de contact trebuie sa fie neteda, iar tija de ghidare atamponului trebuie sa fie in permanenta curata.

Instalatiile de exhaustare si cele de ventilatie trebuie sa asigure eliminarea prafului mentinand in hala concentratia de praf sub limita admisa, concentratia admisa este de 15 mg praf / m³.

Masinile si utilajele de slefuit vor fi racordate la instalatia de impamantare si functionarea corecta a instalatiilor electrice de comanda si actionare.

v     Procedee de finisare

Procesul finisarii cuprinde grupul de operatii prin care suprafetele sunt innobilate cu pelicule de lacuri sau vopsele ori folii de materiale plastice. Prin operatia de finisare suprafetele devin rezistente a actiunile agentilor

fizico - chimici si la degradarile mecanice, aspectul estatic si valoarea estetica a acestora imbunatatindu-se.

Finisarea mobilei este de doua tipuri:

finisare transparenta

finisare opaca

- Finisarea transparenta - formeaza pelicule care evidentiaza desenul si

textura, culoarea naturala a lemnului. Finisarea peliculei se defineste prin procedee de finisare in raport cu gradul de luciu al peliculei de lac car poate avea un luciu inalt (luciu aglinda), matasos, mat, semimat, mat adanc, prin finisarea transparenta se urmareste valorile decorative ale lemnului masiv sau furnirelor.

Finisarea transparenta se face cu lacuri nitrocelulozice, poliesterice sau

poliuretanice peste care se aplica un strat de pelicule de ulei sau ceara

care da un aspect lucios, mat, semilucios sau lustruit oglinda.

Finisarea opaca - formeaza pelicule prin care structura, culoare si

desenul lemnului sunt acoperite cu substante peliculogene pigmentate cum ar fi vopselurile pe baza de ulei, emailurile nitrocelulozice sau lacuri colorate puternic.

In afara procedeelor de finisare prin pelicule care au o grosime de

25 - 300 µm, in industria mobilei se mai intalnesc si alte procedee de finisare a suprafetelor cum ar fi acoperirea cu folii din mteriale plastice (PVC sau pe baza de fibre celulozice).

v     Pregatirea suprafetelor pentru finisare

Pregatire suprafetelor pentru finisare cuprinde urmatoarele operatii:

desprafuirea suprafetelor

decolorarea

colorarea (baituirea)

umplerea porilor

Desprafuirea suprafetelor dupa slefuire

Reprezinta curatarea suprafetelor dupa slefuire de impuritati cum ar fi: praf, resturi de abraziv si adeziv, este o operatie ocligatorie pentru a inlatura impuritatile depuse in porii lemnului care dau o imagine imbacsita a suprafetei care este slefuita.

Pentru o curatare completa a porilor se recomanda combinare a procedeului de finisare se recomanda desprafuirea prin periere sau suflare cu are comprimat si exhaustare.

Decolorarea panourilor furneruite

Aceasta operatie se practica pentru uniformizarea culorii din zonele de alburn sau duramen prin eliminarea unor defecte de coloratie naturala. Materialele care ajuta la decolorare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa nu atace celuloza, sa fie stabilite la lumina, sa fie compatibile cu lacurile de finisare, sa patrunda in lemn. Cele mai folosite materiale pentru decolorare este folosita perhidrolul (apa oxigenata), acidul oxalic (sarea de macris), clorura de var si pergamentul de potasiu.

Decolorarea se poate face prin doua sau patru umectari successive cu

60 - 80 g/m² de amestec de decolorare. Dupa ultima umectare a suprafetelor se pastreaza depozitate 24 - 48 ore, iar aplicare se poate face manual cu un tampon de bumbac cu care se insista pe suprafetele de cuploare inchisa.

- Albirea - este operatia de tratare a suprafetelor de esente deschise de culoare ca si: artarul, mesteacanul, plopul si stejarul care se face in scopul obtinerii unor suprafete de o valoare estetica superioara prin uniformizarea culorii in cazul finisarii transparente. Albirea se poate face pe cale chimica sau prin adaos de substante de decolorare a unor pigmenti anorganici (bioxid de titan) cu scopul de a produce albirea suprafetelor tratate.

O reteta de albire a sprafetelor contine urmatoarele substante:

- perhidrol 100 parti

- solutie de ammoniac 25%

- grund pentru albire 10 parti

- pasta pentru albire 3 parti

- Colorarea mobilei

Colorarea reprezinta un procedeu care este frecvent folosit pentru speciile cu desen si texturi valoroase cat si pentru esente cu desen si textura palida care ajuta la marirea valorii estetice a lemnului prin imitatia speciilor valoroase sau a uniformizarii si accentuarii desenului.

In tehnica colorarii lemnului se cunosc doua moduri principale de colorare a lemnului sunt:

coloratul de absortie in fibra pentru a accentua structura si desenul

lemnului

coloratul de suprafata care obtine o estompare a structurii si desenut

lemnului (specii cu desen palid)

Colorarea cu lacuri sau grunduri colorate - se face pentru simplificarea tehnologiei de finisare realizandu-se o colorare concomitenta cu operatia de lacuire. Operatia consta in culoararea lacurilor cu ajutorul unor solutii colorate formate din coloranti sintetici solubili in solventi organici. Culoarea solventilor este aleasa in functie de culoarea dorita si se adauga in lacul care trebuie sa fie aplicat.

Pentru o colorare uniforma peliculele de lac se vor aplica in straturi uniforme, suprafetele trebuie bine slefuite, desprafuite si eliminate petele de culoare, ulei sau de grasime.

- Umplerea porilor

Structura lemnului prezinta micro bacterii sau pori a caror marime depinde in primul rand de specie. Pori apar in evidenta mai ales la specii cum este stejaru, ulmul si frasinul.

Umplerea porilor anuleaza microbacteriile de structura si realizand o suprafata neteda pe care se poate aplica pelicula de lac cu consumuri reduse pentru finisarea cu pori inchisi si luciu oglinda.

Umplerea porilor trerbuie sa prezinte urmatoarele caracteristici: sa aiba o aderenta buna la suprafata finisata si o capacitate mare de umplerea porilor, si sa nu-si modifice dimensiunile sau sa prezinte fenomenul de cadere in goluri dupa uscare, trebuie sa se usuce rapid si sa fie compatibil cu substantele peliculogene folosite pentru finisare.

Umplutorii de pori sunt alcatuiti din materiale sub forma de pulbere care au particule de 1 - 4 µm si se folosesc in amestec cu un aliat de ulei sicativ, derivati nitrocelulozici sau rasina sintetica (rasini alchidice, poliuretanice).

Pentru aplicarea umplutorilor de pori se aplica prin intinderea cu pensula, cu tamponul sau prin mijloace mecanice, prin turnare sau valturi.

- Solutii de umplere a porilor

- lichidul umplutor de pori eswte format din doi componenti pe baza de rasini poliuretanice care se pot aplica pe orice furnir si este compatibil pentru orice pelicula de lac, timpul de uscare este cuprins intre 12 - 14 h a o temperatura de 18 - 20⁰ C sau 2 h la o temperatura de 50 - 60⁰ C.

- lichidul umplutor de pori pe baza de rasini carbamidice care se aplica inaintea finisarii cu lacuri carbamidice, pentru esente dense este suficienta aplicarea numai a lichidului umplutor , iar pentru specii cu pori mari se foloseste un amestec in proportie de 1:1 cu praf de umplut pori, uscarea se face in circa 8 h la o temeratura de 18 - 20⁰ C, si 2 h la o temperatura de 50⁰ C.

v     Tehnologia aplicarii lacurilor nitrocelulozice

Lacurile se formeaza pelicule pe suprafetele reperelor sau produselor cu o grosime de 30 - 40 µm care au un rol de protejare dar si rol estetic. Peliculele transparente pun in evidenta culoarea, desenul si structura lemnului, iar cele opace prin culoare si aspect si confera suprafetelor de calitate inferioara o valoare estetica.

- Aplicarea lacurilor prin pulverizare

Acest procedeu este folosit pentru aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatica care transforma lacul in particule sub actiunea de desprindere a aeruui comprimat: pulverizarea hidraulica care consta in aplicarea lacului sub presiune, pulverizarea in camp electrostatic la care peliculele de lac sunt dirijate spre piesa sub actiunea unui camp electric.

Cabina de pulverizare parti componente

schelet metalic

rezervor cu apa

camera de stropire

hidrofiltru (filtru cu perdea continua de apa)

separator de particule (filtru usat)

hota de absortie a aerului

conducta de evacuare a aerului

ventilator centrifugal

motor electric

masa

hota de captare

ventilator

Debitul de aer introdus Q₁ trebuie sa fie aproximativ egal cu debiutl aerului evacuat Q₂. Aerul incarcat cu pori de solventi si particule de lac este condos spre paravanele cabinei fiind spalate si separa o parte a lacului din aer si il conduce spre rezervorul cu apa.

Solutiile de lac se pot aplica la o temperatura obisnuita sau incalzita prin diferite mijloace. Aplicarea peliculelor incalzite prezinta unele avantaje cum ar fi

se pot folosi solutii de lac cu vascozitatea initiala mai mare reducandu-se

consumul de solvent

se aplica un numar redus de straturi (trei in loc de patru straturi)

crescand productivitatea muncii

aderenta peliculelor calde este mai mare , iar aclitatea produsului se

imbunatateste, ca urmare durate de uscare scade.

se formeaza pelicule uniforme cu o aderenta mai buna si o prelucrare mai

usoara la operatia de slefuire - lustruire.

Pentru a obtine pelicule de calitate se vor respecta urmatoarele conditii:

viscozitatea lacului de aplicare va fi de 20 - 25 (cupa STAS Ø 4mm)

pentru primul start se recomanda vascozitatea la limita inferioara.

se regleaza presiunea aerului (2,5 -3)^. 10⁵ Pa si se fixeaza forma jetului in

functie de suprafata de pulverizat.

se vor folosi duze cu diametrul de 0,5 - 1,8 mm pentru suprafetele mici,

iar pentru supreafetele mari de 1,8 - 2,5 mm.

primul strat se va aplica parallel cu axa piesei, iar urmatorul

perpendicular fata de primul.

la intreruperea temporala a lucrului se va tin duza intr-un vas cu diluant,

iar terminarea lucrului pulverizatorul se va spala cu diluant.

v     Uscarea peliculelor de lac

Uscarea peliculelor de ac se realizeaza prin procese fizice sau chimice cu scopul de intarire si de obtinere a duritati dorite. Prin uscare se evapora soventii sau au loc procese combinate de evaporate si reactii chimice (polimezarea, policondensarea) cum este cazul lacurilor poliesterice si carbamidice.

Uscarea se face la o temperatura de 20 -22⁰C - uscare naturala, sau temperaturi mai de 40 - 60⁰ C - uscare artificiala.

Uscarea naturala - se realizeaza in ateliere sau in spatii de odihna ce

dispun de instalatii de ventilatie si unde temperature variaza in limitele de 20 -25 ⁰ C si umiditatea relativa a aerului este de 55 -66%. Piesele lacuite sunt asezate pe carucioare sau rafturi etajate care au o pozitie orizontala si la o distanta una de alta de 100 mm.

Uscarea artificiala - este uscare accelerata si se poate realize prin

urmatoarele procedee:

uscarea prin conventie (aer cald)

uscarea cu radiatii infrarosii

radiatii ultraviolete sau in flux cu electroni.

v     Tehnologia prelucrarii peliculelor de lacuri

- Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice

Slefuirea se executa la masini de slefuit cu banda cu cilindrii sau disc, in prezenta unor lichide ca white-spirt si adios de 10 % petrol sau amestec de petrol si motorina. Se recomanda ca slefuirea sa se execute in trei trepte, in cazul slefuirii la masina deslefuit cu banda se vor folosi toate cele trei trepte cu granulatii de: 220, 280, (320), 400.

La slefuire nu se vor folosi pelicule defecte, incomplete uscate sau cu grosimi sub 150 - 180 µm. Se vor folosi benzi abrazive hidrorezistente, iar amestecul de white-spirt si petrol se foloseste pentru a evita incalzirea suprafetelor slefuite la temperatura de peste 40⁰C, iar pentru a evita plastifierea lacului de pe suprafata carea fost aplicat.

Dupa operatia de slefuire in petrol suprafetele sunt sterse cu o carpa de bumbac si sunt degresate cu o solutie care aree o concentratie de 90% spirt industrial sau emulsie de detergenti si sunt asezate pe carucioare pentru uscarea peliculei de lac.

Egalizarea este operatia de palstefiere superficiala cu egalizator prin frecarea suprafetelor cu un tampon de vata acoperit cu o tesatura. Operatia de egalizare se realizeaza de doua- trei ori la un interval de 24 h care are loc la o temperatura de 20 - 25⁰C .

v     Masuri de protectie a muncii, prevenire si stingere a

incendiilor la finisarea mobilei

Pentru prepararea lacurilor se intrebuinteaza solventi care se aprind cu usurinta cand solventi se afla in stare de vapori combstibili cand temperature lor trece de puctul de inflamare. Acesti vapori de solventi in combinatie cu aerul in limite de concentratie (limite de explozie) se formeaza un amestec de exploziv care dau nastere nu numai unui foc dar si unui exlozii.

Pentru a se evita astfel de pericole trebuie luate masuri de protectie cu instalatii de exhaustare vor functiona fara intrerupere de la parametri de proiectare. Pentru stingerea incendiilor incaperile trebuie sa fie dotate cu stingatoare cu spuma sau bioxid de carbon, ele trebuie ssa fie la vedere pentru a le putea manui mai bine de catre personalul instruit pentru stingerea incendiului din incapere.

O atentie deosebita se va acorda la folosirea si intretinerea instalatilor pentru finisare respectandu-se urmatoarele norme de protectie.

- vopsirea prin pulverizare se poate face numai in camere de pulverizare care sunt dmensionate pentru a asigura evacuarea produselor si circulatia comoda a muncitorului.

- in camerele de pulverizare aerul este amestecat pulbere de lac care sunt captate de o perdea de apa, iar cabinele trebuie sa fie dotate cu hidrofiltre sau alte dispozitive de filtrare a aerului.

- uscarea se face numai in camere corespunzatoare cu o instalatie termica a peretilor astfel incat temperatura peretilor exteriori sa nu depaseasca de 30⁰C.

- locurile de munca pentru slefuirea uscata trebuie sa posede o retea de ventilatie

de evacuare a pulberei de lac.

- locurile de slefuire umeda treuie sa fie prevazute cu instalatii de indepartare a lichidului folosit.

- toate masinile trebuie sa fie legate la pamant

Pentru stingerea incendiilor toate fabricile de mobila trebuie sa fie dotate cu stingatoare, galeti cu nisip, butoaie cu apa, furtunuri, hidranti cu chei.

v     Sisteme de montare

Operatiile de mantare se pot realiza dupa slefuirea sau inaintea finisarii partilor componente. Montarea dupa slefuire se practica pentru acele produse de mobila care se finiseaza montate cum ar fi: scaunele, fotoliile, taburetele.

- Montarea se poate face dupa sistemul de executie

- montarea cu ansambluri fixe care se realizeaza prin ansamblari incleiate care se folosesc pentru piesele de mobilier care trebuie sa asigure o rigiditate sporita.

- montarea cu asamblari demontabile care se realizeaza cu suruburi pentru lemn si accesorii de asamblare pentru mobila cu gabarit mare (dulapuri de haine, biblioteci, mobila din panouri modulate).

v     Montarea accesoriilor

Montarea accesoriilor consta in fixarea materialului metalic sau plastic pe suprafetele sau locasurile prelucrate sau repere complexe. Montarea se face in cele mai multe cazuri cu suuburi pentru lemn folosindu-se totodata suruburile actionate electric sau pneumatic si dispozitive pentru o pozitionare corecta a acestora.

Montarea accesoriilor se poate face aplicat pe suprafata reperului sau ingropat in locasuri executate prin frezare. Cele mai utilizate sisteme de montare este cel cu suruburi pentru lemn si sisteme combinate de montare prin incleiere cu adezivi sau suruburi.

Pentru fixarea accesoriilor pe panourile din PAL trebuie indeplinite urmatoarele sarcini:

sa se foloseasca suruburi speciale cu filet lung pentru a mari rezistenta la

smulgere

sa se introduce suruburile in borduri sau in adaosurile din lemn

sa se foloseasca balamale aruncatoare in locasurile frezate

usile se vor fixa astfel incat la inchidere sau deschidere sa nu produca

smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramana inchise.

capetele suruburilor in special cele aparente care au rol decorative nu

vor prezenta urme de surubernite, iar crestaturile vor fi fixate intr-o singura directie.

v     Montarea in subansambluri si produse

In cazul mobilei in corp se efectueaza mai intai montarea in subansamble a panourilor sau ramelor.Subansamblul este format din urmatoarele complexe:

placa superioara

placa inferioara

preti laterali

perte intermediar

polita

cornisa

spate

Inainte de montarea acestor complexe in produs se vor executa unele operatii de premontare (montarea accesoriilor).

v     Masuri de protectie a muncii

Mavevrarea uneltelor si a masinilor portative care sunt folosite la montare, surubelnite cu acumulator, masini de burghiat, e.t.c. se va face cu atentie pastrandu-se in buna stare de functionare cu coordonatele de alimentare fara defecte, iar legaturile sa fie correct facute pentru a nu se produce scurtcircuite sau curentari.