Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Industria lemnului


Index » business » » afaceri » Industria lemnului
» Proiect industria lemnului - Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica privind amenajarea si structura platformelor (teraselor) de agrement


Proiect industria lemnului - Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica privind amenajarea si structura platformelor (teraselor) de agrement







Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica privind amenajarea si structura platformelor (teraselor) de agrement

-tema de proiect-

Partea A: Studiu de caz

Capitolul 1. INTRODUCERE

Terasele sunt diferite tipuri de platforme orizontale capabile sa suporte greutati similar podelelor, planseelor dar tipic construite.

Platformele de obicei se construiesc ca anexa a unei cladiri fiind asezata la nivelul parterului, al unui etaj sau pe acoperis( servind ca loc de odihna sau de agreement), in spatele sau in partile laterale ale caselor ca si extensie a functionalitatii acestuia, putand fi proiectate si construite astfel incat sa fie socializate stilului de recreatie si relaxare dorit.

Figura 1. Vedere terasa

EVOLUTIE

Folosirea lemnului pentru podele exterioare are o lunga istorie, din epoca medievala cand se folosea la drumuri peste mlastini pana in zilele noastre, timp in care s-a folosit la verade, traverse de cale ferata, picioarele de poduri, poduri, deparcadere. Dea lungul aniilor lemnul a capatat tot o mai mare folosire in acest sens in America de Nord si Scandinavia pentru inceput ca apoi sa fie folosit in intreaga lume in acest tip de constructii.

Figura 1.1. Podul Calului ( Marea Britatie)

Platformele ca si versiuni de verade tipic pentru case a fost folosite prima data in tarile de la tropice si in sudul S.UA. Ele fiind o trasatura integrala in aer liber au devenit un aspect al stilului de viata in aceste parti ale lumii.

Cu timpul platformele au devenit foarte comune in intreaga lume fiind folosite in multe zone care au climaturi diferite. Terasele de lemn au devenind constructii particulare pentru locuri cu relief abrut sau inclinat, unde pot fi proiectate si construite mai usor in astfel de locuri, mai solicitate din punct de vedere al dificultatii.

Figura 1.2. Vedere cu terasa construita in zona de relief muntos

Adesea ele se construiesc in trepte, pe diferite niveluri pentru a putea fi prevazut cu cat mai multe activitati, frecvent ele fiind prevazute cu paravane pentru vanturi, perdele de protectie, banci, piscine, jacuzi, locuri de depozitare si chiar cu locuri pentru gratare.

Figura 1.4. Terasa multifunction

1.2. DESTINATIA PLATFORMELOR

In ultimii ani s-a remarcat o tot mai mare folosire a teraselor la casele de vacanta, pentru amenajarea curtilor interioare ale caselor si nu in ultimul rand la restaurantele, pub-uri, hoteluri integranduse perfect stilului de viata european de a manca si a petrece in aer liber si in astfel de locuri. Multe din terasele construite sunt din lemn pentru ca sunt usor de construit, particularizat si pot fi imbinate cu constructiile facute anterior.

Figura 1.2.1. Platforma unui restaurant, construita deasupra apei unui rau

Figura 1.2.2. Debarcader

CERINTELE DE FUNCTIONARE

Inainte de a alege un design pentru terasa ce urmeaza a fi proiectata trebuie sa stim cerintele functionale ale terasei care depind si ele de o multitudine de factori : traficul ce trebuie sa il suporte, gradul de expunere, conditiile naturale, particularitatiile activitatiilor ce vor avea loc pe platformei sau proprietatiile de baza ale materialului din care dorim sa construim.

Toate acesta vor fi dezvaluite in continuarea proiectului.

Capitolul 2.: ALEGEREA UNEI PLATFORME DIN LEMN

TIPURI DE MATERIALE

O platforma se poate construi din diferite materiale :

piatra

caramida

prefabricate din beton

metal

materiale sintetice

lemn

Ultimii ani pe langa materialele de baza folosite la constructii au aparut si materiale sintetice, folosite in general la partea de acoperire si podire a teraselor. Ele au inceput sa fie folosite de catre constructori ca o varianta mai ieftina si pot imita culoarea si structura lemnului.

Exemple de materiale sintetice :

  • Plastic & particule din lemn

se fabrica din polipropilena si particule din lemn, fiind fabricat sub presiune si actiunea calduri

se foloseste in constructia podelelor

  • 100% Politilena

este un material reciclabil, fiind fabricat intr-o paleta larga de culori si este usor de prelucrat; totodata este prevazut cu rezistenta la ultraviolete pentru a evita decolorarea sa in timp

  • PVC

nu este un material reciclabil

- are o paleta mica de culori

- se fabrica sub forma de placi

  • Membrane din vinil laminat

se produce sub forma de placi de 50 mm grosime, din polistiren cu densitate ridicata, capsulat intre doua filme vinilice fiind o perfecta solutie de folosire pen intre suprafetele umede si celelte componente de structura ale terasei

ALEGEREA LEMNULUI LA CONSTRUIREA UNEI PLATFORME

Lemnul are cateva avantaje fata de celelalte materiale in constructia teraselor, dintre care amintesc :

  • Reducerea excavatiilor, fundatiilor
  • Au gabarit redus deci pot fi construite pe diferite tipuri de soluri si de relief, pot fi combinate si cu alte materiale.
  • Pot fi livrate in diferite stadii de prelucrare si de montare.
  • Se pot face modificari cu usurinta de-a lungul timpului atat ca extindere cat si daca este nevoie sa se instaleze alte facilitati.
  • Se pot proiecta si construi usor in diferite variante si moduri astfel incat sa incadreze perfect in spatiu.
  • Varietatea de culori si proiecte care se pot forma
  • Este o suprafata confortabila sa mergi, sa stai sau sa te intinzi direct pe ea
  • Este o suprafata mai putin alunecoasa si mai rezistenta la cutremure decat alte materiale.

Figura 2.2. Terasa etajata

Figura 2.3. Platforma in trepte

AVANTAJELE PRACTICE SI ECOLOGICE

Pe langa avantajele practice obtinute la folosirea lemnului la constructia platformelor, lemnul are si un avantaj suplimentar fata de celelalte materiale fiind ecologic. Este un material la care se poate aduce modificari in timp, poate fi restaurat, cere energii minime la prelucrare si eficacitate in folosirea lui dand o productivitate ridicata. Si nu in ultimul rand lemnul este usor de reciclat.

FACTORI DE RISC

Exista cateva dezavantaje ale folosirii lemnului in aceste tipuri de constructii :

  • Posibilitatea de putrezire – acest lucru poate fi eliminat printr-o folosire a speciei adecvate si tratarii sub presiune si conservarii lemnului
  • Necesita un inalt grad de intretinere. Nevoia de intretinere a suprafetelor poate fi eliminata folosind specii de lemn ce nu necesita o protectie prin finisare. Daca specia de lemn aleasa a se folosi necesita finisarea suprafetelor, mentinerea culorii naturale a lemnului sau lemnul sa aiba o alta culoare atunci se vor folosi uleiuri sau pigmenti. Modul de intretinere a suprafetelor depinde pe langa specia folosita si de gradul de uzura si expunere la care este supus materialul.
  • Posibilitatea aprinderii – materialul lemnos ignifugat este foarte rezistent la foc dar avand in vedere ca pe astfel de constructii pot fi diferite surse de foc (gratare, circuite electrice) este necesar sa se ia unele precautii in intampinarea aparitiei aprinderii lemnului.
  • Impreuna cu apa lemnul formeaza o suprafata alunecoasa.

CAPITOLUL 3.: PROIECTAREA UNEI PLATFORME DIN LEMN

Inainte sa ne decidem ce materiale si metode de constructie vom aplica este important sa vedem ce spatiu avem disponibil, care este amplasarea cea mai buna in legatura cu casa sau cladirea. Ce cai de acces avem care ne sunt vecinatatile, schimbarile de nivel ale terenului , caracteristicile naturale (arbori, cladirile, mediul) si nu in ultimul rand fondurile care ne sunt disponibile.

Consideratiile de care vom tine seama sunt:

Unde vom construi platforme?

Alegerea locatiei platformei este influentata de:

Microclima – trebuie sa stim ce fel de clima avem, cat este de insorita si calduroasa vara sau de cat este de racoroasa si cum bat vanturile determinand astfel cand si cum sa folosim terasa. Daca avem nevoie de arbori ca sa faca umbra in timpul zilei, avem nevoie de protectie impotriva vanturilor. Aceste lucruri difera de la o clima a unei regiuni la alta, de orientarea platformei astfel daca este langa cladire inalta sau arbori. Cu cat vom tine mai mult seama de microclimatul general al regiunii cu atat vom fi mai incantati de facilitatile ce ni le va oferi platforma.

Influenta soarelui – cantitatea si intensitatea razelor soarelui ce cade pe platforma determina deobicei cat de confortabila este ea. Unghiul cu care se schimba caderea razelor fata de terasa de la ora la ora, de la un anotimp la altul ne face sa ne gandim in ce sezon si in ce parte a zilei o vom folosi mai mult. In general o platforma construita in partea de est a casei este mai luminata dimineata, in timp ce una construita in vest primeste mai multa lumina dupa-amiaza. In partea de sud platformele vor primi lumina si caldura pe tot parcursul anului iar cele construite in partea de nord a unei case sunt mai reci. Unde verile sunt mai reci, caldura ce reflecta de pe fata sudica a casei poate fi o solutie pentru ca terasele construite in aceasta parte sa fie mai calduroase. Pe cand unde avem veri fierbinti atunci fenomenul este invers

a). b) c)

Figura 3.1. Influenta microclimatului

a)     – razele soarelor reflectate de pe pereti cladirilor influenteaza caldura de pe platforma

b)     – umbrirea naturala de catre arbori

c)     – peretii de sticla sau din material plastic vor lasa caldura sa treaca dar va impiedica trecerea brizelor sau vanturilor

Actiunea vantului – ca si inflenta soarelui influenteaza foarte mult alegerea si constructia unei terase. O briza de aer puternica si constanta poate face o terasa ca sa fie rece, pe de alta parte o briza moale poate sa faca terasa sa fie mai calduroasa si mai atragatoare. Daca dorim sa construim terasa intr-o zona in care exista brize sau vanturi mai intensive este nevoie ca in constructia lor sa includem si paravane de protectie sau sa o construim astfel incat casa sa indeplineasca rolul de paravan impotriva acestor intreruperi.

Figura 3.2. Paravan partial inchis pentru a nu opri complet trecerea brizelor.

Ploaia si zapada – platformele pot fi acoperite ca sa poata fi folosite si pe timpul cand afara ploua sau ninge. In functie de cantitatiile de zapada sau ploaie ce cade in zona in care se va construi terasa, terasele se vor proiecta corespunzator astfel incat ca structura lor de rezistenta sa faca fata acestor intemperi.

Cum si unde putem construi terasa? Figura 3.3. Limite de incadrare

Dupa ce am facut un plan de baza al locului unde dorim sa facem constructia trebuie sa obtinem avizele necesare construirii terasei. Daca avem permisiunea sa construim in acel loc?

Cum si ce materiale vom folosi ca sa ne putem incadra stilului arhitectural al locatiei?

Daca dorim ca platforma ce urmeaza sa fie adaugata la cladirea existenta trebuie sa cerem aprobarea ca sa putem construi.

Amplasarea si dimensiunile terasei in ce mod pot influenta cladirile si accesorile invecinate?

Pentru toate aceste aspecte trebuie sa obtinem documentatia necesara construirii platforme.

O mare importanta in proiectrea terasei este sa stim cum o vom folosi. Daca avem obiceiul sa ne distram si daca de ce spatiu va trebui alocat. Ce fel de accesorii vom folosi pentru ca noi si oaspetii sa se simta confortabil ? Daca avem nevoie de iluminare noaptea ? Daca dorim sa avem si alte facilitati cum ar fi : piscine, loc pentru gratare, locuri de joaca pentru copii.

Figura 3.4.

Toti factorii care influenteaza

alegerea locatiei

Pentru a ne lamuri in anumite aspecte ale imaginatiei noastre cum ar trebui sa fie construita vom descifra unele probleme :

Distractia : mai devreme sau mai tarziu pe orice terasa va avea loc o petrecere, deci ar trebui sa o gandim astfel incat spatiul sa fie bine proportionat, mobilierul de sedere sa fie adegvat, sa avem umbra ziua cel putin la o parte din platforma si un luminat adecvat seara.

Ne place sa mancam in aer liber ? Platforma trebuie sa fie destul de mare ca sa gazduiasca mesele si scaunele pentru cel putin patru persoane. Poate sa aiba o legatura cu bucataria ca sa se poata aduce cele necesare si tot odata sa aiba loc pentru un gratar.

Gradinaritul: plantele pot avea loc cu generozitate pe o astfel de constructie, dar trebuie avut grija ca lemnul sa nu aiba contact cu pamantul pentru a nu se deteriora. Deci trebuie sa asiguram un drenaj corespunzator si un sistem de irigatie sigur.

Intimitatea: o astfel de constructie ne poate supune la multe neplaceri. Aici se pun intrebarile Noi pe cine si ce vedem? Pe noi cine ne vede?, daca noi avem nevoie de intimitate sau pe cine am putea deranja, acestea putandu-se rezolva prin adaugarea de ecrane, arbori sau peisaje care sa aiba rol de ecrane.

O platforma ar trebui sa fie mai mult decat functionala. Cand este proiectata bine ea va aduce frumusete si caracter casei noastre si nu in ultimul rand valoare. Ea ar trebui sa complecteze casa, gradina, accentandui calitatiile sale si minimalizand lipsurile.

In proiectare se folosesc o seama de tehnici pentru a da platformei si constructiei alaturate un aspect vizual placut.

Iata cateva dintre ele :

Constructia la scara – o platforma mare pe langa o casa mica pare deplasata, la constructia mare o terasa mica aceasta din urma pare nesigura si rareori foarte folositoare.

Folosirea unor replici – platforma fiind o parte proprietatii noastre vom folosi unele caracteristici ale casei in proiectul platformei. De exemplu : se vopseste platforma astfel incat sa fie in acelasi ton cu cel al casei. Ne vom folosi de caracteristicile naturale ale gradinii pentru a obtine o ambianta splendida in aer liber. Pomii, curentii de aer, stancile sau terenul accidentat se pot integra perfect in proiectul unei platforme.

Crearea unei treceri placute – o platforma trebuie sa asigure o tranzitie usoara din casa spre exterior si invers. Exemplu: folosirea usilor de sticla de dimensiuni mari aceasta va deschide suprafetele interiore ale casei dandule aer proaspat, lumina si frumusete. De asemenea se incearca sa se creeze tranzatii placute intre elementele de constructie, accesoriile folosite si elemente de gradinarit.

Folosirea unghiurilor – folosirea unor taieri la diferite unghiuri, care sa faca sa dispara rectilinitatea poate parea mai interesanta si poate sa atenueze infatisarea unei constructii rectilineara.

Legaturile dintre elementele componente – incorporand un arbore sau un umbrar acestea pot face mai mult decat umbra, ele imbunatatesc intimitatea si fac corectia cu constructia schimband esteticul.

Alegerea unui detaliu convingator – un pic de atentie data unor detalii poate duce la imbunatatirea stilului proiectat. Un exemplu ar fi construirea unor margini inconjuratoare care sa acopere structura, adaugarea unor fasi pe partile de imbinare.

CAPITOLUL 4.: CONDITIILE DE EXECUTARE A UNEI PLATFORME

DIN LEMN

ASPECTUL

Oricare ar fi elementele constructiei asupra carora se vor face sau se vor detalia mai mult va avea influenta semnificativa asupra esteticului final al constructiei.

Unul din primele lucruri pe care trebuie sa le luam in considerare este modul in care dorim sa punem podeaua,modul de imbinare si de asezare a scandurilor, si in functie de cum vrem sa fie perceput vizual spatiul, sa para largit sau sa para relativ ingust.


Figura 4.1.

Exemplu de formare a podelei


Figura 4.3. Diferite tipuri de imbinare a scandurilor ce formeaza podeaua

Alt aspect este culoarea lemnului folosit. Acesta poate fi lasat in culoarea lui naturala sau i se pot aplica diferite tipuri de finisari. Fie ca vom folosi lemnul specilor de esenta tare, fie de esenta moale de-a lungul timpului la actiunea razelor UV acesta se va decolora. Pentru a impiedica acest lucru vom folosi material lemnos tratat impregnat sub presiune iar finisajul aplicat este special.

Aspectul platformei depinde considerabil si de componentele auxiliare folosite in constructia platformei : balustradele, balustri, gardurile, tipul scarilor folosite. Aceste componente fiind si ele tratate si finisate la fel ca si celelalte elemente din contructii.

Datorita mediului in care se folosc elementele componente si auxiliare ale unei terase acestea sunt supuse continuu degradari. Pentru aceasta la accesorile metalice se va folosi otel inoxidabil care sa nu rugineasca in timp si tot odata sa nu deterioreze materialul lemnos cu care vine in contact.

Platformele din lemn isi vor pastra aspectul in timp daca se vor folosi materiale lemnoase corespunzator tratate si accesorii din materiale care sa nu degradeze in mediul in care sunt folosite.

4.2. DURABILITATEA

Durabilitatea in timp a platformelor depinde foarte mult de alegerea corecta a materialelor, detaliile folosite si o constructie corecta.

Deoarece platformelele sunt foarte expuse variatiilor de umiditate din mediu este de o mare importanta alegerea corecta a speciei de lemn, a tratamentului aplicat si a umiditatii materialului pentru a nu fi atacat de catre ciuperci.

Este foarte important ca umiditatea materialului sa fie constant sub 20% pentru a impiedica atacul ciupercilor. Pentru aceasta se vor lua masuri de protectie care sa reduca timpul de contact al materialului cu apa.

Constructia va facilita scurgerea apei de pe suprafetele orizontale. Deoarece se va evita contactul materialului lemnos cu zonele umede, cu materiale poroase (zidaria) contactul direct cu pamantul. Acest lucru se poate realiza prin folosirea materialelor impermeabile intre suprafetele umede si cele lemnoase sau sa se prevada cu spatiu liber de aer suficient astfel incat lemnul nu absoarba apa.

Figura 4.2. Folosirea lemnului corect tratat creste impermeabilitatea sa

In general metoda cea mai eficienta de a pastra o umiditate constanta si joasa in lemn este ca acesta sa aiba o ventilatie naturala la toate componentele structurii. Acesta este importanta mai ales in cazul in care puntea este construita deasupra apei sau in mediu in care exista pericolul sa poate fi stropita. Ventilatia naturala a aerului fiind un mod eficace de conservare a lemnului in natura.

Aceste principii trebuie sa se prevada nu numai la structura ci la toate componentele auxiliare si este foarte important ca constructia sa asigure scurgerea apei.

4.3. REZISTENTA

Orice platforma trebuie sa fie eficient de robusta pentru a putea sustine incarcaturile impuse. La o platforma de la o casa de locuinta probabil va fi supusa unui trafic mai redus de persoane, dar va trebui sa sustina mobilierul deci va fi supusa unor sarcini concentrate.

Unele vor fi proiectate pentru folosirea publica ca de exemplu : platformele de carciuma, cluburile, aleilor dulci unde avem un trafic pietonal mai ridicat. Acestea vor trebui sa preia incarcari mai mari, incluzand si incarcaturi rulate si ciclice.

Pentru toate terasele este preferabil ca limita maxima dintre grinzi sa fie 600mm pentru a putea realiza deschideri mari .

Cele mai rezistente sunt specile de esenta tare dar in general acestea sunt mai scumpe, pentru a acoperi acest dezavantaj se va folosi lemnul specilor de esenta moale, in special rasinoase dar cu grosimi mai mari ale grinzilor.

STABILITATEA

La toate esentele de lemn in timp pot aparea defecte de structura : crepaturi, rasuciri sau deformatii ale fetelor datorita variatilor de umiditate. Acestea variaza in functie de modul de taiere al cherestelei din bustean.

Pentru a intampina deplasarile ce pot aparea datorita acestor defecte se vor folosi accesorii de prindere si sustinere, astfel se vor reduce si tensiunile ce pot aparea.

In unele cazuri se poate folosi si material lemnos s neuscate pentru a reduce costul constructiei. Acestea se folosesc atunci cand luam specii de esenta tare (stejar).

Materialul are initial o umiditatea ridicata, pentru a se reduce defectele ce pot aparea in timp, recomandandu-se folosirea scandurilor cu latime mai mica de 150mm.

Figura 4.5 Podea din lemn din cadrul muzeului ’’River and Rowing’’ din Marea Britanie

Pentru a reduce variatiile de umiditate din lemn datorate variatiei umiditatii relative a aerului si pentru ca aceasta sa ramana constanta sub 20% exista tratamente speciale pentru a face lemnul mai rezistent la umezeala, lemnul de esenta moale absorbind mai usor umiditate din atmosfera, fiind indicat sa se foloseasca specii lemnoase care la variatii de umiditate au variatie dimensionale mici.

REZISTENTA LA UZURA SI IMPACT

Podelele din lemn in timp sunt supuse uzurii si coroziuni in functie de modul si timpul cat au fost folosite. Lemnul cu densitate mica este mai expus la uzura dar in practica totusi se va folosi lemnul speciilor de esenta moale pentru ca s-a dovedit de-a lungul anilor ca ne ofera rezistenta la uzura de care avem nevoie.

In unele locuri este recomandabil sa se foloseasca lemn cu densitate ridicata, ca de exemplu: in locurile unde se practica sport, si totodata lemnul se va lasa ca nefinisat.

4.6. REZISTENTA LA ALUNECARE

Se stie ca podelele de lemn cand sunt umede pot fi alunecoase si deci prezinta un pericol. Acest lucru se poate indeparta prin intretinerea suprafetelor de risc, podele si scarile.

Primul si cea mai comuna cauza ce da lemnului un caracter alunecos este apa care sta pe podea. Aceasta patrunde in lemn dandui acest caracter.

Folosirea de podele cu striatii sau diferite texturi ar da efecte pozitive dar ar fi foarte incomode la terasele de la casele unde deobicei se circula si descult.

Se folosesc foarte mult scandurile canelate care pot fi prelucrate in diferite modele. Scopul acestora este de a asigura canale naturale de drenaj pentru a facilita indepartarea apei de pe podea. Foarte importante sunt dimensiunile (adancimea si latimea) acestor canaluri pentru a nu se infundate usor cu diferite ramasite ce pot cadea pe podea. Ele fiind mai eficiente daca sunt pozitionate pe latmea podelei.

La asezarea scandurilor se va lasa un spatiu intre ele pentru drenaj atat pe lungime cat si cand se aseaza cap la cap, lasandu-se un spatiu minim de 6mm, acesta putand garanta scurgerea rapida a apei. Un spatiu de maxim 10mm este propus pentru a se evita problemele pantofilor care au tocuri inguste, rotilor de la biciclete sau carucioare.

Figura 4.6 Profile ce pot fi facute pe podeaua puntii

O alta cauza a aparitiei caracterului lunecos sunt algele, mucegaiului si noroiului care poate aparea pe podea. Accidentele produse de catre acestea ar putea fi reduse printr-o atenta pozitionare a terasei astfel incat sa se evite suprafete care sunt mereu umbrite si sa duca la aparitia acestora.

O alta problema sezoniera ar fi gheata ce apare in anotimpul rece. Sub acest aspect lemnul comportandu-se ca si celelalte materiale. Problema minimalizandu-se pentru ca podeaua va fi proiectata astfel incat sa nu permita ca apa sa stagneze pe ea.

In locurile unde alunecarea este mai accentuata, scarile, rampele, se folosesc diferite tipuri de finisari cu grunduri, lacuri cu nisip, piatra ponce sau nisip mineral pentru a diminua acest caracter lunecos. Aceste materiale se vor aplica regulat in conformitate cu recomandatile date de producator.

REZISTENTA LA EXPUNERE

Pentru majoritatea platformelor conditiile de expunere nu sunt asa importante cu exceptia umbririi permenente, acoperitului cu frunze sau stropitul cu apa.

Aplicand un finisaj lemnului ce va scadea permeabilitatea lui se va reduce si riscul patarii lui cu diferite lichide cazute accidental sau murdariile de la pasari si animalele de casa. La platformele publice unde riscul patarii accidentale este mai ridicat sau vandalismul la crea ar putea fi supuse este de preferat sa se foloseasca lemn cu densitate ridicata care poate fi curatat cu detergenti sau chimicale, daca este nevoie, mai usor. Lemnul fiind in general mai rezistent la chimicale si poluare decat alte materiale.

Daca platformele sunt construite in apropiere de apa dulce atunci trebuie sa alegem specia si finisajul corespunzator. Daca sunt in apropiere de apa marilor sunt expuse stropirii sau pulverizarii cu picuri de apa sarata, pericolul aparitiei algelor creste.

Riscul patarii lemnului poate aparea si de la folosirea de accesorii ce nu sunt din materiale inoxidabile.

CAPITOLUL 5. STRUCTURA UNEI PLATFORME SI ELEMENTELE EI

Inainte sa vedem din ce se compune o platforma i ce materiale se vor folosi la constructia unei astel de structuri vom vedea diferite tipuri de platforme.

5.1. TIPURI DE PLATFORME

5.1.1. Dupa numarul de nivelele

a) Platforme la nivelul solului

- simple

Figura 5.1.1.1. Diferite tipuri de platforme construite la nivelul solului

construite in trepte

Figura 5.1.1.2. Diferite tipuri de platforme construite in trepte

   

b) Platforme ridicate deasupra solului si multietajate

- platforme ridicate deasupra solului

- simple

Figura 5.1.1.3. Constructia simpla a unei platforme ridicata desupra solului

- construite in trepte

platforme pe mai multe etaje

Figura 5.1.1.5. Constructii etajate

5.1.2. Dupa destinatie pot fii: a) a) pentru cresterea functionalitatii unei case (vezi fig. anterioare)

b) poduri si podulete

Figura 5.1.2.1.

Vederi podulete

c)foisoare

d)     debarcadere si docuri

Figura 5.1.2.3. Vedere cu platforme ce au rol de docuri sau de barcadere

e)     cu rol de balcoane

Figura 5.1.2.4. Balcon din lemn

f) extinderea unei case prin prelungirea acoperisului deasupra platformei

Figura 5.1.2.5. Platforma acoperita

5.1.3. Dupa functionalite pot fii: a) platforme prevazute cu piscine

Figura 5.1.3.1. Structura de ansamblu a unei platforme prevazute cu piscina

b) platforme pe care poti sa amenajezi un restaurant

c) pentru gradinarit

d) pentru diferite activitati socio-culturale

STRUCTURA UNEI PLATFORME

Figura 5.2.1. Structura unei platforme

Orice platforma are 5 componente de baza in structura sa:

- picioarele de beton sau fundatia platformei care trebuie sa fie destul de puternica ca sa poata transmite incarcatura platformei solului

- stalpii de sustinere care sustin intreaga structura, ei fiind parte incorporata a picioarelor de beton sau a fundatiilor dand si inaltimea platformei

-grinzile sunt primele elemente orizontale ale structurii si totodata si cele mai late elemente, fiind imbinate sau prinse de de stalpii de sustinere. Unele latforme sunt legate de case prin intermediul unei laterale care deasemenea este si ea o grinda care face conexiunea dintre structura platformei cu fundatia solida a casei.

- traversele sunt elementele ce se sprijina pe grinzi sau pe laterale, ele se prind de acestea prin intermediul unor accesorii metalice distanta dintre ele fiind de 500mm pana la 600mm la traversele din centrul structurii

-grinzile de legatura- formeaza marginea inconjuratoare avand rolul de a masca capetele traverselor

-podeau este suprafata care acopera intreaga structura, fiind prinsa de traverse prin imbinare cu cuie sau suruburi.

CAPITOLUL 6.: DETALII DE PROIECTOARE SI CONDITII TEHNICE

6.1. PREGATIREA LOCULUI

Daca platforma ce urmeaza a fi construita este cu etaje sau pe terenuri accidentate atunci este nevoie de fundatie ca sa sustina stalpii, pilonii sau zidurile.

Daca constructia este pana la 600mm deasupra solului este important ca structuriile si componentele din lemn sa nu fie in contact cu solul si cu plantele.

Pe langa contactul lemnului cu solul orice se gaseste sub platforma poate sa impiedice ventilatia si drenajul structurii. Constructia podelelor la platforma permite sa se scurga apa de pe ele dar totodata permite si trecerea razelor solare astfel incat sub terasa sa poata sa creasca plante, in consecinta trebuie luate masuri de prevenire a accestui fenomen.

Acest lucru se poate face prin sterilizarea solului, dar in general se intinde pe sol, sub constructie o folie de polietilena neagra, peste care se va aseza un strat de 50mm pietris pentru drenare, dar va fi impiedicata si cresterea plantelor.

Dupa un timp de folosinta sub constructie se poate aduna diferite tipuri de mizerii (frunze aduse de vant) care ar fi o sursa de umezeala. Acest lucru se poate evita prin curatirea periodica a locului.

Figura 6.1. Pregatirea locului pe care se va construi

Pentru protectie se amplaseaza sub constructie o plasa de metal cu ochiuri de 12x12mm cu rol de bariera.

6.2. FUNDATIA

Tipuri de fundatii   

Structura din lemn a constructiei, in general se sprijina pe stalpi, coloane sau piloni. Ei pot fi din lemn, beton sau din caramida.

Distanta dintre aceste elemente verticale depinde de distanta dintre grinzi. Dimensionarea grinzilor si distanta intre ele depinzand de incarcatura ce trebuie sa o suporte si de stabilitatea structurii, acesta din urma fiind foarte importanta odata cu ridicarea pe nivele a structurii, in unele cazuri ajungandu-se ca grinzile sa se aseze si in cruce.

O alternativa pentru constructie este ca grinzile transversale sa fie sprijinite direct pe peretele sau zidaria constructiei. Aceasta ar fi o solutie de sprijin pentru greutati mici dar nu ar fi eficient de rezistente pentru constructiile cu mai multe nivele, fiind nevoie de o fundatie solida.

Figura 6.2.1.1. Pregatirea locului

Coloanele din otel care au sectiuni in forma de ‘’H’’ sau circulare pot fi folosite la constructii etajate deoarece au avantajul ca sunt usoare si rezistente. Dezavantajul ar fi ca sunt expuse conditiilor naturale si creste riscul aparitiei coroziuni. Aceste materiale ar trebui sa fie galvanizate si vopsite periodic. Totusi ele pot fi inglobate in beton sau prinse deasupra fundatiei din beton, deci ar putea face parte din structura unei platforme.

Figura 6.2.1.2. Fundatie din otel

Avantajul unei astfel de fundatie este ca este mai ieftina de cat cea clasica din beton si duce si la scurtarea timpului de constructie.

O fundatie este formata din piciorul de baza care face legatura cu stalpii platformei sau putem spune ca este o extensie a lor in fundatie si prin care se transfera intreaga sarcina catre talpa fundatie si de aicea solului. Ambele parti in general sunt din beton armat sau din otel. La formarea betonului se foloseste in general urmatoarea reteta: 3 parti pietris, 2 parti nisip si una ciment la care se adauga fier forjat.

Figura 6.2.1.3. Fier beton

Materialul cel mai folosit ca si reazeme este cheresteaua, fie cu sectiuni dreptunghiulare fie circulare la unii stalpi. Stalpii de sustinere care au sectiune rectangulara pot fi din lemn pur sau din material laminat. Avantajul principal de a folosi lemn este ca conexiuniile pot sa se faca cu imbinari simple de tamplarie sau cu accesorile de metal, fixate in cuie, suruburi sau buloane.

Unde este nevoie de balustrada atunci unii stalpi vor fi astfel dimensionati si pozitionati astfel incat sa poata ajuta la prinderea balustradelor

Figura 6.2.1.4. Metode de incapsulare a stalpilor in fundatia de beton

Stalpii din lemn pot fi prinsi de fundatia de beton sau pot fi incapsulati direct in fundatie. Daca ei urmeaza a fi pusi in fundatie este recomandabil ca sa se faca betonul cu mai putin nisip ca sa se faca imbinarea cat mai bine sau sa se faca o gaura in fundatie unde sa se introduca stalpul iar apoi un amesctec de pietris uscat pentru a fixa stalpul.

Pentru oricare din aceste metode fundul fundatiei ar trebui sa se lase deschis pentru a se asigura un bun drenaj in jurul lemnului si coloanei sau stalpul sa nu stea permanent in apa. Daca lemnul urmeaza sa fie folosit trebuie sa fie din lemn de foioase care are o rezistenta indelungata sau poate sa fie din lemn de rasinoase dar sa fie tratat corespunzator.

Figura 6.2.1.5. Metode de prindere a stalpilor de fundatie de beton cu ajutorul accesorilor de otel

Figura 6.2.1.6. Moduri de ancorare a stalpilor de fundatie

Ca si stalpii si coloanele se folosesc in general prefabricate din beton, mai ales la constructiile cu un nivel aproape de sol cand se folosesc ca reazeme.

Figura 6.2.1.7. Structura unui prefabricat din beton

Aceste tipuri de fundatii se folosesc la platformele joase facilitand o constuctie mai ieftina, mai rapid de construit si cu posibilitatea creerii unei structuri rezistente.

Figura 6.2.1.7. Modul de formare a unei astfel de fundati

6.2.2. Probleme ce pot aparea la o fundatie

Cea mai mare problema ce se intalneste la fundati este miscarea lor de-a lungul timpului datorita unor factori cum ar fi miscarea solului datorita reasezari lui in timp sau datorita inghetari solului, dar toate acestea pot fi prevenite printr-o constructie corecta

Figura 6.2.2.1. Alegerea locului fundatiei tinand cont de factorii amintiti

a) Prevenirea miscarii fundatiei datorita alunecari solului

In functie de solul pe care dorim sa fie constuctia ne alegem si tipul fundatiei. Solul care este format din pietris necesita o fundatie cu talpa mai mica pe cand cel care retine multa apa cum este lutul are nevoie de o fundatie cu talpa mai lata ca sa impiedice alunecarea si miscarea Figura 6.2.2.2. Influenta fundatiei asupra solului fundatiei sau o fundatie usoara de tip otel.

b)   Prevenirea miscarii fundatiei datorita inghetari solului

Datorita faptului ca inghetarea apei duce la cresterea ei in volum cu 9% , acest fapt poate afecta grav constructia prin miscarea solului daca talpa fundatiei nu este sub limita de inghet a solului. Acest lucru se va manifesta prin ridicarea fundatiei in sol sau prin craparea ei. Cu ani acest fenomen va duce la mari deplasari a fundatie si in final la slabirea structurii.

Figura 6.2.2.3. Influenta apei din sol

Figura 6.2.2.4. Influenta asupra intregi structuri

Pentru a preveni acest dezavantaj se folosec o serie de tehnici, unele dintre ele sunt:

turnarea fundatiei in forma de clopot

folosirea fundatilor din otel

turnarea de fundatii cu volum mare

talpa fundatiei sa fie mai lata si intreaga fundatie sa fie in forma literei T

sa se construiasca sub limita de inghet

c) Fundatii pentru platforme construite pe teren cu diferente de nivel

La aceste tipuri de constructii apare pericolul alunecari terenului si de aceea trebuie luate o serie de masuri pentru a impiedica acest fenomen.

La astfel de constructii este obligatoriu sa se toarne fundatii cat mai adanci pentru a preveni alunecarea intregi structuri. Alt mod pentru a impiedica acest fenomen este de a se construi o grinda de legatura intre picioarele fundatiei iar aceasta sa fie prevazuta cu bare din fier care sa fie ancorate in acestea. Grinda de legatura va pozitionata cu 15 cm sub linia de inghet.

Figura 6.2.2.5.

Structura fundatiei unei platforme

pe teren cu diferente de nivel

6.3. INFRASTRUCTURA

Podelele din lemn sunt de obicei fixate pe infrastructura din cherestea formata din imbinari intre grinzi si traverse care sunt sustinute de reazeme, stalpi sau pereti despartitori. In unele cazuri, infrastructura de baza este formata din grinzi de otel care sustin direct scandurile.

Dezavantajul in acest caz este ca scandurile trebuie prinse de otel, sau fixate cu suruburi de strangere iar pentru podelele exterioare cel mai folosit material pentru prindere este otelul inoxidabil. Cu toate acestea otelul inoxidabil nu este compatibil cu otelul moale (otelul cu continut scazut de carbon) deoarece, cand sunt expuse la umezeala, intre cele doua materiale va avea loc o actiune electrolitica. De asemenea, in locurile unde scandurile stau direct pe otel umezeala care se formeaza intre cele doua materiale duce la formarea cariilor in lemn si la ruginirea metalului. Daca aceasta este principala forma de constructie intre scanduri si otel ar trebui asezate niste rondele de plastic care sa permita circulatia aerului si drenajul intre cele doua materiale. Pentru o infrastructura de otel este de preferinta introducerea de cherestea intre scanduri si constructia de otel. Aceste bucati pot fi prinse de structura din otel cu accesorii galvanizate, dar scandurile pot fi prinse apoi de laturoaie cu suruburi si cuie din otel inoxidabil. Acest lucru are de asemenea avantajul reducerii numarului de prinderi direct de otel.

Figura 6.3.1. Imbinarea dintre scanduri si piese de otel

In realizarea oricarei infrastructuri este de preferinta obtinerea mai multor imbinari de sustinere, decat cresterea grosimii scandurilor folosite pentru podea in scopul obtinerii unei mai mari anverguri. Micsorarea spatiului pentru imbinari inseamna un numar mai mare de imbinari pe lungimea scandurii, lucru care va ajuta la cresterea stabilitatii acesteia in cazul cresteri umiditati.

Folosirea cherestelei implica cateva avantaje la folosirea a doua bucati in locul uneia deoarece o grosime mai mica micsoreaza efectele cauzate de diferentele de umiditate ce pot aparea. In locul a doua scanduri pentru marginile podelei pot fi folosite numai scanduri simple deoarece aici podeaua preia numai jumatate din efort. Scandurile pot fi prinse de reazeme numai cu buloane, fie la aceeasi inaltime sau la inaltimi diferite pentru a asigura orice schimbare de nivel a podelei. Acesta asezare poate reprezenta si o solutie mai usoara pentru o extindere viitoare a podelei, daca este necesar.

Figura 6.3.2. Diferite tipuri de imbinari ale grinzilor, traverselor si podelei

la schimbarea diferentei de nivel

Traversele care sustin podeaua sunt asezate de obicei peste grinzi. Acest lucru prezinta avantajul ca traversele pentru podele mai late pot acoperi un numar mai mare de grinzi reducand astfel sectiunea impusa acestora din urma. Prindera traverselor de grinzi cu ajutorul cuielor este normala, dar exista eclise speciale din otel care asigura o stabilitate mai mare in cazul utilizarii unor traverse inguste si inalte

Figura 6.3.3. Prinderea grinzilor

Alt avantaj al montarii traverselor peste grinzi sau peretii despartitori, este acela ca, daca este nevoie, traversele pot fi montate in consola in spatele reazemelor. Ca o regula a camelor, traversele pot fi montate in consola la o distanta echivalenta cu o patrime din anvergura lor. Proiectarea podelei peste reazeme poate „darama” vizual reazemele dar poate de asemenea constitui un avantaj in mentinerea fundatiilor mult sub podele, in mod particular constituind un avantaj pentru locurile in panta, deoarece mutarea suportilor in sus pe panta le va reduce inaltimea.

Figura 6.3.4. Montarea travreselor peste grinzi

Daca este necesara limitarea latimi pentru construirea podelei, traversele pot fi asezate intre grinzi pentru ca astfel varful acestora sa fie la acelasi nivel. In acest caz nu este practica asezarea traverselor in spatele muchiilor de sustinere. Traversele pot fi asezate pe reazeme, care sunt scanduri groase prinse cu suruburi de grinzi, necesitand calcul structural. In mod alternativ, traversele pot fi asezate pe traverse in consola din otel inoxidabil sau galvanizat prinse de partile laterale ale grinzilor. Este preferabil ca varful reazemelor sa fie tesit pentru a elimina apa iar capetele traverselor ar trebui taiate la aceelasi unghi pentru a asigura un aspect bun.

Traversele mai lungi de 2.5m necesita blocare la jumatatea deschiderii acestora. Aceasta blocare ar trebui mentinuta la o distanta de 20mm de capatul traverselor pentru a permite aerarea si ventilatia

Figura 6.3.4. Accesorii folosite

Figura 6.3.5. Sisteme de legaturi sau blocaje

In locurile unde traversele sunt la acelasi nivel cu grinzile duble de asemenea trebuie adaugate elemente de legatura la jumatatea traverselor pentru a creste rezistenta la forfecare. Acestea ar trebui sa aiba aceeasi latime ca si traversele si daca sunt la acelasi nivel, vor asigura sprijin si fixare pentru scandurile dintre grinzi

Figura 6.3.6. Traverse pe legaturi intre grinzi

Grinda dubla    Figura 6.3.7. Traverse duble

   

Figura 6.3.8. Traverse prinse de grinzi cu accesorii

In locurile unde podeaua este prinsa de o laterala a cladirii, o laterala cu rol de legatura trebuie asamblata cu buloane de zidarie pentru a sustine direct traversele sau pentru a sprijini traversele in consola. Este important ca aceasta placa sa fie la 10mm departare de fatada peretelui pentru ca apa care curge pe zidarie sa poata trece prin spatele lateralei, decat sa se acumuleze pe cantul ei. Acest interval poate fi obtinut cu ajutorul unor pachete de distantiere. In mod alternativ, un jgheab de metal se poate prinde de rostul de mortar si va fi orientat peste varful cosoroabei pentru a inlatura apa de pe suprafata.

Acolo unde travesele sunt paralele cu fatada cladirii acestea ar trebuie de asemenea mentinute la o distanta de cel putin 10mm de aceasta. Aceeasi distanta ar trebui mentinuta intre capete, parti sau scanduri si orice fata a cladirii.

Figura 6.3.9. Anexari la cladirile existente

In unele cazuri unde se intentioneaza adaugarea de podele peste spatii deja amenajate, sau acoperisuri este necesara pastrarea diferentei de nivel minima de la podea la tavan. In acest caz, o infrastructura separata cu cadru poate fi omisa daca sustinerea poate fi obtinuta direct de la structura de baza existenta, daca aceasta este capabila sa suporte o sarcina suplimentara. Suprafata acestei baze trebuie sa fie inclinata pentru a se scurge apa care curge prin spatiile din podea. Daca oricare din subgrinzi sta direct pe baza este foarte probabil sa impiedice drenajul si ar putea sta in apa timp indelungat. De aceea este de preferinta ca orice subgrinda sa fie crestata pentru a permite drenajul sau sa fie distantata de suprafata de baza prin pachete cu o grosime minima de cel putin 12mm. In acest caz grinzile ar trebui realizate cu o deschidere intre aceste pachete care in mod normal sunt asezate la o distanta de 600mm. Aceste pachete pot fi de asemenea utilizate pentru a indeparta orice diferenta de nivel de la nivelul de baza sau pentru a realiza o podea plata peste o baza inclinata. Pentru podele mai intinse este de preferat utilizarea grinzilor cu forme conice pentru a evita utilizarea prea multor pachete care ar duce la instabilitatea grinzilor. Grinzile nu ar trebui sa aiba grosimi mai mari de 50mm la partea subtire, astfel incat intotdeauna sa fie suficient loc intre partea de dedesupt a podelei si baza pentru a nu fi blocat de gunoaie. Acest lucru va permite de asemenea o ventilatie suficienta pentru reazeme si partea inferioara a podelei. Pentru grinzi ar trebui utilizate numai foioase rezistente sau rasinoase tratate. De asemenea trebuie luat in considerare gasirea unui mod de a curata frunzele si gunoiul care s-ar putea acumula sub podea dupa o perioada de timp.

Figura 6.3.10. Asezarea podelei pe diferite suprafete ale unor anexe

Figura 6.3.11. Platforma peste un acoperis existent anterior

O metoda posibila este fixarea scandurilor de grinzi pentru a forma un panou similar cu un „gratar de lemn”care apoi poate fi indepartat pentru a curata dedesubt.

Ca o alternativa la construirea panourilor pentru a da aspect de podea monolitica, acum sunt diferite tipuri de panouri prefabricate pentru podele, fie patrate sau dreptunghiulare, care pot fi asezate direct pe baza de sustinere. Acestea sunt formate din podele din rasinoase tratate fixate fie in forma de patrat sau pe diagonala pe o rama suport de asemena din rasinoase tratate. Aceste panouri pot fi asezate fie in linie cu grinzile fie in forma de tabla de sah si sunt sustinute pe pachete de nivelare sau pe grinzi. Reazemele trebuie sa fie suficient de inalte pentru a permite drenajul pe orice suprafata de dedesubt.

Figura 6.3.12. Platforma din panouri prefabricate

Un avantaj al acestei metode este acela ca suprafata acestor panouri poate fi foarte flexibila si este usoara realizarea de schimbari de nivel prin suprapunerea de panouri.

6.4. Componente auxiliare

Componentele auxiliare pentru platformele din lemn ca de exemplu balustradele, reazemele, balustrii, scarile etc ar trebui sa fie suficient de rezistente pentru a prelua eforturile prevazute si chiar mai mult ca de exemplu oameni inghesuindu-se sau care urca pe balustrade, obiecte grele sau biciclete rezemate de balustrii, ghivece grele asezate pe trepte etc. Aceste posibile aparitii ale sarcinilor auxiliare trebuie luate in considerare in desenul initial al platformei sau al infrastructurii.

Pe langa a avea suficienta rezistenta pentru eforturi, toate elementele componente trebuie sa fie la fel de durabile ca si podeaua si infrastructura. Aceasta durabilitate ar trebui mai intai obtinuta printr-o protectie amanuntita ca de exemplu, protectia elementelor expuse la contactul cu suprafetele umede sau contactul cu apa, evitand orice pozitie in care apa ar putea fi mentinuta sau asigurand un joc suficient la imbinari pentru a permite ventilarea si drenajul in jurul cat mai multor fete ale elementelor din lemn.

Figura 6.4.1. Platforma prevazuta cu balustrade si balustri conform standardelor

De exemplu acolo unde scandurile pentru podele sunt taiate rotund sau la stalpi, ar trebui mentinut un joc de 8-10mm pentru ca apa care curge pe stalpi sa nu fie absorbita la capete. Asigurand un spatiu suficient pentru jocuri este important ca scandurile podelei sau alte parti sa fie finisate cu bait pentru a permite acoperirea cu pensula pentru capete atunci cand este necesara intretinerea.

Apa ar trebui inlaturata repede de pe suprafetele orizontale print-o usoara inclinare si in special inclinarea membrelor superioare verticale unde capetele sunt expuse. Unde este posibil, aceste capete ar trebui izolate prin componentele orizontale, ca de exemplu traverse sau sa fie acoperite separat cu o bucata de lemn sau jgheab de scurgere.

Figura 6.4.2. Detalii pentru diferite tipuri de balustrade

Stalpii care sustin traversele sunt adesea extensii ale picioarelor si stalpii platformei dar cum acestia pot fi rari este normala introducerea de stalpi intermediari pentru a reduce anvergura traverselor sau a balustradelor. Acestea sunt de obicei prinse cu buloane,cuie suruburi de fata grinzilor si sustin traverse orizontale sau traverse la niveluri joase de care sunt prinsi balustrii. Daca podeaua este in consola in afara liniei reazemelor principale stalpii balustradei pot fi prinsi de grinda, dar conexiunile trebuie sa fie adegvate pentru a prelua orice forte laterale din balustrada.

Daca pergolele fac parte de asemenea din design-ul podelei, cea mai simpla forma de constructie este extinderea reazemelor podelei la o inaltime suficienta pentru a-i sustine, dar este de asemenea necesar marirea dimensiunilor stalpilor pentru a asigura o rigiditate si o rezistenta suficienta pentru inaltimea aditionala. Varful stalpilor este de obicei unit cu cantul grinzilor care sustin fie pergola, fie rama cu sita. Ar trebui retinut faptul ca frunzisul cum ar fi plantele agatatoare sau vita de vie, cresc peste pergola sau sita si astfel va da aparitiei unei sarcini mai mare a vantului care va fi generata in toate partile componente ale structurii. Acest lucru ar trebui luat in considerare la impartirea spatiilor si la realizarea imbinarilor intre elemente. In unele cazuri ar putea fi necesara adaugarea unor contra-vantuiri pentru toata structura.

6.4.3. Pergola

Fugura 6.4.4. Grinzi si traverse in consola pentru sustinerea balustradelor si pergolelor

Figura 6.4. . Structura unei pergole

Alte elemente care intra in componenta platformelor sunt:

ecranele de protectie – sunt elemente care indeplinesc functii de protectie impotriva intemperilor, cresc caracterul intim al platformei si totodata pentru ca sunt elemente vizibile trebuie sa aiba si caracter decorativ.

Figura 6.4.5. Ecrane de protectie

scarile si treptele sunt elemente indenspensabile in constructia unei platforme, fac tranzitia treceri de la un nivel la alt nivel si pot fi personalizate ca si dimensiuni si structura

Figura 6.4.6. Tipuri de scari

`

bancile cresc elementul de confort al unei platforme putand fi folosite ca mobilier de

odihna sau de sezut cat si elemente decorative sau pentru alte folosinte

Figura 6.4.7. Diferite tipuri de banci

- lazi pentru plante care au un rol pur decorativ, permitand cresterea de plante pe platforma fara a pune in pericol integritatea ei

Figura 6.4.8. Ghivece pentru plante

Figura 6.4.9. Ghiveci pentru plante

mese de gradina, proiectate cat mai simplu pentru a satisface nevoile utilizatorului pentru folosint

Figura 6.4.10. Tipuri de mese folosite la exterior

Toate buloanele, piulitele, saibele si accesorile utilizate la asamblarea elementelor auxiliare ar trebui sa fie din otel moale galvanizat sau otel inoxidabil pentru evitarea ruginirii

Figura 6.4.11. Accesorii tipice construirii platformelor

CAPITOLUL 7. Podelele din cherestea

7.1. Dimensiunile scandurilor

Este bine de limitat grosimea scandurilor pentru podele din urmatoarele motive: pentru a reduce efectul variatilor de umiditate, pentru a asigura o drenare rapida si pentru a imbunatatii rezistenta prin cresterea numarului de imbinari. Grosimea maxima nominala a scandurilor nu ar trebui sa depaseasca 150mm. Marimile obisnuite sunt 25 x 125, 100 sau 75 mm. Daca scandura are o latime de 75mm sau mai putin este necesara o singura fixare in centrul scandurii. Daca lemnul pentru podea va fi folosit „verde” o singura fixare are avantajul ca orice contragere va avea ca rezultat tensiuni dezvoltate intre imbinari care pot provoca crapaturi. Lemnul ideal ales pentru scanduri trebuie sa aiba fibrele drepte iar umiditatea trebuie sa fie medie sau mica pentru a reduce riscul deformarii, in special daca se folosesc doar fixari simple.

Figura 7.1.1. Dimensiunile scandurilor folosite la podire

Profilul scandurilor si spatiul dintre ele

Fie ca sunt utilizate scanduri netede, striate sau canelate capetele de sus ale tuturor scandurilor trebuie sa fie rotunde sau tesite. Daca suprafata pe care curge apa este tesita sau rotunda aceasta se va scurge mai usor decat de pe o suprafata cu margini ascutite. O muchie tesita sau rotunda va impiedica „subtierea”oricarei suprafete finisate la trecerea dintre suprafetele verticale si orizontale. O suprafata rotunda sau tesita este mai putin probabil sa crape in timpul utilizarii datorita impactului. Daca totusi o scandura se deformeaza, o muchie tesita sau rotunda va tinde sa-si pastreze pozitta relativ la cealalta scandura si nu va prezenta risc de alunecare.

Doua sau trei taieturi pe grosimea scandurii si aproximativ 3mm adancime pe partea inferioara a scandurii pot ajuta la prevenirea oricarei tendinte de arcuire prin reducerea tensiunii de intindere pe partea inferioara a scandurii.

Crestaturile de pe suprafata scandurii au ca scop inlaturarea apei si imbunatatirea rezistentei de alunecare, trebuind sa fie adegvate pentru acest scop si sa nu poata fi blocate usor de murdarie. Daca crestatura este prea ingusta sau nu este indeajuns de adanca, se va bloca usor si de asemenea va fi greu de curatat. Daca crestatura este conica in sectiune si formeaza un „profil de pana” va fi mai usor de curatat. Crestaturile sunt facute in mod normal la o distanta de 10mm una de alta si sunt aranjate pe latimea scandurii astfel incat sa fie o sectiune plata de 10mm pe fiecare parte inaintea unei crestaturi. Aceasta suprafata plata sau aceste muchii pot fi tesite sau rotunjite pe partile laterale ale scandurii.

Figura 7.2.1.

Daca in crestaturi sunt puse insertii antiderapante pentru ca exista un risc mare de alunecare, de exemplu la rampe sau scarile de acces public, profilul crestaturii ar trebui schimbat pentru a tine fasiile si pentru a asigura o aderenta mai buna.

Unele scanduri sunt prevazute cu „pene de ghidare prismatice” sau suprafete crestate pe partea inferioara. Aceasta are ca scop asigurarea unui nivel de ventilatie si drenaj intre scandurile podelei si imbinarile de sustinere.

Un drenaj eficient al podelei depinde de grosimea crestaturii dintre scanduri. Daca aceasta este prea ingusta apa va fi mentinuta acolo prin atractie capilara sau apa va fi blocata de murdarie. Daca apa este mentinuta acolo din orice motiv exista riscul ca lemnul sa se contraga si crestatura sa se mareasca.

Crestatura ar trebui sa depaseasca 6mm pentru a evita mentinerea picaturilor de apa si este de preferinta sa fie lata de cel putin 8 mm pentru a evita acumularea de murdarie. Acolo unde este un risc ridicat de acumulare a murdariei in imbinare acesta poate fi redus prin prin marirea crestaturii de sub scandura prin taierea fie a uneia sau a ambelor scanduri la un anumit unghi. Consecinta este aparitia unui spatiu in forma de „V” care va reduce riscul ca murdaria sa fie retinuta, fara a fi nevoie sa fie marita latimea crestaturii de la suprafata.

7.3. Fixarea

Scandurile pot fi fixate cu ajutorul traverselor prin mai multe metode – fixari in cuie, fixari in suruburi sau agrafe. Avantajul utilizarii agrafelor de podea este acela ca evita ca imbinarile sa fie vizibile pe suprafata scandurilor. De asemenea pot inlatura pericolul ranirilor care s-ar putea datora unor capete de cuie sau suruburi iesite din podea datorita uscarii cherestelei. Agrafele de podea variaza in functie de design si metoda de prindere asadar informatii suplimentare ar trebui obtinute de la producator.

Pentru fixarile in cuie sau in suruburi sunt cateva principii de baza care trebuie urmate. Pentru scanduri cu o grosime mai mare de 75mm ar trebui efectuate doua prinderi, iar acestea sunt asezate la o patrime din latimea scandurii. Acest lucru reduce riscul despicarii capetelor, dar de asemenea limiteaza latimea supusa la deplasare intre fixari daca exista variatii de umiditate la nivelul scandurii. Pentru scanduri cu latimi mai mici de 75mm poate fi efectuata o singura prindere dar nu vor avea o rezistenta buna distrugandu-se partile laterale dintre reazeme. O data cu dacalarea canalelor imbinarilor in mod alternativ, intr-o parte si in alta de la linia de centru, se poate asigura o rezistenta mai mare deformarilor laterale.

Daca suprafata scandurii este canelata, fixarile ar trebui realizate in caneluri pentru a preveni orice contragere a scandurilor cauzand astfel miscarea fixarilor prezentand astfel riscul alunecarilor. Capetele cuielor sau suruburilor ar trebui sa fie la acelasi nivel cu canelurile pentru a nu bloca curgerea apei prin acestea.

Fixarea in cuie este de obicei adegvata pentru podelele din rasinoase iar capetele cuielor (fie din otel inoxidabil sau galvanizat) ar trebui utilizate pentru a asigura o rezistenta adegvata scoaterii sau „ondularii”. Grosimea reazemului pentru cuie circulare ar trebui sa fie aproximativ dubla fata de grosimea scandurilor. Daca fixarea in cuie se face la o patrime de capetele scandurii (presupunand o latime maxima de 150mm) pentru o umiditate de 20%, orice miscare cauzata de variatia de umiditate, va fi preluata prin compresiune de catre scandura sau de catre flexibilitatea cuielor. Daca scandurile au o fata plana fara asperitati, orice cui ar trebui batut la acelasi nivel cu suprafata scandurii, dar daca scandurile au un continut de umiditate mai ridicat atunci cand se formeaza podeaua sau daca se presupune o uzura ridicata a podelei, ar putea exista cateva avantaje in cazul in care cuiul este introdus putin mai adanc in suprafata. Cuiele nu ar trebui sa depaseasca o distanta mai mare de 15mm de partea inferioara a scandurii, iar in acest caz gaurile ar trebui burghiate pentru a evita craparea capetelor scandurilor

Figura 7.3.2. Fixarea cu cuie sau suruburi

Pentru podele intens utilizate, scandurile ar trebui prinse in suruburi de reazeme prin fixari la o distanta de o patrime din latimea scandurii. Suruburile ar fi de preferinta sa fie realizate din otel inoxidabil (suruburi pentru placi aglomerate) cu capete innecate in gauri prefabricate. Deoarece lemnul de foioase dens nu se va contrage la fel de usor ca si lemnul de rasinoase va trebui lasat un joc aditional intre capatul surubului si scandura prin pre-realizarea a doua gauri cu o supradimensiune de 2mm in lemnul de foioase pentru a permite orice variatie datorita umiditatii. Acest joc ar trebui sa permita orice contragere a scandurii cu o latime de 150 mm, daca aceasta nu are o umiditate mai mare de 20%, iar capul innecat al surubului va tine scandura in mod adegvat.

Figura 7.3.3. Fixarea cu suruburi

Daca este nevoie de o gaura mai larga pentru a prelua o contragere auxiliara a unei scanduri mai late sau a uneia „verzi”, ar putea fi necesar adaugarea sub capetele suruburilor a unor saibe in spatiul ramas liber pana la scandura. Aceste saibe ar trebui fabricate din otel inoxidabil, fie cu o gaura mai mare decat cea a surubului cu cap inecat sau cu o patrundere in scandura care va permite o miscare suficienta a scandurii fara ca saiba sa se gripeze de muchiile scandurii. In acest caz, suruburile cu cap rotund sunt mai bune decat cele cu cap innecat.

Suruburile au avantajul ca in cazul in care pe grosimea scandurii apare fenomenul de contragere pot fi stranse mai usor decat cuiele. De asemenea scandurile pot fi scose individual daca apar probleme. Suruburile cu cap innecat ar trebui introduse putin sub suprafata de uzura a scandurilor plane, dar nu atat cat gaurile sa poata acumula apa.

Suruburile de fixare ar trebui introduse la o distanta de cel putin 25mm de capetele scandurilor pentru a evita riscul despicarilor. Daca scandurile sunt prinse cap la cap aceasta inseamna ca nu pot fi fixate pe o singura traversa. Pentru imbinarile cap la cap sunt necesare traverse duble sau vor trebui atasate scanduri groase pe lateralele traverselor pentru a mari spatiul de fixare.

Scandurile sunt de obicei limitate la o lungime maxima de 4.8m iar in general, orice podea cu o lungime mai mare decat acesta va necesita prinderea scandurilor cap la cap. Acesta ar trebui luata in considerare la aranjarea scandurilor iar pentru economie scandurile ar trebui asezate pe lungime. In cazul in care imbinarile de capat sunt asezate in forma de tabla de sah ar trebui sa fie de preferinta pe aceeasi linie si ar trebui folosite lungimi de scanduri standard, in defavoarea lungimilor diferite. Acesta este un lucru important daca este necesar ca traversele sa fie dublate pentru a asigura o fixare suficienta pentru capetele scandurilor, altfel numarul de traverse va fi mai mare decat este necesar. Daca scandurile vor fi asezate in asa fel incat sa nu existe o schema a imbinarilor, ar putea fi necesara adaugarea unor lungimi mai mici de capete pe partile laterale ale traverselor care coincid cu capetele scandurilor pentru a asigura un spatiu suficient pentru fixarea capetelor acestora.

Scandurile prinse pe diagonala sunt din cand in cand prinse cap la cap pe o singura traversa, cu o singura fixare in coltul fiecarei scanduri, dar acest lucru poate duce la ridicarea capetelor cauzand astfel pericolul alunecarilor. Daca scandurile vor fi asezate pe diagonala ar trebui luata in considerare o anvergura mai mare intre traverse cand se alege grosimea scandurii. Scandurile asezate pe diagonala au avantajul ca se considera ca asigura o rigiditate laterala mai mare pentru structura podelei.

O alta metoda alternativa de fixare a podelelor din lemn de foioase este prinderea cu suruburi a adaosurilor de dedesupt cu scandurile (permitand astfel o supradimensiune a adaosurilor) pentru a forma un panou. Panoul poate fi apoi intors, asezat pe infrastructura, iar adaosurile sa fie fixate pe infrastructura prin prindere cu suruburi prin imbinarile dintre scanduri. Pe langa faptul ca eliminam toate fixarile la suprafata, este de asemenea un mod util de a fixa o podea de o structura de otel sau realizam panouri care pot fi apoi indepartate in scopuri de curatare. Aceasta metoda va asigura podelei un aspect de „panouri” deoarece toate capetele scandurilor vor coincide. Figura 6.3.4. Prinderea pardoselei

Figura 7.3.5. Fixarea pe partea de jos a podelei

7.4. Alegerea speciei

Este foarte important ca orice specie aleasa pentru scandurile de la platforme sa fie apropiata pentru tipul de expunere si utilizarea podelei.

Cerintele care trebuie indeplinite au fost prezentate in capitolul 4 iar majoritatea acestora vor trebui luate in considerare atunci cand decidem specia care va fi utilizata, cu toate ca si viabilitatea economica va fi un factor decisiv si ar putea fi nevoie de un compromis. De asemenea si performantele naturale ale multor specii pot fi substantial imbunatatite prin folosirea materialelor de protectie, impregnarea cu ceara sau acoperirea suprafetelor in functie de cerinte.

Urmatoarele criterii care trebuie indeplinite, dupa cum a fost discutat si in capitolul 4, cunt considerate cele mai importante in alegera speciei, si de aceea sunt incluse in listele speciilor, tabelele 7.4.1. pentru rasinoase si 7.4.2. la foioase pentru comparatie:

Infatisare

Durabilitate

Rezistenta

Stabilitate

Densitate

Rezistenta la uzura si impact

Tabel 7.4.1. Durabilitatea naturala a principalelor specii de rasinoase

Nr

Crt.

Denumiri comune

Provenienta

Domeniul de densitate la U=12% [kg/m3]

Durabilitate naturala

Impregnabilitate

Lati-

mea

albur-

nului

Funghii

Insecte xilofage

Duramen

Heartwood

Alburn

Sapwood

Hylotrupes

Anobium

Termite

Ro: brad

E: fir

F: sapin

D: Tanne

Europa America de Nord

SH

SH

S

2v

x

Ro: larice

E: larch

F: m lèze

D: L rche

Europa

Japonia

S

S

S

2v

s

Ro: molid

E: Norway spruce

F: epic a

D: Fichte

Europa

SH

SH

S

3v

x

Ro: pin-silvestru

E: Scots pine; redwood

F: pin sylvestre

D: Kiefer F hre

Europa

S

S

S

s-m

Ro: tisa

E: yew

F: if

D: Eibe

Europa

S

S

n/a

vs

Ro: tuie gigantica, cedru

E, F, D: western red cedar

America de Nord

UK cultivat

S

S

S

s

Semnificatii: -Clase de durabilitate naturala fata de atacul fungiilor: 1-f. durabil; 2-durabil; 3-durabilitate medie; 4-putin durabil; 5-nedurabil

-Clasa de durabilitate fata de atacul insectelor xilofage: D-durabil; S-nedurabil; SH- cand este atacat si duramenul

- Clasa de durabilitate fata de atacul termitelor: D-durabil; M-durab. medie; S-nedurabil

- Clasa de durabilitate fata de atacul biodaunatorilor marini : D-durabil; M-durab. medie; S-nedurabil

-Capacitatea de tratare: 1-lemn usor impregnabil; 2-lemn mediu impregnabil; 3-lemn greu impregnabil; 4-lemn practic neimpregnab

Tabel 7.4.2. Durabilitatea naturala a principalelor specii de foioase

Nr

Crt.

Denumiri comune

Provenienta

Domeniul de densitate la U=12% [kg/m3]

Durabilitate naturala

Impregnabilitate

Lati-

mea

albur-

nului

Funghii

Insecte xilofage

Duramen

Heartwod

Alburn

Sapwood

Hylotrupes

Anobium

Termite

Ro: paltin de camp

E: sycamore maple; Norway maple

F: erable

Europa

S

S

x

Ro: castan porcesc

E: European horsechestnut

F: maronnier d’Inde

D: Rosskastanie

Europa

SH

S

x

Ro: aninul negru; aninul alb

E: alder

F: aulne

D: Erle

Europa

S

S

x

Ro: mesteacan

E: European birch

F: bouleau

D: Gemeine Birke

Europa

S

S

x

Ro: Karri

Ro: Jarah-mahon

Australia

Australia

N/a

N/a

n/a

M

s

s

Ro: carpen

E: hornbeam

F: charme

D: Hainbuch

Europa

N/a

S

x

Ro: hicory

E, F, D: hickory

America de Nord

n/a

S

x

Ro: castan

E: sweet chestnut

F: chataigne

D: Edelkastan

Europa

S

M

s

Ro: fag

E: European beech

F: h tre

D: Buche

Europa

S

S

(4 inima rosie)

x

Ro: frasin

E: European ash

F: fr ne

D: Esche

Europa

S

S

(x)

Ro: nuc

E: European walnut

F: noyer

D: Nussbaum

Europa

S

S

s

Ro: mahon, Acaju de Africa

E: Mahagony

F: Acajou d’Afrique

Africa

n/a

S

s

Ro: plop

E: poplar

F: peuplier

D: Pappel

Europa

S

S

3v

1v

x

Ro: Padouk African

V. Africa

n/a

D

n/a

m

Ro: stejar

E: European oakj

F: Chene rouvre

D: Eiche

Europa

S

M

f

Ro: salcam

E: Robinia

F: Robbinier faux acacia

D: Robinie

America de N

Europa

S

D

tf

Ro: teak

E: teak

F: teak

Asia

n/a

M

s

*** aceleasi semnificatii ca si la tabelul cu rasinoase

7.5. Tratamente de conservare

7.5.1. Specificatii generale

Alegerea cu atentie a lemnului potrivit este o cerinta cheie pentru durabilitate.

Unele specii au o rezistenta naturala a duramenului la carii, iar unde lemnul trebuie utilizat in cazuri cu risc de aparitie a cariilor, duramenul unor astfel de specii durabile poate fi specificat. Oricum, alburnul speciilor durabile prezinta o rezistenta scazuta la aparitia cariilor si trebuie sa fie inlaturat fie tratat cu materiale de protectie daca se doreste o durabilitate indelungata. Tratamentul cu materiale de conservare de asemenea poate asigura o durabilitate mai indelungata speciilor de cherestea cu o rezistenta naturala mai mica la carii iar pentru lemnul expus la conditii exterioare cum ar fi podelele din cherestea, o sarcina mare. Materialele de protectie solubrizate ar trebui utilizate pentru a asigura o viata mai lunga impotriva atacului ciupercilor si al insectelor.

Cele mai des intalnite si recomandate materiale de protectie pentru acoperiri pe termen lung pentru lemnul expus sau lemnul in contact cu solul sunt CCA (cupru, clorura de arsenic) care este acceptat pentru aceasta utilizare prin Regulamentul de Control al Pesticidelor 1986.

7.5.2. Metode de aplicare

Aplicarea materialelor de protectie cu ajutorul pensulei sau prin scufundare asigura numai o protectie partiala a lemnului si nu sunt recomandate.Tratamentul comercial al lemnului implica in general combinatii intre vacuum si cicluri de presiuni mari pentru a obtine o penetrare mai adanca si grade mai mari de retineri pentru materialele de protectie decat cele obtinute prin alte metode. Tratamentul care este folosit de fapt poate varia pentru a se potrivi cu clasele biologice , speciile lemnoase fiind tratate obtinandu-se astfel o viata mai lunga.

La speciile lemnoase la care alburnul este vizibil, penetrarea totala a alburnului este necesara. Alburnul unor anumite specii poate fi greu de tratat si astfel nu poate fi obtinuta o penetrarea totala a acestuia dar acest lucru poate fi reflectat si in timpul de viata anticipat.

Cum CCA este un material de protectie pe baza de apa, lemnul care urmeaza a fi tratat trebuie sa fie uscat iar continutul de umiditate sa nu depaseasca 28%. Peste acesta valoare nu poate fi tratat satisfacator din moment ce lemnul contine deja seva sau apa. Pe cat posibil, toate debitarile, prelucrarile, scobiturile si gauririle ar trebui realizate inaintea tratamentului.

Lemnul tratat astfel are de obicei o culoare verzui-deschis sau maro. Lemnul tratat trebuie uscat din nou dupa tratament, pana la nivelul de umiditate cerut de instalatie. Acest lucru este necesar pentu a evita deformarea sau distrugerea partilor componente ale lemnului.

Odata uscat materialul de protectie este legat de structura lemnului si nu poate fi eliberat de catre uscarile urmatoare. Cu toate acestea, tratamentul nu reprezinta un pericol pentru plante si animale.

Tratamentul pe teren

In timp ce pre-tratarea asigura o penetrare adegvata in lemn, este totusi important ca orice componenta din lemn care este prelucrata pe loc, fie prin debitare, scobire sau gaurire, ar trebui protejate cu un strat de material de protectie aplicat cu pensula pentru a preveni expunerea directa a lemnului netratat. Ferastruirea, prelucrarea la grosime sau rindeluirea nu ar trebui niciodate executate dupa tratare.

Adezivii, suprafetele protejate si fixarile metalice nu sunt afectate in general de tratare dar este recomandabila consultarea fabricantului de materiale de protectie in legatura cu utilizarea materialelor specifice.

7.5.4. Imbunatatirea performantelor

Pentru a spori rezistenta lemnului la organismele distrugatoare, tratarea cu materiale de protectie reduce de asemenea efectul degradarii UV si imbunatateste putin duritatea suprafetei. Impermeabilitatea poate fi inclusa in tratarea cu materiale de protectie care mai departe imbunatatesc caracteristicile lemnului tratat la efectele agentilor atmosferici. Acesta provoaca aparitia picaturilor de apa, imbunatateste stabilitatea dimensionala (reducand riscul craparii si strangularii suprafetelor) si incetinirea actiunii agentilor atmosferici(decolorare).

7.6 Finisarea podelelor noi. Tratarea pentru rezistenta

la umiditate

Cu toate ca lemnul dens are o rezistenta la umiditate mare, rasinoasele cu densitate mica sunt destul de permeabile si de aceea vor absorbi umiditatea foarte usor. Acest lucru poate duce la contrageri si umflari ale lemnului care pot avea urmari in crapari si strangulari.

Pentru a mari impermeabilitatea lemnului, pot fi adaugate emulsii pe baza de apa ca o parte componenta a tratarii cu materiale de protectie. In mod alternativ, exista un numar de finisaje cu ceara, stearat sau silicon disponibile pentru aplicarea pe loc. Aceste tratamente nu afecteaza infatisarea lemnului, pentru a evita decolorarea suprafetei, dar maresc rezistenta lemnului la umiditate. Aceste tratamente vor avea nevoie in mod regulat de re-acoperire pentru a-si mentine umiditatea. Materialele de acoperire traditionale ca uleiul de tec tind sa se usuce usor si deci nu vor asigura o protectie buna impotriva penetrari umiditatii decat in cazul in care este aplicat foarte des. Uleiul de in nemodificat nu este recomandat deoarece favorizeaza crestera mucegaiului dar finisajele pe baza de ulei sunt recomandate deoarece sunt impermeabile, protejeaza si creste rezistenta suprafetei la crestera mucegaiului.

7.6.1. Baiturile

Finisajele clare, cum ar fi lacurile care formeaza o pelicula pe suprafata vor tinde sa prinda o culoare galbena cand sunt expuse la lumina ultra violeta. Eventual se pot razui deoarece nu sunt suficient de flexibile pentru a suporta orice variatii de umiditate din lemn. Au o permeabilitate la vapori limitata deci orice umiditate care penetraza suprafata ar putea fi pastrata in lemn si s-ar putea adauga la riscul exfolierii. Aceste tipuri de finisaje nu sunt recomandate pentru podele.

Finisarile cu baituri moderne pentru podele sunt de preferat in fata celor pentru lacuire deoarece penetreaza suprafata, sunt suficient de flexibile in cazul miscarilor de umiditate a lemnului fara a crapa, cu toate acestea trebuie luat in considerare rezistenta la frecare datorita mersului. De asemenea absorb vaporii astfel incat orice umiditate care patrunde in lemn sa poate iesi prin finisajul suprafetei. Acolo unde suprafata protejata se uzeaza nu va fi asa de evidenta daca culoarea penetreaza suprafata. Colorarile pot fi si semi-transparente, reliefand fibrele si variatia de culoare din lemn sau opace, dand o culoare solida uniforma.

Pentru a rezista efectelor solare si astfel evitand decolorarea lemnului, orice strat de protectie trebuie sa contina niste pigmenti care vor filtra lumina ultravioleta. Finisajele cu pigmenti, fie pot simula orice culoare a lemnului sau poate avea alta culoare, dar este de preferinta sa nu se utilizeze o nuanta mai inchisa deoarece temperatura creste si pot aparea „strangulari” ale suprafetei.

Infatisarea finisajului semi-transparent poate fi afectat de orice nuanta de verde sau maro de pe suprafata lemnului adaugata ca parte componenta in tratamentul cu materiale de protectie. Aceasta culoare pe baza de apa, chiar si cand nu este protejata de finisaj aditional, va rezista mai mult timp si daca au un aspect bun scandurile pot fi lasate nefinisate, deoarece tratamentul asigura o rezistenta ridicata a suprafetei la degradare.

Toate finisajele au nevoie de inspectie regulata si re-finisari periodice dar acestea pot fi mai frecvente pentru podelele supuse la uzura si eroziune datorita vremii. Lemnul baituit care are o suprafata ferastruita in locul uneia rindeluite, va rezista mai mult pana sa necesite intretinere.

Tratamentele sau protejarea podelelor impotriva umezelii nu sunt compatibile cu finisarea cu bait pe baza de apa pentru ca vor impiedica penetrarea baitului rezultand astfel in refaceri si durata de viata redusa. Baituri pe baza de solventi organici pot fi utilizati pentru aplicare peste tratamente pentru rezistenta la umiditate insa ar necesita si consultanta producatorilor. Baituri alternative pot fi aplicate la o data ulterioara cand rezistenta la umiditate a suprafetei scandurii a fost redusa datorita conditiilor atmosferice.

Finisajele pe baza de bait pot fi eficient aplicate pe alte parti ale podelei ca de exemplu balustradele, balustrii si alte suprafete si vor fi rezistente deoarece nu sunt expuse la uzura mersului pe jos. Nu este necesara aplicarea lacurilor pentru o infrastructura decat din motive vizuale, de exemplu pentru podelele la nivel ridicat.

Daca se va aplica un finisaj pe baza de bait este preferabil ca vopseaua sa fie aplicata fie inaintea construirii sau imediat ce constructia este aproape gata pentru a aplica finisajul. Un alt motiv pentru a aplica finisajul de baza rapid este acela ca ramele si podelele din lemn ar trebui instalate la o umiditate de maxim 20, care este intr-un interval de umiditate acceptabil pentru a aplica orice stil de finisaj. Cu cat lemnul este lasat mai mult timp neprotejat, cu atat umiditatea suprafetei lemnului nu mai poate fi controlata.

Inaintea aplicari baitului, suprafata lemnului ar trebui curatata cu pensula si orice decolorare si semne ar trebui indepartate. Finisajul nu ar trebui aplicat decat in conditiile atmoserice si de temperatura mentionate de catre producator.

De obicei se utilizeaza un bait cu putere mica, putin diluat, pentru a asigura o penetrare mai buna in lemn. Straturile viitoare vor fi necesare in concordanta cu cerintele fabricantului. Este important sa se asigure o acoperire completa a podelei pentru a se asigura o rezistenta maxima la uzura, dar este de asemenea important sa nu se foloseasca prea mult bait, altfel ambele „capacitatea de respiratie” si adesiunea pot fi compromise. Toate capetele fibrelor trebuie sigilate inaintea aplicarii straturilor de bait.

In locurile unde podeaua nu este finisata si nu se specifica nici un tratament pentru rezistenta la umiditate este un avantaj astuparea capetelor scandurilor cu doua sau trei straturi de bait incolor sau cu putin pigment pe langa orice material de conservare aplicat cu pensula. Acest lucru reduce absorbtia de umiditate si contagerile si dilatarile scandurii care pot duce la despicarea captelor.

Baiturile aplicate pe suprafete verticale se usuca relativ repede si contactul cu suprafata nu poate cauza distrugeri. Pe podele, materialele de finisare trebuie sa fie complet uscate inainte de a se permite circulatia.

7.6.2. Finisaje anti-derapante

Referirile s-au facut la finisajele care imbunatatesc rezistenta la alunecare a podelelor. Aceste finisaje sunt de obicei lacuri care au incorporate nisipuri care dau un finisaj texturat lemnului. Orice finisaj pe baza de bait trebuie aplicat inaintea acestui finisaj deoarece va impiedica penetrarea baitului. Ca si finisaj incolor va avea un timp de viata limitat dar acesta poate fi prelungit pentru cele care includ pigmenti colorati.

CAPITOLUL 8.: CONSTRUCTIA

Depozitara materialelor

La construirea unei podele este important ca toate partile componente si materialele sa fie pastrate in cele mai bune conditii, iar in mod particular, sa aiba un continut de umiditate apropiat cu nivelul de umiditate la care se lucreaza. In Romania continutul de umiditate al lemnului folosit in astfel de constructii este de 18% iar acesta poate varia in timpul anului cu 2%.

Expunerea directa la ploaie poate creste continutul de umiditate de la suprafata peste aceasta limita, iar expunerea indelungata la soare poate aduce continutul de umiditate sub acest nivel, insa cel mai critic este continutul de umiditate din miez deoarece acesta va determina contragerea si dilatara sectiunii, in functie de dimensiuni. Din acest motiv este de preferinta utilizarea unei sectiuni structurale mai mici, dublandu-se daca este ncesar, astfel incat orice variatie de umiditate pe termen lung sa nu duca la contrageri care ar putea slabi ireparabil imbinarile cu suruburi sau cuie.

Este important sa se asigure ca lemnul uscat la nivelul specific nu va mai absoarbi umiditate pe perioada depozitari. Toate sectiunile ar trebui asezate pe suporti departe de orice suprafata umeda, de preferinta la cel putin 150mm deasupra pamantului. Toate elementele structurale, de exemplu stalpi, grinzile sau traversele ar trebui depozitate in asa fel incat aerul sa poata circula printre ele, punand intre randuri sipci. Scandurile pentru podele pot fi depozitate in pachete si pot fi livrate deja impachetate in plastic, care nu ar trebui indepartat pana acestea nu sunt gata de fixat. Toate elementele care nu sunt impachetate ar trebui protejate de ploaie cu ajutorul materialelor impermeabile, dar acestea nu trebuie impachetate prea strans pentru a nu impiedica circulatia aerului. Pentru a preveni orice condens prin udarea partii superioare a scandurilor, materialul care le acopera ar trebui tinut la distanta tot cu ajutorul sipcilor. In general, cu cat cheresteaua este depozitata mai putin timp la locul constructiei cu atat mai putin exista riscul cresterii umiditatii.

O depozitare cu atentie, asigura de asemenea ca lemnul sa nu sa murdareasca sau se pateze inaintea construirii podelei lucru important daca podeaua nu va fi finisata, doarece orice semn va fi greu de indepartata sau de refacut. Apa, uleiul sau murdaria pot penetra lemnul in adancime daca nu este finisat. Podelele pre-finisate care au si un tratament la umiditate vor fi mai putin predispuse la patare dar vor putea fi totusi marcate.

8.2. Construirea platformei

Este important ca orice fundatie de beton pentru stalpi sa fie la locul ei iar betonul sa aiba suficienta rezistenta inaintea inceperii oricarei constructii pentru structura podelei.

Orice lucrari pregatitoare cum ar fi inlaturarea vegetatiei, aplicarea solutiilor pentru omorarea vegetatiei, compactarea solului si realizarea de santuri pentru drenaj ar trebui de asemenea terminate. Asezarea foliei de polietilena     sub podea in acest stadiu, protejeaza lemnul de murdarie Pasul 1

si de umiditatea solului insa ar putea complica fixarea stalpilor in fundatie si ar putea de asemenea fi afectat de procesul de constructie. Daca se aseaza folia de polietilena este bine sa se aseze si balastrul pentru umplutura ca si protectie

Fixarea stalpilor in fundatia de beton este mai usoara daca acestia au o inaltime de aproximativ 150mm deasupra pamantului. Acesta va ridica si lemnul deasupra nivelului de balastru si a riscului de a fi stropit.    Pasul 2

Deoarece este grea realizarea fundatiilor din beton turnate cu acuratete si a obtinerii unei acurateti daca sunt vizibile, ar fi mai utila folosirea fundatiilor pre-fabricate sau cele din beton circulare.

Pasul 3

Acestea pot fi asezate cu acuratete si mai tarziu umplute cu beton turnat in care pot fi prinse reazeme de otel sau in care pot fi prinsi stalpii. Daca se intentioneaza prinderea directa a stalpului   

de fundatie pot fi inserati in inelul de beton, pozitionat cu exactitate si apoi inconjurat cu beton care nu contine nisip sau cu pietris. Cercul din beton ar trebui bine fixat pe o baza de beton turnat care va servi drept reazem pentru stalp. Ar trebui luate masuri pentru a permite drenajul apei de la suprafata prin fundatie. Construirea podelei ar trebui sa inceapa intotdeauna cu Pasul4

o conexiune deja existenta, cu o cladire alaturata

pentru a asigura alineitatea cladirii si constructia la un nivel corect. Nivelul si planeitatea intregii podele va depinde de asemenea de acuratetea pozitiei reazemelor. Un mod de a asigura acuratetea pozitionarii stalpilor este de a asigura o ajustare intre baza si stalp facand niste gauri supradimensionate in reazemele de otel prinse in

buloane de grinzi. In mod alternativ pot fi facute gauri     Pasul 5

supradimensioante in beton pentru a permite tolerante la pozitionarea buloanelor atunci cand sunt asezate in pozitie.

Dupa ce stalpii sunt instalati corect pozitia acestora ar trebui corectata in functie de capatul grinzilor. Pentru a asigura un bun perimetru al acestor grinzi sau al oricaror alte grinzi interne, uneori stalpii sunt crestati. Aceste crestaturi sunt lasate pana cand stalpii sunt drepti, pot fi ajustati in inaltime si adancime pentru a corecta orice mica inexactitate in „inaltime” sau aliniament al stalpilor.

Orice grinzi orizontale, aflate pe stalpi sau stalpi despartitori, vor da planeitate si nivelul intregii podele. Grinzile interioare sunt de obicei dublate prinse cu buloane de lateralele stalpilor, care asigura o fixare mai simpla, pe langa avantajul mentionat mai devreme, dar trebuie sa se afle toate la acelasi nivel in acest caz.

Pentru o simplicitate in constructie traversele podelelor nu ar trebui sa fie la acelasi nivel cu grinzile si stalpii pentru a putea fi mai degraba fixate direct pe grinzi, decat pe varful stalpilor.

Daca stalpii sunt scosi prin podea pentru a sustine balustradele, paravanele, pergolas-ul etc, traversele nu vor trebui taiate mai scurt la capatul stalpilor.

Pasul 6 Pasul 7

Figura 8.2.1 Principali pasi in executarea celei mai simple platforme

In acest caz va fi necesar sa asiguram suport pentru capetele crestate ale scandurilor din podea. Daca se folossc grinzi duble cu traverse intre ele, va fi necesar sa includem sisteme de blocare intre ele care sa coincida cu centrul traverselor pentru a sustine orice scandura asezata de-a lungul centrului grinzii. Traversele ar trebui pozitionate cu grija peste, sau intre grinzi, asigurandu-ne ca sunt asezate la distante egale si sunt perpendiculare pe grinzi.

Inainte de asezarea scandurilor dimensiunile totale ale podelei ar trebui verificate in asa fel incat o combinatie intre latimile totale ale scandurilor si golurile dintre acestea vor umple toata suprafata fara a fi nevoie de scanduri crapate. Ajustajul poate fi facut de obicei pe latimea golului dintre scanduri pentru a obtine dimensiunile dorite, dar acestea de preferinta sa nu fie mai mici de 6mm si nu mai mari de 10mm. (Scandurile ude ar trebui sa aiba goluri initiale mai mici deoarece contragerea scandurilor va mari spatiul).

Pentru a ne asigura ca golurile cerute sunt mentinute, si scandurile sunt aliniate perpendicular pe barne, ar trebui pozitionati distantori temporari intre scanduri pe masura ce acestea sunt prinse.

Prinderea podelei este mai usoara daca, capetele scandurilor depasesc muchia reazemului Dupa fixare pot fi taiate apoi la aceeasi limita. Daca se utilizeaza scanduri plane este de preferinta sa se bata in afara duramenului deoarece daca apare vreo distorsiune va fi mai degraba „convexitatea” care va elimina apa, decat „concavitatea” care va restrictiona drenajul. In orice caz, daca podelele sunt prinse la umiditatea adegvata si fixate in mod adegvat, „convexitatea”si „concavitatea” nu ar trebui sa fie o problema.

Protectie temporara

Odata ce podeaua este fixata este bine ca aceasta sa fie protejata pe parcursul constructiei de partile auxiliare. In mod alternativ scandurile pentru podea pot fi lasate deoparte pana este construit restul, dar in acest caz structura nu va fi la fel de stabila si nu va asigura o platforma de lucru.

Cateodata se foloseste o folie de polietilena pentru a proteja suprafata scandurilor de umiditate dupa ce acestea sunt fixate, dar cate odata se poate forma condens dedesupt atunci cand afara este soare, udandu-se astfel scandurile. Polietilena va oferi de asemenea protectie impotriva impactului si loviturilor. O metoda preferata este acoperirea temporara a scandurilor cu placi de OSB sau placaj pentru protectie impotriva lovirilor, murdariei sau prafului.

Daca podeaua nu se va trata este importanta protectia impotriva decolorarii in timpul constructiei, insa protectia temporara, in special polietilena, poate provoca diferite forme de decolorari pe suprafata acesteia. De exemplu, daca sub folie este mentinut un nivel constant de umiditate, pe scanduri pot aparea mucegai sau pete albastre care apoi sunt greu de indepartat.

Capitolul Intretinere

Curatarea

Toate podelele din cherestea ar trebui astfel realizate incat sa asigure o integritate structurala si sa ofere un timp de viata indelungat. Unii furnizori ofera garantie standard pe mana de lucru si garantie indelungata pe materiale.

Oricum este important de retinut ca ingrijirea periodica si intretinerea pot de asemenea prelungi aspectul si durabilitata podelei.

Daca se lasa neprotejata, toata cheresteaua este supusa conditiilor atmosferice, care va consta in palirea culorii initiale a suprafetei ducand la un aspect argintiu/gri. Aceasta decolorare reuzulta din cauza expunerii UV, iar lemnul poate reactiona destul de repede, pierzandu-si complet culoarea initiala in interval de cateva luni. In cazul rasinoaselor tratate, culoarea materialelor de protectie asigura o oarecare protectie si reduce decolorarea dar totusi in final tot se va ajunge la culoarea argintiu/gri insa in interval de cativa ani.

Pe langa acest lucru, din cauza conditiilor atmosferice, craparea suprafetelor este inevitabila si rezulta din variatia naturala a continutului de umiditate si datorita efectului umezirii si uscarii intermitente a suprafetei scandurilor. Asemenea lucruri nu ar trebui considerate ca si defecte si nu au nici o influenta asupra performantelor structurale ale podelei. Oricum, daca apar crapaturi sau despicari majore este recomandata contactarea imediata a furnizorului sau contractantului pentru a evita orice consecinta care duce la distrugere.

Aplicarea regulata a finisajelor de suprafata si a finisajelor speciale poate reduce cresterea continutului de umiditate si in consecinta a contragerii si dilatarii care duc la crapaturi, dar aceste produse trebuie strict utilizate si intretinute in concordanta cu recomandarile producatorului.

Daca podeaua a fost conceputa pentru uz domestic si sarcini limitate ar trebui reamintit faptul ca adaugarea de obiecte mult prea grele ar putea suprasolicita structura. De exemplu, ghivecele mari cu flori si mobila din lemn masiv ar putea fi prea grele si ar trebui pozitionate cu grija. Piscinele, izvoarele de apa minerala si baile fierbinti nu ar trebui niciodata construite pe astfel de structuri numai daca podelele au fost construite special pentru acest scop.

Orice podea va fi curatata cu toate ca frecventa curatirii va depinde de felul de uz la care este supusa aceasta.

Perierea ocazionala cu o perie deasa va fi desigur adegvata pentru orice tip de podea pentru a indeparta murdaria, frunzele moarte sau orice suprafete in locurile cu uzura scazuta. Peria ar trebui sa fie destul de deasa pentru a indeparta murdaria care s-ar fi putut aduna in canalele de drenaj sau in goluri dar nu atat de densa pentru a distruge orice finisaj de suprafata aplicat.

Perierea regulata a podelei nu numai va mentine aspectul dar va reduce riscul alunecarilor cauzate de diferite cresteri pe suprafata, a murdariei lipite sau a apei acumulate datorita blocarii canalelor si golurilor dintre scanduri.

Curatarea podelelor publice se face adesea cu perii mecanice, insa periile circulare nu sunt asa de eficiente ca si cele cilindrice pentru curatarea murdariei din canale sau goluri. Un avantaj al pozitionarii scandurilor in lungul podelei decat de-a latul acesteia este curatarea mai usoara cu ajutorul masinii. Daca se utilizeaza fibre aspre sau perii de sarma acestea vor tinde sa indeparteze foarte repede finisajul de suprafata si pot curata foarte bine suprafetele chiar si cele facute din foioase dense. Este important sa alegem corect duritatea periei.

Pe podelele intinse pentru uz public, este importanta mentinerea curata a canalelor de drenaj deoarece chiar daca acestea sunt curate, scurgerea apei se va face intr-un timp mai indelungat de pe o suprafata mai mare.

9.2 Strangerea imbinarilor si refacerea suprafetelor

Dupa ce podeaua a fost utilizata un timp ar putea fi facute doua feluri de intretineri.

Prima ar fi sa ne asiguram ca scandurile sunt prinse bine in cuie. Contragerea si uneori uzura pot duce la slabirea imbinarilor. Cuiele ar trebui batute din nou iar suruburile stranse daca este necesar.

Uneori este nevoie de inlocuirea unor scanduri care au fost distruse sau uzate din cauza traficului greu.

Pe langa strangerea imbinarilor din podea este recomandat sa se faca si o inspectie a fixarilor in buloane si suruburi din infrastructura care s-ar fi putut slabi datorita contragerii lemnului, si strangerea acestora daca este necesar. Este bine ca aceasta verificare sa se faca dupa sase luni de la realizarea podelei, interval in care orice contragere a lemnului a luat sfarsit.

A doua forma de intretinere este necesara in mod normal numai pentru podelele nefinisate unde suprafata ar putea fi zgariata sau uzata de-a lungul timpului. Daca podelele sunt din foioase nefinisate, curatarea ocazionala cu perii de sarma sau slefuirea vor indeparta mucegaiul, pierderile de material, murdaria sau decolorarile de suprafata, dar un lucru important este evitarea curatarii sau slefuirii suprafetelor excesiv uzate sau lustruite alternativ, la un nivel care va favoriza alunecarea pe aceste suprafete. Ca o alternativa, folosirea de soluti speciale pentru curatat podele va indeparta murdaria, va curata si va da lemnului imbatranit o culoare vie.

Re-finisarea

Orice suprafata finisata va necesita o inspectie regulata si ocazional re-finisare. Finisajele transparente, rezistente la umiditate ar trebui refacute anual insa baiturile pigmentate vor rezista mai multi ani (in functie de produs, calitatea aplicarii, expunerea si uzura podelei). Este important ca podeaua, canalele si golurile dintre scanduri sa fie complet curatate inainte de aplicarea unui nou strat de bait. Daca baitul existent s-a distrus si lemnul a inceput sa prinda o culoare gri in anumite locuri, este de asemenea importanta perierea si indepartarea fibrelor de pe suprafata sau tratarea cu un material de curatare inainte de re-aplicarea baitului. Podeaua trebuie sa fie cat mai uscata inainte de aplicarea baitului iar temperatura ar trebui sa fie in intervalul recomandat de catre producator. Intotdeauna este recomandata utilizarea aceluiasi produs pentru re-finisare pentru a ne asigura ca noul strat de bait este compatibil cu cel vechi.

Daca se aplica un finisaj antiderapant sau sunt insertii antiderapante in canale, trebuie avut grija cu orice curatare mecanica pentru a ne asigura ca finisajul nu a fost indepartat sau insertiile anti-derapante dislocate.

Nu este recomandat ca podelele din lemn sa fie curatate cu prea multa apa sau cu furtun deoarece exista riscul udarii excesive si deci riscul actiunii umiditatii. Aceasta ar putea afecta viata oricarui finisaj si duce la riscul ridicat al craparii suprafetei dupa o expunere indelungata la soare si contragere. In orice caz o curatare cu un furtun cu presiune care combina aerul si o cantitate mica de apa, va curata eficient murdaria fara a uda excesiv lemnul.

Cresterile de pe suprafata pot fi indepartate de obicei cu solutii de detergent usoare, dar daca petele sunt mai adanc imprimate in scandurile nefinisate s-ar putea utiliza solutii speciale pentru indepartarea murdariei, a algelor sau a mucegaiului. Daca se utilizeaza diluanti, mai intai trebuie testatz rezistenta acestuia inaintea utilizarii acestora pe scanduri. Daca petele sunt chimice sau datorate metalelor si rezista la acest tratament ar putea fi necesara utilizarea produselor speciale pentru restaurarea podelelor care pot indeparta pete destul de adanci.

Pentru a evita decolorari inegale sau variatii ale culorii finisajului cu bait, este recomandabila mutarea periodica a mobilei sau a altor obiecte asezate permanent pe podea. Orice plante sau ghivece cu flori ar trebui asezate pe suporti de metal astfel incat atunci cand sunt udate apa sa nu se scurga pe podea si sa se mentina acolo, ducand la decolorari sau la cresterea mucegaiului. Daca tavitele sunt asezate pe suporti, suprafata podelei va fi de asemenea bine ventilata

9.4. Calcule de rezistenta

Tabelele au fost concepute pentru a ajuta la realizarea preliminara a platformelor din cherestea, de exemplu pentru alegerea speciei si dimensionarea componentelor. In orice caz, design-ul structural detaliat va necesita aprobarea unui inginer calificat.

Pentru a simplifica alegerea si design-ul structural, cheresteaua este grupata intr-o serie de clase de rezistenta. Sarcinile pentru acestea sunt date in BS 5268-2 “Uzul structural al cherestelei. sarcini admise, materiale si manopera”. Cheresteaua pentru structura poate fi sortata vizual (la BS 4978 pentru rasinoase sau la BS 5756 pentru foioase). Cheresteaua sortata vizual este repartizata in clasa de rezistenta tinand cont de specie si rang.

Tabelele sunt prezentate pentru speciile de rasinoase, clasele de rezistenta I, II, III respectiv pentru stejar, clasa de rezistenta I. Speciile au fost alese in functie de compatibilitatea acestora cu platformele construite, neputand fi inlocuite cu alte specii din clase de rezistenta echivalente.

9.4.1. Obtinerea sarcinilor

Urmatoarele sarcini impuse au fost luate in considerare

Tabele 9.4.1.1. Sarcini impuse

Aplicatie

Incarcarea uniform distribuita, kN/m2

Incarcarea concentrata, kN

Uz domestic

Uz comercial – zona pt. cinat, cafenea, restaurant

Pentru constructie greutatea proprie de pana la 0.25 kN/m² a fost de asemenea inclusa

In cele ce urmeaza, se va prezenta un exemplu de analiza statica a unei structuri, ale carei rezultate se pot testa analitic cu mare usurinta.
Pentru analiza structurii s-a folosit programul ANSYS(2005), cu Elemente Finite de tip placa SHELL63 si bara BEAM 189.

Figura 9.4.1.1.Modelul geometric

S-a luat in considerare pentru materialul folosit ca are modulul de elasticitate E=10000N/mm2, coeficientul lui Poisson =0.22, modulul de elasticitate transversal G=750N/m2 si densitatea 600kg/m3 im prima parte. Aceste constante de material sunt suficiente pentru studiul unei probleme elementare: starile de deformatie si tensiune in structura, rezultate in urma aplicarii sarcinilor impuse la tabelul 9.4.1.1.
Pana in acest moment am facut urmatoarea ipoteza:structura din lemn se poate incadra in categoria barelor iar podeaua poate fi considerata un element de tip placa si modelul geometric ales este o aproximatie suficienta pentru analiza pe care dorim sa o facem;
Dupa modelarea geometrica am trecut la cea fizica introducand datele constantelor de material E, , G, in program.
Dupa efectuarea unui control asupra corectitudiniidiscretizarii, se poate trece la etapa descrierii rezemarilor si solicitarilor.
Urmeaza etapa de analiza si pentru inceput se face analiza statica a structurii. Acest exemplu, foarte mic, din punct de vedere al numarului de entitati geometrice, discretizarii si necesarului de memorie pentru lucru, este rezolvat prin metoda clasica in timp de 6 secunde, iar prin metoda rapida (FFE), in 3s. Rezultatele obtinute prin cele doua metode coincid.
In urma acestei prime analize, analiza statica, se pot obtine primele rezultate, prin reprezentari grafice de diverse tipuri sau listare. In figurile urmatoare se da harta color a distributiei deplasarii relative, harta distributiei tensiunii von mises si diagrama fortei axiale, diagrama momentului incovoietor dupa axa x.

Figura 9.4.1.2. Deplasarea totala a

cadrului

Figura 9.4.1.3. Deplasarea totala a

intregi structuri

Figura 9.4.1.4. Deplasarea totala

numai in podea

Figura 9.4.1.5. Forma deformata a

structuri

Figura 9.4.1.6. Tensiuni von mises

numai in structura

cadru

Figura 9.4.1.7. Tensiuni von mises

numai in structura

podea

Figura 9.4.1.8 Diagrama de forte

axiale










Figura 9.4.1.9. Diagrama de   

momente

incovoietoare

dupa axa x






Marimile de stare ale structurii: deplasarea relativa (rezultanta sau componentele), tensiunea axiala, forta taietoare si momentul incovoietor se pot da pentru fiecare nod sau element, fie prin listare, fie prin citire locala pe ecranul terminalului. Se pot sorta extremele marimilor de stare sau nodurile si elementele in care marimea de stare subiect, depaseste un anumit procent din maximul sau minimul acesteia (in ipoteza ca acestea exista).

9.4.2. Tabele cu dimensiunile scandurilor utilizate

Figura 9.4.2.1. Deschiderea dintre componente

Tabelele au fost realizate pentru a ajuta in alegerea preliminara a cherestelei pentru podele, de exemplu pentru alegerea speciei si taierea la lungime a componentelor.

Nota pentru tabelul A1

Valabil pentru sarcini uniform distribuite de pana la 1.5 kN/m².

Valabil pentru sarcini concentrate de pana la 0.9 kN. Tratate pentru durata medie.

In calculul tabelelor, limitele de miscare pentru deschidere/400 pentru sarcini uniform distribuite si deschidere /250 pentru sarcini concentrate.

Tabelele sunt calculate presupunand ca scandurile sunt netede. Pentru scanduri profilate avem nevoie de o grosime aditionala pentru podea.

Tabel A1 Distantele maxime ale reazemelor pentru scandurile platformelor – Uz domestic

Dimensiunea STAS (mm)

Dimensiunea de folosire (mm)

I

II

III

Stejar

Distanta maxima S0 (mm)

28 x 75

100

125

150

25 x    75

100

125

150

38 x 75

100

125

150

35 x    75

100

125

150

Nota pentru tabelul A2

Valabil pentru sarcini uniform distribuite impuse de pana la 4.0 kN/m².

Valabil pentru sarcini concentrate impuse de pana la 1.4 kN. Tratate durata medie.

In calculara tabelelor, limitele de miscare pentru deschidere/400 pentru UDL si deschidere /250 pentru sarcini concentrate.

Tabelele sunt calculate presupunand ca scandurile sunt netede. Pentru scanduri profilate avem nevoie de o grosime aditionala pentru podea.

Tabel A2 Distantele maxime ale reazemelor pentru scandurile platformelor – Uz comercial

Dimensiunea     Dimensiunea

STAS (mm)    de folosire (mm)

I

II

III

Stejar

Distanta maxima S0 (mm)

28 x 75 25 x 75

100 100

125 125

150 150

38 x 75 35 x 75

100 100

125 125

150 150

9.4.2.1. Deschiderea traverselor

Nota pentru toate tabelele:

Tabelele au fost realizate pentru a ajuta in alegerea preliminara a cherestelei pentru platforme, de exemplu pentru alegerea speciei si taierea la lungime a componentelor. Design-ul structural detaliat pentru o platforma va necesita aprobarea unui inginer calificat.

Note pentru tabelele cu traverse A.3 pana la A.6

Tabelele au fost facute urmarind principiile BS 5268-7: Capitoul 7.1: 1989 Uzul structural al cherestelei. Calculele de baza pentru tabele. Traverse pentru platforme in uz domestic.

Sarcinile pentru podea pusa pe traverse nu au fost incluse.

O sarcina de 0.25 kN/m² a fost inclusa pentru o greutate proprie de constructie.

O limita de miscare de deschidere/400 a fost aplicata pentru a limita miscarea si vibratile ce pot aparea la utilizare.

Deschiderea dintre traverse pentru podea pentru au fost limitate la o lungime maxima de 4.2m. Cele mai lungi pot fi calculate aditional.

Pentru deschideri mai mici de 1.0m au fost omise

Pentru o sectiune a traverselor de 38 x 195 mm si 38 x 220 mm, blocajele dintre traverse nu se face la o distanta mai mare de 6 ori decat latimea traversei.

Blocajele ar trebui asezate pentru a consolida capatul grinzilor si/sau pereti cladirilor adiacent daca este posibil.

Ele sunt necesare acolo unde traversele nu prind pe reazemele interne ale grinzilor.

Tabel A3 Distanta maxima intre traverse – clasa de rezistenta I

Traverse (mm)

Grosime Latime

Sarcina 1.5kN/m2

Centrul traversei (mm)

Sarcina 4.0kN/m2

Centrul traversei (mm)

500 600

Distanta maxima S

38 x 100

120

150

195

220

1.73 1.63

1.20 1.09

1.49 1.36

1.77 1.62

2.03 1.86

2.31 2.11

2.59 2.37

48 x    100

120

150

170

195

220

3.71 3.50

1.33 1.22

1.66 1.51

1.97 1.80

2.26 2.07

2.57 2.35

2.88 2.63

68 x    100

120

150

170

195

220

1.90 1.75

2.29 2.09

2.62 2.39

2.98 2.72

3.68 3.37

75 x    120

150

170

195

220

245

2.02 1.90

2.43 2.28

2.81 2.61

3.22 2.97

3.63 3.32

4.02 3.67

Tabel A4 Distanta maxima intre traverse – clasa de rezistenta II

Traverse (mm)

Grosime Latime

Sarcina 1.5kN/m2

Centrul traversei (mm)

Sarcina 4.0kN/m2

Centrul traversei (mm)

500 600

Distanta maxima S

38 x   

120

150

195

220

1.75 1.64

2.20 2.06

2.64 2.49

3.05 2.87

3.50 3.29

3.94 3.71

1.25 1.15

1.56 1.42

1.85 1.69

2.13 1.94

2.42 2.21

2.71 2.47

48 x   

120

150

195

220

1.88 1.77

2.36 2.22

2.84 2.67

3.28 3.09

3.75 3.53

4.20 3.98

1.38 1.28

1.73 1.58

2.06 1.89

2.37 2.16

2.69 2.46

3.01 2.75

68 x



120

150

195

220

2.60 2.45

3.13 2.95

3.61 3.40

4.14 3.90

4.20 4.20

4.20 4.20

1.92 1.81

2.32 2.18

2.68 2.50

3.07 2.85

3.46 3.19

3.85 3.53

75 x

150

195

220

245

2.76 2.60

3.32 3.12

3.83 3.61

4.20 4.13

4.20 4.20

4.20 4.20

2.05 1.92

2.46 2.31

2.84 2.67

3.26 3.06

3.67 3.45

4.08 3.84

Tabel A5 Distanta maxima intre traverse – clasa de rezistenta III

Traverse (mm)

Grosime Latime

Sarcina 1.5kN/m2

Centrul traversei (mm)

500 600

Sarcina 4.0kN/m2

Centrul traversei (mm)

500 600

Distanta maxima

38 x   

120

150

220

1.85 1.74

2.33 2.19

2.80 2.63

3.23 3.04

3.70 3.49

3.17 3.93

1.71 1.60

2.06 1.93

2.38 2.21

2.73 2.51

3.07 2.81

48 x

120

150

195

220

1.99 1.87

2.50 2.35

3.01 2.83

3.47 3.27

3.98 3.75

4.20 4.20

1.47 1.38

1.84 1.73

2.22 2.08

2.56 2.41

2.94 2.76

3.31 3.11

68 x

120

150

195

220

2.76 2.60

3.32 3.12

3.83 3.60

4.20 4.13

4.20 4.20

4.20 4.20

2.04 1.92

2.46 2.31

2.84 2.67

3.25 3.06

3.67 3.45

75 x 120

150

170

195

220

245

2.92 2.75

3.51 3.31

4.20 4.20

4.20 4.20

4.20 4.20

2.17 2.04

2.61 2.45

3.02 2.84

3.45 3.25

3.89 3.66

4.20 4.07

Tabel A6 Distanta maxima intre traverse – clasa de rezistenta I - stejar

Traverse (mm)

Grosime Latime

Sarcina 1.5kN/m2

Centrul traversei (mm)

500 600

Sarcina 4.0kN/m2

Centrul traversei (mm)

500 600

Distanta maxima

38 x   

120

150

195

1.95 1.83

2.44 2.30

2.94 2.77

3.39 3.19

3.88 3.65

1.44 1.35

1.80 1.69

2.17 2.04

2.51 2.36

2.87 2.70

48 x

120

150

195

220

2.09 1.97

2.62 2.47

3.15 2.97

3.63 3.42

4.16 3.92

4.20 4.20

1.55 1.45

1.94 1.82

2.34 2.20

2.70 2.54

3.09 2.91

3.49 3.28

68 x   

120

150

195

220

2.88 2.72

3.46 3.27

3.99 3.77

4.20 4.20

4.20 4.20

4.20 4.20

2.15 2.02

2.58 2.43

2.98 2.81

3.42 3.22

3.85 3.62

4.20 4.20

75 x 120

150

170

195

220

245

3.05 2.88

3.66 3.45

4.20 3.98

4.20 4.20

4.20 4.20

4.20 4.20

2.28 2.14

2.74 2.58

3.16 2.98

3.62 3.41

4.08 3.84

4.20 4.20

9.4.2.2. Deschiderea grinzilor

Nota pentru tabelele cu grinzi A.7 pana la A.22

Tabelele au fost facute urmarind principiile BS 5268-7.

Scandurile de podea pentru grinzi au fost limitate la o lungime maxima de 4.2m. Pentru grinzi mai lungi, pot fi calculati aditional Grinzile cu lungimi mai mici de 1.0m au fost omisi

O limita de miscare de deschidere/400 a fost aplicata pentru a limita miscarea si vibratile ce pot aparea la utilizare.

O sarcina de 0.25 kN/m² a fost inclusa pentru o greutate proprie a constructie

Grinzile duble ar trebui fixate impreuna pentru a asigura o rezistenta ridicata.

Unde este deschidere mare sau o platforma extinsa ca suprafta se utilizeaza grinzi duble pentru a sustine traverse pe ambele parti la acelasi nivel, partile componente ale grinzilor trebuie consolidate in mod adegvat la fiecare traversa.

Unde este spatiu mare se utilizeaza grinzi duble pentru a sustine traversele continue, fixari adegvate sunt recomandate intre componentele grinzilor la fiecare pozitionare a traverselor. Acest lucru poate fi omis acolo unde grinzile au sarcini si deschideri egale pe ambele parti al traverselor.

Crestarurile si gauririle grinzilor nu sunt permise decat daca sunt calculate in conformitate cu BS 5268- 2: 1996.

Tabel A7 Distanta maxima intre grinzi simple – clasa de rezistenta I

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 1.5kN/m2 Centrul grinzii (m)

1.8 2.4 3.0 3.6 4.2

Distanta maxima

48 x

120

195

220

1.27 1.11 - - -

1.53 1.32 - - -

1.76 1.51 1.31 1.08 -

2.00 1.72 1.50 1.24 1.06

2.24 1.93 1.69 1.40 1.19

68 x

120

150

195

220

1.42 1.28 1.15 1.04 -

1.71 1.54 1.37 1.24 1.08

1.98 1.76 1.57 1.43 1.25

2.27 2.00 1.79 1.62 1.43

2.56 2.24 2.00 1.82 1.62

2.85 2.48 2.21 2.01 1.80

75 x 120

150

170

195

220

245

1.52 1.36 1.25 1.14 1.05

1.83 1.64 1.50 1.36 1.26

2.11 1.90 1.72 1.56 1.44

2.42 2.18 1.95 1.78 1.64

2.73 2.45 2.19 1.99 1.84

3.03 2.71 2.42 2.20 2.03

Tabel A8 Distanta maxima intre grinzi simple – clasa de rezistenta II

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 1.5kN/m2 Centrul grinzii (m)

1.8 2.4 3.0 3.6 4.2

Distanta maxima

48 x

120

150

195

220

1.29 1.16 - - -

1.55 1.38 1.13 - -

1.80 1.58 1.31 1.08 -

2.06 1.80 1.50 1.24 1.06

2.32 2.02 1.69 1.40 1.19

68 x

120

150

220

1.44 1.29 1.19 1.05 -

1.73 1.56 1.43 1.27 1.08

2.00 1.80 1.64 1.46 1.25

2.30 2.06 1.87 1.68 1.43

2.59 2.33 2.09 1.89 1.62

2.88 2.59 2.31 2.10 1.80

75 x 120

150

170

195

220

245

1.53 1.38 1.27 1.18 1.07

1.85 1.66 1.53 1.43 1.29

2.13 1.92 1.77 1.63 1.50

2.45 2.20 2.03 1.86 1.71

2.76 2.48 2.28 2.08 1.92

3.07 2.76 2.53 2.31 2.13

Tabel A9 Distanta maxima intre grinzi simple – clasa de rezistenta III

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 1.5kN/m2 Centrul grinzii (m)

1.8 2.4 3.0 3.6 4.2

Distanta maxima

48 x

120

150

195

220

1.38 1.24 1.00 - -

1.66 1.49 1.20 1.00 -

1.92 1.72 1.39 1.15 -

2.20 1.98 1.59 1.32 1.13

2.48 2.23 1.79 1.49 1.27

68 x

120

150

195

220

1.54 1.38 1.27 1.12 -

1.85 1.67 1.53 1.35 1.15

2.14 1.92 1.77 1.56 1.33

2.45 2.21 2.03 1.78 1.52

2.76 2.49 2.29 2.01 1.72

3.08 2.77 2.55 2.24 1.91

75 x    120

150

170

195

245

1.64 1.47 1.36 1.27 1.14

1.97 1.78 1.64 1.53 1.37

2.28 2.05 1.89 1.76 1.59

2.61 2.35 2.17 2.02 1.82

2.94 2.65 2.44 2.28 2.05

3.27 2.95 2.72 2.54 2.28

Tabel A10 Distanta maxima intre grinzi simple – clasa de rezistenta I - stejar

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 1.5kN/m2 Centrul grinzii (m)

1.8 2.4 3.0 3.6 4.2

Distanta maxima

48 x

120

150

195

1.47 1.32 1.22 1.14 1.07

1.77 1.60 1.47 1.37 1.29

2.05 1.84 1.70 1.58 1.49

2.35 2.11 1.94 1.81 1.71

2.65 2.38 2.19 2.04 1.92

68 x   

120

150

195

220

1.64 1.48 1.36 1.27 1.20

1.97 1.78 1.64 1.53 1.44

2.27 2.05 1.89 1.77 1.67

2.61 2.35 2.17 2.03 1.91

2.94 2.65 2.44 2.28 2.16

3.27 2.95 2.72 2.54 2.40

75 x 120

150

170

195

220

245

1.74 1.57 1.45 1.36 1.28

2.09 1.89 1.74 1.63 1.54

2.42 2.18 2.02 1.89 1.78

2.77 2.50 2.31 2.16 2.04

3.12 2.82 2.61 2.44 2.30

3.47 3.14 2.90 2.71 2.56

Tabel A11 Distanta maxima intre grinzi duble – clasa de rezistenta I

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 1.5kN/m2 Centrul grinzii (m)

1.8 2.4 3.0 3.6 4.2

Distanta maxima

2 x 38

150

195

220

2 x 48

150

220

2 x 68

150

195

220

245

2 x 75

150

195

245

Tabel A12 Distanta maxima intre grinzi duble – clasa de rezistenta II

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 1.5kN/m2 Centrul grinzii (m)

1.8 2.4 3.0 3.6 4.2

Distanta maxima

2 x 38

150

195

220

2 x 48

150

195

220

2 x 68

150

195

245

2 x 75

150

195

220

245

Tabel A13 Distanta maxima intre grinzi duble – clasa de rezistenta III

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 1.5kN/m2 Centrul grinzii (m)

Distanta maxima

2 x 38

150

195

220

2 x 47

150

195

220

2 x 63

150

195

220

245

2 x 75

150

195

220

245

Tabel A14 Distanta maxima intre grinzi duble – clasa de rezistenta I - stejar

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 1.5kN/m2 Centrul grinzii (m)

Distanta maxima

2 x 38

150

195

220

2 x 48

150

195

2 x 68

150

195

220

245

2 x 75

150

195

220

245

Tabel A15 Distanta maxima intre grinzi duble – clasa de rezistenta I

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 4.0kN/m2 Centrul grinzii (m)

Distanta maxima

2 x 38

150

195

220

1.09 - - - -

1.30 1.03 - - -

1.50 1.19 - - -

1.70 1.37 1.09 - -

1.91 1.54 1.22 1.01 -

2 x 48

150

195

220

1.22 1.05 - - -

1.46 1.25 1.02 - -

1.67 1.44 1.18 - -

1.90 1.64 1.35 1.12 -

2 x 68

150

195

220

245

1.39 1.23 1.09 - -

1.67 1.46 1.30 1.15 -

1.93 1.67 1.49 1.32 1.13

2.21 1.91 1.70 1.52 1.29

2.47 2.13 1.90 1.71 1.46

2.74 2.36 2.10 1.90 1.62

2 x 75

150

195

220

245

1.48 1.33 1.19 1.09 -

1.78 1.60 1.42 1.29 1.17

2.06 1.83 1.63 1.48 1.35

2.36 2.08 1.86 1.69 1.55

2.66 2.33 2.08 1.89 1.74

2.97 2.58 2.30 2.09 1.93

Tabel A16 Distanta maxima intre grinzi duble – clasa de rezistenta II

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 4.0kN/m2 Centrul grinzii (m)

Distanta maxima

2 x 38

150

195

220

1.14 - - - -

1.36 1.03 - - -

1.56 1.19 - - -

1.78 1.37 1.09 - -

1.99 1.54 1.22 1.01 -

2 x 48

150

195

220

1.26 1.07 - - -

1.52 1.29 1.02 - -

1.75 1.49 1.18 - -

1.99 1.70 1.35 1.12 -

2.23 1.92 1.53 1.26 1.08

2 x 68

150

195

220

245

1.41 1.26 1.14 - -

1.69 1.52 1.36 1.15 -

1.96 1.75 1.56 1.32 1.13

2.24 1.99 1.77 1.52 1.26

2.53 2.23 1.99 1.71 1.46

2.82 2.47 2.20 1.90 1.62

2 x 75

150

195

220

245

1.50 1.35 1.24 1.14 -

1.81 1.62 1.49 1.35 1.17

2.09 1.88 1.71 1.55 1.35

2.39 2.15 1.84 1.77 1.55

2.70 2.43 2.18 1.98 1.75

3.00 2.70 2.41 2.19 1.94

Tabel A17 Distanta maxima intre grinzi duble – clasa de rezistenta III

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 4.0kN/m2 Centrul grinzii (m)

Distanta maxima

2 x 38

150

195

220

1.23 - - - -

1.48 1.10 - - -

1.70 1.27 1.01 - -

1.95 1.46 1.16 - -

2.20 1.64 1.30 1.08 -

2 x 48

150

195

1.35 1.13 - - -

1.62 1.37 1.09 - -

1.88 1.58 1.26 1.04 -

2.15 1.81 1.44 1.19 1.02

2.43 2.04 1.62 1.34 1.15

2 x 68

150

220

245

1.50 1.35 1.22 1.01 -

1.81 1.63 1.47 1.22 1.04

2.09 1.88 1.70 1.41 1.20

2.40 2.15 1.94 1.61 1.38

2.70 2.43 2.19 1.82 1.55

3.01 2.70 2.44 2.02 1.73

2 x 75

150

195

220

245

1.60 1.44 1.33 1.21 1.03

1.93 1.74 1.60 1.46 1.24

2.23 2.01 1.85 1.68 1.44

2.55 2.30 2.12 1.93 1.65

2.88 2.59 2.39 2.17 1.86

3.20 2.89 2.66 2.42 2.06

Tabel A17 Distanta maxima intre grinzi duble – clasa de rezistenta I - stejar

Grinda (mm)

grosime latime

Sarcina 4.0kN/m2 Centrul grinzii (m)

Distanta maxima

2 x 38

150

195

220

1.30 1.16 1.06 - -

1.56 1.40 1.28 1.19 1.12

1.80 1.62 1.48 1.38 1.29

2.07 1.85 1.70 1.58 1.48

2.33 2.09 1.92 1.78 1.67

2 x 48

150

195

220

1.40 1.26 1.16 1.08 1.01

1.69 1.52 1.39 1.30 1.22

1.95 1.75 1.61 1.50 1.41

2.24 2.01 1.85 1.72 1.62

2.52 2.27 2.08 1.94 1.82

2 x 68

150

195

220

1.56 1.40 1.29 1.21 1.14

1.88 1.69 1.56 1.45 1.37

2.17 1.95 1.80 1.68 1.58

2.49 2.24 2.06 1.93 1.82

2.80 2.53 2.33 2.17 2.05

3.12 2.81 2.59 2.42 2.28

2 x 75

150

195

220

245

1.66 1.50 1.38 1.29 1.22

2.00 1.80 1.66 1.55 1.47

2.31 2.08 1.92 1.79 1.69

2.64 2.39 2.20 2.06 1.94

2.98 2.69 2.48 2.32 2.19

3.31 2.99 2.76 2.58 2.44

PARTEA B: PROIECTAREA UNEI PLATFORME

CAPITOLUL 1: PARTEA DESENATA

Alegerea variantei si prezentarea ei

Varianta aleasa a se proiecta in cele ce urmeaza este o platforma de lemn simpla care se poate construi pe orice tip de teren, in gradina sau se poate atasa unei anumite cladiri deja existente. Asupra variantei vom vedea tehnologia de fabricatie si de montare, consumul de materiale, utilitatea si costurile unei asemenea constructii.

Platforma este bazata pe o fundatie ce se situeaza deasupra nivelul solului fiind din prefabricate de beton.

Fundatia este elementul care se afla in contact direct cu terenul bun de fundare si transmite acestuia toate incarcarile care actioneaza asupra constructiei. De aceea, incarcarile sunt repartizate pe talpa fundatiei pentru a nu se depasi capacitatea portanta a terenului.

Suprastructura constructia este alcatuita pe un singur nivel si este realizata integral din lemn, la care se adauga materialele folosite ca si accesorii.

Figura 1.1. Vedere platforma ce va fi proiectata

Suprafata platformei este 14.74 m2 si are forma octogonala cu patru si patru laturi egale ca dimensiune. La platforma propriu-zisa se mai adauga si accesoriile folosite banca, pergola si ghivecile din lemn pentru flori, toate acestea dau impreuna forma si culoare proiectului si mediului in care se va folosi.

Materialul lemnos folosit este cherestea de rasinoase prelucrat la dimensiunile necesare constuctiei, tratat si finisat corespunzator pentru constructiile de exterior.

Cum in prima parte a proiectului sa prezentat actiunile si factorii care pot influenta o astfel de constructie si totodata dimensionarea materiale folosite si structurilor in continuare se prezinta desenele de ansamblu si de executie a platformei si accesorilor componente.

Desenele de ansamblu si executie

*** Toate desenele sunt anexate la acest proiect!

CAPITOLUL 2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A MATERIALELOR

NECESARE CONSTRUCTIEI DIN LEMN

Materialele necesare constructiilor din lemn se obtin din lemn rotund (busteni) de rasinoase (brad, molid, pin).

Prin debitarea lemnului rotund (busteni) in fabrica de cherestea dotata cu gatere, se obtin elementele necesare constructiei respective in urmatoarele grosimi: 100, 58, 38 si 28 mm.

Cheresteaua astfel obtinuta se sorteaza si se stivuieste la sipca in vederea zvantarii si uscarii.

Prelucrarea elementelor necesare se face din cherestea cu umiditate a lemnului .

Obtinerea elementelor in dimensiunile necesare constructiei se realizeaza in ateliere avand un flux tehnologic bine determinat.

Un flux tehnologic specific acestor lucrari se prezinta astfel:

- circulare de retezat – se dimensioneaza la lungime reperul necesar;

- circulare de spintecat simple si multiple- se dimensioneaza la latime reperul necesar;

- masina de indreptat;

- masina de rindeluit la grosime;

- masini de slefuit

Fluxul tehnologic este completat cu masini specifice portative, pentru realizarea operatiilor de montaj si executie (fierastrau circular unghiular, masina de burghiat, rindea electrica, fierastraie electrice, freza de mana etc.).

Dupa iesirea din hala de fabricatie cheresteaua urmeaza sa fie taiata la dimensiunea finala, slefuita pe masina de slefuit urmand a i se aplica tehnologia de tratare, urmand montarea platformei la locul cerut, aici mai avand loc unele prelucrari asupra materialului( gaurire, slefuire si tratare prin pensulare) iar in cele din urma finisarea produsului.

2.1. TEHNOLOGIA DE FINISARE CU PRODUSE HIDRODILUABILE

PENTRU EXTERIOR

2.1.1. Pregatirea suportului lemnos

Suportul lemnos (cherestea de rasinoase sau foioase) se slefuieste foarte bine in alb cu hartie abraziva cu granulatia 80, 120 si in final cu 150. O slefuire cu granulatie mai mare nu este recomandata pentru ca nu are puterea sa rupa fibra lemnului, ci numai o culca, iar praful fin de lemn patrunde in pori inchizindu-i. In momentul in care se face colorarea ,fibra care nu a fost rupta se ridica stricand aspectul ulterior al peliculei. Dupa slefuire se face desprafuirea prin suflare cu aer si stergere cu cirpa.

2.1.2. Colorarea suportului lemnos cu impregnant LW 3

Colorarea si protejarea lemnului impotriva atacului carilor, al mucegaiului albastru si al ciupercilor se face cu un impregnant din seria LW3, in functie de culoarea dorita. Aplicarea impregnantului se poate face prin imersie, pulverizare, cu pensula, buretele, cirpa, etc. Aplicarea prin pulverizare se face cu pistol din inox cu duza de 1,2-1,5 mm, la o presiune de 2,8-3 atm. In general, se recomanda o singura trecere. Daca se fac doua sau mai multe treceri, culoarea se inchide. Consumul de impregnant este de 80-100 g/mp (calculat cu pierderi). Pentru a nu avea scursuri este bine ca aplicarea sa se faca pe orizontala, avind insa grija ca lemnul colorat sa fie perfect uscat cind este intors pe cealalta parte.

Datorita faptului ca impregnantul este pe baza de apa, uscarea se face in 2-6 ore, functie de temperatura din hala de lucru.

2.1.3. Aplicarea primului strat de lac TXW 72.50

Lacul se dilueaza in proportie de 25% cu apa si se aplica prin pensulare. Daca se pot respecta aceste conditii, cantitatea depusa pe lemn intr-un strat (aplicat in cruce) poate ajunge la 200 g/mp. Acest lucru este posibil datorita tixotropiei mari a lacului care face sa nu existe scursuri chiar si in cazul aplicarii unei cantitati mari de lac.

2.1.4. Uscarea lacului

In functie de cantitatea aplicata uscarea se poate face in 6-24 ore. Cind stratul este de 200 g/mp este bine ca pentru ambalare sa se lase pana a doua zi. In cazul straturilor mai subtiri uscarea se face in 6-8 ore.

2.1.5. Aplicarea si uscarea stratului doi de lac

In aceleasi conditii ca si primul.

In cazul in care este ultimul strat, pentru ambalare trebuie lasat 24 ore.

In continuare este prezentata fisa tehnica a lacului folosit:

TXW 72.50

LAC TIXOTROPIC HIDRODILUABIL PENTRU EXTERIOR

CARACTERISTICI

Produs formulat pentru finisarea mata a produselor pentru exterior, cu uscare la aer, pe baza de apa si diluabil cu apa, caracterizat prin tixotropie crescuta datorita careia se pot finisa produsele pe verticala, aplicand cantitati mari de produs fara probleme de scurgeri.

PROPRIETATI FIZICE

Corp solid:    37%±1%

Vascozitate la 20 grd.C: tixotropic (nu se poate masura)

Greutate specifica (±3%):    1,030 kg/l

Dilutie:    gata de utilizare. Eventual,se poate dilua cu apa, dar nu mai

mult de 5%.

INSTRUCTIUNI DE LUCRU

Suport: diverse tipuri de lemn pentru exterior tratate cu produse pe baza de apa pentru exterior (de tipul impregnantilor LW sau intermediarului LW 350), slefuite corespunzator.

Gramaj: 250±50 g/mp. Produsul poate fi aplicat cu acest gramaj intr-un singur strat dupa impregnant. Pentru ciclul de 2 straturi se recomanda aplicarea a 150 g/mp ca prim strat dupa impregnant, se slefuieste, dupa care se da al doilea strat de 150 g/mp

Sistem de aplicare: pensular, pistol conventional, electrostatic, airless, airmix,

Uscare la aer:    manevrabil dupa 2 ore, stivuire dupa 24 ore

Uscare fortata: cu aer cald, la 35 grd.C,re.

Produs aplicat

Lacuirea:    cu lac (TIXO) pentru exterior de tipul TXW 72.50

Atentie:    a se evita stocarea prelungita la temperaturi mai mari de 30-35 grd.C, deoarece aceasta poate duce la alterarea caracteristicilor produsului. De asemenea, produsul se poate transforma in gel, de aceea trebuie evitata stocarea si transportul la temperaturi mai mici de 5 grd.C.

TERMEN DE VALABILITATE: 12 luni, in ambalajul original

CAPITOLUL 3. TEHNOLOGIA SI ETAPELE MONTARII PLATFORMEI

Pasul1 – Aranjarea prefabricatelor din beton pentru platforma

Incepe prin asezarea exterioara a doua randuri de picioare pentru platforma pentru a forma dreptunghiul interior al octogonului. Daca picioarele pentru platforma nu sunt la acelasi nivel, trebuie indepartata putin iarba sau pamantul pentru a aduce la acelasi nivel picioarele. Spatiul se ia in functie de dimensiunile din plan.

Poza 1

Pasul 2 – Aducerea la acelasi nivel a primei scanduri suport(grinda)

Localizam coltul cel mai inalt al piciorului pentru platforma. Pozitionam o scandura suport deasupra suportului la inaltimea dorita. Masuram distanta de la baza scandurii suport la piciorul suport iar apoi taiem stalpi la lungime si asezam scandurile suport deasupra. Folosind o nivela cu bula de aer pozitionam scandura suport(poza 1). Repetam acest proces pentru toate picioarele de podea. Dupa ce toti stalpii sunt taiati si pozitionati, verificam planeitatea picioarelor de fundatie si facem ajustarile.

Poza 2

Poza 3

Pasul 3 - Aducerea la acelasi nivel a celei de-a doua scanduri suport(grinda)

Indepartam temporar capatul scandurii suport si o inclinam la 90 de grade. Folosind scandura suport ca si ghidare determinam inaltimea necesara pentru stalpii ramasi pentru a completa cele doua colturi ramase ale dreptunghiului.(poza 3). Masuram distanta de la baza scandurii suport la piciorul suport si repetam pasul 2 pentru exteriorul celei de-a doua scanduri.

Pasul 4 – Realizarea cutiei   

Atasam scandurile de capat la grinzile deja pozitionate folosind cate doua suruburi galvanizate la fiecare capat. Folosind o nivela cu bula de aer ne asiguram de planeitatea capetelor celor doua scanduri. Ajustam scandurile exterioare pana cand diagonalele dintre capete sa fie egale. Acest lucru va asigura ca rama este dreptunghiulara. (poza 4)

Poza 4

Pasul 5 – Fixarea stalpilor

Prindem scandurile suport la stalpii” folosind cate doua suruburi galvanizate pentru fiecare parte. (poza 5)

Poza 5

Pasul 6 – Pozitionarea suportilor ramasi

 Pozitionam si atasam scandurile suport de scandurile de capat folosind cate doua suruburi galvanizate la fiecare capat. Pozitionam picioarele pentru podea sub scandurile suport si atasam stalpii necesari.(poza 6) Fixam toate scandurile suport si stalpii dupa cum am aratat la pasul 5.

Poza 6

Pasul 7 – Aranjarea si indreptatea suportilor octogonali

Pozitionam cele doua randuri de picioare pentru platforma in functie de masuratorile din plan. Folosim rama existenta pentru a determina inatimea unui stalp pentru fiecare rand. Taiem si pozitionam fiecare stalp in fiecare picior pentru platforma. Folosim o scandura suport ca ghidaj pentru a determina stalpii ramasi.

Poza 7

Pasul 8 – Construirea ramei octogonale

Folosind masuratorile din plan taiem cea de-a treia parte exterioara a ramei octogonului. Atasam partea exterioara a ramei existente folosind suruburi galvanizate la fiecare capat. Folosim reazeme temporare pentru a sustine rama. Dupa ce rama exterioara este asigurata si atasata taiem si cele doua scanduri suport ramase pentru a se incadra intre cele doua capete inclinate ale ramei. Vom avea nevoie de taieturi la 45 de grade la ambele capete. Pozitionam si atasam ramele si stalpii (poza 7 si poza 8).

Poza 8

Pasul 9 – Adaugam sigurante suport

Taiem si atasam sigurante suport intre rama exterioara” si scandurile suport (poza 9 si poza10)

Poza 9

Poza 10

Pasul 10 – Aranjarea si prinderea podelei

Incepem de la un capat si aliniem primul rand de scanduri. Podeaua ar trebui sa fie perpendiculara pe scandurile suport(poza11). Folosim latimea suruburilor pentru podea ca distantier intre scandurile podelei.(poza 12)

Poza 11


Poza12

Pasul 11 – Finalizarea pozitionari scandurilor pentru podea

Pe masura ce asezarea scandurilor pentru podea  se apropie de capat, masuram fiecare parte pentru a ne asigura ca podeaua este paralela cu capetele fiecarei scanduri. Ar putea fi necesare corectii mici pentru a ne asigura de paralelismul scandurilor ramase.(poza 13).

Poza 13 Poza 14

Pasul 12 – Finalizarea podelei

Folosind un circular de mana decupam surplusul de sandura de la podea.(poza 14)

Pasul 13 – Centrarea gaurilor pentru stalpi

Marcam centrele celor sase stalpi in concordanta cu planul . Folosim un burghiu pe baza de gaz, insa putem folosi si o masina de gaurit manuala pentru stalpi. Gaurile stalpilor trebuie sa se extinda pana la linia de margine (poza 15).

Poza 15

Pasul 14 – Pozitionarea stalpilor

Asezam cate un stalp in fiecare gaura. Atasam temporar stalpii la rama podelei, asigurandu-ne ca stalpii sunt centrati in gauri (poza 16). Umplem gaurile cu beton, urmand recomandarile furnizorului (poza 17). Permitem betonului sa se intareasca inainte de a indeparta suruburile puse temporar in stalpii, fiind important ca podeaua si stalpii sa fie independente unul de altul.

    Poza 16

Poza 17

Pasul 15 – Scobirea grinzilor pergolei

Structura pergolei este realizata din sase grinzi. Inainte de atasare sau taiere la lungime, aliniem si unim cele sase grinzi. Folosind un ferastrau circular realizam scobiturile in partea de sus a canturilor grinzilor ( poza 18). Lasam un spatiu intre scobituri in functie de plan. Folosim o dalta pentru a indeparta resturile si pentru a finisa suprafata scobiturilor (poza 19).

Marcam inaltimea dorita pentru mijlocul scandurii pe unul din stalpii. Atasam temporar o scandura folosind un surub, aliniem partea de sus a scandurii cu linia de inaltime a stalpului, folosind un boloboc, atasam si partea cealalta a scandurii de stalpul opus. Folosind un ferastrau circular taiem la lungime stalpul (poza 20). Repetam acest proces pentru fiecare stalp.

Poza 18

    Poza 19

Poza 20

Pasul 17 – Asezarea grinzilor

Atasam grinzile la stalpii folosind un singur surub, aliniind baza scobiturii cu varful stalpului. Ne siguram ca scobiturile din grinzi sunt centrate in mod egal intre stalpii. Folosind o nivela ca si ghidaj atasam capatul opus al grinzii la stalpul opus (poza 21). Realizam doua gauri in cei doi stalpi la fiecare capat. Atasam cele doua grinzi la stalpi cu bolturi galvanizate (poza 22). Repetam acest proces pentru grinzile ramase. Ne asiguram ca scobiturile din grinzile sunt aliniate pentru capetele scandurilor folosind temporar o scandura pentru a ne asigura ca sunt aliniate prin toate grinzile.

Poza 21

    Poza 22

Pasul 18 –Frezarea traverselor pergolei

Taiem toate scandurile folosite ca traversele pergolei la lungime. Folosind un carton sau un sablon de lemn, realizam un desen pentru capetele canelate. Folosind un ferastrau de mana taiem pe desenul de pe fiecare scandura (poza 23) si vom folosi o masina de slefuit cu banda cu o hartie abraziva cu granulatie medie pentru a finisa taieturile si pentru a rotunji muchiile.

Poza 23   

Pasul 19 – Asezarea traverselor pergolei

Aliniem fata si spatele tuturor scandurilor pentru a fi egale (poza 24).

Poza 24

Pasul 20 – Atasarea traverselor pergolei

Din fiecare parte a scandurilor vor fi introduse suruburi galvanizate pentru podele pana in grinzile (poza 25). Repetam la fiecare punct de fixare.

Poza 25

Pasul 21 – Ramele picioarelor pentru banca

Taiem scadurile conform necesarului si conform planului formam 18 picioare prin fixarea de scanduri intre ele, folosind suruburi galvanizate pentru podea. Dupa ce toate picioarele sunt fixate, atasam o scandura unind doua picioare folosind suruburi galvanizate pentru podele (poza 26). Prindem lateralele picioarelor cu suruburi.

Pasul 22 – Pozitionarea ramelor cu picioare

Urmarind dimensiunile din plan, pozitionam rama cu picioarele pe podea. Folosim temporar o scandura pentru a alinia rama (poza 27). Folosind suruburi atasam cadrul cu picioare pe suprafata podelei. Pozitionam cate un surub pe fiecare parte a fiecarui picior (poza 28).

Poza 26

Poza 28

Poza 27

Pasul 23 – Rama bancii

Urmarind dimensiunile din plan, taiem partea din fata si cea din spate a scandurilor pentru rama bancii si le atasam ramei cu picioare existente cu ajutorul unor suruburi (poza 29).

Poza 29

Pasul 24 – Suportul cu picioare pentru colt

 Asezam o scandura in cele patru colturi de 45 de grade ale bancii. Cu ajutorul unei surubelnite introducem intre suprafata podelei si rama bancii (poza 30).

Poza 30

Pasul 25 – Suportul rama pentru colt

Masuram,taiem si formam o scandura dubla pentru a o aseza in cele patru colturi la 45 de grade. Le prindem unele de altele si apoi de rama bancii folosind suruburi (poza 31)

Poza 31

Pasul 26 – Retezarea bazei bancii

Taiem 18 scanduri. Realizam o tesitura la 45 de grade la fiecare capat. Pozitionam o scandura pe fiecare parte a fiecarui picior si le prindem folosind suruburi (poza 32).

Poza 32

Pasul 27 – Asezarea sezutului pe banca

 Taiem la lungime pentru a pozitiona patru scanduri de sezut in fiecare sector al bancii. Incepem dintr-o parte si continuam pana in partea cealalta. Folosind grosimea unui surub de podea ca distantier intre scanduri. (poza 33).

Poza 33

Poza 34 Poza 35 Poza 36

Poza 37

Pasul 32 – Rama ghiveciului pentru flori

Taiem toate scandurile la lungime in functie de dimensiunile specificate in plan. Aranjam apoi in functie de plan, folosind suruburi galvanizate pentru lemn la fiecare prindere (poza 34).

Pasul 33 – Baza ghiveciului pentru flori

Se taie conform desenului trei scanduri care se vor fixa ca si baza la ghiveci.

Pasul 34 – Partile laterale ale ghiveciului pentru flori

Taiem 12 scanduri iar apoi incepem prinderea de rama folosind suruburi galvanizate pentru lemn la fiecare capat.(poza 36) Ramanand spatiu egal, asezam doua scanduri in lungul marginii in asa fel incat ultima scandura sa treaca de rama cu grosimea unei scanduri. Repetam pentru fiecare parte.

Pasul 35 – Retezarea lateralelor

Pozitionam scandurile la baza si deasupra ghiveciului folosind suruburi.Aceste bucati vor trebui taiate la lungime

Pasul 36 – Atasarea partii superioare

Pozitionam si atasam scanduri deasupra ghiveciului folosind suruburi Aceste piese vor trebui taiate la dimensiuni (poza 37).

CAPITOLUL 4. CALCULUL ECONOMIC

Necesarul de materii prime

Tabelul 4.1.1. Calculul necesarului de materii prime

Cod reper

Denumirea

reperului

Buc/

prod.

Dimensiuni nete

Nc

Volum brut

pe produs

m3

L

mm

l

mm

g

mm

Cherestea de rasinoase cu g=28mm cls. A

Elem .podea1

Elem .podea2

Elementul 1

Elementul 2

Elementul 3

Traversa 1

Traversa 2

Elem. rama decorativa

Element perete

TOTAL

Cherestea de rasinoase cu g=58mm cls. A

Trav. rama inferioara

Stalp

Elem. rama exterioara

2x4

Elem. rama superioara

Element grilaj

TOTAL

*** Se va folosi o morma de consum de 1.6 m3/m3 finit.

Tabelul 4.1.2. Calculul necesarului de materii prime

Cod reper

Denumirea

reperului

Buc/

prod.

Dimensiuni nete

Nc

Volum brut

pe produs

m3

L

mm

l

mm

G

mm

Cherestea de rasinoase cu g=38mm cls. A

Grinda

Grinda

Grinda

Laterala 1

Laterala 2

Legatura 1

Legatura 2

Legatura 3

Legatura 4

Legatura 5

Legatura 6

Talpa dubla

2x9

Picior dublu

2x18

Traversa dubla

2x13

Grinda 1

Grinda 2

TOTAL

Cherestea de rasinoase cu g=100mm cls. A

Stalp reglare nivel

Stalp

TOTAL

Calculul costului constructiei

Deci avem un TOTAL de 2,5953m3 bustean a carei valoare este de 519,06lei la un pret de 200 lei/m3 bustean.

Valoarea a unui m3 de cherestea prelucrata si uscata este de 900 lei/m3, deci pe intreaga structura este de 1459,8lei la o cantitate necesara de material lemnos 1,622 m3.

1,622m3 x 900lei/m3 = 1459,8lei

La acest pret se mai adauga si costul tratari materialului lemnos pentru protejarea lui impotriva atacului carilor, al mucegaiului albastru si al ciupercilor. Impregnantul folosit este LW3 care costa 16,35lei/l avand un consum de 100ml/m2. Suprafata care trebuie tratata este 97,80768 m2. Deci avem:

128.37268m2 • 0.1l/m2= 12,837268 l LW3

12,837268 lLW3 • 16,35lei/l • 1,1= 230,88lei

* 1,1 este coeficient care sa acopere consumul de impregnant folosit la locul montarii

platformei asupra elementelor care mai sufera prelucrari

Dupa montarea si executarea ultimelor operatii asupra platormei se trece la ultima etapa, finisarea platformei. Suprafata ce urmeaza sa fie finisata este de 59,12491m2. Lacul folosit este TXW 72.50 care costa 17,12lei/kg avand un consum de 150g/m2 atat pentru primul strat aplicat cat si pentru al doilea strat aplicat a doua zi, fiind diluat cu apa(25%).

59,12491m2 • 0,150 kg/m2= 8,86887kg lac diluat

8,86887kg lac diluat • 0,75= 6,6516525kg lac/strat aplicat

6,6516525kg lac/strat aplicat • 2 straturi= 13,303305kg lac

13,303305kg lac • 17,12lei/kg • 1,1= 250,53lei

Alte cheltuieli:

componente auxiliare:

- prefabricate din beton 6,5lei/buc

40buc • 6,5lei/buc= 260lei

- suruburi 4.5x50

294buc. • 1,1 • 0.1lei/buc= 32,34lei

- suruburi 6x62

356buc. • 1,1 • 0.2lei/buc= 78,32lei

- suruburi M12x160

12buc. • 1,1 • 0,65lei/buc= 8,58lei

- suruburi 6x80

92buc. • 1,1 • 0,48lei/buc= 48,58lei

* 1,1 este coeficient de pierdere suruburi

- fundatia la stalpii pergolei

Volumul fundatiei 0.250 m • π • 1,1m= 0,21598m3,

unde: 0.250m si 1.1m sunt dimensiunile de gabarit ale fundatiei, diamentrul respectiv adancimea

0,21598m3 • 6buc= 1,29588m3

1,29588m3 • 190 lei/m3beton= 246,22lei

manopera la montare, de ea se ocupa 3 specialisti care au o renumeratie de 50lei/zi. Intreaga operatie de montaj durand o zi. Tot in prima zi se da primul strat de lac, al doilea urmand a se da a doua zi. Deci:

3muncitori X 50lei/zi X 1.3zile= 195lei

Insumand toate cheltuielile valoarea totala a constructiei este de:

2810.25lei

Valoarea totala include manopera directa, profitul si taxele datorate de angajator si angajati.

CAPITOLUL 5. NORME DE PROTECTIA MUNCII

Norme generale

- Normele specifice de protectia muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprinde prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de protectia muncii.

- Normele specifice de protectia muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca,sistem compus din:

a)Normele generale de protectia muncii care cuprind prevederi de protectia muncii si medicina muncii,general valabil pentru orice activitate.

b) - Normele generale de protectia muncii care cuprind prevederi de protectia muncii specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati,detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectia muncii.

- Structura sistemului national de norme specifice de protectia muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de protectia muncii pentru activitatile caracterizate prin riscuri comune.

- Structura fiecarei norme specifice de protectia muncii are la baza abordarea sistematica a aspectelor de protectia muncii,practicata in Normele generale de

protectie a muncii.Conform acestor abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat,compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:

- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca

- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca

- Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte, ect.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale, etc.) care se utilizeaza in procesul muncii.

- Mijloace de munca: ansamblu conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

- Reglementarea masurilor de protectia muncii in cadrul Normelor specifice de protectia muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de protectie a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protectiei muncii la nivelul fiecarui element al sistemului,executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.

- Normele specifice de protectie a muncii pentru MANIPULAREA,TRANSPORTUL prin purtare si cu mijloace nemecanizate si DEPOZITAREA materialelor au fost elaborate tinand cont de reglementarile

existente in domeniul acestei activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si stabilirea FACTORILOR DE RISC proprii acestor activitati.

PREVEDERI GENERALE

Art.1 – Normele specifice de protectia muncii pentru manipularea si transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor cuprind masuri minime de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele specifice acestor activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.

Art.2 – Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici manipularii, transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii materialelor, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant- sarcina de munca- mijloace de productie- mediul de munca).

Art.3 – (ca domeniul de aplicare) Prevederile prezentelor norme au caracter national, se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice care organizeaza si desfasoara activitati de manipulare, transport prin purtare si cu mijloace nemecanizate si de depozitarea materialelor.

Art.4 – (conexiunea cu alte acte normative)

. Prevederile prezentelor norme specifice se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectia muncii.

. Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de manipulare, transport prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitare a materialelor se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in ANEXA 1.

Art.5 – Organizarea si desfasurarea activitatii de INSTRUIRE a salariatilor se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Art.6 – Dotarea salariatilor cu echipament individual de protectie si aplicarea sortimentelor adecvate se vor realiza in conformitate cu prevederile Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului de productie.

Art.7 (Revizuirea prezentelor norme)

- Prezentele Norme specifice de protectie a muncii se revad periodic si se modifica ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor intervenite in tehnologia de lucru si a particularitatilor metodelor de lucru ce urmeaza a fi reglementate din punct de vedere al securitatii muncii.

Art.8 – Prin manipulare si transport prin purtare sau manipulare manuala a maselor conform definitiei din Normele generale de protectie a muncii,

SE INTELEGE – ORICE OPERATIE DE TRANSPORT SAU SUSTINERE A UNEI MASE DE CATRE UNUL SAU MAI MULTI SALARIATI, - Inclusiv ridicarea, coborarea, impingerea, tragerea purtarea sau deplasarea unei mase care, din cauza caracteristicilor sale sau a conditiilor ergonomice nefavorabile, implica riscuri de accidentare sau inbolnavire profesionala.

Art.91) - Conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare sa foloseasca mijloace adecvate, in special echipament mecanic, pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor de catre salariati.

2) - In toate cazurile in care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor, conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie sa organizeze locurile de munca astfel incat la manipularea si transportul prin purtare sa fie eliminat sau redus riscul de accidente sau imbolnavirea profesionala.

Art.403.- Microclimatul la locul de munca este determinat de temperatura, umiditatea si viteza de miscare a aerului, temperatura suprafetelor si radiatiile calorice emise in zona de lucru.

Componentele microclimatului se normeaza in raport cu degajarea de caldura in organismul uman determinata de efortul fizic.

Art. 404– Activitatile profesionale se clasifica in functie de nivelul degajarii de caldura eliberata de organismul uman astfel:

-Activitati cu caracter STATIC – pana la 120. Kcal /h

-Activitati cu efort fizic mic –121-175 Kcal/h

-Activitati cu efort fizic mediu – 176 –300 Kcl /h

-Activitati cu efort fizic mare peste 300 Kcal /h

Art.406. Temperatura aerului si viteza de miscare a aerului la locurile de munca prevazute cu dusuri de aer se normeaza in limite minime si maxime conform tabelului de mai jos:

NIVELUL ESTIMAT

DEGAJAREA

LIMITE MINIME

LIMITE MAXIME

TEMPERATURA AERULUI 0CELSIUS

VITEZA CURENTILOR DE AER m/sec

TEMPERATURA AERULUI 0CELSIUS

VITEZA CURENTILOR DE AER m/sec

Pana la 120

Peste 300

Pana la 120

Peste 300

Pana la 120

Peste 300

Umiditatea relativa a aerului folosit ptr. dusuri de aer nu va depasi 60%.

2. Valorile temperaturilor si vitezelor de miscare ale aerului din tabelul 7. reprezinta valori medii la sectiunea transversala a fluxului de aer la nivelul jumatatii superioare a corpului lucratorului.

Nivelul radiatiilor calorice se determina prin masurare sau apreciere pe baza tabelului:

TIMPUL DE SUPORTARE A EXPUNERII – SECUNDE-

NIVELUL ESTIMAT AL RADIATIILOR calorice cal/cmp/min

Art.407. Locurile de munca unde temperatura aerului depaseste constant 300 C se va asigura apa carbogazoasa salina (1g NA CL/1litru), in cantitate de 2-4 litri/persoana/schimb, distribuita la temperatura de 16-18 C0.

Art.408. La locurile de munca cu temperaturi joase (sub 50C) se va asigura ceai fierbinte in cantitate de 0.5-1 litri /pers/schimb.

Art.409. Personalul care lucreaza in microclimat cald (peste 300C) sau rece sub (50C) va beneficia de pauze pentru refacerea capacitatii de TERMOREGLARE a caror durata frecventa se stabilesc in functie de intensitatea efortului si de valorile componentelor microclimatului. In acest scop se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator.

NTSM la MUCN si CPCN

Norme generale

interventia pe orice fel de masini pentru schimbarea cutitelor, curelelor, rulmentilor se va face numai dupa ce s-a asigurat ca utilajul nu poate fi pornit de nici o alta persoana.

-este interzis ca la utilaje sa lucreze alte persoane decat acelea care au fisa de protectia muncii pe utilajul respectiv semnata de maistrul sau seful sectiei respective.

-in jurul utilajelor, instalatiilor, pardoseala nu va prezenta gropi, zone alunecoase, piese aruncate pe jos care pot conduce la alunecari si caderi ale personalului muncitor.

-este interzisa introducerea sau intrarea cu parti ale corpului in interiorul utilajelor sau in organe de miscare.

-se interzic strigatele, tipetele si glumele de orice fel in timpul lucrului care pot duce la accidente prin atragerea atentiei.

Ferastraie circulare, masini de frezat si gaurit

dispozitivele de protectie vor asigura acoperirea dintilor din partea activa a panzei la grosimea materialului care se taie si se va impedica introducerea maini in zona de taiere.

aparatoarea de protectie va fi prevazutp cu dispozitive care sa impedice aruncarea pieselor inapoi.

panza ferastraului va fi din otel de buna calitate fara crapaturi sau excentricitati. Se admite folosirea panzelor cu maxim doi dinti lipsa dar nu consecutivi, la panzele cu placute dure nu se admite dinti lipsa.

panza circulara ascutita sau ceaprazuita se va fixa pe axul masini intre flanse stranse prin piulite cu filet cu sens contrar sensului de rotatie a axului.Diametrul flanselor de fixare va de minim o treime din diametrul panzei.

pornirea si oprirea circularului se va face de la un intrerupator montat la loc vizibil si la indemana circularistului.

-pentru montarea si demontarea panzei se vor folosi chei mecanice in perfecta stare de functionare.

se interzice franarea panzei cu bucati de material dupa deconectarea motorului de la retea.

-curatarea rumegusului sau scoaterea aschiilor cu mana in timpul functionarii masini este interzisa.

intretinerea, reglarea, curatirea utilajului se va face numai dupa deconectarea motorului de la reteaua electrica si oprirea completa a panzei.

in cazul blocarii piesei, sau a masini, se vor opri obligatoriu toate motoarele, iar dupa oprirea totala a acestora se va trece la deblocarea pieselor blocate sau a masinii.

-masina nu se va porni daca instalatia de exhaustare nu este in functiune.

-este interzisa curatarea guriilor de aspiratie ale instalatiei de exhaustare, in timpul functionarii masinii.

-utilizarea sistemelor de protectie este obligatorie si nu trebuie sa ingreuneze munca muncitorului.

-inainte de inceperea lucrului se va verifica daca masina este conectata la instalatia de impamantare, pentru a evita eventualele electrocutari datorate defectiunuilor aparute la instalatia electrica a masinii sau la motorul acesteia.

-operatiile de reglare, curatire, gresare si intretinere a masiniilor se va face numai dupa deconectarea acesteia de la reteaua electrica.

-pe masa masinii si in jurul sau, va fi pastrata ordinea si curatenia si nu se vor stivui materiale, pentru acestea utilizandu-se EURO-PALETI sau suporturi special amenajate, astfel incat sa nu blocheze caile de access sau de circulatie din jurul masinii.

- este interzisa franarea diferitelor parti ale masiniilor unelte aflate in miscare prin utilizarea diverselor obiecte.

-se va evita intrarea in zona razei luminoase de protectie a masini in timpul functionarii decat in cazul aparatiei de accidente sau defectiuni ale masinii.

-se va evita interventia asupra unitatii centrale ale matini de catre personal necalificat.

-la masinile de frezat inainte de a se rula programul se va face o verificare de proba pentru o certitudine a coordonatelor de lucru astfel evitanduse eventuale accidente prin lovirea sculei aschietore a batiului metallic al masini.

Protectia si stingerea incendiilor

Principalele cauze ale incendiilor in intreprinderile de prelucrare a lemnului sunt:

Focurile deschise, sub forma de flacari sau tigari nestinse

Corpurile incalzite sau supraancalzite si radiatiile

Scanteile din lemn si din materialele combustibile sau de la sudura, precum si scanteile care ies pe cosurile de la centrala termica sau de la locomotiva

Scanteile si arcele electrice ce apar in sectoarele de finisare a lemnului

Scurtcircuitul electric

Trasnetul

Scanteile mecanice

Exploziile

Autoaprinderea

Cunoscandu-se cauzele reale ale incendiilor, se pot lua cele mai eficiente masuri de prevenire si stingere a incendiilor in toate inteprinderile de prelucrare a lemnului. Personalul muncitor din I.L. trebuie sa cunoasca bine cauzale aparitiei incendiilor si este obligat a face tot ce-i sta in putinta pentru a impiedica izbucnirea incendiului. In sectiile de prelucrare a lemnului nu sunt admise sudurile la flacara, aceste operatii se pot executa dupa ce se opreste productia si se indeparteaza materialele combustibile si praful pe o raza de cel putin 5 m. In toate fabricile in care se prelucreaza lemnul prin taiere cu fierastraie, rindeluire si slefuire se produc mai cantitati de praf, rumegus si talas, care prezinta pericol de incendiu. Praful de lemn si rumegusul cu urme de ulei si rasini cu o anumita umiditate, depozitat indelung, se poate autoaprinde. Pericol de incendiu exista si la ascutirea sculelor.

Toate operatiile de lacuire si vopsire a lemnului se vor executa numai in cabine amenajate separat de restul sectoarelor cu usi si ziduri antifoc. Camerele de pulverizat se prevad cu instalatii de aspirare si purificare. Purificarea aerului se recomanda sa se faca cu filtre umede. Se impune interzicerea categorica a fumatului, atat in interiorul inteprinderii cat si in interiorul fabrici. Totodata se va pastra curatenia in secttii si sectoare, se vor respecta culuarele de circulatie si se vor evita supraaglomerarile cu semifabricate din lemn.Intreprinderile si fiecare fabrica de prelucrare a lemnului se vor asigura cu toate mijloacele si instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor.

BIBLIOGRAFIA

1.Cismaru, M., -Fizica lemnului si a materialelor pe baza de lemn. Editura Universitatii

Transilvania din Brasov, 2003

2.Curtu, I., Crisan, R., -Rezistenta materialelor si teoria elasticitatii, vol. I, Reprografia

Universitatii din Brasov, 1997

3.Ene, N., Bularca, M., -Proiectarea fabricilor de cherestea, Editura Universitatii Transilvania Brasov, 2000

4.Grecu, V,    -Calitatea prduselor, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2001

5.Lazarescu, C, -Tolerante si ajustaje in industria lemnului, Editura Lux Libris

Brasov, 1995

6.Lazarescu, C,

Lazarescu, C., N., -Constructii din lemn, Editura Universitatii Transilvania Brasov, 2004

7.Rambu, I.,    -Tehnologia prelucrarii lemnului, Editura Tehnica Bucuresti, 1978

8.Timar, M, C, -Ameloirarea lemnului Editura Universitatii Transilvania, Brasov,

9.Reviste de specialitate -Deck Ideas(S.U.A.), Deck plan(S.U.A.)

10.Documentatie tehnica

de pe internet -www.trada.co.uk., www.bhg.com, www.doityourself.com








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate