Generalitați despre lemn

Generalitați despre lemn

Lemnul este un material cu multiple utilizari, in multe cazuri inca de neinlocuit și frecvent utilizat ca materie prima la fabricarea mobilei și in decorațiunile interioare. In aceasta situațe il gasim fie in structura sa naturala (lemn masiv) fie sub forma de semifabricate pe baza de lemn (furnir, placaj, panel, placi din așchii, placi din fibre din lemn).

El provine din plante perene lemnoase, alcatuite din celule care conțin lignina, ceea ce marește rezistența mecanica și stabilitatea acestora. Anual, aceste plante se dezvolta atat in inalțime cat și in diametru și le gasim sub forma de arbori (o tulpina, peste 5m inaltime, și o coroana ramificata, cu inalțimi totale peste 7m, la varste mari, 150-200 ani, pot atinge 1m diametru și 50-100m inalțime), arbuști (mai multe tulpini fara o coroana distincta, cu inalțimi de cca 8m), subarbuști ( plante lemnoase cu inalțimi pana la 1m) și liane lemnoase. Un ansamblu de arbori, crescuți pe o suprafața mare de teren, formeaza padurile.

Dupa modul cum apar, padurile pot fi:

- naturale (se nasc, dezvolta și se perpetueaza dupa condițiile date de natura)

- cultivate (se dezvolta și mențin prin acțiunea omului)

Dupa regiunea de pe glob in care se formeaza, avem:

- paduri nordice și de mari altitudini, ale caror esențe sunt rașinoase, scunde, inchircite de intemperii;

- paduri de altitudini mijlocii (600-1200m) in care predomina bradul și molidul (30-40m, molidul ajungand și pana la 60m și fiind cel mai inalt din țara noastra) dar și alte rașinoase și foioase, in special fagul;

- paduri mediteraneene, in care predomina pinii sau stejarii cu frunze persistente;

- paduri de șes, care se caracterizeaza prin prezența foioaselor cu frunze caduce (care cad in fiecare an);

- paduri ecuatoriale, in care se gasesc esențe de diferite specii cu frunze persistente, cu inalțimi de 15-40m și cu diametru mic.

Dupa tipul de arbori care alcatuiesc padurea, deosebim:

- paduri de rașinoase, care sunt majoritare și cuprind esențe ca brad, molid, pin, larice etc. alaturi de foioase, mai puțin numeroase, ca mesteacan, salcie, plop etc.;

- paduri de foioase (de vara), cu frunze care cad iarna, care cuprind esențe principale ca fag, stejar, și esențe secundare ca arțar, mesteacan, castan, frasin, nuc, tei, ulm etc.;

- paduri de foioase (de iarna), cu frunze cazatoare vara, in regiuni ale emisferei sudice (India, Java etc.);

- paduri de laur și cu frunze persistente, care cresc in regiuni cu veri calduroase și ierni blande și bogate in precipitații (China, Golful Mexic, Marea Mediterana etc.) și unde predomina laurul (arbust inalt de 2m, cu frunze persistente, pieloase, lucioase, spinos-dințate, cu flori mici și fructe roșii), maslinul, stejarul etc.;

- paduri tropicale și subtropicale, unde se gasesc plante agațatoare, liane, arbuști, ierburi de pamant care sunt greu de patruns.

In țara noastra, padurile sunt alcatuite din cca. 70 specii forestiere, ca urmare a condițiilor de clima și pamant. Majoritatea o reprezinta cele foioase, cca. 75%, (fag, stejar, nuc, mesteacan, plop, ulm, salcie, tei, paltin, frasin, anin, carpen, salcam, arțar etc., iar restul sunt arbori rașinoși (molid, brad, larice, pin silvestru, pin austriac, pin cembra, duglas și tisa).