Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Confectii


Index » business » » afaceri » Confectii
» PROIECT Proiectarea structurilor tricotate


PROIECT Proiectarea structurilor tricotate




UNIVERSITATEA TEHNICA “GH.ASACHI”. IASI

FACULTATEA DE TEXTILE-PIELARIE SI

MANAGEMENT INDUSTRIAL

PROIECT

Proiectarea structurilor tricotate




Tema I

Sa se proiecteze un tricot din batatura cu legatura : patent de raport  neregulat 2:3

CAP 1 Elemente initiale

1.1Caracterizarea domeniului de utilizare, proprietati potrivit destinatiei

1.2Reproiectarea unor tricoturi din batatura pentru determinarea unor parametri

CAP 2 Proiectarea functionala a structurii tricoturilor

2.1Alegerea variantelor de structura

2.2Alegerea materiei prime.Calculul dametrului firului

2.3Calcul parametrii de structura (teoretica)

2.3.1.Calcului pasului sa a inaltimii ochiurilor

2.3.2.Calculul desimii pe orizontala si pe verticala si a coeficientului de structura

2.3.3.Calculul lungimii de fir din ochi

2.3.4.Calculul masei unitatii de suprafata

2.3.4.Calculul coeficientilor complecsi

CAP 3 Realizarea si reproiectarea unei variante de tricot

3.1Realizarea variantei dae tricot

3.2Reproiectare variantei de tricot

CAP 4 Concluzii

Tema II

Sa se proiecteze un tricot de urzeala cu structura lantisor-tricot.

Plan proiect:

Cap. I Elemente initiale necesare proiectarii;

1.1 Caracterizarea domeniului de utilizare (lenjerie)

1.2 Caracteristici de structura

1.3 Metodologia proiectarii

Cap. II Calculul de proiectare

2.1 Alegerea structurii si a materiei prime

2.1 Calculul diametrelor firelor

2.3 Calculul pasului si inaltimii ochiurilor

2.4 Calculul desimilor

2.5 Calculul masei unitatii de suprafata

2.6 Calculul intrarii in urzeala

Cap. III Concluzii

CAP 1 Elemente initiale

1.1Caracterizarea domeniului de utilizare, proprietati potrivit destinatiei

Produsul ales este destinat persoanelor tinere si prezinta o constructie simpla; este alcatuit din repere fata si spate, fiind prevazut cu maneci lungi, guler lat si cordon.

Permeabilitatea la aer si apa este imbunatatita datorita desenului de legatura, iar efectul pilling, care apare in urma frecarii produsului cu alte corpuri, este mai redus, deoarece produsul este realizat din fire care au in structura fibre sintetice (100% PNA).

https://www.annematea.com/wp-content/uploads/2007/11/pulover_victoriassecret.jpg

Imbracamintea este un produs vestimentar, necesar omului pentru protejarea impotriva intemperiilor, sau ca mijloc de podoaba si infrumusetare a corpului sau.

Partile componente ale bluzei sunt : spatele, fata, maneca lunga cu manseta, siret ornamental sub bust.

Modelul este destinat sezonului toamna-iarna.

1.2Reproiectarea unor trcoturi din batatura pentru determinarea unor parametri

Structura

Materia prima

Do[s/50mm]

Dv[r/50mm]

l[mm]

M[g/m2]

A

B

C

Patent 2:3

PNA

CAP2 Proiectarea functionala a structurii tricoturilor

2.1Alegerea variantelor de structura

Tricotul patent este format din siruri de ochiuri cu aspect fata si siruri cu aspect spate , intr-o succesiune oarecare , ceea ce determina raportul legaturii patent.

Datorita prezentei in structura a ochiurilor cu aspect fata si spate, realizarea tricoturilor patent nu este posibila decat pe masini cu doua fonturi.Pozitia acelor celor doua fonturi, caracteristica obtinerii tricoturilor patent este cea intercalata.

Reprezentare structurala

2 Reprezentare prin semene conventionale

3 Reprezentare in sectiunea randurilor de ochiuri

2.2Alegerea materiei prime.Calculul diametrului firului

Materia prima: PAN 100 % voluminos

Finetea: 2x28 tex

Firul de PAN se utilizeaza des in industria de tricotaje deoarece in amestec cu bumbac, celofibra, viscoza confera produselor proprietati bune. Este rezistent la actiunea luminii si a radiatiilor solare,la microorganisme si la actiunea unor acizi slabi si baze. Se poate aplica o torsiune pana la 300 ras/m pentru a nu influenta aspectul tricotului prin prezenta carceilor. Acest fir are o mare alungire la rupere 22% si sarcina la rupere de 450gf. Fibrele acrilice sunt in general substante copolimere datorita proprietatilor sale specifice, asemenea cu lana ca aspect si tuseu, costul scazut. Fibra acrilica si-a raspandit productia in fiecare an raspandindu-se in toata lumea.



Materia prima conditioneaza, prin caracteristicile sale, caracteristicile de structura ale tricotului obtinut. Astfel, un fir cu un modul de elasticitate mai scazut va inmagazina forte mai mari in el si va avea ca efect diminuarea dimensiunilor tricotului prin relaxare, mai pronuntate fata de un tricot obtinut dintr-un fir cu elasticitate mai mare. Modificarile de structura apar ca urmare a tendintei elementelor structurii de a se dispune sub forme caracterizate de energii de deformare minime. Valorile modificarilor sunt determinate de proprietatile fizico – mecanice ale firelor, parametrii de structura, nivelurile solicitarii firului in procesul de tricotare si finisare.

Calculul diametrului firului:

In marea lor majoritate, calculele de proiectare a tricoturilor au ca prima etapa determinare diametrului firelor.

Diametrul firului in stare libera este diametrul sectiunii firului considerat ca un corp cilindric, neuniform, omogen de densitate r, [g/cm3].

Valorile diametrelor firului sunt determinate de un complex de factori ce privesc natura si proprietatile fibrelor, procedeele de filare si finisare in filatura precum si de prelucrabilitate a firului in tricotaje. Acesta din urma factor impune anumite conditii firelor pentru tricotaje (rigiditatea la flexiune, modul de elasticitate, porozitate, etc.) cu influente directe asupra diametrelor.

F= c1√Ttex / 31,6 (mm)

F - diametrul firului (mm)

Ttex - finetea firului ( densitate de lungime)(g/km)

C1 - coeficientul determinat in functie de natura materiei prime, de masa specifica a firului si de densitatea de volum a substantei fibroase.

C1=1,7 (pentru PAN).

F = =0.4 (mm)

2 .3 Calcul valorilor parametriilor de structura (teoretica)

2.3.1.Calcului pasului sa a inaltimii ochiurilor

Pasul ochiului este distanta dintre centrele a doua ochiuri din siruri vecine. Acesta este acelasi atat pentru legatura de baza cat si pentru cea cu ochiuri retinute si se calculeaza cu relatia:

A =KA*F mm]

unde : coeficientul KA are valori sau intervale de valori determinate de structura si destinatia tricotului.

KA=5

A =5* 0.4=2 [mm]

Inaltimea ochiurilor, B, este definita ca fiind distanta dintre centrele a doua ochiuri vecine, in sirurilor de ochiuri.Se poate calcula in functie de grosimea firului

B=KB*F [mm]

unde coeficientul KB are valori sau intervale de valori determinate de strucura si destinatia tricotului.

KB=3

B=KB*F =3*0.4=1.2 [mm]

2.3.2.Calculul desimii pe orizontala si pe verticala a coeficientului de structura

Desimea pe orizontala, Do, este definita ca fiind numarul de siruri de ochiuri cuprins in 50 mm.Se calculeaza in functie de pasul ochiurilor cu relatia:

Do = [s/mm]

Do = =25 [s/mm]

Desimea pe verticala, Dv, este definita ca fiind numarul de ochiuri cuprins in 50 mm.Se calculeaza in functie de inaltimea ochiurilor cu relatia:

Dv= [r/50mm]

Dv= =41.6[r/50mm]

Coeficientul desimilor,C,este definit ca raportul desimilor pe orizontala, Do, si pe verticala Dv.Se calculeaza cu relatia :

C= ==0. 6

2.3.3.Calculul lungimii de fir din ochi

Lungimea firului dintr-un ochi, l,este lungimea de fir consumata de diferitele evolutii ale elementelor de structura in dispunerea libera a tricotului finisat.Se calculeaza pe tipuri de elemente de structura

Ca suma a lungimilor elementelor constituiente, lungimile de mai sus sunt:

lon=l1-2+l2-3-4+l4-5+l5-6

care,in ipotezele pentru structura glat ,devine:

lon=1,57A+2B+ΠF=1.57·2+2·1.2+3.14·0.4=3.14+2.4+1.26=10.55

2.3.4.Calculul masei unitatii de suprafata

Masa tricotului ,M, se calculeaza cu relatia generala:

M=L*Ttex*10-6=N­o*l(m)* Ttex*10-6=118.16[g/m2]

LR-lungimea de fir pe raport [mm];

No-numarul de ochiuri din raport;

l(m)-lungimea firului din ochi.

2.3.4.Calculul coeficientilor complecsi

Coeficientul liniar de acoperire ,δl, se defineste ca fiind raportul :

δl=

si de regula , se calculeaza si are semnificatia pentru tricoturile simple cu legaturi de baza , derivate si cu desene

Coeficientul de acoperire de suprafata , δs ,se defineste ca fiind raportul intre suprafata unui ochi si proiectia suprafetei laterale a firului dintr-un ochi in planul tricotului.

Se calculeaza cu relatia:

δs=

δs=

CAP 3 Realizarea si reproiectarea unei variante de tricot

3.1 Realizarea variantei de tricot

3.2Reproiectare variantei de tricot

Nr.crt

Ttex

A

B

Do

Dv

M

h

B



CAP 4 Concluzii

In cadrul proiectului s-a urmarit realizarea unui tricot pentru o anumita destinatie si o anumita grupa de purtatori . Proiectul este structurat in patru capitole.

Un prim capitol il constituie ’’Elementele generale ’’ unde am luat in discutie caracterizarea domeniului de utilizare , proprietati privind destinatia , precum si determinarea practica a parametrilor de structura a tricoturilor fara desene , care poate fi considerat si partea teoretica a lucrarii.

Varianta de tricot aleasa, este realizata pe masina de tricotat rectilinie manuala de finete 5E, fapt pentru care ii ofera tricotului o izolatie termica buna . Izolatia termica se datoreaza materiei prime (PAN si lana) si tricotului. Confortul la purtare se datoreaza elasticitatii, oferind purtatorului lejeritate in miscare .

In lucrarea prezentata tricotul a fost proiectat pentru realizarea bluzelor pentre femei , oferind o termoizolare ridicata in raport cu alte structurii de tricotat principale .

Capitolul II il constituie partea matemetica a lucrari , unde s-a analizat din punct de vedere matematic calculul parametrilor de structura , precum si proiectarea teoretica a variantelor de structura , calculul fiind efectul asupra variantei aleasa , varianta ce a fost realizata si practic .

CAPITOLUL 2

Tricoturi din urzeala

1 Elemente initiale

1.1 Analiza si reproiectarea tricoturilor din urzeala

Structura

Materia prima

Do[s/50mm]

Dv[r/50mm]

l[mm]

M[g/m2]

Lantisor-tricot

PA

1.2 Caracteristici de structura. Metodologia proiectarii

Tricotul din urzeala prezinta elemente care il deosebesc de tricotul din batatura si anume:

-un rind de ochiuri se obtine prin buclarea simultana a unuia sau mai multor sisteme de fire de urzeala ,alimentate masinilor de tricotat;

-directia de evolutie a firelor este cea longitudinala ;

-un fir de urzeala realizeaza ochiuri succesiv in diferite randuri ,asfel incat corpurile lor sunt unite prin segmente de legatura;

-toate firele care apartin unui acelas sistem au evolutii identice.

Aceste particularitati confera tricotului din urzeala o capacitate de desirare redusa si o elasticitate mai mare in directia sirurilor de ochiuri ,comparativ cu tricoturile din batatura.

Tricoturile din urzeala ,indiferent de tipul lor (cu sau fara desene) se caracterizeaza cel putin printr-o legatura,ceea ce constituie baza (fondul) din punct de veder structural. Legaturile initiale , de la care se pleaca la realizarea structurilor din urzela sunt legaturi fundamentale , care se regasesc in structura oricarui tricot din urzeala.

Avand in vedere constructia de baza diferita a masinilor de tricotat din urzeala cu o fontura si cu doua fonturi , rezulta ca si legaturile realizate pe aceste tipuri de masini prezinta caracteristici diferite.

Pe masinile de tricotat din urzeala cu o fontura se pot realiza legaturi de baza , legaturi derivate si legaturi Koper.Tricotul prezinta pe o parte ochiuri cu aspect fata (flancuri in prim plan), iar pe partea cealalta, ochiuri cu apect spate (segmente de legatura si bucle de ac, in prim plan).

Legaturile de baza ale tricoturilor din urzeala sunt formate din ochiuri normale cu segmente de legatura de amplitudine 0 sau1.Se realizeaza cu un singur sistem de fire navadire plina, ca urmare toate ochiurile sunt formate dintr-un singur fir.

In functie de modul de evolutie a firelor de sistem, se disting 3 legaturi de baza: lantisor, tricot si atlaz.

Legatura lantisor se caracterizeaza prin evolutia in unul si acelasi sir de ochiuri, ca urmare a depunerii firului mereu pe acelasi ac.

Legarea ochiurilor se face numai pe verticala, segmentele de legatura sunt orientate in directia sirurilor si au amplitudinea, a=0. Legatura lantisor poate fi:

-cu ochiuri deschise, caz in care segmentele de legatura intrare-iesire se deplaseaza de o pare si de alta a axei ochiurilor;

-cu ochiuri inchise, segmentele de legatura sunt deplasate mereu de aceeasi parte a axei ochiurilor sau,

-combinatii de ochiuri inchise si deschise

I:PozePoze euP1010066.JPG

Lantisor cu ochiuri deschise

Pentru realizarea legaturii lantisor cu ochiuri deschise depunerea pe ac se face in sensuri diferite.

Legatura tricot se caracterizeaza prin evolutia firului in doua siruri vecine (alaturate). Ca urmare, amplitudinea segmentelor de legatura este de un pas de ochi, a = 1, si toate ochiurile sunt cu segmente de legatura unilaterale.

Inaltimea raportului legaturii tricot este de doua randuri, iar latimea, de doua siruri de ochiuri.

Legatura tricot poate fi cu ochiuri inchise (fig. 1), deschise sau combinatii de ochiuri inchise si deschise (mai rar).

In dispunerea tricotului in stare libera, ochiurile legaturii tricot se inclina si se rotesc fata de planul tricotului (fig. 1 – b,d).

Tricotul din urzeala cu legatura tricot reprezinta o structura elastica in ambele directii, dar cu o stabilitate dimensionala redusa.

LANTISOR-TRICOT

Fig. 1 – Legatura tricot cu ochiuri inchise

Repr. structurala

Schema grafica si numerica

1.3 Caracterizarea domeniuliu de utilizare.Proprietati privind destinatia.



In domeniul producerii tricoturilor din urzeala, pe plan mondial se remarca realizari deosebite privind conceptia mecanica si introducerea electronicii in functionarea masinii si programarea desenelor, ceea ce a permis pe langa o crestere importanta a vitezei de lucru si o diversitate nebanuita a structurilor.

Tricoturile din urzeala au cunoscut o dezvoltare exploziva si s-au impus mai ales in domeniul produselor “inteligente”, inregistrand tendinte de crestere, comparativ cu celelalte materiale textile.

Pe langa aplicatiile de uz general (articole de imbracaminte exterioara si lenjerie – ciorapi pentru femei, camasi, dantele, costume de baie, ciorapi supraelastici pentru barbati), specifice materialelor textile, tricoturile din urzeala detin o pondere insemnata si pentru urmatoarele destinatii: perdele, articole de corsetarie; ambalaje; plase de protectie; plase pentru activitati productive, sport, timp liber; geotextile; articole medicale;

Produsul este realizat dintr-un tricot in structura lantisor-tricot-tricot.

Materie prima: PA

Finete: 6.6 tex

In general, fibrele poliamidice se intretin usor prin spalari cu apa calda si nu necesita in mod obligatoriu calcatul produselor.

Proprietati potrivit destinatiei:

capacitate de drapaj buna;

unifomitate a suprafetei;

intretinere usoara;

capacitate de spalare si uscare rapide;

compactitate redusa a tricotului;

o buna capacitate de revenire elastica;

proprietati igienice bune;

permeabilitate la aer ridicata;

rezistenta la intindere mare, datorita participarii la efort a unui numar sporit de elemente (segmentele de legatura mai numeroase datorita celor doua sisteme de fire);

desirabilitate mult redusa datorita existentei a doua legaturi constituente.

Poliamida poseda o mare capacitate de solvire, precum si o rezistenta la tractiune mica si o mare capacitate de deformatie.

Densitatea poliamidei variaza intre 1 ÷ 1,17 g/cm3, iar higroscopicitatea are valori cuprinse in intervalul 4 ÷ 5 %.

Sensibilitatea fata de radiatii si lumina solara este ridicata.

Proprietatile mecanice si elastice sunt foarte bune.

In mediul umed rezistenta scade putin, conservand intre 85 ÷ 91 % din valoarea in stare uscata.

Poseda de asemenea o foarte buna capacitate de revenire elastica, astfel, pentru o deformatie de 10% revenirea elastica este de 90%.

Fibrele poliamidice se dizolva in acizi organici concentrate precum acidul formic si fenolul, si prezinta sensibilitatea la actiunea acizilor minerali de concentratie sub medie.

II Calculul de proiectare

2.1 Calculul diametrelor firelor

Avand in vedere ca navadirea este plina, se impune sa calculam diametrul sumar al firelor.

, unde: Fs – diametrul sumar al firelor, [mm]

c1 = 1

Deci: F = 0.12 mm

2.2 Calculul pasului si inaltimii ochiurilor

Ka≥2

B=0.36

C = 0

A = 0 mm

2.3 – Calculul desimilor

[siruri/50mm]

[randuri/50mm

2.4 – Calculul lungimii de fir dintr-un ochi

Lungimea firului din ochi, l, se calculeaza pentru fiecare sistem de fire, consumul de fir fiind diferit.

Relatia de calcul a lungimii firului din ochi are la baza urmatoarele ipoteze:

flancurile sunt segmente de dreapta, cu proiectiile B, Fs; pentru tricoturile de compactitate redusa se poate neglija proiectia pe directia grosimii tricotului;

bucla de ac este un semicerc cu diam etrul 3s;

cele doua racordari ale flancurilor cu segmentele de legatura de intrare si respectiv de iesire se dispun sub forma unor arce de cerc de diametru 3Fs si un unghi de 22˚30’;

segmentele de legatura sunt segmente de dreapta in plan, cu proiectii pe cele doua directii principale, (A) si respectiv (B);

Deoarece proiectia pe directia orizontala nu cuprinde un numar intreg de pasi de ochi, fiind dependenta de tipul ochiurilor, mai exact de pozitia punctelor de legare fata de axele ochiurilor, se impune aplicarea unei corectii prin intermediul termenului x, termen care poate lua urmatoarele valori:

x = 0, pentru segmente de legatura cu puncte de legare situate de aceeasi parte a axelor de simetrie

x = + 2F, pentru segmente de legatura cu puncte de legare situate in afara axelor de simetrie ale sirurilor de ochiuri

x = - 2F, pentru segmente de legatura cu puncte de legare situate in interiorul axelor de simetrie ale sirurilor de ochiuri.

C:Documents and SettingsCocoDesktopP1010068.JPG

Pentru lantisor cu ochiuri deschise:

lod=l1-2+l2-3+l3-4+l4-5=3∏F/2+3B

lod=4.71F+3B

lod=4.71F+3=1.68mm

C:Documents and SettingsCocoDesktopP1010070.JPG

Pentru tricot cu ochiuri inchise:

l1-2=l3-4=l4-5=

l=4.71F+3

l=1.33mm

2.5 Calculul masei unitatii de suprafata

Masa unitatii de suprafata de 1 m2 se calculeaza cu relatia:

M/m2=

M [g/m2] = 42.72[g/m2].

2.6 Calculul coeficientului intrarii in urzeala

Intrarea in urzeala, Iu, se calculeaza pentru fiecare sistem de fire cu relatia de definitie:

Iu/B1 = 4.66

Iu/B2 =3.69

CONCLUZII

Tricoturile din urzeala cu doua sisteme de fire cu evolutie lantisor-tricot prezinta un aspect estetic placut datorita dispunerii uniforme a segmentelor de legatura tricot, cele doua legaturi avand dispunere complementara.

Compactitatea buna a acestor structuri, data de desimea ochiurilor, si natura firului (PA) confera capacitate marita de revenire din sifonare

Valorile minime ale pasului si inaltimii ochiurilor, care asigura presiuni mari de contact in punctele de legare si deci diminuarea sau chiar eliminarea posibilitatilor de migrare a unor cantitati de fir dintr-un element in altul al structurii, sunt justificate de necesitatea obtinerii unor tricoturi cu o buna stabilitate dimensionala.

Dintre toate aplicatiile tricoturilor din urzeala, de mare viitor se preconizeaza a fi domeniul tehnic – medical, considerat a fi cel al produselor “inteligente”, care presupun multa creativitate si inventivitate.








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate