Lucrare de specialitate Confectioner produse textile - ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL PANTALON BARBATI TIP SPORT

Grup Scolar "George Baritiu" Livada

Judetul Satu Mare

Lucrare de specialitate

pentru certificarea competentelor profesionale in vederea obtinerii certificatului de calificare profesionala nivel 2

Calificarea:

Confectioner produse textile

TEMA PROIECTULUI

ELABORAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE PENTRU PRODUSUL PANTALON BARBATI TIP SPORT

Planul proiectului

Cap.1. Argument

1.1.Schita modelului

1.2.Descrierea modelului

1.3.Detalierea produsului

Cap.2. Proiectarea documentatiei tehnice

2.1.Descrierea tehnica a produsului

2.2.Materiale de baza si auxiliare

2.3.Construirea tiparului clasic

2.4.Transformarea tiparului clasic in model

2.5.Construirea sabloanelor

2.6.Pregatirea materialelor pentru croit

2.6.1.Croirea materialelor

2.7.Elaborarea incadrarii sabloanelor

2.7.1.Calculul necesarului de material si calculul normei de consum

2.8.Procesul tehnologic de confectionare

2.9.Dimensiunile produsului finit

Cap.3.Norme tehnice ale securitatii muncii si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Bibliografie

Anexe

Cap.1    Argument

Imbracamintea actuala exprima nivelul tehnic in vestimentatia omului. Indeplinind functiile estetice si utile,imbracamintea exprima nevoile materiale si spirituale ale societatii.

In afara de nevoia de protejare a corpului impotriva intemperiilor vremii,crearea vestimentatiei a avut si scopul de modificare si infrumusetare a corpului omenesc.

In diferite etape istorice ale societatii imbracamintea s-a deosebit prin stil,acesta devenind expresia artistica unitara a unei anumite epoci.

Spre deosebire de stil care defineste fie o schema formala,fie un curent artistic si se modifica lent,moda reprezinta succesiunea rapida deseori unilaterala a unor forme artistice,a caror principala calitate este noutatea.

In general,viata modei cunoaste doua etape:

-crearea unui nou prototip,care aduce o nota noua de fantezie

-patrunderea prototipului pe scara larga cu tendinta de egalizare sociala

Schimbarea modei intervine in momentul in care apare o generalizare in timp si spatiu,ceea ce duce la pierderea prospetimii si a individualitatii.Incadrarea in moda a unui produs trebuie sa tina seama de o anumita masura, punand in evidenta personalitatea,fara a se exagera.Deci,fiecare ne alegem imbracamintea tinand cont de silueta, varsta,sex,stil personal.

Moda este elaborata de mari creatori de moda si este specifica fiecarei natiuni tinand cont de specificul,temperamentul si gustul populatiei respective.

Pe langa crearea de modele cat mai variate se impune crearea de noi sortimente,diversificate pe sex si varsta , insistandu-se pe o varietate mai indrazneata pentru tineret.

Produsele de imbracaminte se deosebesc si prin linia de croiala,prin culoare,prin diversificarea accesoriilor si modalitatea de executie.

Rolul imbracamintei de a infrumuseta corpul omenesc se realizeaza prin corectarea anumitor asimetrii ale acestuia,alegerea materialului, a desenului si a modelului celui mai avantajos siluetei respective.   

Procesul de creatie a imbracamintei parcurge urmatoarele etape principale:

1. Pregatirea procesului de creatie.

2. Enuntarea temei.

3. Elaborarea solutiilor posibile pentru rezolvarea temei.

4. Studiul analitic al solutiilor posibile.

5. Elaborarea prototipurilor si introducerea lor in fabricatie.

6. Verificarea prototipului si urmarirea eficientei produsului realizat.

7. Stabilirea premiselor pentru un nou proces de creatie.

In consecinta, creatia este un proces amplu a carui finalitate o reprezinta noile produse acceptata de piata de desfacere.

Modelul propus a fi realizat in acest proiect este pantalon clasic barbati cu doua falduri in fata.

Cap.1.2. Descrierea modelului

Modelul ales de mine este pantalonul barbatesc tip sport. Este compus din urmatoarele detalii: fata, spate, betelie, buzunare interioare si exterioare. Este un produs de tinuta sport, putand fi purtat de barbati de toate varstele. Este un pantalon comod avand o mare lejeritate pe corp. Terminatia este la nivelul calcaiului. Buzunarele interioare sunt asemanatoare unui pantalon clasic, ele sunt la fata produsului. La spate avem doua buzunare aplicate sub forma dreptunghiulara. La nivelul genunchilor inspre lateral mai avem doua buzunare aplicate cu tighel dublu inchise prin intermediul a doua fermoare. Materialul ales pentru acest pantalon este un doc din bumbac cu o mare permeabilitate la aer si o buna stabilitate dimensionala. Culoarea aleasa este o culoare inchisa, materialul ales avand o buna comportare in timpul purtarii. Inchiderea se realizeaza in fata printr-un slit cu fermoar, iar fixarea pe talie se realizeaza printr-o betelie inchisa cu nasture si butoniera. Tivul este realizat prin indoire dubla si tighelire.

Cap.1.3. Detalierea produsului

Detaliile produsului sunt:

detalii principale: fata

spate

betelie

detalii secundare: buzunare

gaici

Cap.2.2.    Materiale de baza si auxiliare

Tesaturile constituie materia prima de baza pentru confectionarea imbracamintei. Tesaturile trebuie sa indeplineasca o serie de proprietati fizico mecanice din care cele mai importante sunt:

- rezistenta la frecare

- rezistenta la spalare si lumina

- elasticitatea

- tuseul

- higroscopicitatea

Aceste proprietati depind in mare masura de felul materiei prime folosite pentru producerea tesaturilor.

Rezistenta materiei este extrem de importanta astfel inainte de inceperea procesului de productie materialul este supus unor analize de laborator.In urma acestora analize se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baza: desimea, greutatea, sarcina de rupere, alungirea la rupere, modificari dimensionale la spalat, calcat, rezistenta la vopsire si spalare precum si caracteristicile materialelor auxiliare intarituri,garnituri.

Materiale de baza folosite in productia imbracamintei sunt:

-tesaturile

-blanurile

-tricoturile

-piei si inlocuitor

Tesaturile sunt produse textile obtinute prin incrucisarea a doua sisteme de fire unul de batatura si unul de urzeala.

Tesaturile se clasifica dupa mai multe criterii :dupa structura,dupa destinatie,dupa natura materiei prime folosite.

Dupa structura pot fi:

-tesaturi cu legaturi fundamentale

-tesaturi cu legaturi de baza

-tesaturi cu legaturi diagonale

-tesaturi cu legaturi combinate

-tesaturi cu legaturi cu desene

Dupa natura materiei prime:

-tesaturi din fibre naturale

-tesaturi din fibre sintetice

-tesaturi din amestec de fibre

Dupa destinatie pot fi:

-tesaturi pentru lenjerie

-tesaturi pentru bluze si rochii

-tesaturi pentru costume usoare

-tesaturi pentru rochii si costume de seara

-tesaturi pentru imbracaminte de protectie

Materialul de baza pentru confectionarea produsului pantalon barbatesc tip sport are urmatoarele caracteristici: latimea 1,70 m , culoarea kaki. Din acest material se pot confectiona si alte produse barbatesti tip sport: pantaloni scurti, geci.

Pentru produsul meu am folosit urmatoarele materiale auxiliare:

-ata de cusut

-fermoare de 20cm

-fermoare de 15cm (2 buc.)

-nasture

-moleschinul

-intarituri

-banda de retentie

Cap.2.3. Constructia tiparului clasic

1. Dimensiuni principale

IC=180cm

Pb=45cm

2. Calculul dimensiunilor de baza

Ls= +K==18

Pt=Pb-4=45-4=41

Ps=Pb+4=45+4=49

3. Trasarea liniilor de baza

AB= +12,5=+12,5=24,75

AL=N*Z+-K=108

AC= +7=+7=61

BB1= +4=+4=16,25

B1B2=BB1=16,25

B2B3= +0,8=+0,8=5,7

B2B4= ==9,8

4. Trasarea liniilor de contur

A'2A2=0,5

B3b=bb1=b1b2==2

Lc1=latimea pliului la fata=3,5

A'2A4= +Lc1=+3,5=24

A1A3=Lc1=3,5

C1C2=C1C3= ==11,25

L1L2=L1L3=C1C2+toleranta modei=11,25+2,75=13

BB'=2

AA5=+0,8=5,2

C2C4=L2L4=2

C3C5=3

L3L5=2

Latimea spatelui la talie A5A6=+R=+7,5=28

R=R1+R2=2,5+5=7,5

R1=rezerva pentru pensa

R2=rezerva pentru cusaturi

A6A7=4

A5P'=+1=+1=10,8

P'P=1

PP1==9,8

Pa=Pa1==1,25

L1l=0,5

L1l1=1

Constructia beteliei

AB=Pt+7=41+7=48

AA1=BB1=6

Cap.2.4. Transformarea tiparului clasic in model

Modelul meu fiind sport apar urmatoarele modificari:

la tiparul de fata largimea pantalonului se modifica la nivelul genunchilor. La fata se elimina pliul. Construim un buzunar taiat oblic la lateral, adaugam slitul la fata iar pantalonul la terminatie este mai ingust

spatele se modifica prin marirea dimensiunii la nivelul genunchilor si ingustarea spre terminatia pantalonului. Apar detaliile secundare, doua buzunare aplicate pe spatele pantalonului si doua buzunare aplicate lateral la nivelul genunchilor.

Cap.2.5. Construirea sabloanelor

Sabloanele sunt copii ale tiparelor la care se adauga rezervele de cusatura si tiv. Pentru modelul confectionat utilizam urmatoarele rezerve:

R1=3cm ( rezerva de tiv )

R2=1,5cm (rezerva pentru cusatura laterala si pe linia taliei )

Cap.2.6. Pregatirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de productie in care materialul se pregateste inaintea croirii cu scopul valorificarii maxime a acestuia si obtinerea unor produse finite de calitate. Pregatirea materialului pentru croit cuprinde urmatoarele operatii: controlul, calcarea, sortarea, sablonarea, calculul loturilor si spanuirea.

CONTROLUL- reprezinta operatia de verificare in intregime a lotului de material lansat in fabricatie din punct de vedere calitativ si cantitativ.

Scopul: verificarea dimensiunii reale a fiecarui balot de material lansat si a defectelor neadmise pe produsul finit in vederea eliminarii lor.

Mijloace: mese, platforme, rafturi.

CALCAREA- este operatia de eliminare a sifonarilor inaintea croirii. Industrial se realizeaza cu calandre.

SORTAREA- este operatia de grupare a balotilor de aceeasi latime, desen, culoare si depozitarea lor in rafturi speciale.

Scopul: reducerea pierderilor de material prin folosirea unei singure latimi in cadrul unui span.

Mijloace: rafturi compartimentate.

SABLONAREA MATERIALELOR- este operatia de asezare a sabloanelor, reperelor componente ale unui produs pe suprafata unei foi de material si reproducerea lor prin conturare.

Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cutitul masinii de croit, (foarfeca) determinarea necesarului de material pentru realizarea numarului de produse stabilit a se confectiona si asezarea incadrarii obtinute deasupra spanului in vederea decuparii acestora.

SPANUIREA MATERIALULUI- este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale. Dupa felul de asezare a straturilor spanuite poate fi pe dublu lat sau desfacut, cu fata intr-un sens sau fata la fata. Spanuirea pe dublu lat se aplica la produse in care detaliile sunt desenate numai pe jumatate iar piesele rezultate sunt perechi. Spanuirea materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul masinilor de spanuit.

Cap.2.6.1.Croirea materialelor

Croirea materialelor consta in doua operatii principale:

1.Sectionarea spanului

2.Decuparea detaliilor

SECTIONAREA SPANULUI se face cu ajutorul masinilor mobile de croit.

DECUPAREA DETALIILOR reprezinta operatia de taiere pe contur a reperelor desenate pe suprafata spanului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaza masini fixe de croit cu cutit banda.

Cap.2.7. Elaborarea incadrarii sabloanelor

Lungimea incadrarii: 1,35m

Latimea incadrarii: 1,70m

Cap.2.7.1. Calculul necesarului de materialsi calculul normei de consum

Pentru determinarea necesarului de material avem nevoie de urmatoarele dimensiuni: lungimea incadrarii= lungimea produsului+rezervele de tiv si cusatura.

Materiale auxiliare pentru produsul meu avem:

ata de cusut pentru tighel Nm 48/3

ata pentru butoniere Nm 54/2 3

ata pentru surfilat Nm 54/3

fermoar 20cm (1buc.)

15cm (2buc.)

intaritura netesuta pentru betelie

un nasture

moleschin pentru punga de buzunar 25cm

Calculul normei de consum

Cs= consum specific

Ip= indicele de pierderi

Iu= indicele de utilizare

Iu+Ip=100%

Ssab= suprafata sabloanelor

Sinc= suprafata incadrarii

n= numarul de bucati

Cs= = =1,35m

Sinc=Linc linc=1,35 1,70=2,29m

Pentru ca incadrarea sa fie cat mai buna indicele de pierderi trebuie sa aiba o valoare cat mai mica astfel incat suprafata sabloanelor sa fie peste 80% din suprafata incadrarii.

Cap.2.8. Procesul tehnologic de confectionare

Cap.2.9. Dimensiunile produsului finit

Cap. 3.

Norme tehnice a securitatii muncii si masuri de

prevenire si stingere a incendiilor

Normele de protectia muncii cuprind instructajul de protectia muncii, care reprezinta o componenta a ansamblului de masuri privind securitatea muncii si instruirea continua a personalului.Nici un angajat nu poate fi primit la locul de munca, daca nu si-a insusit instructajul de protectia muncii. Asigurarea ca personalul a luat la cunostinta instructajul,se obtine prin semnatura angajatului.

Instructajul cuprinde cu 3 etape:

a)instructajul general

b)instructajul introductiv

c)instuctajul periodic

a)Instructajul general se face noilor angajati, ucenicilor elevilor, studentilor.

b)Instructajul introductiv se aduce la cunostinta persoanelor prezente ocazional

c)Instructajul periodic se face la locul de munca, are scopul de a familiariza angajatul cu conditiile mediului de lucru.

Se va urmari :

- pastrarea ordinii si curateniei

- interzicerea depozitarii materialelor pe scari, pe caile de acces.

Cauzele ce pot reveni accidentele

- indicarea locurilor de munca periculoase si a modului de lucru corect

- utilizarea corecta a mecanismelor de pornire, oprire a utilajelor

- indicarea echipamentului de protectie necesar

- masuri de prim ajutor

Instructajul periodic reprezinta o reamprospatare a notiunilor si cunostintelor dobandite anterior si vor fi strans legate de activitatea angajatului.

Instructajul sectorului de confectii.

In timpul lucrului muncitorii sunt obligati sa poarte echipament de lucru, incaltaminte comoda, sunt obligati sa cunoasca normele de protectie a muncii, si sa aplice metodele corecte de lucru la utilajele la care sunt repartizati. In cazul necunoasterii normelor de utilizare a utilajelor, este interzis lucrul pe acestea.

Este interzis consumul bauturilor alcoolice, sunt interzise glumele sau crearea de momente penibile care ar putea distrage atentia muncitorului in timpul lucrului.La terminarea lucrului locul de munca trebuie sa ramana curat.

La masina de cusut muncitorul, elevul este obligat sa verifice starea de functionare, blatul masinii sa fie bine fixat, capul masinii sa fie bine fixat ,acul sa fie in starea buna.

Verificarea instalatiei electrice.

Intrerupatorul de curent electic trebuie sa fie in proeminenta capacului protector.Dupa terminarea lucrului masinile vor fi deconectate de la sursa de curent electrica. Pentru prevenirea accidentelor la masinile de calcat se verifica impamantarea, priza si stecherul sa nu prezinte defectiune. Muncitorului ii este interzis sa lucreze fara un gretar de lemn sau covor de cauciuc. In caz de defectiuni, scurt circuit, este obligatoriu incetarea lucrului si deconectarea de la sursa de curent electic.

Dupa terminarea lucrului, fierul de calcat va fi deconectat de la sursa de curent electric.

Mijloace de stingere a incendiilor

Incendiul este un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valori materiale, uneori incalculabile.Nu rare au fost cazurile cand unele incendii s-au transformat in catastrofe aducand oamenilor multe necazuri si suferinte ce cu greu au putut fi uitate.

In lupta cu focul, omul a cautat din totdeauna sa-si perfectioneze armele astfel incat sa obtina victoria intr-un timp cat mai scurt si cu o siguranta cat mai ridicata. Aceasta cautare a dus la obtinerea si utilizarea unor noi tipuri de mijloace de stingere, din ce in ce mai adaptate conditiilor concrete existente la locul incendiilor.

Semnalizarea incendiilor este de o importanta foarte mare, cu cat se anunta mai repede cu atat se stinge mai usor.

Nu se admite folosirea apei pentru stingerea incendiilor in urmatoarele cazuri:

-cand apa ar veni in contact cu aliaje de magneziu intrucat apa se descompune formandu-se oxigen si hidrogen

-la utilajele electrice sub tensiune, deoarece se pot produce electrocutari

-la depozite de carbid, sodium, lacuri, vobsele cu solventi usor inflamabile si lichide combustibile.

Apa se intrebuinteaza pentu stingerea incendiilor sub forma de:

- jet compact

- jet pulverizat

- abur

Utilizarea stingatorului

Stingerea incendiilor se efectueaza indeosebi cu ajutorul unor aparate de mana sau transportabile numite stingatoare.

Stingatorul cu pulbere se rastoarna de cateva ori, pentru afanarea pulberii, operatiune care este necesara si in cazul celui cu spuma:

- se scoate agrafa de siguranta

- se apasa energic, pana la limita, parghia de declansare eliberand-o imediat dupa percutare

- se asteapta 2-3 secunde pentru asigurarea presurizarii (fenomen insotit de o usoara trepidatie a stingatorului)

- se actioneaza din nou parghia de declansare, continuind refularea pulberii sau a spumei, dupa dorinta.

Mijloace de protectie individuala

Elevii si studentii care efectueaza practica in productie beneficiaza de echipametul de protectie acordat meseriilor specialitatilor si functiilor de la locurile de munca in care vor lucra.

La locurile de munca cu foc deschis, substante inflamabile se interzice acordarea de echipamente de protectie si de lucru din tesatura de bumbac in amestec cu fibre poliamidice

Bibliografie

Proiectarea imbracamintei

Autori: Ing.Gheorghe Ciontea prof.gr.I

Ing. Maria Radulescu 1981

Ed. Didactica si pedagogica Bucuresti

Tehnologii textile si de confectii :

Ministerul Educatiei si Invatamant

Ed. didactica si pedagogica 1989 Bucuresti

Pregatire de baza in industria usoara Textile-pielarie

Ed. Oscar Print Bucuresti 2003

Revista de moda "Burda"