LUCRARE DE SPECIALITATE - Determinarea conmurilor specifice de material de baza la o incadrare pentru produsul: Pantalonul pentru adolescente evazati

Grup Scolar de Industrie Usoara

"Armand Calinescu-Pitesti"

LUCRARE DE SPECIALITATE

Pentru obtinerea

certificatului de calificare profesionala

nivelul II

Determinarea conmurilor specifice de material de baza

la o incadrare pentru produsul:

Pantalonul pentru adolescente evzazati.

CUPRINS

Argument

I Prezentarea datelor initiale necesare proiectari.......

I.1 Creatia si alegere modelului..............

I.2 Alegerea materialelor de baza ai auxiliare pentru confectionarea modelului........................

II Proiectarea si calculul tiparelor.............

II.1 Proiectarea tiparelor clasice.............

II.2 Transformarea tiparelor clasice in model........

III Stabilirea consumului specifice .............

III.1 Elaborarea normei interne..............

III.2 Elaborarea normei de consum.............

III.3 Executarea incadrari sabloanelor

III.4 Determinarea consumurilor specifice...........

IV Pregatirea si croirea materialelor.............

V Confectionarea produsului ...............

V.1 Elaborarea produsului tehnologic corespunzator modelului .........................

V.2 Masuri de protectia munci la utilajele folosite si la tratamente umido-termice ....................

VI Organizarea controlului tehnic de calitate.........

BIBLIOGRAFIE

CAP.I

I. PREZENTAREA DATELOR INITIALE NECESARE PROIECTARI

I.1 Documentatia tehnica inustriala cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se desfasoara productia inustriala a unei inteprinderi.

Documentatia tehnica prezinta o importanta deosebita,deoarece determina valuarea unor indici tehnico-economici precum isi orienteaza personalul,lucratorul asipra moului de realizar a produselor.

Actele normative sunt:

-produsul etalon

-tipare si sabloanae

-norme interne

-norme de onsum

-procesul tehnologic de confecionare

I.1Prdusul etalon

Reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste aspectul forma si cracteristicile finale ale produsului

-Elaborarea pototipului cuprinde 2 faze principale.

1. Proiectrea prootipului

Desenarea modelului sub forma de schita, cu inspiratie in jurnalele de moda sau la cererea beneficiarului.

2. Analiza tehnico_artistica prin care se pot adduce imbunatatiri modelului.

II.Confectionarea produsului

-Realizarea tiparelor pornind de la dimensiumile principale ale corpului

-Croirea prosusului cu ajutorul sabloanelor se stabilesc consumurile de material de baza si conditiile tehnice care se vor respecta in procesul de croire industriala.

-Confectionarea modelului, unde se vor determina consumurile de mareteriale auxiliare,conditiile si tehnologiile de confectionare industriala.

Realizarea prototipului este determinate de umatorii factori:

-Destinatia produsului:

De zi; de ocazie; sport;de protectie.

Materialele utilizate: tesaturi; tricoturi; uni; carouri.

-Varsta:17 ani,sexul feminine

I.1 DESCRIEREA PRODUSULU

Pantaloni evazati pentru adolescente sunt cu talie inalta se inchid cu fermuar pe mijlocul fetei. Sunt confectionati dintr-un material subtire, care pot fi purtate in toate anotimpurile si destinat orcarei varste.

Produsul ales prin tema de proiect este format din:

-Detali principale

-Detali secundare

Detaliile principale sunt parti componente ale produsului care nu pot lipsi din structura fizica a acestuia.

Detaliile principale sunt: fetele ,spati.

Detaliile secundare sunt parti ale produsului, care in functie de produs si model pot lipsi din structura fizica a acestuia.

Detaiile secundare sunt: amformuri.

I.2 Alegerea materialelor de baza si auxiliare pentru confectionarea modelului.

Maretialele textile necesare confectionari unui produs de imbracaminte se imparte in 2 grupe.

a) materiale textile de baza

b) materiale auxiliare

a Materialele de baza sunt materiale care indeplinesc functia principala la produs,formand fata acestuia.

-tesatuti

-tricoturi

-blanuri

-piei

Tesaturile sunt materiale textile obtinute prin incrucisatea firelor de urzeala cu firele de batatura.

Tesaturile din bumbac au o buna higroscopicitate.

Tesaturi tip bumbac: lenjeri de corp, lenjeri de pat, imbracaminte subtire.

Tesatutile din in si canepa pot fi utilizate pentru confectionarea imbracamintei sau pentru obtinerea decoratiunilor interioarea

Tesatuti din in si canepa:lenjeri de corp, lnjeri de pat.imbracaminte semigrosa, imbracaminte subtire.

Tesaturi din matase se utilizeaza la consectionarea lenjeriei de corp,la rochii, bluze.

Tesaturi din matase: lenjeri de corp, imbracaminre subtire.

Tesaturi sintetice sunt folosite la confectionate imbracamintei subtiri pentru femei, la produse ca rochii, fuste, bluze, jachete, paltoane si la imbracaminte pentru sportive.

Tesaturi sintetice lenjeri de corp, imbracaminte subtire, imbracaminte semigroasa, imbracaminte groasa.

Tricourile sunt materiale textile care se prin buclarea succesiva sau simultana a unuia sau a mai multor fire.

Tricoturile metraj se utilizeaza ca materiale de baza la confectionarea imbracamintei exterioare pentru femei si barbate(fuste, rochii, bluze, pantaloni, pardesiuri).

Tricoturile tubulare se folosesc la confectionarea lenjeriei de corp si a imbracamintei exterioara.

Tricoturile semifasonate se folosesc la confectionarea de rochii, pulovere si fuste.

Trocoturile fasonate pot fi folosite la confestionarea fularelor, caciulilor, ciorapilor.

b). Materiale auxiliare sunt materiale textile care in functie de produs si model sunt necesare sau pot lipsi din structura acestuia.

-captuselile

-inatrituri

-ata de cusut

-furnituri

-garnituri

Captuselile are rolul de a dubla detaliile produselor, marindu-le rezistenta la purtare, sifonare, asigurandu-le o mai buna stabilitate a formelor si dimensiunilor.

Captuseli sunt: serj, atlas,satin, golf si caprusala de maneca.

Intariturile sunt materiale textile auxiliare care dubleaza unele detali ale imbracamintei. Rolul acestora este de a mari rezistenta produsului la purtate, la sifonare si de a asigura sabilirea pe conformatia purtatorului.

-Intarituri tesute cu legaturi de panza din care fac parte vatirul, canafasul, rosharul, panza albita si panza ne albita.

- intarituri netesute sunt: intarituri din folii sintetice, intarituri termofuzilile, intarituri cu apret perman

Ata de cusut este un material auxiliar folosit in procesul confectionarii, la asamblarea si finisarea imbracamintei. In industria de consectii ata de cusut are diferite intrebuintari si se produce din fire naturale si fire sintetice: ata de cusut poate fi:din fire de bumbac, in, canrpa, matase si fire sintetic.

- Ata de bumbac, se intrebuinteaza la coaserea imbracamintei din tesaturi si tricoturi din bumbac si tip bumbac,in, canepa,sau din fire sintetice.

- Ata de in si canepa este produsa din fire naturale si se utilizeaza la confectionarea incaltamintei si articolelor de marochinarie.

- Ata de lana se utilizeaza la coaserea imbracamintei din tricoturi produse din lana sau lana in amestec cu alte fire.

- Ata de matase este produsa din fire de matase naturala sau artificiala, fiind utilizata la coaserea imbracamintei subtiri din tesaturi si tricoturi si pentru broderi.

- Ata sintetica se produce din fire sintetice. Ata sintetica este o ata cu elasticitate ridicata si rezistenta mare la purtare.

Alegerea atei de cusut se face in functie de produsul confectionat, de materialele folosite si de culoarea materialelor. La alegerea atei se va tine seama de urmatoarele conditii:

- ata folosita in procesul confectionarii trebuie sa corespunda ca rezistenta maretialelor de baza si auxiliare sis a aiba culoarea materialelor cusute.

- finetea firului de ata trebuie sa corespunda finetei materialelor de baza si auxiliare.

- culoarea atei de cusut se adopta cu o nuanta mai inchisa decat a materialelor confectionate.

- pentru coaserea materialelor sintetice se recomanda ata sintetica, care detine acelasi proprietati cu materialul de baza avand acelasi aspect, elasticitate si rezistenta.

Furniturile sunt cele care completeaza si ornamenteaza produsul confectionat. Aceste maretiale auxiliare se aplica in functie de produs, de modelul acestuia si de tehnologia de lucru. Cele mai des utilizate furniture sunt:

-Vatelina este o furniture folosita la imbracamintea exterioara groasa,pentru anotimpurule reci, se aplica intre captusala si materialul de baza.

- Vata este o furniture care este folosite ca umplutura la umeri sau ca dublura la produsele matlaste.

- Buretul este folosit la confectionatrea imbracamintei groase, asigurand o buna izolare termica si comoditate la purtare.

CAP II

II.1 PROIECTAREA TIPARELOR CLASICE

Tiparul classic este o constructie grafica pe baza dimensiunilor principale ale corpului . (Inaltimea corpului, semiperimetrul bustului si adaosul de lejeritate).

In proiect tiparele clasice sunt proiectate la scara 1/5 si ½ penrtu realizarea produsului.

Pentru proiectarea tiparelor clasice se parcurg urmatoarele etape :

I.Calculul dimensiunilor de baza

II.Trasarea linilor de baza

III.Trasarea linilor de contur

II.2 TRANSFORMAREA TIPARELOR CLASICE IN MODEL

Tiparele de baza se obtin din tiparele clasice prin transformarea in model.

Pentru modelul ales prin tema de proiect am realizat urmatoarele transfotmari:

-Tiparul de spate sa proiectat cu o singura pensa .

Sabloanele sunt copii identice ale tiparelor de baza la care se adauga reserve ale cusatuti (1cm) ai la tivuri(1.5cm).

Clasificarea sabloanelor

Sabloanle originale, confectionate din hartie sunt pastrate la serviciul tehnic pentru controlul sabloanelor de lucru. Sabloanele de lucru sunt confectionate in general din carton su paci intetice, sunt utilizate la croirea produselor in sectiile de lucru sau ca sabloane ajutatoare pentru operatiile:

-control

-marcare

-rihtuire

Pentru o buna organizare a munci.

-firul drept, care indica firul de urzeala din materialul textile.

- denumirea detaliilr

- marcarea produsului (exprimata in grosime si talie) decateori se va incadra pe material dublu si material desfacut.

- firul dublu unde este cazul

CAP III.

STABILIREA CONSUMULUI SPECIFIC

III.1ELABORAREA NORMEI INTERNE

Norma interna este partea din documentatia termica care stabileste conditiile tehnice, dimensionale si de confectionarea imbracamintei.

Norma interna cuprinde 3 parti principle si mai multe capitole auxiliate care prevede conditi de depozitare, asamblare si transport.

Partea I cuprinde notiuni generale despre produs:

-Materiale textile utilizate la confectionarea produsului,

-Caracteristicile finale ale detaliilor principale

-Aspectul final al produsului .

Partea principala II se refera la conditiile tehnice dimensionale ale produsului si detaliior componente (dimensiunile finale ale produsului precum si toleranta acestuia).

Dimensiunile finale ale produsului se stabilesc pe baza dimensiunilor tiparelor de baza si sunt prevazute cu abateri sau tolerante specifice, fiecarui produs si detalii.

Pentru detaliile mari (fata, spate), toleranta este + 1.1.5 cm

Pentru detaliile mici (guler, cordon), toleranta este + 0.2.0.5 cm.

Aceste tolerante au rolul de a compensa contractile sau deformarile produsului in timpul purtari. Dimensiunile produsului sunt redate sub forma de table in ordinea importantei detaliilor, fiind prevazute si tolerantele acestuia .

Cuprinde modul de confectionare si principlele conditi care trebuie respectate la realizarea produsului, se stabilesc partile intarite ale detaliilor.("amformurile").

- Desimea cusaturilor (3mm)

- Materialele si modul de confectionare intariturilor ("insertie")

La confectionatea produsului se impun urmatoarele conditi tehnice.

-Cusatura tighel de pe fata produsului sa fie drepte cu aspect placut, iar pasul cusaturi ales in functie de grosimea materialului.

-Cusatura de inchiere a detaliilor sa fie tensionate uniform.

- Tivul realizat la produs sa fie uniform si fara incretituri.

-in faza finala produsul sa fie calcat sis a aiba un aspect frumos.

III.2 ELABORAREA NORNEI DE CONSUM

Norma de consum reprezinta cantitatea de materiale textile necesare confectionari unui produs.(Materiale de baza si materiale auxiliare).

Consumul de material necesar produsului ales prin tema de proiect se determina diferit.

In functie de natura materialului, consumul de material de baza se determina prin incadrarea sabloanelor pe material, consumul de ata prin masurarea cusaturilor, iar celelalte materiale in functie de model.

Stabilitea consumului de material de baza exprimat in m sau cm se realizeaza prin masurarea lungimi incadrari.

Pentru calculul normei de consum se parcurg urmatoarele etape:

a) Formarea conbinatiilor stabilite, marimile de sabloane, care se vor incadra pe material, astfel incat sa conduca la un consum rational de material. In proiect s-au realizat incadrari simple pe material dublat si desfacut, utilizandu-se sabloanele unui singur produs.

b) Elaborarea incadrari respectand conditiile tehnice de la sablonare.

c) Calculul normei de consum. Rezultatele se regasesc in tabelul de la III.4

III.3 EXECUTAREA INCADRARI SABLOANELOR

Sablonarea este operatia de asezare a sabloanelor pe intreaga latime a materialului textile si trasarea conturului acestuia respectnd conditiile tehnice de la sablonare.

Conditi tehnice

- Orientarea firului drept de pe fiecarea sablon pe directia firului de urzeala din material.

- Se amplaseaza inainte detaliile mari si apoi cele mici pe toata latimea materialului.

- Respectarea indicatilor de pe sablon.

- Nesuprapunerea sabloanelor

- Respectarea sensului desenului sau a flauxului la toate detaliile.

- Amplasaea sabloanelor se va realize, stfel incat sa conduca la un consum rationa de material.

- Lungimea icadrari exprimata in (m) sau (cm) reprezentand consumul de material de baza necesat confectionari produsului.

In proiecta sau realizat urmatoarele tipuri de icadrari:

1. Incadrari simple pe material dublu

2. Incadrari simple pe material desfacu

a).Incadrare simpla pe material dublat: (I = 150cm (30cm); 2=15cm)

Cs =L X (m)

b).Incadrare simpla pe mterial desfacut: L mat = 150 cm (30cm)

Cs = 2 X (m)

CAP. IV

IV. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

In cadrul etapei de pregatire si croire materialelor se urmareste transformarea materialelor prime semifbricate.

A.    Operatia de pregatire:

- Calcarea materialelor

- Controlul materialelor

- Sablonarea materialelo

Prin calcare se asigura marterialului un aspect placut,privind netezirera, luciul, si uniformitatea suprafetei. Operatia se realizeaza cu ajutorul masini de calcat cu abur, sau a masinilor simple de calcat prin intermediul unei panze umezite.

Scopul operatiei de control este sa evite aparitia defectelor pe suprafata produsului .

Sablonarea materialelor are ca scop asezarea si trasarea controlului tuturor sabloanelor pe suprafata materialului respectand conditiile tehnice ale operatiei.

B.Operatia de croire.

Croirea se realizeaza manual cu foarfeca sau industrial cu ajutorul masinilor fixe de croit cu cutit-banda, pentru obtinerea detalilor produsului. Pe fiecare detaliu se aplica semnele de margine si interior.

Se pun perechi in pachiete care vor contine semifabricarele produsului finit si numerotat cu acelas numar.

CAP. V

V. CONFECTIONAREA PRODUSULUI

V.1. ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC CORESPUNZATOR MODELULUI

Procesul tehnologic de confectionare cuprinde totalitatea operatiilor de transformate a semifabricarelor in procese finite.

Scopul procesului tehnolohic este de a determina ordinea in care se executa operatia tehnologica si indicatii tehnico-economicide fabricatie. Produsul de confectionare este I,II,III si mai multe orperati.

I.  Prelucrarea detaliilor: etapa in fiecare detaliu principal este prelucrat separate si asamblat cu detaliile secundare ce-i apartin.

II.Asamblarea detaliilor: etapa in care detaliile principale se unesc intre ele pentru formarea produsului finit.

III.Finisarea produsului: etapa in care produsul asamblat este adus la forma aspectului si dimensiunule finale (curatarea de ate, calcare finala si controlul ethnic de calitate).

Operatia produsului tehnologic de confectionare.

- Operatia de pregatire : masurarea, numerotarea, rihturi, insemnare.

- Operatia de coasere: inchiere fisare, surfilare bordarea.

- Operatia de calcare: netezire,descalcarea cusaturilor, presare modelare.

V.2 MASURI DE PROTECTIA MUNCI LA UTILAJELE FOLOSITE SI LA TRATAMENTE UMIDO-TERMICE.

Normele de protectia munci:

A.    Inainte de inceputul munci se verifica:

- Daca masa masini este fixate pe cadrul metallic de sustinere.

- Daca corpul masini este montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru

- Daca motorul electric este montat pe cablul de fixare .

- Daca carcasa de la intrerupator nu este spatra sau cazuta de la loculu sau.

- Daca cadrul de sustinere al mesei de lucru este montat pe suporul de cauciuc sau plita.

- Daca masinile de cusut sunt dotate cu dispozitive de protectie la ac si la cureaua de tranmisie.

B.    In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele masuri de protectia munci.

- Curatatea si ungerea masinilor se realizeaza dup ace masina a fost oprita si interrupt curentul electric.

- Pornirea si oprirea se face numai prin pedala fara a pune man ape roata volant.

- In timpul lucrului privirea va fi indreptata numai lucrului si utilajului.

- Utilizarea echipamentului de protectie.

- Toate reparatiile si interventile la masinile de cusut se realizeaza numai de personalul calificat.

C.    Masuri de protectia munci la utilaje de calcat.

- Inainte de inceperea lucrului se verifica starea functionala a acestuia (cel cu intreruparot sau dispozitive defecte, se pun in functiune dupa remedierea acestora).

- Actionarea butoanelor de contact nu se face cu mana uda fiind pericol de electrocutare.

- Reglarea si reparatiile se vor efectua numai de personal calificat.

CAP.VI

VI. ORGANIZAREA CONTROLULUI TEHNIC DE CALITATE

-Conrolul ethnic de calitate

Controlul tehnic de calitate are rolul sa asigure produsul realizat, forma si aspectul modelului, prevenirea aparitiei unor defecte din material folosit, dimensionarea sau confectionarea gresita a acestota.

Forma si aspectul produsului s-au realizat pornind de la proiectarea tiprealor clasice si de baza. Pentru prevenitea unor defecte din mterial utilizat s-a introdus operatia de controlinainte de croire. Dinensionarea gresita a produsului poate sa previna si de la operatia de croire prin nerespectarea conditiilor tehnice.

Controlul tehnic de calitate este realizat de catre un controlor,prevazut sa indeplineasca aceasta functie in cadrul procesului de confectionare

Contolul tehnic de calitate se desfasoara pe baza normei interne care precizeaza conditiile tehnice dimensionale, si de confectionate ale produsului finit.

BIBLIOGRAFIE

1. ING. Georghe Ciontea Proiectarea imbrcamintei

ING. Maria Radulescu (Manual clasele a XI,XII,XIII)

EDP 1998

2. ING. Maria Ciutea MANUALUL CROITORULUI

ING. Petrache Dragu EDP.Bucuresti, 1995

3. ING. Gheorghe Ciotea Utilajul si tehnologia meseriei

(Confectioner produse textile)

EDP. Bucuresti, 1998

4. ING. Gheorghe Ciutea Oscar Print

5. ING. Virginia Merticaru Materi prime textile

ING. Daniela Giurgiu Editura Economica,

Bucuresti 2001

***

Notite de curs