Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Asigurari


Index » business » » afaceri » Asigurari
Necesitatea si rolul asigurarilor


Necesitatea si rolul asigurarilor




Necesitatea si rolul asigurarilor

Asigurarile au aparut in mod firesc din nevoia de protectie a omului impotriva calamitatilor naturii si impotriva consecintelor accidentelor, precum si din nevoile unor mijloace de existenta in cazul limitarii sau pierderii capacitatii de munca ca urmare a imbolnavirii sau batranetii.

Calea de urmat pentru evitarea efectelor pagubitoare ale calamitatilor naturale este solidarizarea prin constituirea pe baza de contributie a unor fonduri care sa fie utilizate pentru refacerea bunurilor distruse, intretinerea persoanelor care si-au pierdut capacitatea de munca, deci calea asigurarii.




Experienta a dovedit ca acoperirea pagubelor se poate realiza pe mai multe cai, dintre care mentionam:

acoperirea din fondurile de rezerva ale statului (ceea ce nu este posibil in economia de piata), prin sistemul de autoasigurare, care conduce la blocarea acestor rezerve, deoarece necunoscandu-se momentul producerii pagubelor, persoanele in cauza nu pot folosi aceste fonduri pentru alte destinatii.

constituirea unui fond centralizat, prin participarea unui numar mare de persoane, dirijat de o institutie specializata in domeniu, s-a dovedit a fi buna, deoarece necesita un efort financiar mai mic pentru fiecare persoana in parte si utilizarea acestui fond in perioade cat nu sunt obligatii de plata. Aceasta cale este benefica pentru economia tarii deoarece aceste fonduri pot fi folosite temporar pentru alte nevoi ale economiei tarii, prin acordarea de credite pe termen scurt sau mediu.

Asigurarea este bazata pe PRINCIPIUL MUTUALITATII [1] - fiecare contribuie cu cate o suma mica pentru a se crea un fond care sa se repartizeze celor care au suferit prejudicii de pe urma producerii riscului asigurat. Acest principiu sta la baza asigurarii.

,,Asigurarea reprezinta acea operatie economico-financiara ce decurge fie dintr-o obligatie prevazuta de lege, fie dintr-un contract prin care asiguratul se obliga sa plateasca periodic o suma numita prima de asigurare, in schimbul careia asiguratorul isi asuma obligatia ca la producerea riscului asigurat sa plateasca asiguratului sau beneficiarului, despagubirea de asigurare sau suma asigurata".[2]

Premisele dezvoltarii asigurarii sunt de ordin obiectiv si subiectiv.

Din conditiile subiective am putea arata ca omul sau unitatea economica trebuie sa simta necesitatea de asigurare, sa fie deci interesat in a-si acoperi riscurile respective cauzatoare de pagube. Dezvoltarea simtului si a cerintei de asigurare merge paralel cu dezvolatarea nivelului cultural si a nivelului de trai al omului.

O alta conditie este legata de posibilitatile financiare de plata a primelor de asigurare. Aceasta constituie unul din motivele principale a dezvoltarii asigurarilor in tarile avansate din punct de vedere economic.

Conditiile obiective ale dezvoltarii asigurarii sunt determinate de anumite principii si reguli printre care se pot arata:

principiul mutualitatii (acoperirea in comun a riscurilor) dupa un principiu bine cunoscut "unul pentru toti si toti pentru unul"[3] - care sa participe la formarea fondului de asigurare;

evenimentul asigurat sa fie intamplator iar realizarea lui sa nu depinda de vointa asiguratului;

sa existe la baza asigurarii un numar mare de persoane (fizice sau juridice) asigurate, care sa fie egal amenintate de acel risc cuprins in asigurare;

posibilitatea de ivire a evenimentului producator de pagube sa fie sporadica, dar nici excesiv de rar deoarece in astfel de cazuri nu mai exista interesul asigurat;

evenimentele producatoare de pagube trebuie sa apara pe un teritoriu cat mai intins si nu numai in anumite locuri;

evenimentul asigurat trebuie sa fie viitor, ceea ce a trecut este sigur si nu mai poate constitui obiect al asigurarii."[4]

Asigurarile pot fi definite si ca o reuniune de persoane, care amenintate de un eveniment cauzator de pagube pentru ele, contribuie cu sume de bani pentru a permite celor ce sunt loviti de acest eveniment sa faca fata consecintelor sale.

Importanta asigurarilor pentru economia tarii si pentru asigurati

Pentru acoperirea intr-un timp relativ scurt a pagubelor produse asiguratilor se realizeaza desfasurarea neintrerupta a procesului reproductiei simple si largite.

Fondul este folosit atat pentru reproductia simpla (plata despagubirilor pentru refacerea bunurilor avariate) cat si pentru reproductia largita, ce constau in actiuni de prevenire si combatere a evenimentelor asigurate, creditarea economiei nationale, etc.

Prin intermediul asigurarilor se acorda despagubiri asiguratilor pentru acoperirea pagubelor produse de riscurile cuprinse in asigurare, dand posibilitatea reconstituirii bunurilor distruse, asigurand astfel continuitatea procesului de productie.

Asigurarile influenteaza pozitiv balanta de plati a tarii si contribuie la extinderea relatiilor economice internationale atunci cand societatile de asigurari, pe langa asigurarile directe mai efectueaza si operatii de reasigurari (adica atunci cand se cedeaza altor societati de asigurare o parte din riscurile subscrise - cu plata corespunzatoare a primelor - in raport cu riscurile asumate de reasigurator).

Asigurarile - ramura creatoare de valoare adaugata

Potrivit Sistemului Conturilor Nationale, in ramura asigurarii se incadreaza companiile de asigurare indiferent de riscurile pe care le acopera, agentii de asigurare, brokerii de asigurare, serviciile auxiliare ale asiguratorilor, consiliile asiguratilor si organizatiile de expertiza.

Pe ansamblul tarii, acoperirea riscului de daune in cursul unei perioade este egala cu indemnizatia de asigurare platita, corectata cu soldul net al rezervelor pentru riscuri subzistente, iar remuneratia activitatii de asigurare reprezinta diferenta dintre primele incasate si indemnizatiile platite. Remuneratia aferenta activitatii de asigurari de viata este egala cu diferenta intre primele incasate de asiguratori si indemnizatiile achitate, plus soldul net al rezervelor tehnice, minus dobanzile aferente acestor rezerve. Rezervele tehnice cuprind rezervele de asigurare propriu-zise constituite pentru acoperirea riscului asigurat, precum si sumele reprezentand economii la asigurarile de viata.

Asigurarile - ramura creatoare de locuri de munca

Asigurarile sunt importante in economia unei tari nu numai pentru ca participa la procesul de creare de valoare adaugata, dar si pentru faptul ca ofera locuri de munca pentru un numar deloc neglijabil de persoane.

Concomitent cu cresterea numerica a persoanelor ocupate in asigurari, asistam la sporirea productivitatii muncii acestora, exprimata ca valoare adaugata ce revine in medie pe o persoana ocupata in aceasta ramura. Exemple edificatoare ar fi societatile de asigurari din SUA si Franta.

Asigurarile - ramura participanta la oferta de capital de pe piata financiara

Pentru a face fata obligatiilor fata de asigurati, societatile de asigurari au datoria sa constituie rezerve tehnice la asigurarile de viata si rezerve de prime si de daune la asigurarile de bunuri si raspundere civila. Rezervele tehnice la asigurarile de viata prezinta urmatoarele caracteristici:

se constituie in mod treptat, pe masura incasarilor primelor;

platile pentru care se constituie rezerve sunt exigibile la termene indepartate, peste mai multi ani;

in intervalul de timp cat se afla la dispozitia asiguratorului, rezervele respective ating dimensiuni importante si sunt folosite cu resurse proprii.

Fructificarea rezervelor de prime si de daune constituite la dispozitia societatilor de asigurari, se face prin plasarea acestora in actiuni, obligatiuni sau participatii ale societatilor comerciale, in bonuri de tezaur, obligatiuni sau alte inscrisuri ale imprumuturilor de stat, depuneri pe termen la banci, acordarea de imprumuturi asiguratilor in contul sumelor asigurate la asigurarile de viata, achizitionarea de bunuri imobiliare.

Prin activitatea desfasurata, societatile de asigurare influenteaza uneori, pozitiv sau negativ, si balanta de plati a tarii. Acest lucru se petrece cand societatile de asigurari, pe langa asigurari directe, mai efectueaza si operatii de reasigurare: cedeaza si altor societati o parte din riscurile subscrise de ele si primesc in schimb, riscuri subscrise de alte societati.

In masura in care operatiile de reasigurare depasesc cadrul national, apar fluxuri in valuta intre tara considerata si tarile partenerilor societatilor de asigurare si reasigurare, constand in prime, comisioane, despagubiri, participari la beneficii, primite sau platite. Toate aceste sume se reflecta in balanta de plati, influentand-o fie pozitiv fie negativ.

Asigurarea - factor de reducere a incertitudinii economice si mijloc de reluare a activitatii vremelnic intrerupte

Prin incheierea asigurarii, persoana fizica sau juridica, amenintata de un anumit fenomen (eveniment) viitor si incert, convine cu o societate specializata ca, in schimbul unor sume de bani (unei prime), acesta din urma sa preia asupra sa consecintele producerii acelui fenomen (eveniment). Asadar riscul nu dispare, ci se deplaseaza numai efectele acestuia de la asigurat la asigurator.

Prin incheierea de contracte de asigurare, nu se reduce numarul riscurilor si nici nu scade forta de distrugere a acestora, dar oamenii sunt mai bine pregatiti sa le faca fata. Pagubele provocate de catastrofe nu mai raman in sarcina celor pe care fortele naturii sau accidentele i-au lovit, ci se repartizeaza, prin intermediul asigurarii, pe toti asiguratii.

Procurand resursele financiare necesare refacerii bunurilor afectate de sinistru, asigurarea face posibila reluarea intr-un termen cat mai scurt a procesului de productie intrerupt si deci, realizarea reproductiei simple.

Evolutia asigurarilor in Romania

Activitatea din domeniul asigurarilor de bunuri, persoane si raspundere civila desfasurata in tara noastra, se intinde pe o perioada de peste 120 de ani, care poate fi impartita in trei etape distincte :

A.    Asigurari in perioada 1871 - 1948   

B.    Asigurarile in conditiile economiei planificate 1949 - 1990

C.    Asigurarile dupa anul 1991

A. Asigurarile in perioada 1871 - 1948

Societatile de asigurare private

In 1871 prin Inaltul Decret Domnesc nr. 699 din 13 martie a fost autorizata infiintarea primei societati de asigurare ,,Dacia". Pana atunci, in tara noastra functionau agentii ale unor societati de asigurare austriece sau maghiare.

La infiintare, ,,Dacia" avea un capital social de 3 milioane lei si se numara printre fondatorii si membrii consiliului sau de administratie, personalitati marcante ale vietii politice, sociale si economice: B. Boerescu (ministru al afacerilor straine), T. F. Negroponte, G.Gh. Cantacuzino.

Doi ani mai tarziu, adica in 1873, a fost creata o a doua societate de asigurare ,,Romania", cu un capital social de 2 milioane lei. Si aceasta societate s-a bucurat de sprijinul unor personalitati de prim rang, printre care se numara Grigore Ghica, principele AL.B.Stirbei, Mihail Kogalniceanu, care au facut parte din consiliul de administratie. Rezultatele bune inregistrate de ,,Romania" au determinat mai multe societati straine sa-si retraga reprezentantele din tara noastra si sa cedeze portofoliul lor societatii de asigurare ,,Romania".

In 1881, cele doua societati au fuzionat si au creat astfel societatea ,,Dacia-Romania", care a devenit una dintre cele mai puternice societati de asigurare din tara noastra.

In 1882 a luat fiinta societatea ,,Nationala" cu un capital de 3 milioane lei si a avut drept urmare retragerea din Romania a ultimei reprezentante straine, care i-a cedat portofoliul asigurarilor de incendiu.

In 1897 a fost intemeiata la Braila, societatea ,,Generala" de cercurile comerciale din Braila si Galati, cu colaborarea Bancii Mormorosh Blank&Co. si s-a specializat in asigurarile transporturilor maritime, in special cereale.

In 1907 a luat fiinta societatea ,,Agricola" care practica deopotriva asigurari legate si nelegate de agricultura, in 1930 a fuzionat cu ,,Foncierea" Cluj, devenind astfel ,,Agricola-Foncierea".

Pana la primul razboi mondial, societatile de asigurare romanesti nu au actionat decat in ramurile incendiu si viata; asigurarea impotriva grindinei s-a practicat pe scara restransa, o perioada scurta de timp, iar asigurarea de transport se limita la transporturi fluviale. Dupa razboi au mai luat fiinta 22 de societati, unele noi, altele succesoare ale intreprinderilor de asigurare straine.

In 1920 s-a constituit societatea ,,Steaua Romaniei" cu un capital de 2 milioane lei, care in 1932 a fuzionat cu ,,Aurora" ajungand la 12 milioane lei capital; in 1936 a preluat portofoliul romanesc al societatii ,,Phoenix" din Viena, aflata in lichidare, ceea ce a dus la majorarea capitalului sau la 20 de milioane lei.

In 1923 a luat fiinta societatea ,,Asigurarea Romaneasca", cu un capital de 4 milioane lei; extinderea activitatii sale in asigurarile de viata fara examinare medicala (asigurari populare) i-a adus bune rezultate.

Dupa 1927, Guvernul a autorizat infiintarea de societati de asigurare straine, printre care ,,Norwich", ,,Standard", ,,Sun", ,,Phoenix".

Institutii publice de asigurare

In anul 1915 a luat fiinta Casa de Asigurari a Ministerului de Interne care a fost reorganizata in 1936 iar in 1942 s-a transformat in Regia Autonoma a Asigurarilor de Stat, care detineau monopolul asigurarilor bunurilor de stat si comunale. In 1949 aceasta regie a fost transformata in societate comerciala de stat de asigurari.

Prin legea din 1942 s-a largit sfera asigurarilor de stat prin includerea unor ramuri noi de asigurare sau a unor riscuri noi: casco, raspundere civila, accidente, viata, inundatii, grindina, iar din 1943 au fost infiintate sectiile: transport, furt, raspundere civila generala, accidente corporale si geamuri.

R.A.A.S. nu avea capital social si suporta despagubirile de asigurare si cheltuielile de regie din sumele incasate. Nivelul primelor era inferior celui practicat de societati private, intrucat rolul regiei era acela de a presta un serviciu public, nu de a realiza beneficii.

Mai primeau bunuri publice in asigurare si alte institutii[6]:

- Eforia bisericii ortodoxe romane - sectia asigurari, care asigura bisericile, proprietatea parohiala; bisericile, proprietatea primariilor erau asigurate de R.A.A.S.;

- Casa armatei - sectia asigurari, care asigura caii ofiterilor, proprietate de stat.

Unele institutii de stat aveau organizate sectii pentru asigurarea unor bunuri agricole apartinand cetatenilor, astfel o forma de asigurare a culturilor agricole a fost practicata de Regia Monopolurilor Statului (RMS) pentru despagubirea culturilor de tutun in caz de grindina.

In 1942, prin legea de constituire a Regiei Autonome a Asigurarilor de Stat, s-a prevazut si asigurarea pentru cazurile de incendiu, inundatie si grindina a imobilelor, recoltelor si inventarului agricol taranesc, dar din cauza conditiilor de razboi, aceasta asigurare nu s-a mai aplicat.

Asociatii mutuale de asigurare

In anul 1909 au fost organizate doua asemenea mari societati mutuale: una era ,,Reuniunea proprietarilor de vite din Orastie" si alta la Cacova (Banat), aceasta avand o activitate de numai patru ani, din cauza incasarilor cu greutate a primelor, a sferei restranse de acoperire a riscurilor, nivelul ridicat al cheltuielilor de achizitie, administratie si control.

In anul 1914, Societatea Nationala de Agricultura a introdus asigurarile mutuale de culturi agricole ale obstilor satesti, prin mijlocirea Casei Centrale a Bancii Populare asigurandu-se astfel 156 de obsti de arendare, raspandite in intreaga tara, cu suprafata de aproape 78.000 ha.

In 1937, erau 140 de asociatii mutuale de acest fel, care asigurau circa 40.000 de bovine si 3.200 de cai . In concluzie se poate spune ca au existat putine proiecte de legi si reglementari, elaborate din insarcinarea autoritatii de stat, privind in deosebi asigurarea animalelor.

B.     Asigurarile in conditiile economiei planificate 1949 - 1990

Dupa 1948 toate societatile de asigurare private trec in patrimoniul statului si apare si un element nou, infiltrarea capitalului sovietic. Datorita acestui fapt a luat fiinta societatea "Sovrom- asigurare"

In 1952 a fost organizata Administratia Asigurarilor de Stat (ADAS), cu capital integral roman, institutie specializata in operatii de asigurari, reasigurari si comisariat de avarii.

C.     Asigurarile dupa anul 1991

Trecerea la economia de piata a facut imperios de necesara modificarea structurilor organizatorice existente in activitatea de asigurare si reasigurare, reglementarea pe baze noi a raporturilor contractuale in materie de asigurare, reasigurare, perfectionarea instrumentelor si tehnicilor de lucru folosite de societatile comerciale specializate in operatii de asigurare.

Pe data de 31.12.1990 si-a incheiat activitatea si au luat fiinta urmatoarele trei societati comerciale pe actiuni:

Societatea "Asigurarea Romaneasca - ASIROM S.A", care a preluat activele asigurarilor facultative de viata, cele aferente asigurarilor facultative de autoturisme si a altor asigurari, pasivele corespunzatoare, precum si bunurile imobile apartinand ADAS-ului incluse in capital.

Societatea "Astra S.A." care a preluat activele si pasivele societatilor mixte (cu participarea ADAS-ului) din strainatate, cele aferente asigurarilor si operatiunilor de reasigurare in relatiile cu strainatatea.

Agentia "Carom S.A", care a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de pagube produse in Romania, cand raspunderea revine unor asigurati la societati de asigurare din tara noastra.

Separat de cele trei societati constituite in urma reorganizarii ADAS-ului, a mai fost infiintata banca de Import-export a Romaniei, numita pe scurt "Eximbank", care practica asigurari pentru credite la export impotriva riscului de neplata. La toate cele patru societati capitalul initial este integral detinut de statul roman, ca actionar unic.

In luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate cu capital integral privat din Romania, UNITA S.R.L. cu sediul la Timisoara.

In anul 1992 s-au infiintat societatile AGRAS, ASIGURARI REASIGURARI ARDAF, in 1993 s-au infiintat societatile ASIGURAREA ANGLO-ROMANA, GENERALA ASIGURARI.

In 1994 cel mai mare grup de asigurari si servicii financiare din lume, AIG - American International Group a venit in Romania prin divizia de asigurari generale. A fost infiintata UNSAR - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania. Tot in 1994, s-au infiintat societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC (ASIT care in anul 2000 si-a schimbat denumirea in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI); in anul 1995 s-a infiintat societatea OMNIASING.

In 1996 s-au infiintat societatile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE SI REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURARI.

In anul 1997 s-a infiintat societatea Nederlanden Asigurari de Viata care in prezent are denumirea ING Nederlanden Asigurari de Viata.

In anul 1999 s-a infiintat AIG Life Asigurari Romania S.A, divizia de asigurari de viata si pensie privata a companiei AIG.

In anul 2001 s-a infiintat CSA - Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.

Alinierea Romaniei la standardele Uniunii Europene

Raportul de Tara din 2003 pentru Romania subliniaza cateva declinuri in acest sector. Acesta sustine ca legislatia in domeniul asigurarilor nu este destul de precisa iar implementarea prevederilor si deciziilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este de multe ori inconsistenta. Raportul sustine ca Romania trebuie sa mai faca eforturi pentru armonizarea legislatiei in domeniul asigurarilor cu acquis-ul communautaire.

De la raportul din 2003 si pana la raportul din 16 mai 2006 au fost adoptate o serie de acte normative care aliniaza legislatia sectorului asigurarilor romanesti la cea a U.E. Astfel:

Adoptarea legislatiei primare in spiritul normelor UE a continuat prin adoptarea Legii nr. 76/2003 care modifica Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. Aceasta lege este deosebit de importanta, intrucat sporeste atributiile autoritatii de supraveghere si defineste, in concordanta cu legislatia comunitara, anumite notiuni specifice asigurarilor.

A fost adoptata, de asemenea Legea nr. 172/2004 care modifica Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania. Aceasta transpune exact prevederile directivelor UE in domeniul asigurarilor: este desfiintata astfel obligatia persoanelor fizice si juridice romane de a incheia contracte de asigurare in exclusivitate cu societatile de asigurare stabilite in Romania. Prin aceasta este deschisa, practic, libertatea asiguratilor romani de a incheia contracte de asigurare cu asiguratori straini, precum si libertatea acestora din urma de a presta servicii de asigurare catre persoane fizice si juridice romane; medierea in asigurari, libertatea intermediarilor de a presta servicii; limitarea asiguratorilor la practicarea unei singure categorii de asigurari, respectiv de viata sau generale. Din punctul de vedere al asiguratilor, preluarea acestor prevederi va avea efecte benefice prin intesificarea concurentei, ceea ce va determina competitorii sa diversifice oferta de produse si servicii si sa ridice nivelul calitatii acestora, va avea loc, de asemenea, o crestere a rolului intermediarilor de asigurari, in special al brokerilor de asigurare care actioneaza in numele asiguratilor.



Prin noul cod fiscal primele de asigurare, in special a celor de viata, sunt deductibile in limita a 200 euro pe an. De asemenea, aceasta masura se aplica si asigurarilor voluntare private de sanatate care vor fi deductibile la calculul impozitului pe venitul salariatilor si al impozitului pe profit la angajatori.

Finalizarea armonizarii legislatiei primare din domeniul asigurarilor cu directivele europene - prin OUG nr.201/2005, aceasta fiind aprobata anul acesta prin Legea nr.113/2006 (Monitorul Oficial nr.421/16 mai 2006);

Emiterea majoritatii normelor aplicabile de la data aderarii;

Depasirea, in premiera, a pragului psihologic de 1 miliard euro prime subscrise - evolutie care indica o crestere a vizibilitatii pietei de asigurari si a increderii in acest sistem;

Incheierea primei etape de adecvare a capitalului social la limitele minime legale - ca masura de pregatire a pietei pentru a face fata noilor cerinte de solvabilitate aplicabile de la data aderarii;

Intarirea capacitatii administrative a CSA de supraveghere prudentiala prin programe de training a personalului, in special a actuarilor, prin cursuri de specialitate si vizite de studiu la autoritatile similare din alte state ale Uniunii Europene;

Dezvoltarea unei baze de date integrate care sa permita asiguratorilor si brokerilor de asigurare sa transmita raportari on-line; aceasta baza de date va da totodata posibilitatea stocarii informatiilor pe durate mari de timp, cu evidente efecte pozitive asupra activitatii de analiza desfasurate de autoritatea de supraveghere;

Cu suportul consultantilor pe Programul Phare, demareaza dezvoltarea unui sistem de indicatori de avertizare timpurie - acesta urmand a fi implementat, cel mai probabil, anul acesta;

Introducerea cerintelor de separare a managementului societatilor de asigurare compozite, autorizate pana la 31 decembrie 2005, care se refera la:

      • Separarea conducerii si organizarea evidentei contabile si operative separat pentru cele doua activitati - de asigurari generale si de viata;
      • Alocarea cheltuielilor operationale comune pe fiecare categorie de activitate conform unei chei de repartizare
      • Calcularea separata a marjei de solvabilitate, etc.

Transpunerea in legislatia primara a directivei privind intermedierea in asigurari

Si in sectorul asigurarilor de raspundere civila auto s-au inregistrat progrese, cum ar fi:

Liberalizarea partiala a tarifelor de prima RCA - ca exercitiu de pregatire a pietei pentru liberalizarea integrala aplicabila de la data aderarii

Se introduce acoperirea prin asigurare pentru 365 zile, renuntandu-se astfel la perioada fixa de valabilitate corespunzatoare anului calendaristic

Se prevad etapele de majorare a limitelor de raspundere ale asiguratorilor astfel incat de la data aderarii nivelurile minime sa corespunda celor prevazute de directive

Crearea centrului de informare CEDAM, care este administratorul bazei de date create conform dispozitiilor art. II din Legea 172/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania

Intra in vigoare OUG nr.189/2005 care prevede compararea informatiilor din CEDAM cu cele privind autovehiculele inmatriculate - in vederea identificarii autovehiculelor pentru care nu este indeplinita obligatia de asigurare

Prin Legea nr.113/2006 privind aprobarea OUG nr.201 de modificare si completare a Legii nr.32 2000 se asigura:

Independenta deplina a Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din Romania;

Constituirea Fondului - asociatie, persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial - cu atributii de:

Fond de protectie a victimelor strazii. Fiecare stat membru trebuie sa creeze (sau sa autorizeze) un organism cu scopul de a despagubi, in limitele obligatiei pe care le-ar avea un asigurator, daunele materiale si corporale cauzate de vehicul neidentificat sau neasigurat

Organism de compensare cu rolul de a despagubi persoanele vatamate in urma unor accidente care au avut loc pe teritoriul unui stat membru, produse de autovehicule asigurate de o societate dintr-un stat membru, altul decat statul de resedinta al persoanei vatamate, in cazul in care societatea de asigurare nu si-a desemnat un Reprezentant de Despagubire in statul membru de resedinta a persoanei vatamate.

Centru de Informare cu rolul de a tine evidenta numerelor de inmatriculare a autovehiculelor care stationeaza in mod obisnuit pe teritoriul sau, numerele politelor de asigurare care acopera raspunderea acestor autovehicule si perioada de valabilitate a acestora, numarul de Carte Verde sau asigurarii de frontiera pe care le detin anumite autovehicule, precum si datele de identificare ale societatilor de asigurare care au eliberat documentele

Au demarat demersurile in vederea incheierii unui program de reasigurare pentru Fondul de protectie a victimelor strazii

Toate aceste demersuri sunt completate de o constientizare a populatiei cu privire la necesitatea incheierii asigurarii de raspundere civila auto;

Este necesara si se fac demersuri pentru eliminarea practicilor de vanzare ambulanta care altereaza increderea populatiei si corectitudinea informatiilor transmise catre baza de date CEDAM.

Supravegherea pietei de asigurari

Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare

Interventia statului in sfera asigurarilor a fost instituita in tara noastra prin Legea nr. 216/1930, prin infiintarea Oficiului pentru supravegherea intreprinderilor private care incheiau asigurari si reasigurari in tara.

Pana la nationalizare statul a organizat si desfasurat prin prevederile legale existente controlul sau astfel incat asiguratii aveau certitudinea ca asiguratorii vor fi intotdeauna in masura sa-si achite in intregime obligatiile asumate prin contractele si politele de asigurare. Obiectivul controlului realizat se extindea si asupra modului de calcul al rezervelor matematice si al primelor corespunzatoare fiecarui fel de asigurare.

In cadrul Ministerului de Industrie si Comert din acea perioada au functionat "Oficiul de control" infiintat prin Legea asigurarilor din 1930 care a fost insarcinat cu trierea societatilor de asigurare si cu supravegherea activitatii lor; acest oficiu a verificat dupa infiintare cele 44 societati nationale si 2 societati de asigurare straine, care lucrau in acel timp la noi in tara. Ca urmare a lacunelor existente in organizarea lor tehnica si in plasamentele efectuate au fost desfiintate 16 dintre acestea.

Controlul activitatii de asigurare s-a realizat pana la aparitia Decretului nr. 362/1949 pentru dizolvarea si lichidarea intreprinderilor si societatilor de asigurare. Oficiul s-a transformat in Serviciu in cadrul Ministerului de Finante.

In perioada 1949-1990 monopolul constituit in asigurari facea inutil un instrument de control si reglementare. Odata cu incetarea monopolului statului in activitatea de asigurari si cu formarea unei piete cu mai multi jucatori s-a simtit nevoia unei autoritati care sa reglementeze si sa supravegheze activitatea asigurarilor, astfel incat interesele asiguratilor sa fie garantate, indiferent care ar fi societatea de asigurare care subscrie riscurile.

Dupa schimbarile legislative din 1990, cand s-au creat premisele unui climat concurential pe piata asigurarilor din Romania, prin Hotararea Guvernului nr. 574/1991 s-a infiintat Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare - OSAAR, organism de supraveghere a pietei asigurarilor structurat ca directie in cadrul Ministerului Finantelor. Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare din Romania si-a inceput activitatea la data de 1 februarie 1992. Eficienta cu care OSAAR si-a exercitat activitatea de supraveghere timp de aproape 10 ani nu a fost la nivelul cerintelor. Ineficienta avea drept cauza faptul ca Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare nu avea suficienta autoritate, fiind un departament in cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Intre atributiile sale, mai importante figurau:[7]

  • verificarea documentelor legale de constituire si avizarea in vederea inregistrarii societatilor comerciale din domeniul asigurarilor;
  • stabilirea perioadelor si termenelor de varsare a capitalului social pana la limita capitalului subscris;
  • elaborarea de propuneri de acte normative cu privire la asigurarile obligatorii, stabilirea tarifelor de prime si emiterea normelor tehnice de aplicare a acestor asigurari;
  • avizarea elementelor de calcul ale primelor la asigurarile de viata si la cele la care se constituie rezerva de prima;
  • primirea si analizarea bilaturilor anuale ale societatilor comerciale din domeniul asigurarilor si examinarea situatiilor acestora; sa stabileasca marja de solvabilitate in limitele prevazute de lege;
  • avizarea modificarii statutelor, a majorarii si reducerii capitalului social, a transferurilor de portofoliu, a dizolvarilor, fuziunilor sau ale altor forme de incetare a activitatii societatilor comerciale din domeniul asigurarilor;
  • publicarea anuala a unui raport asupra situatiei financiare a societatilor comerciale din domeniul asigurarilor;
  • indeplinirea altor atributii referitoare la buna desfasurare a activitatii de asigurare.

In indeplinirea atributiilor sale, Oficiul de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare avea dreptul:[8]

sa solicite adunarile generale ale actionarilor sau consiliilor de administratie ale societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, anularea sau suspendarea provizorie a deciziilor care sunt contrare legilor, ori sunt lipsite de avizul Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare, cand acesta e cerut de lege, precum si o schimbare din consiliile de administratie si din functii de conducere a celor care au incalcat normele legale in vigoare privind constituirea si functionarea acestor societati;

sa dispuna, pentru o perioada limitata de timp, interzicerea sau limitarea operatiunilor societatilor comerciale din domeniul asigurarilor, pentru ansamblul activitatii sau pentru anumite feluri de asigurari, in vederea mentinerii solvabilitatii;

sa solicite tribunalului declararea starii de faliment a societatilor comerciale din domeniul asigurarilor.

Potrivit prevederilor legii, societatile de asigurare au intreaga libertate de a adopta conditii de asigurare si tarife de prime proprii, pot intra in relatii contractuale de asigurare negociate cu orice persoana fizica sau agent economic, dupa cum pot sa-si desfasoare activitatea in toate felurile de asigurari sau si-o pot restrictiona doar la unul sau cateva, ceea ce nu este putin, aceasta constituind esenta activitatii lor, iar organul de supraveghere a activitatii de asigurare are atributii restranse care converg spre luarea unor masuri de prevenire a falimentului societatilor de asigurare ori, cand aceasta este inevitabil de a-l declansa, in scop profilatic, pentru eliminarea societatilor neviabile. Continutul activitatii Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare il constituie, mai intai, protectia sociala, protectia asiguratului si apoi controlul operatiunilor societatilor de asigurare.

Legat tot de supravegherea activitatii de asigurare, legea prevede ca societatile de asigurare si societatile de asigurare-reasigurare care practica asigurari de autovehicule vor constitui Biroul asigurarilor de autovehicule, care reprezinta aceste societati in relatiile interne si cu strainatatea, indeplineste sarcinile si supravegheaza realizarea de catre societatile respective a obligatiilor rezultand din conventiile internationale cu privire la asigurarea de raspundere civila pentru pagubele cauzate prin accidente de autovehicule.

Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare si-a desfasurat activitatea pana in anul 2001, cand in baza Legii 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor s-a infiintat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor care a preluat toate atributiile acestuia impreuna cu personalul angajat in structura respectiva.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor

Evolutia pietei asigurarilor in deceniul '90, inasprirea concurentei intre competitori ca si sarcinile noi, aparute in domeniul asigurarii in legatura cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, au facut necesara constituirea unei noi autoritati in materie de supraveghere si control pentru sectorul asigurarilor.

Ca urmare, in anul 2001 s-a infiintat Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, ca institutie publica cu personalitate juridica, ale carei scopuri sunt legate de supravegherea pietei de asigurari, de realizarea stabilitatii pe aceasta piata si de apararea intereselor asiguratilor.

Din punct de vedere administrativ si financiar, Autoritatea de supraveghere creata este autonoma, fiind subordonata direct Parlamentului, iar atributiile conferite prin lege sunt mult largite comparative cu cele ale fostului organism de supraveghere a pietei asigurarilor - Oficiul de Supraveghere a Activitatii de Asigurare si Reasigurare.

Institutia si-a creat propria structura organizatorica, cu directii si servicii specializate, imbunatatite permanent, tinand seama de complexitatea si volumulactivitatilor desfasurate.

Prin Legea nr. 403/2004 care amendeaza Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, se asigura existenta unei independente reale a membrilor Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, conform recomandarilor expertilor Comisiei Europene.

Intarirea independentei de jure si de facto a membrilor Autoritatii romane de supraveghere a asigurarilor, coroborata cu cresterea raspunderii lor fata de asigurati ii confera Comisei de Supraveghere a Asigurarilor calitatea de autoritate competente de a reglementa si de a supraveghea activitatea de asigurare, astfel incat operatorii romani autorizati sa poata desfasura in conditii de eficienta si siguranta activitati in spatiul comunitar si extracomunitar.

Potrivit prevederilor legii, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor din Romania este o autoritate administrativa de specialitate, cu personalitate juridica, instituita in scopul apararii drepturilor asiguratilor si al promovarii stabilitatii financiare a activitatii de asigurari si reasigurari din Romania.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are sediul in Bucuresti si isi poate deschide reprezentante in orice localitate de pe teritoriul Romaniei. Colaboreaza cu alte autoritati publice si cu institutii straine avand ca obiect reglementarea sau supravegherea pietelor de asigurari, in vederea realizarii protectiei asiguratilor, a potentialilor asigurati si a transparentei pietei asigurarilor.

CSA adopta norme, avize si decizii, sub semnatura presedintelui, dupa deliberarile din sedinte, consula colegiul alcatuit din reprezentantii asociatiilor profesionale ale operatorilor de pe piata de asigurari si reasigurari. Comisia are in structura sa personal de specialitate compus din economisti, juristi, experti contabili, actuari, statisticieni, matematicieni, ingineri, informaticieni, medici, precum si din alte persoane calificate in domeniul asigurarilor, reasigurarilor si finantelor.

CSA nu are dreptul sa dezvaluie informatii obtinute in timpul exercitarii atributelor sale. Nu exista obligatia de confidentialitate in cazul in care informatia: se da cu acordul scris al asiguratorului implicat; se da la solicitarea instantei judecatoresti; este data in interesul asiguratilor.

CSA emite decizii prin care: impune interdictii, acorda, suspenda sau retrage autorizatii; modifica sau evoca actele sale; aproba divizarea sau fuzionarea asiguratorilor si reasiguratorilor; aproba transferul de portofoliu de asigurari si reasigurari; aproba persoanele care examineaza activitatea de asigurari de viata; aproba actionarii semnificativi si persoanele semnificative ale asiguratorului; aproba componenta Consiliului expertilor in asigurari care functioneaza pe langa ea si avizeaza statutul acestuia; stabileste salarizarea membrilor Consiliului Comisiei de Supravegherea a Asigurarilor si a personalului sau; dispune efectuarea actiunilor de analiza, indrumare si control la societatile din sfera de reglementare si supraveghere; da dispozitii privind prezentarea de documente, situatii, informatii si audieri; constata si aplica sanctiuni operatorilor din domeniu pentru incalcarea prevederilor legale.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor intocmeste si executa bugetul propriu, care se alimenteaza din taxe, majorari, donatii, venituri din publicatii, alte surse. Excedentul bugetului se raporteaza pe anul urmator.

CSA emite norme privind:

  • clasele de asigurari care pot fi practicate;
  • informatiile si documentatia cerute de procedura de autorizare;
  • limita minima a marjei de solvabilitate, precum si metodologia de calcul al acesteia;
  • insolvabilitatea asiguratorului;
  • conditiile privind administrarea fondului asigurarilor de viata, investitiile si evaluarea activelor, calculul rezervelor matematice, precum si orice alte aspecte referitoare la normele actuariale;
  • categoriile de active admise sa acopere rezervele tehnice ale asiguratorului, precum si regulile de dispersare a plasamentelor;
  • elaborarea metodologiei de calcul si de evidenta a rezervelor tehnice minimale pentru activitatea de asigurari generale;
  • actualizarea limitelor minime pentru capitalul social varsat al societatilor de asigurari, asigurari - reasigurari si de reasigurari, capitalul social varsat de brokerii de asigurari, fondul de rezerva libera varsat al unui asigurator, constituit sub forma de societate mutuala;
  • actualizarea taxelor de autorizare si stabilirea termenelor de plata a taxelor de functionare;
  • informatiile, documentele si certificatele necesare pentru intocmirea rapoartelor;
  • forma si continutul rapoartelor financiare, inclusiv ale raportului privind asigurarile de viata;
  • alte categorii de rezerve tehnice;
  • informatiile pe care trebuie sa le contina rapoartele brokerilor de asigurari, aspectele referitoare la comportarea si managementul afacerilor acestora, limita minima a asigurarii de raspundere civila profesionala, precum si operatiunile care pot fi efectuate;
  • organizarea, functionarea si atributiile Corpului expertilor in asigurari;
  • categoriile de asigurari exceptate, responsabilitatile, competentele, conditiile si orice alte aspecte referitoare la administratorul special, precum si atributiile actionarilor semnificativi si ale persoanelor semnificative ale societatii de asigurari;
  • criteriile pentru aprobarea prealabila a actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative;
  • regimul confidentialitatii informatiilor, transferul de portofoliu.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor din Romania prezinta Parlamentului pana la 1 iulie a fiecarui an un raport asupra situatiei pietei asigurarilor din Romania si asupra institutiilor si organismelor acesteia din anul financiar expirat.



In ceea ce priveste numarul de societati de asigurare, acesta a crescut ca urmare a atragerii de investitori din tari ca Austria, Marea Britanie, Germania, Olanda, Grecia sau SUA. In domeniul asigurarilor de autovehicule cu incidenta externa autoritatea nationala este Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania constituit din asiguratorii emitenti de documente internationale de asigurare, CARTE VERDE, cu avizul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Pentru a nu intampina dificultati la decontarea despagubirilor catre alte state, s-a instituit prin lege Fondul de compensare. Asiguratorii care practica asigurarea obligatorie de raspundere civila auto pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule pe teritoriul Romaniei si in afara lui au obligatia de a constitui acest fond. Fondul va avea ca destinatie despagubirea persoanelor indreptatite ce vor fi stabilite prin norme legislative. Fondul de compensare va fi administrat de Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din Romania.

Dezvoltarea pietei asigurarilor si a concurentei intre asiguratori, precum si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, au deschis calea crearii unei autoritati independente si profesionale in domeniu. Comisia Europeana si asiguratorii europeni au propus adaptarea pentru regularizarea activitatii de asigurari a unui concept geberal bazat pe trei puncte si inspirat din sectorul bancar. Acest concept cuprinde exigentele de capital, un cadru de control si disciplina pietei. Intrucat toate partile din sistemul de asigurare si a riscurilor in asigurari difera considerabil de cele care sunt proprii domeniului bancar, se imbina si defineste un mod adecvat de lucru in contextul celor trei puncte.

Conform cerintelor Uniunii Europene au fost retrase barierele cu privire la obligativitatea pastrarii in Romania a tuturor activelor unui asigurator si au fost definite precis notiunile de brokeraj, subagenti, agenti de asigurare subordonati. De asemenea, prin modificarile operate se prevad proceduri specifice de solutionare a eventualelor reclamatii, proceduri de management al riscurilor si de control intern si anti-frauda. Rezultatele implementarii prezentei masuri vor genera si cresterea transparentei operatorilor din domeniul asigurarilor si a gradului de protectie a asiguratilor, urmarindu-se intarirea increderii consumatorilor in sistemul asigurarilor.

Solvabilitatea a fost prima initiativa a Uniunii Europene in domeniul asigurarilor, fiind adoptata in cadrul de procedura, cunoscut sub numele de LAMFALUSSY. Principiul acestei proceduri pe patru nivele este dat de institutiile europene care au elaborat norme legislative in materie de servicii financiare, pe cand detaliile tehnice sunt examinate in comitete sectoriale de specialisti. Este de subliniat necesitatea unei perfecte transparenta si o consultanta regulata cu sectorul asigurarilor. Proiectul solvabilitatii va intra in vigoare in integralitatea sa doar in 2009-2010.

Organizare

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, ca autoritate autonoma de specialitate, si-a creat propria structura organizatorica, cu directii si servicii specializate, care a fost imbunatatita in timp, tinand cont de complexitatea si volumul ridicat de activitate. Comisia isi aproba bugetul de venituri si cheltuieli in virtutea statutului de autoritate autonoma, autofinantata (art.5 lit. o) din Legea nr.32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare), informand Parlamentul asupra executiei acestuia.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) este autoritatea administrativa autonoma de specialitate, cu personalitate juridica, al carei scop principal este apararea drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii activitatii de asigurare in Romania.
Activitatea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a inceput la data de 2 iulie 2001, odata cu publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a Hotararii Parlamentului privind numirea membrilor primului sau Consiliu - Consiliu care reprezinta organul de conducere colectiva a Comisiei.

Reprezentantul de drept al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, ca autoritate administrativa autonoma, ca persoana juridica de drept public si in raporturi de drept comun, este presedintele.

Cu incepere din anul 2006, urmare intrarii in vigoare a Legii nr.113/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este format din 7 membri, din care un presedinte si 2 vicepresedinti, numiti de Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere.

Membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  1. sa fie cetateni romani cu domiciliul in Romania, cu o buna reputatie si pregatire profesionala si o vechime de cel putin 5 ani in activitatea financiar-bancara si/sau de asigurari si reasigurari;
  2. sa nu fie membri ai vreunui partid politic pe perioada exercitarii mandatului;
  3. sa nu exercite o alta profesie sau sa nu ocupe o functie publica sau privata, cu exceptia activitatii didactice in invatamantul superior;
  4. sa nu fie membri in Consiliile de Administratie sau in Comisiile de Cenzori ale persoanelor juridice, subiecte ale supravegherii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, sau actionari semnificativi ai acestora;
  5. sa nu fi fost declarati faliti sau sa nu fi facut parte din conducerea unei societati de asigurare sau financiar-bancare, care, sub orice forma, si-a incetat activitatea si nu si-a respectat obligatiile fata de terti;
  6. sa nu aiba cazier judiciar.

Calitatea de membru al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor inceteaza in urmatoarele situatii:

  1. la expirarea termenului pentru care a fost numit;
  2. prin demisie;
  3. prin revocarea de catre Parlament;
  4. la aparitia unei incompatibilitati sau a unui impediment dintre cele prevazute ;
  5. prin inlocuire.

Misiune

Misiunea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor este de a pune in aplicare legisla ia din domeniul asigurarilor impartial, cu onestitate si promptitudine; de a proteja, in temeiul legii, consumatorii de produse de asigurari; de a incuraja formarea unei piete sanatoase a asigurarilor; de a promova necesitatea unei mai bune serviri a interesului public.

In acest scop, vor fi impuse si respectate cele mai inalte standarde de etica, profesionale si de calitate a muncii in toate relatiile, formale si informale, cu persoanele, agentiiles i companiile asupra carora au efecte politicile si actiunile Comisiei.

Atributii si competente

Toate activitatile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in domeniul asigurarilor, au ca baza legala Legea nr.32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si toate normele si hotararile date in aplicarea acestei legi de catre Comisie. Prin Ordonanta de Urgenta nr.201/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.113/2006, titlul Legii nr.32/2000 a fost modificat, devenind "Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor".

Pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor adopta avize, norme, decizii si circulare, sub semnatura presedintelui, dupa deliberare in sedinte. Normele sunt puse in aplicare prin ordin al presedintelui.

Potrivit legii, Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor delibereaza valabil in prezenta a cel putin 4 dintre membrii sai, incluzand presedintele sau, in absenta acestuia, unul dintre vicepresedinti.

Hotararile sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti, iar in caz de balotaj, votul presedintelui sau, in absenta acestuia, cel al vicepresedintelui care conduce dezbaterile este decisiv.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor consulta colegiul alcatuit din reprezentantii asociatiilor profesionale ale operatorilor de pe piata de asigurari.

Comisia se finanteaza din resurse proprii, iar veniturile membrilor Consiliului si ale personalului de conducere si executiv sunt echivalente veniturilor realizate pe posturi similare din piata de asigurari (art.4 alin.30 din Legea nr.32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare). Bugetul CSA este auditat in conformitate cu prevederile legale.

In conformitate cu prevederile legale, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are ca atributii, in principal, urmatoarele:[9]

elaboreaza si/sau avizeaza proiectele de acte normative care privesc domeniul asigurarilor sau care au implicatii asupra acestui domeniu, inclusiv reglementarile contabile specifice domeniului asigurarilor, dupa consultarea cu asociatiile profesionale ale operatorilor din asigurari, iar in ceea ce priveste reglementarile contabile, si dupa avizul/informarea, dupa caz, potrivit legii, a Ministerului Finantelor Publice; de asemenea, avizeaza obligatoriu toate actele administrative individuale care au legatura cu activitatea de asigurare;

autorizeaza asiguratorii, reasiguratorii si brokerii de asigurare si/sau de reasigurare sa desfasoare activitate de asigurare, reasigurare, respectiv intermediere in asigurari si/sau in reasigurari, dupa caz, si aproba orice modificare a documentelor sau conditiilor pe baza carora s-a acordat aceasta autorizare;

aproba, in vederea acordarii avizului prealabil pentru inregistrarea ca asigurator sau reasigurator, actionarii, directi si/sau indirecti, in baza prevederilor normelor emise in aplicarea legii;

autorizeaza practicarea asigurarilor obligatorii stabilite prin lege si incaseaza ca venituri proprii o contributie procentuala din valoarea primelor brute incasate, aferente asigurarilor respective, in vederea exercitarii supravegherii si controlului activitatii de asigurari obligatorii;

aproba si, dupa caz, retrage aprobarea, in conditiile legislatiei in vigoare si ale normelor emise in aplicarea acesteia, pentru persoanele semnificative ale asiguratorilor, reasiguratorilor, brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare si avizeaza si, dupa caz, retrage avizul, pentru membrii Consiliului director al Fondului de protectie a victimelor strazii;

aproba divizarea sau fuzionarea unui asigurator/reasigurator/broker de asigurare si/sau de reasigurare autorizat in Romania, in conditiile prezentei legi si ale normelor emise in aplicarea acesteia. Aprobarea se da, de la data depunerii documentatiei complete, in termen de 90 de zile pentru asiguratori/reasiguratori si in termen de 45 de zile pentru brokerii de asigurare si/sau de reasigurare;

aproba transferul de portofoliu, inclusiv pentru sucursalele societatilor de asigurare din Romania, aflate pe teritoriul altor state membre, catre un alt asigurator roman sau catre un alt asigurator ori o sucursala stabilita pe teritoriul Uniunii Europene, dupa consultarea autoritatii competente a statului membru al sucursalei, precum si pentru sucursalele din Romania ale asiguratorilor cu sediul social in afara Uniunii Europene, in conditiile prezentei legi si ale normelor emise in aplicarea acesteia;

aproba, la cererea asiguratorilor, reasiguratorilor si brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, limitarea, suspendarea sau, dupa caz, incetarea activitatii, dupa verificarea situatiei financiare a acestora;

supravegheaza situatia financiara a asiguratorilor/reasiguratorilor/brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, precum si activitatea altor intermediari in asigurari si/sau in reasigurari, persoane fizice sau juridice, conform prevederilor prezentei legi si ale normelor emise in aplicarea acesteia, inclusiv a sucursalelor acestora stabilite pe teritoriul altor state membre, in conformitate cu dreptul de stabilire, dupa consultarea autoritatii competente a statului membru al sucursalei;

in vederea aplicarii principiilor de supraveghere prudentiala si preventiva, exercita un control permanent asupra activitatii asiguratorilor, reasiguratorilor si a brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare prin analiza si evaluarea, prin directiile de specialitate la sediul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, a informatiilor cuprinse in rapoartele, informarile si documentele transmise acesteia in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale normelor emise in aplicarea acesteia, precum si in conformitate cu avizele si deciziile emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

in vederea protejarii intereselor asiguratilor si a potentialilor asigurati, efectueaza controale periodice sau inopinate la sediile asiguratorilor, reasiguratorilor si ale intermediarilor in asigurari si/sau in reasigurari, persoane juridice, face investigatii detaliate privind conditiile de desfasurare a activitatii de catre acestia, intre altele prin colectarea de informatii si solicitarea de documente privind activitatea lor;

in vederea asigurarii unei pregatiri profesionale unitare a persoanelor care lucreaza in domeniul asigurarilor, aproba, in conformitate cu prevederile prezentei legi si ale normelor emise in aplicarea acesteia si prin hotarari adoptate de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, programa cursurilor si tematica examenelor de absolvire pentru entitatile care organizeaza astfel de cursuri de calificare, pregatire si perfectionare profesionala, postliceala sau postuniversitara, inclusiv pentru profesia de actuar, cu exceptia institutiilor de invatamant superior acreditate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, precum si cerintele minime de abilitare a lectorilor pentru aceste cursuri;

asigura o supraveghere suplimentara, potrivit modalitatilor prevazute in norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, a urmatoarelor entitati:

1. orice societate de asigurare care este o societate participativa in cel putin o societate de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat tert;

2. orice societate de asigurare a carei societate-mama este, dupa caz, un holding de asigurare, o societate de reasigurare sau o societate de asigurare dintr-un stat tert;
3. orice societate de asigurare a carei societate-mama este un holding mixt de asigurare;

solicita prezentarea de informatii si documente, inclusiv cu caracter statistic, referitoare la activitatea de asigurare, managementul acestei activitati si conducerea executiva a acesteia, atat de la asiguratori, reasiguratori, intermediari in asigurari si/sau in reasigurari, cat si de la oricare alta persoana, fizica sau juridica, care are legatura directa ori indirecta cu activitatea acestora, inclusiv informatii referitoare la bazele tehnice utilizate pentru calculul primelor de asigurare si al rezervelor tehnice;

ia masurile necesare pentru ca activitatea de asigurare sa fie gestionata cu respectarea normelor prudentiale specifice;

aplica masurile prevazute de lege privind redresarea financiara, reorganizarea sau, dupa caz, falimentul asiguratorilor si reasiguratorilor, precum si a/al sucursalelor si filialelor acestora;

indeplineste calitatea de administrator al Fondului de garantare;

aplica masurile de sanctionare prevazute de lege, inclusiv in legatura cu exercitarea unei influente directe sau indirecte, care este incompatibila cu principiile de conducere prudentiala a activitatii asiguratorilor, stabilite prin norme emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

primeste si raspunde la toate sesizarile si reclamatiile privind activitatea asiguratorilor, reasiguratorilor si intermediarilor in asigurari si/sau in reasigurari;

participa, in calitate de membru, la comitetele sau organismele specifice domeniului asigurarilor de pe langa Comisia Europeana, la asociatiile internationale ale autoritatilor de supraveghere in asigurari si reprezinta Romania la conferinte si intalniri internationale;

informeaza autoritatile competente din statele membre pe teritoriul carora sunt sucursale ale asiguratorilor, reasiguratorilor, brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare ori a agentilor de asigurare romani sau unde se presteaza de catre acestia servicii, despre orice masuri sanctionatorii luate impotriva acestora, inclusiv despre retragerea autorizatiei de functionare;

deschide si mentine Registrul asiguratorilor, reasiguratorilor si intermediarilor in asigurari si/sau in reasigurari;

indeplineste alte atributii prevazute de lege

Relatii de colaborare externe

CSA - membru cu drepturi depline al CEIOPS

Din 2007, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este membru cu drepturi depline al Comitetului European al Supraveghetorilor din Asigurari si Pensii Ocupationale (CEIOPS).

Calitatea de membru presupune atat aducerea contributiei financiare pentru sustinerea activitatii acestui organism, cat si participarea regulata si o contributie activa a reprezentantilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, la toate dezbaterile organizate in cadrul CEIOPS, unde vor expune punctul oficial de vedere al Romaniei, in domeniul asigurarilor, cu privire la aspectele luate in discutie.

Acest statut i-a fost recunoscut CSA in cadrul primei intalniri din 2007 a membrilor CEIOPS, care a avut loc in perioada 12-13 martie 2007, la Frankfurt, Germania, ca urmare a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Totodata, a fost stabilita si ponderea voturilor pentru noile tari membre, Romaniei fiindu-i alocate 14 voturi. Conform noului clasament al ponderii voturilor alocate, Romania se situeaza intre primele 7 state membre, intre Polonia si Spania - care au cate 27 de voturi fiecare si respectiv Olanda cu 13 voturi alocate.

Pentru adoptarea unei rezolutii CEIOPS este nevoie de o majoritate de cel putin 255 de voturi din maximum de 345 de voturi.

In calitate de membru cu drepturi depline, CSA a participat in cursul anului 2007 atat la intalnirile Membrilor CEIOPS, cat si la Comitetele si grupurile de lucru CEIOPS. In cadrul acestora, reprezentantii CSA au prezentat puncte de vedere clare si argumentate, care au fost apreciate si luate in considerare de celelalte state membre, reprezentate la grupurile de lucru.

CSA - membru cu drepturi depline al IAIS

Cu ocazia celei de-a 8-a Conferin e a International Association of Insurance Supervisors (I.A.I.S.), care a avut loc la Bonn in septembrie 2001, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a devenit membru deplin al I.A.I.S. In aceasta calitate, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor si-a intensificat actiunile in aplicarea celor 28 de principii de baza in asigurari elaborate de I.A.I.S., printre care si cel referior la controlul la sediu.

Obiectivele, procedura si organizarea unei actiuni de control de catre autoritatea de supraveghere sunt cuprinse in Standardul I.A.I.S. privind controlul la sediu.

Strategia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor se circumscrie celor doua scopuri majore pe care le are: apararea drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii finaciare a sectorului asigurarilor. Integrata in sistemul mondial al supraveghetorilor in asigurari, prin afilierea la I.A.I.S., Comisia de Supraveghere a Asigurarilor urmareste intotdeauna preluarea celor mai bune practici in domeniu si intensificarea continua a actiunilor menite sa asigure o protectie eficienta a intereselor asiguratilor.

Consiliul CSA a aprobat Strategia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor pentru perioada 2007 - 2011 care are drept obiectiv general consolidarea si dezvoltarea pietei asigurarilor din Romania, precum si cresterea rolului CSA pe plan national si european, prin valorificarea maxima a calitatii de stat membru al Uniunii Europene.

Strategia pe termen scurt si mediu a CSA

Strategia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor se circumscrie celor doua scopuri majore pe care le are: apararea drepturilor asiguratilor si promovarea stabilitatii finaciare a sectorului asigurarilor.



Avand in vedere faptul ca, in ceea ce priveste legislatia primara specifica domeniului asigurarilor, anul 2005 a marcat finalizarea procesului de transpunere a acquis-ului comunitar, actiunile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor vor fi indreptate in perioada urmatoare spre completarea cadrului legal secundar, dar mai ales spre implementarea si verificarea modului de aplicare a prevederilor legale nou introduse sau modificate.

Principalele obiective urmarite a fi atinse in cadrul strategiei pe termen scurt si mediu a Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, actualizate la finele anului 2005, sunt orientate in urmatoarele patru directii.

I. Adaptarea si completarea legislatiei secundare ca urmare a modificarilor aduse legislatiei primare specifice domeniului asigurarilor, precum si implementarea acestora

Comparativ cu realizarile de pana la sfarsitul anului 2005, pentru perioada urmatoare Comisia de Supraveghere a Asigurarilor are in vedere atingerea urmatoarelor obiective:

  • adoptarea prevederilor standardului contabil international IFRS 4 - contracte de asigurare -termen mediu;
  • elaborarea normelor necesare urmare a modificarilor si completarilor aduse legislatiei primare, referitoare la: principiile programului de reasigurare, procedurile de avizare, constatare si solutionare a daunelor, procedurile de primire si solutionare a reclamatiilor, forma si continutul Registrului agentilor de asigurare, forma si continutul Jurnalului asistentilor in brokeraj, bancassurance, forma si continutul raportului actuarial anual, Registrul actuarilor, informatiile continute in raportul anual publicat de asiguratori, calificarea si perfectionarea intermediarilor in asigurari si/sau reasigurari, avizarea entitatilor care organizeaza cursuri de calificare, pregatire si perfectionare profesionala, etc. - termen scurt;
  • corelarea legislatiei secundare privind autorizarea asiguratorilor si criteriile pentru aprobarea actionarilor semnificativi si a persoanelor semnificative ale asiguratorilor cu ultimele amendamente aduse legislatiei primare - termen scurt;

II. Intarirea capacitatii institutionale de supraveghere prudentiala si control, pentru protejarea intereselor asiguratilor si potentialilor asigurati, prin:

  • continuarea specializarii personalului propriu prin actiuni si programe initiate impreuna cu institutii din Romania, precum si participarea acestuia la cursurile si seminariile organizate pe plan international - permanent;
  • imbunatatirea manualului intern cuprinzand principiile, practici de control si obiectivele inspectiilor la sediu, in contextul trecerii de la conceptul de control privind conformitatea la cel de evaluare si analiza a managementului riscului - termen scurt;
  • participarea activa la lucrarile International Association of Insurance Supervisors (IAIS) a specialistilor desemnati ca reprezentanti ai Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor in cadrul a 7 subcomitete ale acestei asociatii - permanent;
  • crearea unui sistem modern de standardizare, conservare si arhivare a documentelor, in vederea eficientizarii activitatii de supraveghere si control - termen mediu;

III. Supravegherea neutra si preventiva a asiguratorilor si a brokerilor de asigurare si/sau de reasigurare, scop in care se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:

  • implementarea unui sistem de indicatori de avertizare timpurie, care sa permita eficientizarea activitatii de supraveghere prudentiala de la sediul CSA prin monitorizarea expunerii la risc a societatilor de asigurare - termen scurt;
  • evaluarea calitativa a managementului de risc la nivelul societatilor de asigurare si a corespondentei intre strategia stabilita si rezultatele obtinute - termen mediu;
  • amendarea tematicii de control la societatile de asigurare astfel incat evaluarea riscurilor sa fie reanalizata in functie de clasele de asigurari practicate - termen scurt;
  • stabilirea unor metodologii privind supravegherea suplimentara a grupurilor de asiguratori - termen scurt;
  • verificarea alinierii societatilor de asigurare la prevederile legale privind actualizarea capitalului social - termen scurt;
  • verificarea modului in care societatile de asigurare compozite implementeaza prevederile legale referitoare la separarea managementului si a evidentei activitatii pe cele doua categorii de asigurare - termen scurt;
  • monitorizarea implementarii procedurilor de control intern, anti-frauda si de prevenire si combatere a spalarii banilor - permanent;
  • incheierea de memorandumuri de colaborare cu toate autoritatile de supraveghere similare din statele membre, precum si din statele terte care au societati de asigurare in Romania - permanent;
  • continuarea colaborarii cu autoritatile si institutiile din Romania cu care au fost deja incheiate protocoale, precum si incheierea de noi protocoale cu alte institutii ale statului cu atributii in activitatea de reglementare si supraveghere, in vederea schimbului de informatii referitoare la segmentele reglementate si supravegheate de respectivele entitati - permanent;

IV. Protectia consumatorilor si cresterea transparentei pietei

  • extinderea tipurilor de informatii stocate in baza de date CEDAM privind asigurarea obligatorie de raspundere civila auto si dezvoltarea mecanismelor necesare implementarii in viitor a sistemului bonus-malus - termen mediu;
  • operationalizarea Organismului de compensare si a centrului de informare in conformitate cu prevederile Directivei 2000/26/CE - termen scurt;
  • completarea cu informatii utile a registrului public al asiguratorilor, reasiguratorilor si intermediarilor in asigurari si/sau in reasigurari, in format electronic - permanent;
  • cresterea gradului de pregatire si perfectionare profesionala a persoanelor angajate in domeniul asigurarilor si inregistrarea agentilor de asigurare, ceea ce va avea ca efect cresterea calitatii serviciilor prestate si informatiilor furnizate consumatorilor de produse de asigurare;

Efectuarea de controale la societatile de asigurare

In decursul anului 2006, Directia Generala Supraveghere si Control si-a desfasurat activitatea in conformitate cu:

prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare;

programul privind activitatea de control in anul 2006, aprobat de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor;

propunerile inaintate de Directia Generala Juridica si directiile de specialitate din cadrul CSA , responsabile cu supravegherea prudentiala pe baza de raportari financiare, respectiv cu activitate de autorizare.

Toate actiunile de control s-au efectuat in conformitate cu hotararile Consiliului CSA, iar principalele elemente tematice verificate au fost:[10]

capitalul social si structura actionariatului;

verificarea activitatii societatii (obiectul de activitate, clasele de asigurari aprobate, contractele de reasigurare, evidenta litigiilor);

situatia financiara a soecietatilor (coeficientul de lichiditate, acoperirea rezervelor tehnice nete cu active admise);

modul de efectuare a platii despagubirilor;

fructificarea rezervelor tehnice (modul de investire si fructificare a capitalului social si a rezervelor tehnice);

verificarea rapoartelor/raportarilor transmise CSA conform reglementarilor legale;

modul de aplicare a actelor normative referitoare la activitatea de asigurare de raspundere civila a autovehiculelor.

I. Controale efectuate la societatile de asigurare

In anul 2006, au fost finalizate 27 de actiuni de control la societatile de asiguare din care 5 actiuni de control periodic si 22 de actiuni de control inopinat.

Masurile dispuse de catre Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare au grupat societatile astfel:

A.    Societati de asigurare la care, in urma controalelor efectuate, s-a dispus deschiderea procedurii de redresare financiara.

B.    Societati de asigurare care au fost sanctionate cu avertisment scris sau cu amenda contraventionala.

II. Controale efectuate in colaborare cu organele de Politie Rutiera

In vederea protejarii asiguratilor si potentialilor asigurati, CSA - prin Directia Generala de Supraveghere si Control, in calitate de coordonator, impreuna cu directiile de specialitate si organele de Politie Rutiera au efectuat, in perioada iulie - octombrie 2006, actiuni de verificare si control care au avut drept scop stoparea activitatii de contractare a asigurarilor obligatorii RCA in spatii deschise, neamenajate corespunzator pentru acest gen de activitate (in autovehicule parcate pe trotuare/carosabil si la puncte de lucru ambulante). Aceste actiuni s-au finalizat cu sanctiuni - avertisment scris si/sau amenda.

III. Controale efectuate la brokerii de asigurare

In cursul anului 2006, Directia Generala Supraveghere si Control a finalizat 37 de actiuni de control la brokerii de asigurare, precum si la un agent de asigurare - persoana juridica, din 24 au fost actiuni de control periodic si 13 actiuni de control inopinat.

In urma controalelor efectuate au fost aplicate sanctiuni cu avertisment scris, amenzi contraventionale, interzicerea temporara a activitatii si retragerea autorizatiei de functionare pentru reportari financiare nedepuse la termen, nerespectarea prevederilor Ordinului comun nr. 2328/2390/2001, privind aprobarea Reglementarilor contabile specifice domeniului asigurarilor, armonizate cu Directivele europene si Standardele internationale de contabilitate, ale Normelor privind informatiile si documentele cerute pentru autorizarea brokerilor de asigurari.

Concluzii

Sectorul asigurarilor prezinta conotatii economice complexe ce implica nu doar persoanele asigurate ci intrega societate

In Romania, aceasta activitate de asigurari s-a desfasurat intr-un cadru legislativ marcat de neconcordante semnificative fata de sistemul international, iar societatile de asigurari au fost nevoite sa rezolve problemele de castigare a sectorelor de piata, cat si pe cele generate de fructificare prudenta, in conditiile unei piete de capital putin dezvoltate si instabile, a resurselor atrase. In context macroeconomic, reforma asigurarilor nu a putut depasi substantial stadiul reformei la nivelul intregii economii.

O concluzie importanta este ca piata asigurarilor din tara noastra s-a extins continuu, dupa 1989 pana in prezent, s-a diversificat si a produs efecte utile asupra economiei. Astfel, s-a multiplicat numarul societatilor de asigurari si reasigurari, au fost create numeroase societati de intermediere, a sporit volumul capitalului social investit in acesta ramura, inclusiv a celui de provenienta straina; s-a largit sfera "produselor" oferite de asiguratori clientilor lor, persoane fizice si juridice; au fost create noi sucursale si agentii ale societatilor de asigurari si reasigurari si s-au inregistrat progrese in actiunea de modernizare a celor existente.

Toate acestea au facut posibila crearea de noi locuri de munca, mai ales pentru specialisti cu calificare superioara si medie. A crescut an de an volumul total al primelor incasate (in expresie reala), ca si cel al indemnizatiilor acordate in urma riscurilor inregistrate, ceea ce a oferit posibilitati din ce in ce mai mari de acoperire a daunelor suferite de asigurati. A sporit volumul rezervelor de prime si de daune constituite de societatile de asigurari si reasigurari, ceea ce a contribuit la cresterea gradului de participare a acestora la formarea capitalurilor de imprumut.

Se observa o anumita crestere a interesului unei categorii de persoane fizice, ca si al unor agenti economici, pentru incheierea de asigurari, mai ales de bunuri (autovehicule, incendiu) si mai putin de persoane.

Este adevarat ca dezvoltarea asigurarilor nu este conditionata numai de sporirea capitalului societatilor respective, ci, mai ales, de imbunatatirea evolutiei de ansamblu a economiei. Macrostabilizarea economica, restructurarea si retehnologizarea intreprinderilor, cresterea profitabilitatii acestora, imbunatatirea conditiilor de trai ale populatiei si reluarea cresterii economice constituie premise materiale ale impulsionarii asigurarilor. La randul lor, asigurarile pot contribui la revigorarea economiei reale, la progresul social- economic al tarii si la imbunatatirea calitatii vietii in general.

La randul lor, in Romania, autoritatile publice competente au datoria sa completeze si sa perfectioneze cadrul legislativ existent si sa-l armonizeze cu cel comunitar, mai ales in ceea ce priveste starea de solvabilitate a societatilor, gradul de lichiditate al acestora, constituirea rezervelor de prime si de daune, disciplina financiara si cea contractuala.

In tarile dezvoltate, asigurarile au devenit o importanta ramura a economiei nationale, deoarece: prin valoarea adaugata in societatile de asigurare, de intermediere si alte prestari de servicii inrudite participa la sporirea produsului intern brut; ofera locuri de munca unui numar mare de persoane, care realizeaza o productivitate a muncii mai mare decat media pe economie; participa la oferta de capital de imprumut pe piata financiara, cu resurse banesti pe care le pun la dispozitia bancilor, agentilor economici sau autoritatilor publice; prin indemnizatia pe care o acorda asiguratilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate de riscurile asigurate si, in felul acesta accelereaza procesul de productie.

In ce priveste piata romaneasca a asigurarilor, rezultatele obtinute sunt o consecinta a lipsei unei strategii de dezvoltare a economiei si a unui management ineficient. Lipsa unor institutii de pregatire a personalului din domeniu este o alta carenta, care se reflecta in calitatea serviciilor oferite de asiguratori si in perspectivele de dezvoltare a domeniului.

Pana in acest moment, s-ar putea spune ca asigurarile s-au dezvoltat oarecum impotriva mediului economic romanesc. Intr-o piata in care aproape ca nu exista resurse pentru investitii, in care populatia castiga mai putin decat necesarul pentru a trai decent, intr-o economie in care companiile sunt datoare vandute, decapitalizate si dezinteresate de ceea ce inseamna nevoia de protectie, asigurarile au reprezentat unul dintre cele mai dinamice domenii.

Bibliografie

v    Alexa Constantin, Ciurel Violeta - "Asigurari si reasigurari in comertul international", Ed. ALL, Bucuresti, 2003

v    Bistriceanu, Gheorhe D., "Sistemul asigurarilor din Romania", Editura Economica, Bucuresti, 2002;

v    Ciurel Violeta - "Asigurari si reasigurari - abordari teoretice si practici internationale", Ed. Expert 2002

v    Coana, Florin Ion, "Asigurari financiare si maritime. Aspecte interne si internationale", Editura Mirton, Timisoara, 2003;

v    Constantinescu Dan Anghel, Dobrin Marinica - "Introducere in asigurari", Ed. Tehnica, Bucuresti 2003

v    Galiceanu, Ion, "Asigurari", Reprografia Universitatii din Craiova, Craiova, 1994;

v    Seulean, Victoria, s.a. "Asigurari comerciale"(volum 1), Editura Mirton, Timisoara, 2007;

v    Vacarel I., Bercea F. - "Asigurari - Reasigurari", Editura Expert, Bucuresti, 2002

Alte surse:

v    www.csa-isc.ro

v    Raport privind activitatea desfasurata si evolutia pietei de asigurari in anul 2006



Constantinescu Dan Anghel, Dobrin Marinica - Introducere in asigurari, Ed. Tehnica, Bucuresti 2003;

Vacarel I., Bercea F. - Asigurari - Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 2002 pag. 34

Ciurel Violeta - Asigurari si reasigurari - abordari teoretice si practici internationale, Ed. Expert 2002

Bercea F., Vacarel I., op. cit., pag. 44

Alexa Constantin, Ciurel Violeta - Asigurari si reasigurari in comertul international, Ed. ALL, Bucuresti, 2003

Vacarel I., Bercea F. - Asigurari - Reasigurari, Editura Expert, Bucuresti, 2002

Seulean, Victoria, s.a. "Asigurari comerciale"(volum 1), Editura Mirton, Timisoara, 2007, pag. 107

Galiceanu, Ion, "Asigurari", Reprografia Universitatii din Craiova, Craiova, 1994, pag. 58

Raport privind activitatea desfasurata si evolutia pietei de asigurari in anul 2006, pag. 24








Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate