Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Idei bun pentru succesul afacerii tale.producerea de hrana, vegetala si animala, fibre, cultivarea plantelor, cresterea animalelor




Afaceri Agricultura Economie Management Marketing Protectia muncii
Transporturi

Asigurari


Index » business » » afaceri » Asigurari
ACTIVITATEA SOCIETATILOR DE ASIGURARE DIN ROMANIA -ANALIZA COMPARATIVA


ACTIVITATEA SOCIETATILOR DE ASIGURARE DIN ROMANIA -ANALIZA COMPARATIVA




UNIVERSITATEA ROMANO-AMERICANA

FACULTATEA DE RELATII COMERCIALE FINANCIAR BANCARE INTERNE SI INTERNATIONALE




ACTIVITATEA SOCIETATILOR DE ASIGURARE DIN ROMANIA

-ANALIZǍ COMPARATIVǍ-

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL DE ASIGURARE

Asigurarea este o operatie financiara, decurgand dintr-un contract sau dintr-o obligatie prevazuta de lege, prin care asiguratorul se obliga ca in schimbul unei sume primite periodic sa despagubeasca pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le-ar suferi in urma unor intamplari independente de vointa lui.

Oricine are nevoie de protectie, indiferent daca ne gandim la persoane fizice sau la persoane juridice. In timpul unei vieti intregi se acumuleaza o serie de bunuri, de valori agonisite cu multa truda care pot disparea intr-o clipa in urma unui incendiu, unui cutremur, unui furt sau a unui alt motiv.

De multe ori, pierderea financiara rezultata nu poate fi compensata prin alta cale decat prin ASIGURARE.

In acelasi timp, integritatea fizica, sanatatea, capacitatea de munca pot fi si ele afectate, ducand la imposibilitatea desfasurarii unei activitati ceea ce conduce la lipsa unui venit.

Pentru prevenirea unor astfel de cazuri se apeleaza de obicei tot la asigurare. De asemenea asigurarea de viata se incheie din nevoia fiecaruia de a asigura protectia financiara a familiei in cazul decesului persoanei asigurate.

Ca persoane juridice, nevoile de asigurare sunt asemanatoare cu cele ale persoanelor fizice dar presupun o dimensiune mai mare.

Grupul vanzatorilor de asigurari si reasigurari cuprinde companii de asigurare, respectiv reasigurare, care accepta riscuri in asigurare/reasigurare in schimbul primelor de asigurare/reasigurare devenind astfel asiguratori/reasiguratori. Se constata astfel ca pe majoritatea pietelor nationale si internationale functioneaza un numar diferit de companii autohtone si straine.

1.1. Structura si dimensiunea pietei asigurarilor din Romania

Pana la acest moment al dezvoltarii pietei romanesti a asigurarilor C.S.A. a acordat companiilor de asigurari autorizatii pentru practicarea urmatoarelor clase de asigurari:

I. Clase de asigurari generale

a. Asigurari de accidente si boala, inclusiv accidente de munca si boli profesionale, pentru care se pot acorda atat despagubiri financiare, in natura sau mixte (financiare si in natura), cat si despagubiri pentru vatamari corporale suferite de persoane in timpul transportului;

b. Asigurari de sanatate, pentru care se pot acorda atat despagubiri financiare sau in natura, cat si mixte (financiare si in natura);

c. Asigurari de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare, care acopera orice dauna suferita de vehiculele terestre, cu motor si altele decat cele cu motor;

d. Asigurari de mijloace de transport feroviar, care acopera orice dauna suferita de vehiculele ce se deplaseaza sau transporta marfuri ori persoane pe cale ferata;

e. Asigurari de mijloace de transport aerian, care acopera orice dauna suferita de vehicule aeriene care se deplaseaza sau transporta marfuri ori persoane pe linie aeriana;

f. Asigurari de mijloace de transport naval, care acopera orice dauna suferita de vehiculele maritime, fluviale, lacustre sau pentru canale navigabile, construite, amenajate si echipate pentru a pluti, a se deplasa, a transporta marfuri sau persoane, precum si pentru a executa lucrari tehnice;

g. Asigurari de bunuri in tranzit, inclusiv marfuri transportate, bagaje si orice alte bunuri, care acopera orice dauna suferita de bunurile in tranzit sau de bagaje, oricare ar fi mijlocul de transport;

h. Asigurari de incendiu si calamitati naturale, care acopera orice dauna partiala sau totala cauzata proprietatilor si bunurilor, cauzata de incendiu, cutremur, inundatie, alte calamitati naturale etc.;

i. Alte asigurari de daune la proprietati, asigurari care acopera orice dauna partiala sau totala suferita de proprietati sau bunuri, cauzata de grindina sau inghet si de alte evenimente;

j. Asigurari de raspundere civila pentru autovehicule, care se refera atat la asigurarea obligatorie de raspundere civila, interna, pentru pagube produse tertilor prin accidente de autovehicule, cat si la asigurarea de raspundere civila auto, externa, carte verde, care acopera orice raspundere rezultata din producerea unor prejudicii produse unor terte persoane din utilizarea autovehiculelor, inclusiv raspunderea transportatorului;

k. Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport aerian, prin care se acopera orice raspundere rezultata prin producerea unor prejudicii produse unor terte persoane prin utilizarea mijloacelor de transport aerian, inclusiv raspunderea transportatorului;

l. Asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport naval, destinate acoperirii oricarei raspunderi rezultate prin producerea unor prejudicii produse unor terte persoane prin utilizarea mijloacelor de transport maritim, fluvial, lacustru sau pe canale navigabile, inclusiv raspunderea transportatorului;

m. Asigurari de raspundere civila generala, care acopera orice raspundere rezultata prin producerea unor prejudicii produse unor terte persoane;

n. Asigurari de credite si garantii, care au ca obiect acoperirea riscurilor de insolvabilitate generala, de credit de export, de vanzare in rate, de credit ipotecar, de credit agricol, precum si de garantii directe sau indirecte;

o. Asigurari de pierderi financiare, care acopera riscuri de pierderi din: utilizare, insuficienta veniturilor, pierderi cauzate de timpul nefavorabil, pierderi din beneficii, cheltuieli comerciale neprevazute, mentinerea cheltuielilor generale, pierderea valorii de piata, pierderi de renta sau alte venituri, pierderi comerciale indirecte, altele decat cele mentionate mai sus, precum si pierderi necomerciale sau alte pierderi financiare;

p. Asigurari de protectie juridica, care au ca obiect suportarea cheltuielilor cu procedura judiciara si oferirea altor servicii care decurg din acoperirea asigurarii, cum ar fi: recuperarea pagubei suferite de asigurat printr-o procedura civila sau penala, apararea ori reprezentarea asiguratului intr-o procedura penala, administrativa sau impotriva unei reclamatii indreptate impotriva acestuia;

q. Asigurari de asistenta turistica, prin care se acopera riscul de asistenta oferita persoanelor aflate in dificultate in cursul unor deplasari sau al unei absente de la domiciliu sau de la locul resedintei permanente.

II. Clase de asigurari de viata

Asigurari de viata

a).1. Asigurari de viata: asigurarea de supravietuire;

a).2. Asigurari de viata: asigurarea de deces;

a).3. Asigurari de viata: asigurarea mixta de viata;

b). Anuitati;

c). Asigurari de viata suplimentare, care cuprind: asigurari de vatamari corporale din accidente, asigurari de incapacitate de munca cauzata de un accident, asigurari de deces rezultat dintr-un accident;

Asigurari de casatorie si de nastere;

Asigurari de viata legate de investitii, pentru care expunerea la riscul de investitii este transferata asiguratului;

Asigurari permanente de sanatate, administrate la fel ca asigurarile de viata;

Asigurari de capitalizare, care cuprind: asigurari de viata cu prima unica, asigurari de viata cu prima esalonata.

1.2. Tipuri de societati de asigurare

Dupa apartenenta capitalului social si dupa forma de organizare se disting urmatoarele categorii de societati de asigurare:

Societatile de capital. Societatile de capital sunt constituite pentru a obtine profit pentru proprietari si includ:

Societatile comerciale pe actiuni si cu raspundere limitata. Societatile comerciale de asigurare, indiferent de forma de proprietate, isi desfasoara activitatea potrivit legii, urmarind realizarea de profit. Aceste societati sunt obligate sa respecte prevederile legale referitoare la marimea capitalului social minim subscris si varsat, marimea obligatiilor pe care si le pot asuma, rezervele de prime si/sau de daune pe care trebuie sa le constituie etc.

Sindicatele Lloyd's. Sindicatele Lloyd's au o mare importanta pe pietele internationale, in general, si pe piata Londrei, in special. Lloyd's of London nu este o societate de asigurari, este o piata. Ea este cea mai importanta si mai reprezentativa piata de asigurare din lume, tranzactionand un volum impresionant de asigurari si reasigurari, exprimat in miliarde de dolari anual. Sindicatele Lloyd's au ca membri persoane fizice si juridice care raspund pentru riscurile asumate de catre subscriitori in numele lor.

Bursele de asigurari. La fel ca si sindicatele Lloyd's, aceste burse apar ca adevarate piete. Fiecare asigurare sau reasigurare achizitionata la bursa este subscrisa de catre membrii acesteia. Membrii pot fi persoane fizice, asociatii sau corporatii.

Societatile cooperative. Spre deosebire de societatile de capital, societatile cooperative nu sunt constituite, in principal, pentru a obtine profit. De regula, proprietarii acestora sunt detinatorii de polite care primesc acoperire prin asigurare la preturi minime. Societatile cooperative includ:

Asociatiile mutuale. Asociatiile mutuale reprezinta o forma de asociere a mai multor persoane care contribuie la crearea fondului de asigurare din care vor fi despagubiti cei care vor suporta pagube.La inceputul activitatii lor, daca fondurile create nu erau suficiente, asociatiilor li se solicitau fonduri suplimentare. In prezent, nu mai exista o regula foarte stricta, fiecare asociatie putand decide singura care este politica adecvata (participarea la profit, aplicarea unor prime reduse, acordarea de bonusuri etc.). In ultimul timp, datorita nevoii de capital, se constata un puternic fenomen de demutualizare a acestora si de transformare a lor in societati comerciale.

Tontinele. Tontinele sunt asociatii constituite pentru o perioada determinata de timp, in decursul careia membrii asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie anuala, care variaza in functie de varsta fiecarui membru. La expirarea termenului pentru care a fost constituita asociatia, suma rezultata din fructificarea cotizatiilor se imparte intre membrii supravietuitori.

Organizatiile de schimb reciproc. Organizatiile de schimb reciproc, denumite si schimburi de asigurari, ca si societatile mutuale, sunt constituite pentru a oferi membrilor lor asigurari la preturi minime. Cu toate acestea, exista diferente importante intre societatile mutuale si organizatiile de schimb reciproc. Atunci cand se cumpara o asigurare de la o societate mutuala, riscul este transferat organizatiei ca entitate individuala. In cazul schimburilor reciproce, riscul este transferat celorlalti membri.

Alte societati cooperative. Exista cateva tipuri 'noi' de societati de asigurare, care au fost constituite cu un scop precis, si anume acela de a face asigurarea disponibila pentru o anumita organizatie sau grup de entitati dintr-un anumit domeniu de activitate, in schimbul unor prime acceptabile.

Organizatiile fratesti. Aceste organizatii seamana cu societatile mutuale, numai ca ele combina rolul de asigurator cu o functie sociala sau de investitii. Acestea subscriu, in principal, asigurari de viata si asigurari medicale.

In ultimii ani au patruns pe piata asigurarilor, sau au inceput sa concureze cu asiguratorii, si alte institutii financiare. In unele state, bancile de economii s-au lansat in afaceri cu asigurari de viata. Acestea actioneaza ca asiguratori, nu ca agenti sau brokeri.

Pool-urile de subscriere. Uneori, asiguratorii sunt pusi in situatia de a accepta expuneri pe care nu pot sa le asigure, deoarece daunele fie au o frecventa prea mare, fie sunt prea mari. Pool-urile sunt constituite pentru a solutiona astfel de situatii, preluand aceste expuneri fie facultativ, fie pentru a satisface anumite cerinte legale.

Un pool este constituit din cativa asiguratori independenti, care coopereaza pentru a asigura riscuri pe care membrii nu sunt dispusi sa le acopere singuri. De exemplu, daunele provocate de un accident la o centrala nucleara mare pot solicita cateva miliarde de dolari pentru raspundere civila si daune materiale. Deoarece nici un asigurator nu este in masura sa acopere singur o asemenea raspundere, pool-urile privind energia nucleara sunt constituite din mai multi asiguratori care acopera daunele produse. In plus, pool-urile se reasigura la alti asiguratori, pentru a-si creste capacitatea de asigurare.

Pool-urile pot functiona ca sindicat, sau prin intermediul reasigurarii. In cazul in care pool-ul functioneaza ca sindicat, acesta va emite o polita mixta, care include toti membrii pool-ului, si specifica partea din asigurare pentru care este responsabil fiecare membru. In cazul acestor polite, asiguratul are o relatie contractuala cu fiecare membru al pool-ului si il poate da in judecata pe fiecare dintre acestia (sau pe toti), atunci cand apar divergente.

Daca pool-ul functioneaza pe baza reasigurarii, un membru al pool-ului emite polita, iar ceilalti membri reasigura o anumita parte din riscul asigurat. In acest caz, asiguratul are o relatie contractuala directa numai cu societatea care a emis polita. Detinatorul politei nu are drepturi legale directe fata de ceilalti membri ai pool-ului si poate sa nu stie ca acestia exista.

Reasiguratorii. Societatile specializate de reasigurare apar, in principal, in calitate de vanzatori, de ofertanti furnizori de reasigurare. Totusi, atunci cand efectueaza afaceri de retrocedare a unei parti din tranzactia initiala de reasigurare, ele apar in calitate de cumparatori de reasigurare, avand la baza aceleasi motive pe care le are asiguratorul direct cand solicita reasigurarea. Retrocedarea se foloseste, cu precadere, in cazul unor riscuri mari, care pot duce la pierderi catastrofale, cum ar fi riscurile naturale (furtuni, cutremure, uragane). De obicei se practica reasigurarea neproportionala, insa o practica frecvent intalnita este si cea a reciprocitatii.

Asiguratorii de stat. Corporatiile de stat de asigurari si reasigurari au o activitate specifica in fiecare tara. Chiar daca sistemul de asigurare sau reasigurare nu este monopol de stat, pot exista totusi diferite reglementari referitoare la anumite obligatii ale companiilor privind asigurarile si reasigurarile. In unele tari care se confrunta cu dificultati economice, apelarea la reasiguratorii internationali este restrictionata, pentru a se pastra rezervele valutare in tara.

Societatile captive in asigurari. Societatile captive in asigurari si reasigurari constituie o categorie aparte a asiguratorilor (a cumparatorilor de reasigurari) si, in acelasi timp, a reasiguratorilor, cunoscand o dezvoltare deosebita in perioada postbelica, strans legata de formarea marilor corporatii industriale si comerciale.

Dictionarul Webster defineste societatile captive ca fiind 'companii detinute sau controlate de o alta companie al caror obiect de activitate este, in primul rand, efectuarea de operatiuni pe piata'. Alti autori le considera ca fiind o forma de 'autoasigurare oficializata' sau ca 'companii de asigurare sau reasigurare detinute sau controlate de o societate, cu alta activitate decat de asigurari, create in principal pentru a asigura sau reasigura riscurile societatii mama sau ale filialelor acesteia'.

Beneficiile financiare reprezinta principalul stimulent in constituirea unei societati captive. Aceste beneficii pot fi substantiale. Un manager de risc dintr-o mare companie de medicamente din SUA a afirmat ca firma sa a economisit aproximativ 25% din primele de asigurare prin crearea unei societati captive.

In mod asemanator, la momentul constituirii sale, in anul 1974, specialistii firmei Levi Strauss & Company au estimat o economie de prime de 10-20% prin folosirea noii societati captive infiintate in Bermuda, Zenith International Insurance Ltd. Economiile nu sunt atat de evidente in perioada in care piata interna este instabila / fluctuanta. Printre avantajele financiare ale unei societati captive se numara scaderea cheltuielilor de acoperire a daunelor, cresterea fluxului monetar etc.

CAPITOLUL 2

ISTORIA ASIGURARILOR IN ROMANIA

Istoria asigurarilor in Romania, a inceput sa fie scrisa anterior anului 1871, prin manifestari ale protectiei pe baze mutuale, ce au aparut in Transilvania inca din secolul al XIV-lea.

In anul 1744 a aparut la Brasov, Casa de Incendiu, organizata prin fuzionarea a mai multe asociatii mutuale.

In anul 1848 ia fiinta Institutul General de Pensii, organizatie ce isi face apartitia tot la Brasov, ca asociatie mutuala care asigura membrilor o pensie anuala.

Dupa tratatul de la Adrianopole din anul 1829, au aparut in Bucuresti, la Iasi si in porturile dunarene, reprezentante ale unor companii straine din Austria, Italia, Anglia si Ungaria. Aceste reprezentante practicau asigurari de transport, de incendiu si asigurari de viata.

Anul 1871 este un an de referinta pentru asigurarile din Romania, prin faptul ca in luna martie, printr-un Inalt Decret Domnesc s-a infiintat prima societate de asigurari romaneasca, DACIA, cu un capital social de 3 milioane lei. In anul 1873, a fost creata a doua societate romaneasca de asigurari, ROMANIA, cu un capital social de 2 milioane lei. Aceste societati romanesti de asigurari, aveau ca membri fondatori si ca membri in consiliile lor de administratie, personaliatati marcante ale scenei politice, economice si sociale din acea vreme. In anul 1881, cele doua societati romanesti de asigurari au fuzionat si au creat o singura societate, DACIA - ROMANIA, care a devenit o societate puternica.

Un an mai tarziu, s-a infiintat, tot de care mari personalitati ale vietii socio-politice si economice, societatea NATIONALA, care avea un capital social de 3 milioane lei.

Urmare a crearii acestor societati de asigurari si a dezvoltatii pietei locale a asigurarilor, rand pe rand reprezentantele companiilor straine de asigurari au inceput sa se retraga, cedandu-si portofoliile societatilor romanesti.

In anul 1897, prin colaborarea cu Banca Marmorosch, a fost intemeiata la Braila, societatea GENERALA, care era specializata in asigurarile pentru transporturi maritime. Compania italiana 'Assicurazioni Generali' din Trieste a participat la subscrierea capitalului societatii GENERALA, ajutand-o pe aeasta sa obtina recunoasterea politelor si cedarea in reasigurare pe pietele internationale de asigurari. Ulterior societatea GENERALA si-a mutat sediul la Bucuresti si si-a diversificat portofoliul, inclusiv in domeniul asigurarilor de viata. In anul 1935, luand in considerare volumul de prime incasate, GENERALA se situa in fruntea societatilor de asigurare din Romania.

In anul 1906, s-a infiintat societatea AGRICOLA, care practica in principal asigurari agricole dar si alte tipuri asigurari si care a fuzionat in anul 1930 cu societatea FONCIERA din Cluj, formand societea AGRICOLA - FONCIERA.

In anul 1911 s-a infiintat societatea PRIMA ARDELEANA, iar in anul 1920 s-a creat societatea STEAUA ROMANIEI care, in anul 1932 a fuzionat cu societatea ANCORA. Compania formata in urma acestei fuziuni, a preluat in anul 1936 portofoliul corespunzator participatiei romanesti la societatea PHOENIX din Viena, care era in lichidare.

In anul 1923, s-a infiinta la Chisinau societatea Vulturul, creata de fostii membri ai sectiunii de asigurari a Centralei Cooperativelor din Basarabia, cu un capital de numai 740 mii lei. In acelasi an (1923) a luat fiinta societatea ASIGURAREA ROMANEASCA, cu un capital de 4 milioane lei si care era specializata in asigurari de viata fara examinare medicala. Rezultatele din primele de asigurare obtinute de societate, au plasat-o in anul 1937 pe locul sase in cadrul societatilor din acea perioda.

Asigurarile practicate de societatile de asigurare pana la inceputul Primului Razboi Mondial, era asigurari de incendiu si asigurari de viata, asigurarile de transport limitandu-se numai la transporturile fluviale, iar asigurarile impotriva grindinei s-au practicat foarte putin timp si la o scara foarte restransa.

Dupa Primul Razboi Mondial, au aparut inca 22 de societati de asigurare, dintre care unele erau succesoare ale societatilor straine de asigurare: STEAUA ROMANIEI care a preluat portofoliu lui MUNCHENER, PRIMA ARDELEANA care a preluat portofoliul lui ERSTE UNGARISCHE si ADRIATICA (societate italiana).

Dupa anul 1927, Guvernul a autorizat infiinatea societatilor straine in Romania, printre care si NORWICH, PHOENIX, STANDARD, SUN.

In anii '30 activitatea economica si activitatea de asigurari, au cunoscut cea mai mare dezvoltare, dezvoltandu-se toate ramurile de asigurari care se practicau pe plan international, numarul societatilor de asigurare variind intre 20 si 24.

Izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial si intrarea Romaniei in razboi, a condus la declinul activitatii de asigurari, astfel societatile engleze CALEDONIAN - ROMANA, NORWICH UNION F.D. si SUN INSURANCE Ltd. si-au predat portofoliul socieatii VATRA DORNEI si si-au incetat activitatea.

Dupa terminarea razboiului, in anul 1945, mai functionau in Romania numai 13 societati romanesti si 5 reprezentante straine. Printre societatile romanesti se numarau si GENERALA, DACIA - ROMANIA, ASIGURAREA ROMANEASCA, STEAUA ROMANEASCA. Societati romanesti colaborau cu societatile cu capital strain, cu filialele sau reprezentantele pentru Romania ale societatilor straine (din Italia, Anglia, Germania).

In anul 1942 odata cu apariatia legii care reorganiza activitatea de asigurare, Casa de Asigurari a Ministerului de Interne (aparuta in anul 1915 si reorganizata in anul 1936) s-a transformat in REGIA AUTONOMA A ASIGURARILOR DE STAT (R.A.A.S.) practica toate categoriile de asigurari si detinea monopolul asupra asigurarii bunurilor de stat si comunale. Avand in vedere faptul ca R.A.A.S. era in proprietatea statului, regia presta numai servicii publice si nu obtinea profit, astfel primele de asigurare erau sub nivelul primelor practicate de societatile private de asigurari. R.A.A.S. suporta cheltuielile de regie si despagubirile din primele de asigurare incasate.

In aceiasi perioada au existat si alte institutii care primeau bunuri publice in asigurare: EFORIA BISERICII ORTODOXE (asigurarea bisericilor care erau in proprietate parohiala), CASA ARMATEI (asigura caii pe care ii folosea armata si care erau in proprietatea statului) si REGIA MONOPOLURILOR STATULUI - R.M.S. (asigura culturile de tutun pentru riscul de grindina).

In anul 1949 REGIA AUTONOMA A ASIGURARILOR DE STAT s-a transformat in societate comerciala de stat si asigurari.

In urma nationalizarii, in anul 1948, societatile de asigurare au trecut in proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor, iar institutiile publice de asigurari au intrat de asemenea in noile structuri ale economiei planificate. In aceeasi perioada, capitalul sovietic si-a facut aparitia in diverse ramuri ale economiei, in domeniul asigurarilor creandu-se societatea SOVROM - ASIGURARE.

In anul 1952 s-a creat, cu capital integral romanesc, ADMINISTRATIA ASIGURARILOR DE STAT - ADAS, institutie specializata in activitatea de asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie. ADAS si-a desfasurat activitatea sub conducerea generala a Ministerului Finantelor, pe baza unor decrete emise special pentru aceasta. Ministerul Finantelor aproba regulamentele de functionare si conditiile generale si speciale de asigurare, inclusiv tarifele de prime si sumele asigurate la asigurarile facultative. Numai riscurile care erau cedate in reasigurare, limitele retinerilor proprii si conditiile reasigurrailor, erau stabilite de ADAS.

Odata cu aparitia ADAS, asigurarile au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura institutie din Romania care a practicat activitatea de asigurare/reasigurare. ADAS avea in obiectul de activitate asigurari obligatorii (prin efectul legii) si asigurari facultative.

Asigurarile prin efectul legii, practicate de ADAS erau asigurari pentru bunurile care apartineau cooperativelor agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste (inclusive unitatilor economice ale acestora), asigurari pentru bunurile care apartineau persoanelor fizice, asigurari de calatorie pentru cazurile de accidente, asigurari de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Asigurarile facultative incheiate de ADAS (in lei sau in valuta), in completarea celor prin efectul legii, erau asigurari de bunuri pentru riscurile de avarie, distrugere, furt sau altele; asigurari de persoane pentru riscurile de invaliditate, deces, supravietuire sau altele; asigurari de raspundere civila, pentru riscurile de vatamare corporala sau deces de persoane, avarierea sau distrugerea unor bunuri si alte pagube pentru care exista raspundere potrivit legilor in vigoare la acea data.

Veniturile ADAS obtinute din primele de asigurare, pana in anii '60, au fost preponderant din asigurari prin efectul legii, iar in anii '70 si '80, portofoliul ADAS s-a modificat, incasarile fiind obtinute in majoritate din asigurari facultative. In perioada 1955-1989, volumul primelor de asigurare incasate de ADAS, a crescut de 14,4 ori, in timp ce venitul national a crescut numai de 10,2 ori.

Fodurile de care dispunea ADAS erau urmatoarele: fondul statutar (200 milioane lei), fondul de rezerva, fondul mijloacelor fixe, rezerva de prime pentru asigurarile de persoane si alte fonduri speciale. Veniturile obtinute de ADAS era folosite pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau accidente, pentru plata sumelor asigurate pentru asigurarile de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor in vederea formarii si administrarii fondului de asigurare, pentru constituirea fondurilor de rezerva si a fondurilor speciale si pentru dezvoltarea societatii.

Dupa anul 1990, au aparut importante schimbari legislative care au condus la inlaturarea monopolului statului, aparitia multor societati de asigurare si la stabilirea climatului concurential pe piata asigurarilor din Romania.

Prin Hotararea de Guvern nr. 1279 din 8 decembrie 1990 privind infiintarea unor societati comerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor, care prevedea ca incepand cu data de 1 ianuarie 1991, se pot crea societati de asigurare ca societati comerciale pe actiuni, ADAS si-a incetat activitatea. Activul si pasivul ADAS a fost preluat de catre societatile ASIGURAREA ROMANEASCA S.A., ASTRA S.A., si agentia CAROM S.A., infiintate prin prevederile aceleiasi Hotarari.

Societatea ASIGURAREA ROMANEASCA S.A. a preluat activele si pasivele aferente: asigurarilor facultative de viata, asigurarilor obligatirii, asigurarilor facultative de autovehicule si altor asigurari. ASIGURAREA ROMANEASCA S.A. a preluat de la ADAS si bunurile imobile care au fost incluse in capital.

Societatea ASTRA S.A. a preluat activele si pasivele corespunzatoare: societatilor mixte (cu participarea ADAS) din strainatate, asigurarilor si operatiunilor de reasigurare in relatiile cu strainatatea. Agentia CAROM S.A. a preluat activitatea privind constatarea daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in cazul pagubelor produse in Romania, atunci cand raspunderea revenea unor asigurati la societatile de asigurare din strainatate si in cazurile de pagube produse in strainatate de automobilisti romani asigurati la societatile de asigurare din Romania.

Aceste 3 companii au fost create prin participarea statului de 100%, aceasta situatie schimbandu-se in anul 1991 cand prin Legea nr. 58 din data de 14 august 1991 privind privatizarea societatilor comerciale, 30% din capitalul social al entitatilor economice a fost privatizat si a trecut in administrarea Fondurilor Proprietatii Private (infiintate prin aceiasi lege).

Prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1356 din 28 decembrie 1990 a fost ifiintata BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMANIEI S.A. - EXIMBANK, banca cu capital integral de stat, dar care si-a inceput efectiv activitatea in aprilie 1992. Prin departamentul de asigurari - reasigurari, EXIMBANK practica asigurari pentru credite de export impotriva riscului de neplata la extern.

In anul 1991, apare Legea nr. 47 din data de 16 iulie 1991 privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor. Prevederile legii stipulau faptul ca in Romania, activitatea de asigurare se desfasoara prin intermediul societatilor de asigurare, societatilor de asigurare-reasigurare si societatilor de reasigurare si de asemenea prin intermediul societatilor de intermediere (agentii de intermediere).

Legea reglementa faptul ca societatile comerciale din domeniul asigurarilor, trebuie sa se constituie cu avizul prealabil al Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Economiei si Finatelor. Conform legii, companiile care activau in domeniul asigurarilor, se puteau constitui ca societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata.

Prin Hotarea Guvernului Romaniei nr. 574 din data de 23 august 1991 privind atributiile OFICIULUI DE SUPRAVEGHERE A ACTIVITATII DE ASIGURARE SI REASIGURRAE - OSAAR, se infiinteaza organismul de supraveghere al pietei asigurarilor, ca directie in cadrul Ministerului Finatelor. Astfel in luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate de asigurari cu capital integral privat din Romania, S.C. UNITA S.R.L., cu sediul la Timisoara.

Activitatea societatii UNITA a debutat in luna ianuarie 1991, prin practicarea asigurarilor mixte de viata cu acumulare de capital. In anul 2000 pachetul majoritar al societatii a fost cumparat de compania Wienner Staedtische din Austria, iar in portofoliul societatii se regasesc in prezent toate tipurile de asigurari.

Ulterior, apar alte companii cu capital privat, romanesc sau/si cu capital strain (tinand cont de faptul ca legea nu permitea infiintarea unei societati cu capital integral strain), marea lor majoritate avand sediile in Bucuresti, asa cum ar fi:

. In anul 1992 se infiinteaza societatile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARI ARDAF, ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL etc.

. In anul 1993 se infiinteaza societatile ASIGURAREA ANGLO-ROMANA, GENERALA ASIGURARI (care in anul 1999 si-a schimbat numele in GENERALI ASIGURARI) etc.

. In anul 1994 se infiinteaza societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC - ASIT (care in anul 2000 si-a schimbat numele in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de catre compania ALLIANZ din Germania), ARINCO SOCIETATE DE ASIGURARI (care ulterior isi schimba numele in INTERAMERICAN ROMANIA ASIGURARI), SAR TRANSILVANIA etc.

. In anul 1995 se infiinteaza societatile ASIGURAREA POPULARA ROMANA (care in anul 2001 si-a schimbat numele in ASIGURARE REASIGURARE AGI - ROMANIA, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de compania AGI din Germania), OMNIASIG (prin cumparea portofoliului societatii MONDRAGON, infiintata in 1992), SARA - ASIG (care in anul 1996 si-a schimbat numele in SARA MERKUR, prin cumpararea pachetului majoritar de catre compania MERKUR VERSICHERUNG din Austria) etc.

. In anul 1996 se infiinteaza societatile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE SI REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURARI (cu sediul la Sibiu) etc.

. In anul 1997 se infiinteaza societatea Nationale Nederlaneden Asigurari de Viata (care in 1998 isi schimba numele in Nederlanden Asigurari de Viata, iar in anul 2001 isi schimba numele in ING Nederlanden Asigurari de Viata), GARANTA etc.

. In anul 1998 se infiinteaza societatea OMNIASIG ASIGURARI DE VIATA etc.

. In anul 1999 se infiinteaza societatea COMMERCIAL UNION ASIGURARI DE VIATA, (care in anul 2002 isi schimba numele in AVIVA Asigurari de Viata) etc.

In anul 1994 ia nastere, la initiativa a treispreze societati Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania - UNSAR. In prezent UNSAR are ca membri, un numar de 21 de societati de asigurare - reasigurare.

Dupa anul 1990, in piata romaneasca a asigurarilor, au aparut foarte multe societati de intermediere in asigurari (in anul 2000 activand peste 800 de societati) care jucau rolul de agenti dar si de brokeri de asigurari (in fapt, brokeri de asigurare fiind numai cateva societati). Termenul 'broker de asigurare' a fost introdus de Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. La inceputul anului 2002, erau autorizate sa functioneze 105 societati de brokeraj in asigurari, printre care si cativa mari brokeri internationali ca MARSH, AON, GRAS SAVOYR etc.

Prin aparitia Legii nr. 32/2000, se infiinteaza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, organism independent, autonom, finantat de societatile de asigurare, cu rol de reglementare, control si supraveghere a pietei asigurarilor.

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, format din 5 persoane (un presedinte, un vicepresedinte si 3 membri).

Membrii Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt numiti de Parlamentul Romaniei, la propunerea comisiilor pentru buget, finate si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor si sunt alesi cu un mandat de 5 ani pentru presedinte, de 4 ani pentru vicepresedinte, de 3, 2 si respectiv 1 an pentru membri. Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au fost numiti in luna iulie a anului 2001.

2.1 Dezvoltari si tendinte in industria asigurarilor

In anul 2006, structura sectorului de asigurari din Romania a continuat sa se modifice, in principal ca efect al expirarii ultimelor doua termene de adecvare a capitalurilor sociale ale societatilor de asigurare la noile cerinte prevazute de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor in legislatia emisa. Astfel, pentru neadecvarea capitalului social, in anul 2006 au fost retrase autorizatiile de functionare a 6 societati de asigurare (din care una a fost reautorizata ulterior ca urmare a indeplinirii cerintelor), iar in cazul altor 4 societati au fost retrase autorizatiile de desfasurare a activitatii de asigurari de viata.

Pe fondul consolidarii pietei si a potentialului asigurabil existent, in anul 2006 au fost inregistrate si intrari de asiguratori noi, fiind autorizate sa functioneze 3 asemenea societati, din care doua in domeniul asigurarilor de viata si una in domeniul asigurarilor generale.

Prin urmare, la data de 31.12.2006 erau autorizate sa desfasoare activitate de asigurare, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, 41 de societati de asigurare.

Din acestea, in cursul anului 2006, au desfasurat activitate de asigurare 40 de societati, din care: 21 de societati au desfasurat numai activitate de asigurari generale, 8 societati au desfasurat numai activitate de asigurari de viata si 11 societati au desfasurat activitate compozita, practicand ambele categorii de asigurari.

Restructurarea pietei s-a tradus si prin transferuri de portofolii, actiuni care s-au inscris in masuri de eficientizare a activitatii si protejare a intereselor asiguratilor. In capitolul I.2.2. - Activitatea de autorizare, sunt prezentate detalii cu privire la modificarile produse in structura pietei.

In contextul continuarii cresterii economice si expectatiilor privind beneficiile aduse de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, piata asigurarilor din Romania a inregistrat, si in 2006, un ritm de crestere semnificativ al primelor brute subscrise. Astfel, volumul primelor subscrise a atins in 2006 nivelul de aproximativ 1,7 miliarde euro, fapt care a facut ca prin raportarea acestora in Produsul Intern Brut, de asemenea in crestere, sa se atinga un grad de penetrare a asigurarilor de 1,67% fata de 1,54% in anul anterior.

Contributia majoritara la formarea primelor subscrise a continuat sa fie adusa de asigurarile generale (cu o pondere de circa 80%) si indeosebi de asigurarile auto, fapt care indica, cel putin pe termen mediu, o probabilitate scazuta ca asigurarile de viata sa consemneze o crestere semnificativa a ponderii in total prime.

Pentru anul 2007, se preconizeaza o crestere a primelor brute subscrise pentru cele doua categorii de asigurare pana la aproximativ 8 miliarde lei (peste 2,4 miliarde euro), din care circa 6,7 miliarde lei (2 miliarde euro) din asigurari generale. Se prognozeaza ca o contributie semnificativa la aceasta valoare va fi adusa de asigurarile de credite, asigurarile de garantii, de asigurarile de daune la proprietati, precum si de asigurarile de mijloace de transport auto si cele de asistenta a persoanelor aflate in dificultate in cursul deplasarilor.

In sectorul asigurarilor de viata, se estimeaza o valoare a primelor brute subscrise de peste 1,3 miliarde lei (400 milioane euro), in crestere reala cu 10% fata de anul 2005, in principal ca urmare a dezvoltarii asigurarilor de sanatate.

Raportand volumul estimat al primelor brute subscrise pentru cele doua categorii de asigurare la valoarea estimata pentru 2007 a P.I.B. (de 390,3 miliarde lei, conform Proiectiei principalilor indicatori macroeconomici in perioada 2007-2013 realizata de Comisia Nationala de Prognoza, prognoza de primavara 2007), rezulta un grad de penetrare estimat de peste 2%.

In contextul in care, de la 1 ianuarie 2007, Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, se apreciaza ca aplicarea principiilor pietei unice privind libera circulatie a serviciilor si dreptul de stabilire va conduce la intensificarea concurentei in domeniul asigurarilor. O concurenta accentuata va fi insa resimtita, cel mai probabil, pe termen mediu, drept pentru care in perioada imediat urmatoare provocarile majore pentru asiguratorii existenti pe piata romaneasca rezida din structura tipica a pietei romanesti, in care asigurarile dominante sunt cele auto.

Astfel, in conditiile in care exista un numar important de factori care contribuie la cresterea daunalitatii (precum evolutia crescatoare a preturilor la piese si a tarifelor de manopera in unitatile service, a frecventei daunelor) este important ca societatile de asigurare sa acorde o atentie deosebita tarifarii produselor de asigurare, dar si modului de determinare si suficientei rezervelor tehnice.

Totodata, este foarte importanta necesitatea implementarii de catre societatile de asigurare a procedurilor de control intern si antifrauda, precum si a celor de management al riscului, mai ales in conditiile in care, de la 1 ianuarie 2007, in determinarea solvabilitatii lor se tine cont de capitalurile proprii de care dispun, direct influentate de rezultatele financiare obtinute.

2.2 Capitalul social al societatilor de asigurare

In baza prevederilor Legii nr. 113/2006 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta nr. 201/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 32/2000, pentru neindeplinirea cerintelor referitoare la capitalul minim, la inceputul anului 2006 Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a retras autorizatiile de functionare pentru societatile: MEDITERRANEA ASSICURAZIONI, NATIONALA, OMNIASIG ADDENDA, PROVITAS, MONDIAL ASSURANCES si ABG INSURANCE, incepand din ianuarie 2006.

Ulterior, ca urmare a indeplinirii cerintelor legale de capital, societatea ABG INSURANCE a fost reautorizata, in prezent desfasurandu-si activitatea sub denumirea de ATE INSURANCE.

Pentru societatile CERTASIG, NBG ASIGURARI, ASITO KAPITAL si CARPATICA ASIG, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a dispus retragerea autorizatiile de desfasurare a asigurarilor de viata, aceasta masura fiind luata, in cazul ultimelor 3 societati enumerate, la cererea acestora.

In cursul anului 2006 au fost autorizate doua societati de asigurari de viata, respectiv KD LIFE si CARDIF, precum si o societate de asigurari generale, respectiv CLAL ROMANIA.

Valoarea totala a capitalului social subscris de cele 41 de societati de asigurare autorizate era, la 31.12. 2006, de 1.406.287.079 lei (415.852.110 euro), in crestere reala fata de 2005 cu 50,94%.

Ca structura, capitalul social subscris era format din: numerar in suma de 1.255.772.986 lei (371.343.699 euro), reprezentand 89,3% din total, si capital in natura in suma de 150.514.093 lei (44.508.411 euro), reprezentand 10,7% din total.

Grafic nr. 1 - Structura capitalului social subscris in functie de tipul subscrierii

Sursa "Raport CSA 2006"

Comparativ cu anul 2005, structura capitalului social subscris s-a imbunatatit, in sensul ca ponderea aportului in numerar a crescut cu 6,7 puncte procentuale.

Cota de participare a investitorilor straini a crescut de la 435.509.088 lei (118.438.195 euro) in 2005, la 750.075.836 lei (221.804.369 euro) in 2006, ceea ce inseamna o crestere reala cu 64,23%.

Aceasta crestere a aportului investitorilor straini la capitalul social a fost influentata atat de autorizarea a 3 societati noi care au actionari majoritari straini: KD Life Asigurari (Slovenia), CLAL Romania (Olanda), Cardif Asigurari (Franta), cat si de modificarea actionariatului la 4 societati existente, prin achizitionarea de actiuni de catre actionari straini.

Avand in vedere normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor cu privire la calculul marjei de solvabilitate, al indicatorului de lichiditate, al activelor care acopera rezervele tehnice si, nu in ultimul rand, al rezervelor tehnice, cu aplicabilitate de la data de 1 ianuarie 2007, se preconizeaza ca pentru respectarea acestor prevederi, conducerile societatilor vor lua toate masurile care se impun cu privire la majorarea capitalurilor sociale, la restructurarea portofoliului, fuziuni sau transferuri de portofolii, in asa fel incat societatile sa-si desfasoare activitatea in deplina siguranta din punct de vedere financiar.

2.3 Prime brute subscrise

In anul 2006, piata asigurarilor a inregistrat o crestere reala mai mare a volumului de prime brute subscrise comparativ cu cea inregistrata in anul precedent, respectiv de 23,68%, fata de 17,01% in 2005.

Volumul primelor brute subscrise pentru asigurari directe si primiri in reasigurare a fost in 2006 de 5.729.284.541 lei, reprezentand 1.694.202.484 euro.

Tabel nr. 1 - Dinamica primelor brute subscrise pentru asigurari generale si de viata, in perioada 2003-2006

Anul

Prime brute subscrise

(lei)

Crestere anuala nominala

(%)

Rata inflatiei

(%)

Crestere anuala reala

(%)

2003

2.673.816.291

14,1

2004

3.476.543.926

30,02

9,3

18,96

2005

4.417.165.819

27,07

8,6

17,01

2006

5.729.284.541



29,70

4,87

23,68

Sursa "Raport CSA 2006"

Din totalul primelor brute subscrise la nivelul pietei de asigurari, un volum de 4.591.002.641 lei (echivalentul a 1.357.601.987 euro) a fost aferent asigurarilor generale, in timp ce asigurarile de viata au generat prime subscrise in valoare de 1.138.281.900 lei (echivalentul a 336.600.497 euro).

Prin urmare, asigurarile generale au continuat sa detina ponderea majoritara in total prime brute subscrise, respectiv de 80,1%, nivel care este chiar mai mare decat cel inregistrat in anul anterior (de 76,5%).

Cresterea reala a volumului primelor brute subscrise pentru asigurari generale comparativ cu anul 2005 a fost de 29,55%, devansand cresterile inregistrate in anii anteriori. Principalii factori de influenta a acestei evolutii sunt masurile intreprinse de asiguratori pentru majorarea tarifelor de prime si oferirea de noi produse de asigurare, achizitionarea de catre populatie de autoturisme noi si bunuri de folosinta indelungata si, nu in ultimul rand, publicitatea realizata de asiguratori care a contribuit la cresterea gradului de constientizare de catre populatie a necesitatii incheierii unei asigurari.

Grafic nr. 2 Dinamica primelor brute subscrise, pe total si pe categorii de asigurare, in perioada 2003-2006

Sursa "Raport CSA 2006"

Indicatorul gradul de penetrare al asigurarilor, exprimat ca raport intre primele brute subscrise si Produsul Intern Brut (PIB), a fost de 1,67% in anul 2006, in crestere fata de 2005 cand acest raport era de 1,54%.

Raportand volumul primelor brute subscrise pentru asigurarile generale la PIB, rezulta un grad de penetrare de 1,34%, in crestere cu 0,16 puncte procentuale comparativ cu anul 2005. Pentru asigurarile de viata acest indicator a fost de 0,33%, in scadere fata de 2005 cu 0,03 puncte procentuale.

Densitatea asigurarilor, indicatorul care raporteaza volumul primelor brute subscrise la numarul populatiei (care, la data de 31.12.2006, era de 21.565.119 persoane, conform estimarilor realizate de Institutul National de Statistica), a fost de circa 266 lei/locuitor, echivalentul a aproximativ 79 euro/locuitor, in crestere reala cu 23,94% fata de valoarea din anul anterior.

In timp ce densitatea asigurarilor generale a fost de 213 lei/locuitor, cea aferenta asigurarilor de viata a fost de 53 lei/locuitor.

Tabel nr. 2 Evolutia gradului de penetrare si a densitatii asigurarilor in Romania

Indicator

2003

2004

2005

2006

Gradul de penetrare a asigurarilor (%)

1,41

1,46

1,54

1,67

Densitatea asigurarilor (lei/locuitor)

123

160

204

266

Sursa "Raport CSA 2006"

Grafic nr. 3 Evolutia gradului de penetrare si a densitatii asigurarilor

Sursa "Raport CSA 2006"

Din datele prezentate de societatile de asigurare rezulta ca, la data de 31.12.2006, in portofoliile acestora existau 14.008.597 de contracte de asigurare in vigoare, cu 2.378.770 mai multe decat la sfarsitul anului 2005.

Numarul contractelor de asigurare in vigoare raportate de societatile care au practicat asigurari generale era la aceeasi data de 7.487.777, reprezentand 53,5% din totalul contractelor in vigoare, in crestere cu 1.441.015 fata de anul 2005.

In sectorul asigurarilor de viata, societatile au raportat un numar de 6.520.820 de contracte in vigoare, ceea ce reprezinta 46,5% din total, adica cu 937.755 contracte mai multe decat in urma cu un an.

Societatile de asigurare care, in 2006, au subscris 80,6% din totalul primelor brute aferente celor doua categorii de asigurari, respectiv generale si de viata, sunt prezentate in tabelul 3.

Tabel nr. 3 Totalul primelor brute aferente asigurarilor generale si de viata

Nr.

crt.

Societate

Prime brute subscrise

(lei)

Pondere in total piata

ALLIANZ-TIRIAC

ASIBAN

7,6

ASIROM

ASTRA

BCR ASIGURARI

BT ASIGURARI TRANSILVANIA

GENERALI ASIGURARI

ING ASIGURARI DE VIATA

OMNIASIG

UNITA

TOTAL

Sursa "Raport CSA 2006"

Primele brute subscrise in 2006 din asigurari generale si/sau din asigurari de viata, precum si cotele de piata detinute de societati in functie de acest indicator sunt prezentate in Anexa nr.3 la prezentul Raport.

In ceea ce priveste numarul de persoane angajate cu contract de munca, la 31.12.2006 in evidentele societatilor de asigurare figurau 17.282 persoane, in crestere cu 2.872 persoane fata de anul 2005. Aceasta crestere s-a datorat atat autorizarii de noi societati de asigurare, cat si dezvoltarii activitatii desfasurate de societatile care existau deja.

Brokerii de asigurare au raportat un numar de 1.362 persoane angajate cu contract de munca, in crestere cu 222 persoane fata de 2005.

Cu privire la agentii cu care colaboreaza, asiguratorii au raportat un numar total de 28.180 (in scadere cu 670 persoane fata de 2005), iar brokerii un numar de 3.700 persoane (in crestere cu 2.628 persoane fata de 2005).

2.4 - Prime brute subscrise din asigurari generale

La volumul total al primelor brute subscrise pentru asigurarile generale (4.591.002.641 lei), au contribuit atat primele aferente asigurarilor directe, in suma de 4.512.656.591 lei (1.334.434.335 euro), in crestere reala cu 28,57% fata de anul 2005, cat si cele aferente primirilor in reasigurare, raportate de 11 societati, in suma de 78.346.050 lei (23.167.652 euro), in crestere reala cu 132,21% fata de anul anterior.

Cresterea semnificativa a volumului de primiri in reasigurare este o consecinta a costului ridicat al reasigurarii pe plan international si a conditiilor stricte impuse de reasiguratorii externi asiguratorilor care doresc sa cedeze o parte din riscuri pe piata externa de reasigurare. Primirile in reasigurare reprezinta o cota procentuala de 1,7% din volumul total al primelor brute subscrise in cursul anului 2006.

Primele brute subscrise in 2006 din contractele de asigurari generale au inregistrat o crestere reala cu 29,55%, ritm care este superior celui aferent primelor subscrise din ambele categorii de asigurare (de 23,68%), ceea ce a facut ca ponderea acestora sa creasca pana la 80,1%.

Tabel nr. 4. - Dinamica primelor brute subscrise pentru asigurari generale in perioada

2003-2006

Anul

Prime brute subscrise din asigurari generale

(lei)

Crestere anuala nominala

(%)

Rata inflatiei

(%)

Crestere anuala reala

(%)

2003

2.053.884.178

-

14,1

-

2004

2.730.518.766

32,94

9,3

21,63

2005

3.379.170.106

23,76

8,6

13,96

2006

4.591.002.641

35,86

4,87

29,55

Sursa "Raport CSA 2006"

Raportand primele brute subscrise din activitatea de asigurari generale la numarul mediu al contractelor in vigoare, rezulta o prima bruta medie pe contract de 678,41 lei (200,6 euro/contract).

Primele brute subscrise din asigurari generale, de catre fiecare din societatile care au practicat astfel de asigurari, sunt prezentate in Anexa nr.1 la prezentul Raport.

Cresterea volumului de prime brute aferente asigurarilor generale, subscrise de catre cele 32 de societati de asigurare care au desfasurat activitate in acest sector, s-a produs pe fondul cresterilor inregistrate la 16 clase de asigurare din cele 18 existente conform clasificatiei prevazute de legislatia in vigoare. Dintre acestea, se evidentiaza un numar de 12 clase de asigurare la care au fost inregistrate cresteri care depasesc ritmul consemnat la nivelul intregii piete de asigurari generale.

Cea mai mare crestere reala fata de 2005 a fost inregistrata la clasa IX - asigurari de daune la proprietati, respectiv de 133,10%. Din punct de vedere al dinamicii puternic crescatoare, aceasta clasa a fost urmata de clasa IV - asigurari de mijloace de transport feroviar, cu o crestere reala de 77,26%, de clasa XV - asigurari de garantii, cu o crestere de 68,45%, si de clasa V - asigurari de mijloace de transport aerian, cu 67,02%.

Majorarea semnificativa a primelor subscrise aferente clasei IX s-a produs, in principal, ca urmare a cresterii inregistrate de societatea AIG Romania, care a reincadrat in aceasta clasa riscurile aferente unei polite de asigurare din clasa VIII - asigurari de incendiu si calamitati naturale.

Diminuari in termeni reali a primelor brute subscrise au fost inregistrat in 2006 la doua clase de asigurare si anume: clasa XII - asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport maritime, lacustru si fluvial si clasa XVI - asigurari de pierderi financiare.

Grafic nr. 4 - Structura pe clase a primelor brute subscrise din asigurari generale in anul 2006

Sursa "Raport CSA 2006"

Din analiza structurii pe clase a primelor brute subscrise din asigurari generale, rezulta ca si in anul 2006, 4 clase de asigurare detin peste 87% din prime si anume:

a)      clasa III - asigurari de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare - cu o valoare de 1.864.567.015 lei (551.369.730 euro), reprezentand 40,6% din totalul primelor brute subscrise pentru asigurari generale, a inregistrat o crestere reala fata de 2005 cu 32,49%. Peste 80% din primele brute aferente acestei clase au fost subscrise de urmatoarele societati, ponderea cumulata detinuta de acestea in clasa mentionata fiind de 80,3%:

ALLIANZ-TIRIAC, cu un volum de 610.631.155 lei (180.569.286 euro), reprezentand 32,7% din totalul subscrierilor pentru aceasta clasa, in crestere reala cu 21,30% fata de anul 2005;

ASIBAN, cu un volum de 187.234.649 lei (55.367.019 euro), reprezentand 10,0% din total clasa, in crestere reala cu 52,76% fata de anul precedent;

ASIROM, cu un volum de 210.705.073 lei (62.307.441 euro), reprezentand 11,3% din total clasa, in crestere anuala reala cu 13,66%;

BCR ASIGURARI, cu un volum de 149.597.988 lei (44.237.510 euro), reprezentand 8,0% din total clasa, in crestere reala fata de 2005 cu 65,75%;

GENERALI ASIGURARI, cu un volum de 153.004.670 lei (45.244.897 euro) reprezentand 8,2% din total clasa, in crestere anuala reala cu 140,66%;

OMNIASIG, cu un volum de 186.397.532 lei (55.119.476 euro), reprezentand 10,0% din total clasa, in crestere anuala reala cu 29,69%

b)      clasa X - asigurari de raspundere civila pentru autovehicule - cu o valoare de 1.231.265.386 lei (echivalentul a 364.096.574 euro), reprezentand 26,8% din primele brute subscrise pentru asigurari generale, in crestere reala fata de 2005 cu 21,64%. Peste 80% din primele brute aferente acestei clase au fost subscrise de urmatoarele societati, ponderea cumulata detinuta de acestea in clasa mentionata fiind de 80,3%:

ALLIANZ-TIRIAC, cu prime subscrise in cuantum de 148.860.619 lei (44.019.463 euro), reprezentand 12,1% din total clasa, in crestere reala fata de 2005 cu 16,82%;

ARDAF, cu un volum de 108.932.252 lei (32.212.276 euro), reprezentand 8,8% in total clasa, in scadere reala cu 20,97% comparativ cu 2005;

ASIROM, cu 200.507.553 lei (59.291.940 euro), reprezentand 16,3% din volumul total al subscrierilor pentru aceasta clasa, in scadere reala cu 15,23% fata de anul 2005;

ASTRA, cu 151.656.580 lei (44.846.255 euro), reprezentand 12,3% din volumul total pe clasa, in crestere anuala reala cu 53,54%;

BT ASIGURARI TRANSILVANIA, cu un volum de 95.769.504 lei (28.319.929 euro), reprezentand o pondere de 7,8%, in crestere reala cu 101,03% fata de 2005;

OMNIASIG, cu prime subscrise la aceasta clasa de 169.395.668 lei (50.091.867 euro), reprezentand 13,8% din volumul total pe clasa, in crestere reala cu 34,06%;

UNITA, cu un volum de 114.152.741 lei (33.756.023 euro), reprezentand 9,3% din total, in crestere reala cu 11,47%.

Primele brute subscrise pentru asigurarile auto (de mijloace de transport terestru si cele de raspundere civila auto) au detinut, si in anul 2006, o pondere cumulata semnificativa, respectiv de 67,4% din totalul primelor aferente asigurarilor generale.

c)      clasa VIII - asigurari de incendiu si calamitati naturale - pentru care au fost subscrise prime brute in cuantum de 534.070.875 lei (echivalentul a 157.929.703 euro), reprezentand 11,6% din totalul aferent asigurarilor generale, in crestere fata de 2005 cu 8,23% in termeni reali. Peste 80% din primele brute aferente acestei clase au fost subscrise de urmatoarele societati, ponderea cumulata detinuta de acestea in clasa mentionata fiind de 81,2%:

ALLIANZ-TIRIAC, cu 131.340.137 lei (38.838.494 euro), reprezentand 24,6% din volumul total al subscrierilor pentru aceasta clasa, in crestere reala cu 0,03% fata de anul 2005;

ASIBAN, cu 36.266.575 lei (10.724.362 euro), reprezentand 6.8% din total prime subscrise la aceasta clasa, in crestere anuala reala cu 42,43%;

ASIROM, cu 55.298.057 lei (16.352.148 euro), reprezentand 10,4% din total clasa, in crestere reala cu 14,09% fata de anul 2005;

ASITO KAPITAL, cu 20.464.766 lei (6.051.621 euro), adica 3,8% din total prime subscrise la aceasta clasa, in crestere cu 6,55% in termeni reali fata de 2005;

BCR ASIGURARI, cu un volum de prime subscrise la aceasta clasa de 38.095.378 lei (11.265.156 euro), reprezentand o pondere de 7,1%, in crestere reala cu 18,01%;

GENERALI ASIGURARI, cu 34.669.490 lei (10.252.089 euro), reprezentand 6,5% din total clasa, in crestere reala cu 16,33%;

OMNIASIG, cu 78.888.809 lei (23.328.151 euro), reprezentand 14,8% din volumul total, in crestere reala cu 31,22% fata de anul 2005;

UNITA, cu 38.549.395 lei (11.399.413 euro), reprezentand 7,2% din total clasa, in crestere reala cu 70,95%.

d)      clasa XIV - asigurari de credite, cu o valoare a primelor brute subscrise de 395.897.908 lei (117.070.677 euro), reprezentand 8,6% din total prime brute subscrise la asigurari generale, in crestere reala cu 44,11% fata de 2005.

Avand in vedere trendul ascendent al acestor asigurari, pentru dispersarea riscurilor si respectarea limitelor impuse prin normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, societatile au cedat in reasigurare un volum de prime subscrise la aceasta clasa de 274.436.358 lei (81.153.372 euro), reprezentand 69,3% din volumul total pe clasa.

Peste 80% din primele brute aferente acestei clase au fost subscrise de urmatoarele societati, ponderea cumulata detinuta de acestea in clasa mentionata fiind de 84,5%:

ASIBAN, cu 55.010.781 lei (16.267.197 euro), reprezentand 13,9% din volumul total pe clasa, in scadere reala cu 20,36% fata de anul 2005;

BCR ASIGURARI, cu 179.254.407 lei (53.007.188 euro), reprezentand 45,3% din volumul total al subscrierilor pentru aceasta clasa, in crestere anuala reala cu 133,19%;

GARANTA, cu 58.124.634 lei (17.187.992 euro), reprezentand 14,7% din volumul total pe clasa, in crestere anuala reala cu 176,74%;

OMNIASIG, cu 42.003.921 lei (12.420.948 euro), reprezentand 10,6% din primele subscrise la aceasta clasa, in scadere cu 34,60% in termeni reali fata de 2005.

Pe total asigurari generale, 89% din primele brute au fost subscrise in 2006 de societatile prezentate in tabelul 5.

Tabel nr.5 Primele brute au fost subscrise in anul 2006

Nr.

crt.

Societate

Prime brute subscrise din asigurari generale

(lei)

Pondere in total piata de asigurari generale

ALLIANZ-TIRIAC

ARDAF

4,2

ASIBAN

ASIROM

ASTRA

BCR ASIGURARI

BT ASIGURARI TRANSILVANIA

GENERALI ASIGURARI



OMNIASIG

UNITA

TOTAL

Sursa "Raport CSA 2006"

CAPITOLUL 3

PREZENTAREA SC BCRASIGURARI SI MONDIAL ASSURANCES

Principalii factori de crestere al pietei asigurarilor:

- Principalul factor de crestere al pietei asigurarilor va fi reprezentat de finantarea in leasing.

- Legislatia fiscala este considerata un alt factor principal al dezvoltarii pietei asigurarilor.

- O contributie substantiala la dezvoltarea acestui sector va avea si cresterea activitatii de creditare a persoanelor fizice pentru achizitionarea de bunuri de larg consum.

Experienta ultimilor 3 ani a demonstrat ca printre factorii care au impulsionat cresterea cererii pentru produsele de asigurare s-au numarat activitatea de creditare a bancilor si finantarea achizitiei bunurilor in sistem leasing. Nu este de mirare ca, la nivelul anului 2006, cele mai mari cresteri s-au inregistrat pe segmentul asigurarilor de credite si garantii si pe cel al asigurarilor auto.

In sectorul bancar, expansiunea puternica a creditelor de consum si a imprumuturilor imobiliare si ipotecare a impulsionat cererea de asigurari, avand in vedere ca bancile solicita clientilor sa asigure bunurile achizitionate pe credit.

La nivelul anului 2006, piata creditului pentru locuinte, in lei si valuta, a crescut cu aproximativ 60%, iar pentru perioada urmatoare cresterea pietei creditului pentru locuinte are toate sansele sa o depaseasca pe cea inregistrata cu un an in urma.

Prin urmare, pe baza datelor prezentate, putem aprecia ca acesti factori au imprimat pietei asigurarilor o crestere atat cantitativa, dar si calitativa.

In ultimul timp observam mai multa miscare pe piata asa numitelor "produse bancassurance", produse complexe care unesc sub aceeasi umbrela atat servicii bancare, cat si de asigurari. Fie ca sunt orientate spre economisire si protectie, sau ofera clientilor alternative de investitii, produsele oferite in sistem bancassurance incep sa prinda pe piata romaneasca, regasindu-se in planurile de dezvoltare a mai multor companii de asigurari si banci.

Piata se va dezvolta si mai mult, sunt de parere atat bancherii, cat si asiguratorii, desi cadrul legislativ nu este motivant si nici definitiv reglementat. Sigur ca si celelalte banci comerciale vor lansa in perioada urmatoare, produse tip bancassurance.

Produsele unit-linked prin care, la alegerea detinatorului politei, sunt achizitionate unituri in diferite programe de investitii, par a fi preferate de catre clienti. Este clara preferinta si tendinta clientilor pentru produsele investitionale, in comparatie cu asigurarile traditionale de viata care se bazeaza pe protectie.

In acest capitol sunt prezentate doua societati se asigurare care si-au inceput activitatea de subscriere relativ in aceeasi perioada, dar fiecare are sustinere diferita, atat din punct de vedere financiar cat si din punct de vedere al stategiei de vanzare a produselor.

BCR ASIGURARI S.A.

Pentru activitatea de investitii directe de capital a Bancii Comerciale Romane (BCR), anul 2000 a avut o semnificatie deosebita, reprezentand inceputul unei noi etape a dezvoltarii bancii prin deschiderea spre noi segmente ale pietei financiare din Romania, conexe activitatii bancare.

Astfel, banca s-a aliniat tendintei generale a celor mai importante institutii financiare internationale de furnizare de servicii financiare integrate prin dezvoltare pe structura de grup financiar-bancar, cu scopul evident al largirii atat a gamei de servicii oferite, cat si a reprezentarii intereselor in teritoriu.

Aparitia pe piata in decembrie 2001 a societatii BCR ASIGURARI S.A. a constituit o etapa necesara si fireasca in dezvoltarea Grupului Banca Comerciala Romana.

Structura actionariatului este:

B.C.R. (direct si indirect prin subsidiare): 74,28%

Persoane fizice - angajati B.C.R.: 25,72%

Cu un capital subscris si varsat de 96 mld. lei, BCR ASIGURARI S.A. ocupa locul 10 in clasamentul societatilor de asigurari.

Obiectivele generale ale strategiei de afaceri a BCR ASIGURARI S.A.:

cresterea gradului de patrundere pe piata a produselor de asigurari proprii destinate clientelei;

mentinerea si extinderea pietei actuale a societatii prin cresterea numarului de clienti persoane fizice si juridice, cu accent preponderent pe I.M.M.;

asigurarea unei distributii eficiente, adaptate cerintelor clientilor;

cresterea cotei pe piata asigurarilor.

Directiile principale de actiune ale societatii BCR ASIGURARI sunt:

Dezvoltarea unor produse si servicii competitive;

Adaptarea la cerintele pietei prin continua ajustare a produselor si conditiilor de asigurare;

Dezvoltarea si actualizarea infrastructurii sale, precum si imbunatatirea calitatii serviciilor prestate;

Crearea si consolidarea imaginii societatii ca o necesitate ce joaca un rol important in politica Grupului BCR.

Parteneriatul in functionare cu B.C.R. si preocuparea permanenta pentru adaptarea ofertei la cerintele si necesitatile clientilor au condus la o crestere progresiva a numarului de clienti si la administrarea unui portofoliu de asigurari sanatos. Astfel, numarul actual de clienti persoane fizice si juridice se prezinta dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 6- Structura portofoliului de clienti BCR Asigurari in anul 2007

Clienti persoane fizice

Clienti persoane juridice

Nr. total de clienti: 2.798.010

Raport anual 2007 BCR ASIGURARI

In vederea sprijinirii stabilitatii financiare a societatii, cat si pentru a nu limita dezvoltarea portofoliului de asigurari, tinand cont atat de reglementarile CSA in vigoare, cat si de necesitatea protejarii portofoliului, avand in vedere evolutia pietei reasigurarilor, a fost conceput un program de reasigurare, ce s-a concretizat in tratate de reasigurare cu nume de referinta din acest domeniu. Dintre societatile cu care BCR Asigurari deruleaza contracte de reasigurare amintim: Swiss Re; GE Frankona Re; Hannover Re; Partner Re; Mitsui Sumitomo Re; Mapfre Re.

Portofoliul asigurarilor de asistenta medicala este reasigurat printr-un contract de tip excedent de dauna incheiat prin intermediul Coris International. De asemenea, BCR Asigurari S.A. a incheiat un contract de reasigurare pentru riscurile de tip catastrofa, lider de contract fiind Hannover Re. Printre reasiguratorii participanti mentionam: Liberty Mutual Ins. Co.; Converium; Goethaer Re; Sirius International.

OFERTA GENERALA DE PRODUSE:

1. ASIGURARI DE PERSOANE

Ø      Asigurarea de accidente persoane

Ø      Asigurarea de deces si invaliditate din accidente

Ø      Asigurarea colectiva a salariatilor

Ø      Asigurarea de accidente a persoanelor aflate in autovehicule

2. ASIGURARI DE CLADIRI SI BUNURI

Ø      Asigurarea de incendiu si alte calamitati

Ø      Asigurarea lucrarilor de constructii - montaj

3. ASIGURARI AUTO

Ø      Asigurarea de avarii si furt ale autovehiculelor (CASCO)

Ø      Asigurarea de avarii si furt a utilajelor nesupuse inmatricularii

4. ASIGURAREA DE DAUNE LA PROPRIETATI SAU BUNURI

Ø      Asigurarea echipamentelor electronice

Ø      Asigurarea masinilor, utilajelor, instalatiilor pentru avarii accidentale

5. ASIGURAREA DE ASISTENTA TURISTICA

Ø      Asigurarea de sanatate pentru calatorii in strainatate

6. ASIGURARI DE RASPUNDERE CIVILA

Ø      Asigurarea de raspundere civila legala si a prestatorului de servicii

Ø      Asigurarea de raspundere profesionala a arhitectilor si proiectantilor

Ø      Asigurarea de raspundere profesionala a expertilor contabili, contabililor autorizati, evaluatorilor

Ø      Asigurarea de raspundere profesionala a comisionarilor de transport si a caselor de expeditie

Ø      Asigurarea de raspundere a unitatilor de alimentatie publica

Ø      Asigurarea de raspundere civila legala si a producatorului

7. ASIGURARI DE CREDITE SI GARANTII

Ø      Asigurarea de risc financiar pentru contractele de leasing

Ø      Asigurarea de risc financiar pentru credite cumparatoare

Ø      Asigurarea pentru cazurile de insolvabilitate sau faliment a agentiilor de turism

8. ASIGURAREA DE PIERDERI FINANCIARE

Ø      Asigurarea de pierderi financiare datorate intreruperii activitatii.

9. ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA AUTO

Anul 2007 a reprezentat, prin rezultatele obtinute, o confirmare a realismului prin care a fost fixate obiectivele strategice ale BCR ASIGURARI S.A., si anume: dezvoltarea unui portofoliu de produse si servicii competitive, adaptarea rapida la cerintele pietei prin continua ajustare a structurii organizationale, dezvoltarea si actualizarea infrastructurii sale, precum si imbunatatirea calitatii prestarii serviciilor, ceea ce a condus la crearea si consolidarea imaginii societatii in peisajul financiar-bancar national.

Aceasta reusita s-ar traduce in cifre dupa cum urmeaza:

prime brute subscrise: 982,9 mil. lei;

prime brute incasate: 900,5 mil. lei;

ponderea cea mai insemnata o detin primele subscrise pentru asigurarile generale din categoria CASCO, respectiv 50%, urmate de bunuri si locuinte (33%) si RCC - risc financiar (11%).

Aceste rezultate au plasat BCR ASIGURARI S.A. in clasamentul celor peste 40 de companii care practica asigurari generale pe un merituos loc 3.
Grafic nr. 5 - Prime subscrise in anul 2007

Sursa: Raportul anual 2007 al BCR Asigurari

3.2 MONDIAL ASSURANCE S.A

Societatea comerciala MONDIAL ASSURANCES S.A., societate de asigurare - reasigurare, este o firma cu capital integral privat si a fost infiintata in prima jumatate a anului 1999 sub numele de S.C.EURO ASSISTANCES S.R.L., dupa care in mai 2002 a fost schimbata denumirea in MONDIAL ASSURANCES S.A., iar forma juridica din societate cu raspundere limitata, in societate pe actiuni. Principalul obiectiv al societatii este desfasurarea de activitati de asigurare si reasigurare in conformitate cu legislatia romana in vigoare.

Elemente distinctive:

Forma juridica: Societate pe actiuni

Numar de inmatriculare la Registrul Comertului: J 40/12621/1999

Codul fiscal:    338363

Data inmatricularii: 19.05.1999

Obiect de activitate:

asigurari de persoane, altele decat cele de viata

asigurari de autovehicule;

asigurari maritime si de transport;

asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri;

asigurari de raspundere civila;

negocierea si incheierea de contracte de asigurare si reasigurare pentru societatile de asigurare si/sau reasigurare, precum si prestarea altor servicii privind incheierea si executarea unor asemenea contracte, conform Legii 47/1991, art.1, alin.2.

Informatii generale privind societatea

Capitalul social:

Conform Act Aditional 546 din 05.03.2002, 700.000 RON, Inregistrat la Oficiul Registrului Comertului in baza Incheierii nr. 1123/08.03.2002 a Judecatorului delegat la O.R.C.

Actionari: 5, din care:

Ø      Actionari persoane juridice: 1

Ø      Actionari persoane fizice:4

Misiune

Misiunea MONDIAL ASSURANCES este oferirea de servicii de asigurare de calitate, la preturi avantajoase si rezolvarea rapida si eficienta a cererilor pentru despagubiri.

Se propune stabilirea unei relatii de afaceri pe termen lung cu partenerii societatii, bazata pe corectitudine, respect reciproc si satisfacerea dorintelor clientului.

Pericolele la care omul este supus sunt generatoare de pagube si de aceea, el trebuie sa le cunoasca pentru a se pune la adapost de efectele lor, pentru a putea actiona impotriva lor.

Evitarea sau prevenirea riscului consta in luarea de masuri capabile sa faca imposibila producerea unui anumit risc.

Societatea de asigurari, preia asupra ei riscurile care ameninta persoanele fizice sau juridice, oferind o anumita certitudine in ceea ce priveste siguranta financiara viitoare, ii despovareaza pe partenerii lor de contract, de consecintele materiale ale riscurilor care ii ameninta, in eventualitatea producerii acestor riscuri.

Incheierea contractului de asigurare semnifica optiunea pentru protectia oferita de catre societatea de asigurari in schimbul autoprotectiei. Astfel, pentru asigurat viitorul capata o anumita certitudine, in sensul unei garantii primite cu privire la sprijinul financiar.

Procurand resursele financiare refacerii pagubelor produse de sinistru, asigurarea face posibila reluarea, intr-un termen cat mai scurt, a procesului de productie si deci realizarea reproductiei simple.

In ceea ce priveste persoanele fizice, asigurarea le ajuta sa-si inlocuiasca bunurile distruse, sa suporte consecintele diminuarii sau pierderii capacitatii lor de munca sa depaseasca sub aspect financiar consecintele pierderii sustinatorului lor legal sau sa faca fata raspunderii civile fata de terti.

Asigurarea prezinta o importanta deosebita si pentru ca are un puternic rol educativ. Ea participa la educarea asiguratilor in spiritul grijii pentru conservarea bunurilor asigurate, pentru prevenirea pagubelor si pentru limitarea acestora.

Desi a fost infiintata in prima jumatate a anului 1999, societatea SC MONDIAL ASSURANCES SA a inceput sa subscrie efectiv in luna iulie 2002, reusind sa realizeze un volum redus de prime, asa cum reiese din evolutia veniturilor in aceasta perioada.

Tabel nr. 7 RON

Nr. Crt.

Evolutia veniturilor din asigurari

iulie 2002-dec. 2002

Asigurari la bunuri

Asigurari de autovehicule

.180

3

Raspunderi facultative

5.250

4

Accidente persoane

2.000

5

Asigurari medicale

115.470

6

Asigurari CARGO

1.600

TOTAL

266.500

Sursa: Bilant financiar 2002 MONDIAL ASSURANCES

Tabelul nr. 7 prezinta evolutia veniturilor in perioada iulie 2002 - dec. 2002, atat pe fiecare categorie de asigurari, cat si pe total.

Dintre acestea, cea mai importanta pondere o au asigurarile de bunuri, CASCO si Asigurarile medicale.

Valorile pe care le promoveaza cu precadere sunt:

- profesionalismul. Personalul societatii se implica in activitatea defasurata la nivelul maxim al capacitatilor acesteia.

Ca profesionisti, personalul societatii trebuie sa-si foloseasca cunostintele si experienta in folosul clientilor lor. Personalul societatii, trebuie sa aiba o atitudine profesionala in furnizarea de servicii clientilor; ei trebuie sa considere interesul clientilor ca prima prioritate.

- integritatea. Personalul societatii se dedica in intregime urmaririi interesului clientilor.

Consecintele conduitei etice pentru o societate de asigurari constau in urmatoarele: ocuparea posturilor de catre persoane potrivite; onestitatea si loialitatea angajatilor; increderea si satisfactia clientilor.

Prin politica sa de dezvoltare si diversificare a activitatii SC MONDIAL ASSURANCES SA, urmareste obtinerea unei cote de piata de aproximativ 0.5% in perioada 2002 - 2007 si cresterea valorii investitiei actionarilor.

MONDIAL ASSURANCES S.A. practica urmatorele tipuri de asigurari:

Asigurari de persoane, altele decat de viata;

Asigurari de autovehicule;

Asigurari de transport maritim si general (CARGO);

Asigurari de incendiu si alte pagube la bunuri;

Asigurarea de pierderi financiare din riscuri asigurate:

Asigurarea masinilor, utilajelor si instalatiilor pentru cazurile de avarii accidentale ;

Asigurari de raspundere civila;

Asigurarea lucrarilor de constructii-montaj (CAR - EAR);

Asigurarea de echipamente electronice (E. E. I.).

Exista premizele ca MONDIAL ASSURANCES sa devina intr-un timp relativ scurt una din societatile de referinta pe piata asigurarilor din Romania.

Managementul societatii este asigurat de o echipa tanara, motivata si competitiva. Experienta acumulata de membrii conducerii executive a societatii variaza intre 5 si 10 de ani de activitate in domeniul asigurarilor la societati de profil de prim rang in Romania (ASTRA, OMNIASIG, ASIROM, GARANTA), iar a celorlalti angajati ai societatii de minimum, 2 ani.

In perioada    Mai 2002 - Decembrie 2007, societatea si-a propus o dezvoltare in 3 etape prin crearea unei retele teritoriale in mod armonios pe intreg teritoriul tarii .

Etapa I - Au fost infiintate 7 sucursale pana in decembrie 2002. In orasele:    Bucuresti, Timisoara, Arad, Sibiu, Tg. Mures, Constanta si Ploiesti;

Etapa II - ian.-dec. 2003 - Infiintarea a cel putin, 5 sucursale .

Etapa III - ian.-dec.2004 - Alte 5 sucursale vor fi adaugate celor mentionate mai sus.

Astfel societatea va detine cel putin 17 sucursale pana in decembrie 2004.

Dupa parcurgerea acestor etape de consolidare a societatii se preconizeaza intr-o etapa urmatoare, respectiv ianuarie 2005 - decembrie 2006, infiintarea in teritoriu a inca 26 de sucursale.

Pentru promovarea si practicarea in Romania a unor servicii civilizate si de calitate in domeniul lichidarii daunelor aparute in urma unor riscuri asigurate precum si pentru protejarea asiguratilor, s-a incheiat o conventie de colaborare pentru prestari de servicii (cu decontare directa intre societatea de asigurari si unitatea reparatoare), cu Federatia Nationala a Dealerilor de Autoturisme din Romania (inclusiv I.A.T.S.A. Pitesti), care este compusa din 77 unitati reparatoare (service-uri), organizate in 13 directii zonale.

Pentru protejarea portofoliului sau de asigurare, inclusiv pentru riscurile tip catastrofa (cutremur, inundatii) MONDIAL ASSURANCES a incheiat    un program complex de reasigurare cu reasiguratori de prim rang pe plan international - Swiss Re (Elvetia), Gerling Global (Germania), Hannover Re (Germania), Axa (Franta), Zurich Re (Elvetia) .a

In conformitate cu acest program, suma maxima pe fiecare risc si clasa de asigurare nu este mai mare de 40.000 EURO.

Ratingurile acordate de catre Standard & Poor reasiguratorilor mai sus mentionati sunt: AAA si AA.

Legislatia precum si conditiile operative ale pietei au determinat compania MONDIAL ASSURANCES,    sa adopte o politica de dezvoltare prudentiala.

Se are permanent in vedere cresterea dispersiei riscului prin consolidarea unei retele stabilite in perioada 2002-2006 pentru a evita acumularea de riscuri majore in marile orase si zone.

Strategia de dezvoltare a MONDIAL ASSURANCES S.A. are in vedere diversificarea gamei de produse si a serviciilor oferite potentialilor asigurati precum si dotarea sucursalelor teritoriale cu tehnica moderna in vederea transferului electronic de date si gestionarii eficiente a activitatii de subscriere a riscurilor si de lichidare a daunelor.

Portofoliul de prime va fi realizat atat prin intermediul unor renumiti brokeri de asigurari locali (Gras Savoye, Marsh o companie M. M. C., Eos Risk, Karo-Aon) cat si prin reteaua proprie.

Obiectivul MONDIAL ASSURANCES este acela de a oferi clientilor sai servicii de calitate, inalte standarde de asigurare precum si o buna protectie a portofoliului printr-un program de reasigurare. Asadar MONDIAL ASSURANCES minimizeaza riscurile provenite din asigurari prin alegerea atenta a clientilor, stabilirea unor limite de expunere precum si prin programe de reasigurare cu companii internationale de reasigurare de prima clasa.

Unul din obiectivele prioritare este acela de a crea un concept nou in sfera serviciilor de asigurare din Romania prin modul operativ de constatare si plata a daunelor in cazul producerii evenimentelor asigurate, iar profesionalismul angajatilor MONDIAL constituie garantia unor servicii de calitate.

Calitatea si competitivitatea ofertei, prestatiile echipei manageriale si ale personalului angajat, impreuna cu flexibilitatea in relatiile cu clientii spera sa convinga de faptul ca, MONDIAL ASSURANCES S.A. este partenerul de incredere.

CAPITOLUL



ANALIAZA COMPARATIVA

4.1. Puncte tari

BCR Asigurari S.A.:

Ø      Reteaua de vanzare extinsa ;

Ø      Portofoliul de clienti in continua crestere;

Ø      Potentialul ridicat al pietei asigurarilor ;

Ø      Portofoliul de asigurari cu risc scazut ;

Ø      Apartenenta la un grup financiar puternic.

MONDIAL ASSURANCES S.A.:

Ø      Nivel ridicat de pregatire de specialitate a personalului din centrala si sucursale;

Ø      Personalul este foarte motivat, tanar si dornic de specializare;

Ø      Marketing: Portofoliu acceptabil de produse;

Ø      Retea:Retea proprie extinsa la nivelul oraselor importante din Romania;

Ø      Financiar: Politica prudentiala si eficienta in domeniul plasamentelor financiare.

Puncte slabe

BCR Asigurari S.A.:

Ø      Dependenta profitului de plasamentele in titluri de stat;

Ø      Organizarea si dotarea tehnica a retelei in functie de cresterea volumului de vanzari;

Ø      Eficienta vanzarii produselor si serviciilor;

Ø      Sistemul informatic si strategia de informatizare;

Ø      Gama produselor si calitatea prestarii serviciilor;

Ø      Numarul redus al personalului.

MONDIAL ASSURANCES S.A.:

Ø      Marketing

o       Portofoliu restrans de clienti;

o       Slaba promovare si publicitate a societatii.

4.3. Oportunitati

Sunt identificate aceleasi oprtunitati care sunt influentate de evolutia pietei asigurarilor in general.

Oportunitati:

q     potential crescut al pietei;

q     aparitia produselor de grup;

q     aparitia reformei pensiilor;

q     somaj aflat in scadere;

q     cresterea ponderii asigurarilor in PIB;

4.4. Amenintari

In momentul de fata in Romania piata tinta este destul de restransa, fiind reprezentata de persoanele care au un venit peste medie. Aceasta caracteristica coroborata cu legislatia in continua schimbare, genereaza o serie de amenintari comune pentru toti jucatorii din piata asigurarilor din Romania.

Amenintari:

q     lipsa de optimism a populatiei privind asigurarile;

q     instabilitate politica;

q     instabilitatea institutiilor financiare;

q     conflicte si scapari legislative.

4.5. Alternative strategice in politica de produs

Optiunile societatilor de asigurare privitor la dimensiunile, structura si dinamica gamei de produse pe care le vinde se reflecta in strategia de produs. Aceasta nu reprezinta un scop in sine, ci va fi subordonata strategiei de piata si corelata, totodata, cu strategiile de pret, de distributie si de promovare.

In functie de resursele disponibile, societatea de asigurare foloseste strategia de produs pentru atingerea unor astfel de obiective:

o       consolidarea pozitiei in cadrul actualelor segmente de consumatori;

o       cresterea gradului de patrundere in consum a unui anumit produs de asigurari; sporirea gradului de raspandire pe piata a produsului prin atragerea a noi segmente de utilizatori;

o       diferentierea fata de produsele similare sau apropiate ale altor societati de asigurari;

o       mai buna pozitionare in cadrul gamei din care face parte respectivul produs si cresterea cotei de piata a acestuia etc.

Tipul si complexitatea strategiei de produs sunt influentate nemijlocit de potentialul uman, material si financiar al societatii, de natura bunurilor ce fac obiectul acesteia, de pozitia detinuta pe piata sau pe pietele carora se adreseaza si de profilul acestora din urma.

Modificarile in dimensiunile gamei de produse pot duce fie la cresterea, fie la scaderea liniilor de produse si/sau la accentuarea gradului de profunzime al acestora.

Restrangerea dimensiunilor gamei poate fi realizata apeland la o strategie de selectie, mentinerea acestora se infaptuieste prin strategia stabilitatii sortimentale, iar cresterea dispune de numeroase variante ale strategiei diversificarii sortimentale.

Nivelul calitativ al produselor prezinta un alt element strategic esential. Confruntata cu o piata puternic divizata, in care segmentele se departajeaza clar intre ele prin caracteristici specifice, societatea de asigurari poate opta pentru o strategie de adaptare a calitatii produselor in raport cu exigentele fiecarui segment sau pentru o strategie de diferentiere calitativa de oferta celorlalti competitori.

Atunci cand detine o pozitie puternica pe piata, agentul economic poate opta pentru o strategie a stabilitatii calitative, consolidandu-si statutul tocmai prin aceasta caracteristica a ofertei sale.

Gradul de innoire a produselor face si el obiectul unor directii strategice. El poate fi mentinut constant, poate fi imbunatatit in mod relativ (prin perfectionarea unor produse de asigurari) sau poate creste pe calea asimilarii de produse noi. In acest din urma caz, noul produs poate fi rezultatul cercetarii-dezvoltarii in conceptie proprie, al realizarii tehnice sub forma de licenta sau al fabricarii acestuia dupa model de referinta.

Optiunea strategica in domeniul produsului reprezinta o decizie o importanta practica maxima pentru societatea de asigurari. Ea implica o corecta evaluare a raportului dintre potentialul acesteia si cerintele pietei careia ii sunt adresate produsele. Fiecare varianta strategica are avantaje, dar si limite, fiind indicata doar in anumite conditii concrete.

Astfel, adresandu-se unei piete segmentate si dispunand de o conceptie evoluata de marketing, societatea de asigurari poate opta pentru o strategie de selectie in cadrul gamei de produse.

Strategia de selectie a produselor isi propune o consolidare a indicatorilor economico-financiari si a locului societatii de asigurari in cadrul pietei. Dobandirea unei pozitii mai bune, prin castigarea unei cote mai mari de piata se poate realiza apeland, in primul rand, la strategia de crestere a dimensiunilor gamei de produse. Principala modalitate de transpunere practica a acestei strategii o reprezinta diversificarea gamei. Ea urmareste sa nuanteze modalitatile de satisfacere a nevoii careia i se adreseaza produsul si sa duca, pe aceasta cale, la largirea pietei sau la patrunderea pe noi piete.

Diversificarea gamei de produse poate fi dezvoltata pe trei directii principale: orizontala, verticala si laterala. Nu este exclusa nici alternativa combinarii acestor directii.

Diversificarea orizontala se realizeaza prin marirea numarului de produse in cadrul gamei.

Diversificarea verticala se infaptuieste prin prelungirea in 'amonte' sau in 'aval' a unei linii de produse.

Diversificarea laterala constituie o dezvoltare a gamei de produse in directii conexe structurii de baza.

Pentru a raspunde exigentelor specifice unei anumite piete sau categorii de utilizatori , societatea de asigurari poate opta pentru o strategie de adaptare a structurii gamei.

Diferentierea calitativa a produselor nu are totdeauna o baza pe deplin obiectiva, generata de un plus de acumulari calitative reflectate in calitatea produselor. Pot aparea situatii in care elementele de diferentiere sunt de natura psihologica.

Cea mai complexa si mai dinamica, din randul strategiilor de produs, o reprezinta cea a innoirii sortimentale. Innoirea sortimentala duce la crearea de noi linii de produse in cadrul gamei existente, mobilizand intregul potential uman, material si financiar al societatii. Recomandabila in faza de maturitate a componentelor unei linii de produse, ea urmareste inlocuirea produselor 'imbatranite' cu altele noi, superioare calitativ. Pe aceasta cale, se preiau consumatorii produsului eliminat de catre noul produs ce urmeaza a fi lansat pe piata.

Intrucat cvasitotalitatea societatilor de asigurare, realizeaza un numar relativ mare de produse de asigurari, pot fi adoptate concomitent mai multe variante strategice, distincte pentru anumite linii ale gamei si pentru pietele carora se adreseaza. Formularea acestor variante presupune combinatii de componente strategice, si nu o strategie 'pura'.

4.6. Alternative ale preturilor de baza

Pe baza analizelor privind cererea si a evaluarii reactiilor probabile ale competitiei, poate fi determinata cantitatea anticipata de produse care va fi vanduta pe piata, potrivit diferitelor alternative ale preturilor de baza.

a) Numarul acestor alternative va depinde de amploarea gamei de preturi in care societatea de asigurari poate fi competitiva si de gradul existent de elasticitate in functie de pret. Daca gama de preturi si elasticitatea mixta sunt mici, atunci vor fi foarte putine alternative distincte de preturi de baza.

b) Cele mai multe situatii de determinare a preturilor de baza sunt, insa, cele generate de deciziile in conditii de incertitudine, deoarece estimarea cantitati lor de produse care se preconizeaza a se vinde la anumite preturi date este afectata de incertitudine. Factorul de decizie, in astfel de situatii, va trebui sa stabileasca un anumit nivel de vanzari care ii inspira suficienta incredere (inclusiv prin proiectarea si realizarea de studii de piata), fara a avea certitudinea previziunilor sale.

4.7. Pretul in mediul concurential

Mediul concurential nu influenteaza determinarea propriu-zisa a pretului, din punct de vedere tehnic, economic, dar este deosebit de semnificativ pentru folosirea pretului ca instrument de marketing. Astfel, mediul concurential este decisiv pentru marja de profit inclusa in pretul de baza, respectiv pentru strategia de pret si politicile de pret la care firmele recurg in relatiile lor de piata.

a) In general, abordarea economica a concurentei in domeniul stabilirii preturilor pune in evidenta faptul ca deciziile nu sunt determinate, cum s-ar crede la prima vedere, de proprietarul produsului, ci de raportul existent pe piata, la un moment dat, intre numarul vanzatorilor si cel al cumparatorilor produsului respectiv. Acest raport defineste tipul de piata al produsului sau serviciului in cauza, dupa cum urmeaza:

Piata polista, daca numarul de vanzatori este mai mic decat al cumparatorilor. Pe o astfel de piata vanzatorul (proprietarul produsului) stabileste pretul, pe care il propune sau il impune cumparatorului.

Piata perfecta, daca numarul vanzatorilor este egal cu cel al cumparatorilor. Pe aceasta piata vanzatorul si cumparatorul ajung oarecum impreuna la un anumit pret, care este si un pret de echilibru al intereselor lor.

Piata pronista, daca numarul vanzatorilor este mai mare decat numarul cumparatorilor. Este piata pe care cumparatorul propune sau impune vanzatorului pretul sau.

Fireste, raportul dintre vanzatori si cumparatori este specific pietei fiecarui produs sau grupe de produse. Pe anumite piete exista o mare mobilitate a numarului vanzatorilor si cumparatorilor, in vreme ce pe alte piete acest raport este relativ constant.

De asemenea, acest raport este strans legat de cantitatile pe care le aduc pe piata diferiti vanzatori, aspect care tine de cota de piata aferenta firmelor concurente. Mai mult decat atat, exista o anumita variatie a acestui raport chiar pe termen foarte scurt, cand modificarea sa se poate face in cateva ore.

b) Competitia prin preturi poate sa fie realizata prin scaderea pretului, fie de catre o anumita societate de asigurari, fie de catre concurentii acesteia. In principiu, scaderea pretului poate fi cauzata fie de aparitia pe piata a unui concurent puternic, fie, pe termen scurt, de necesitatea de a corecta vanzarile slabe pentru anumite produse.

Atunci cand se iau decizii de modificare a pretului trebuie sa se cunoasca foarte exact natura elasticitatii cererii pentru produsul in discutie, deoarece scaderea pretului poate avea efecte diferite, chiar contrare: in cazul in care cererea pentru un anumit produs nu este elastica, vanzarile se vor micsora.

Numai contrariul, o marire a pretului, va genera sporirea vanzarilor. Pentru o cerere elastica fata de pret, reducerea acestuia va determina, intr-adevar, sporirea vanzarilor si, implicit, a valorii acestora.

c) Competitia prin pret imbraca nu numai forma reducerii acestuia, asa cum s-a aratat mai sus. Este posibila, oarecum paradoxal, si marirea pretului pentru a obtine cresterea vanzarilor si a cotei de piata.

d) In formularea judecatilor de valoare cu privire la competitia prin pret, trebuie avute in vedere si elementele competitiei in afara pretului, care influenteaza semnificativ deciziile politicii de pret. Competitia in afara pretului se concretizeaza prin sporirea vanzarilor prin intermediul celorlalte componente ale mixului de marketing (produsul, distributia, promovarea etc.), in afara pretului.

In competitia pe alte cai decat aceea a pretului se poate obtine cresterea vanzarilor pastrand acelasi nivel al pretului, dar apeland, de pilda, la un program promotional eficient, prin care firma reuseste sa convinga un numar mare de cumparatori sa achizitioneze produsul.

CAPITOLUL 5

APRECIERI FINALE

5.1.Obiectivele si masurile strategice de baza

Aspectele mentionate anterior impun masuri radicale de schimbare a structurii si a politicii de afaceri intr-un timp scurt.

Obiectivele si masurile strategice de baza vizeaza urmatoarele domenii principale:

Domeniul piata si clienti;

Domeniul tehnico-organizatoric (inclusiv domeniul personalului);

Domeniul financiar.

Modul de abordare a domeniului piata si clienti va fi decisiv in evolutia pe termen lung a B.C.R. ASIGURARI. Obiectivele strategice propun abordarea diferentiata a clientilor sai - clienti persoane fizice si clienti persoane juridice - si orientarea produselor si serviciilor companiei spre segmentele stabilite.

Acest tip de abordare va conferi companiei un avantaj concurential fata de celelalta firma de asigurare, MONDIAL ASSURANCES si va asigura pe termen lung abordarea activa a pietei, daca structura organizatorica o va sustine (organigrama orientata spre piata).

Pentru domeniul piata si clienti B.C.R. ASIGURARI isi propune strategii de marketing diferentiate pe tipuri de activitati si segmente de clienti, orientarea structurii retelei in functie de potentialul de piata si de specificul clientilor, consilieri (agenti de asiguarare) specializati pentru diferitele segmente de clienti si tipuri de produse si servicii. In privinta produselor se propune eficientizarea paletei de produse in relatia cu clientii firmei (existenti si potentiali).

MONDIAL ASSURANCES nu dispune de o sustinere a politicii de vanzare care sa-i faciciliteze cresterea subscrierilor, avand in vedere ca actionarul persoana juridica este un operator de turism, clientilor sai oferindu-le numai asigurari pentru calatorii in strainatate.

In cadrul domeniului tehnico-organizatoric B.C.R. ASIGURARI, pentru satisfacerea pe termen lung a necesitatilor de piata isi propune eficientizarea structurilor din retea si organizarea/eficientizarea proceselor de derulare a activitatilor. Personalul va fi adaptat acestor noi structuri din punct de calitativ si cantitativ. Se pot propune programe de pregatire a cadrelor de conducere, a personalului din retea si a specialistilor.

MONDIAL ASSURANCES a renuntat la extindere teritoriala si s-a rezumat doar la vanzarea produselor prin angajatii firmei de turism, oferind asigurari pentru calatorii instrainatate la pachetele turistice din oferta proprie.

In cadrul domeniului financiar B.C.R. ASIGURARI isi va reorienta politica de plasamente, urmarindu-se o imbunatatire a structurii bilantului prin extinderea domeniului si a portofoliului de plasamente, precum si prin cresterea productivitatii personalului prin utilizarea de personal calificat si experimentat.

MONDIAL ASSURANCES datorita resurselor financiare slabe nu-si poate imbunatatii structura bilantului prin obtinerea de dobanzi preferentiale la portofoliul de plasamente.

- Implementarea obiectivelor si masurilor strategice

Timpul este cel mai important adversar al B.C.R. ASIGURARI. Obiectivele si masurile strategice propuse vor schimba infatisarea companiei intr-o firma orientata spre piata, spre performanta. Masurile strategice trebuie sa fie implementate conform strategiei propuse - deci cat mai rapid si in mod profesional. Pentru realizarea structurarii este necesar un efort sustinut al conducerii si al actionarilor majoritari de a transforma aceasta firma intr-o institutie performanta.

In cadrul societatii MONDIAL ASSURANCES datorita faptului ca s-a renuntat la o dezvoltare atat teritoriala cat si de produs, nu se poate vorbi de o strategie de dezvoltare si de luarea unor masuri pentru atingerea unor obiective strategice, implicit de analiza a unor criterii de performanta.

5.3. Produsele bank assurance - elemente strategice de dezvoltare a pietei asigurarilor

Asigurari - Leasing - Banci, o relatie sinergica!

In incercarea de a defini aspectele relatiei dintre companiile de asigurari, societatile de leasing, brokerii de asigurari si societatile bancare, concluzia este ca aceasta relatie poate fi privita ca un triunghi "asigurari-banci-leasing" al carui centru de greutate este reprezentat de brokerii in asigurari, care prin actiunile intreprinse actioneaza de partea clientului, alaturi de companiile de asigurari, spre binele companiilor de leasing si al bancilor.

Se observa ca exista o sinergie si fiecare dintre domeniile pietei financiare o poate sustine pe cealalta. Mai mult decat atat, este interesant modul in care fiecare o ajuta pe cealalata si una compenseaza obstacole pe care le intampina cealalta.

Asigurarile nu sunt altceva decat apanajul unei bune atitudini de gospodar, deci, odata cu dezvoltarea economiei, si acestea trebuie sa se dezvolte. Fiind apanajul unei astfel de atitudini si fiind apanajul celui care investeste bani obtinuti cu costuri, de fapt asta sta la baza explicatiei pentru care leasingul este un motor pentru piata asigurarilor.

Leasingul este cea mai dinamica si mai emergenta dintre formele pe care le gasim pe piata financiara. Modul in care leasingul poate sa ajute piata de asigurari pare limpede daca ne gandim ca acesta a depasit ca amploare piata asigurarilor. Expansiunea leasingului ar putea sa fie o sustinere pentru piata asigurarilor.

Evolutia parteneriatului dintre societatile de asigurari si a celor de leasing este, din punctul de vedere al reprezentantilor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A), pozitiva. De calitatea produselor oferite clientilor companiilor de leasing depinde foarte mult si de cea a produselor pe care asiguratorii le ofera societatilor de leasing.

5.4. Concluzii

Viziune: B.C.R. ASIGURARI S.A. va detine pozitia de leader (co-leader in "top 10") intre societatile de asigurari de pe piata romaneasca.

Misiune: Intreaga activitate a societatii va servi interesele clientilor si actionarilor companiei in conditii de profitabilitate, calitate si profesionalism.

Obiective globale:

  • Atingerea unei cote de piata (masurata prin volumul de prime subscrise), care sa situeze B.C.R .ASIGURARI in primele 10 societati de asigurare din tara in urmatorii ani.
  • Situarea intre primele 10 societati de asigurare din tara in urmatorii ani din punct de vedere al marimii capitalului social.

Obiective strategice imediate/pe tremen scurt (perioada 2005-2007):

Dezvoltarea produselor si serviciilor care sa constituie avantaje competitive ale companiei pe piata asigurarilor din tara;

Adaptarea rapida la cerintele pietei si intampinarea cerintelor clientilor printr-o organizare functionala performanta;

Dezvoltarea si imbunatatirea continua a infrastructurii companiei si a calitatii serviciilor oferite;

Crearea unei imagini cat mai atractive a companiei, tinand cont de politica de imagine a Grupului B.C.R..

Pentru implementarea Strategiei B.C.R ASIGURARI este necesara armonizarea permanenta a misiunii, obiectivelor si masurile strategice cu evolutia legislatiei in domeniu.

Aderarea Romaniei la U.E., care s-a realizat in anul 2007, inseamna acceptarea si implementarea acquis-ului comunitar. In ceea ce priveste domeniul asigurarilor, autoritatile s-au angajat sa alinieze legislatia la prevederile Directivelor comunitare, adoptarea directivelor referindu-se la elemente specifice de autorizare pentru practicarea activitatii de asigurare, activitatea de reasigurare, limitele de raspundere, etc.

In aceste conditii, autoritatile romane au solicitat U.E., la sfarsitul anului 2001, o perioada de tranzitie de 5 ani pentru alinierea legislatiei in domeniu asigurarilor de raspundere civila pentru pagubele produse tertilor prin accidente de autovehicule (R.C.A.) la Directive comunitare.

Insa, datorita evolutiei pietei asigurarilor in perioada cuprinsa intre momentul transmiterii acestei solicitari (sfarsitul anului 2001) si momentul actual, s-a renuntat la perioada de tranzitie, considerandu-se ca limitele de raspundere cuprinse in Directive au fost deja atinse atinse pana la data aderarii.

De asemenea, pana in 2006 s-au finalizat completarile aduse Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supraveghere a asiguarilor. C.S.A. a avut in plan si modificarea Legii nr. 136/1995 privind contractul de asigurare, modificare realizata in doua etape, respectiv anii 2003 si 2006.

B.C.R. ASIGURARI are sanse deosebite de dezvoltare daca masurile propuse vor fi transpuse rapid in practica. Orice intarziere in procesul de implementare a masurilor duce la aparitia unor noi riscuri.

Bibliografie

Dan Anghel Constantinescu 'Tratat de asigurari', vol. I, Editura Economica, Bucuresti, 2004, pag 102-145.

Vacarel si F. Bercea 'Asigurari si reasigurari', Editura Expert, Bucuresti, 1998-1999.

Cristina Ciumas 'Economia asigurarilor', Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2002, pag. 83-100.

Marinica Dobrin si Paul Tanasescu 'Teoria si practica asigurarilor', Editura Economica, Bucuresti, 2003, pag. 31-55.

Cercetari de marketing, Valerica Olteanu, Editura Romania de maine, Bucuresti, 2000.

Marketing, Virgil Balaure, coordonator, Editura Uranus, Bucuresti, 2000.

Conjunctura pietei mondiale a asiguratorilor, D. A. Constantinescu, coordonator, Editura Nationala, Bucuresti, 2002.

Natural catastrophes and man-made disasters in 2000: fewer insured losses despite huge floods, Sigma 2/2002, Swiss Re.

Economia serviciilor, Maria Ionica, Editura Uranus, Bucuresti, 2002.

Asigurari si reasigurari, I. Vacarel, F.Bercea, Editura Expert, Bucuresti, 1999.

Aplicatii in marketing, L. Anghel, C. Florescu, R. Zaharia, Editura Expert, Bucuresti, 1999;

Asigurari si reasigurari in economie, I.Negoita, Editura Polsib, Bucuresti 1998.

Marketing, C. Florescu, V. Balaure, St. Boboc, V.Olteanu, N.Al. Pop, Editura Marketer, Bucuresti, 1992.

Marketing, C. Florescu, Editura Independenta Economica, Bucuresti, 1997.

Tratat de asigurari, D.A. Constantinescu, Editura Semne, Bucuresti, 1999.

Colectia Revistei Capital.

Colectia Revistei Banii Nostri.

Colectia Revistei BIZ.

Colectia Ziarul Financiar.

Colectia ziarului Bursa.

Raport anual SC BCR Asigurari S.A-2006-2007.

Bilant financiar 2002 MONDIAL ASSURANCES.

Rapoartele C.S.A.: 2002-2006.

Observatii:

  1. Te rog sa lucrezi in continuare pe acest document.
  2. Am facut modificari in fisier si nu mai are rost sa o iei de la capat.
  3. Voi schimba denumirea in licenta.forma finala! si te rog sa lucrezi in continuare in fisierul pe care ti-l trimit in attachment.
  4. Te rog frumos ca in toata lucrarea sa scrii cu t, s, a, a, i, S, T, I. Daca nu faci aceasta modificare, nu pot sa-ti fac referatul. E foarte important pentru imaginea lucrarii si pentru Comisia de licenta!!!!!!
  5. In lucrare mai faci referire la niste anexe pe care tu nu le ai, deci te rog sa recitesti cu atentie si sa stergi referirile la anexe (de ex. la pagina 27, alineatul 2, cu rosu).
  6. Vezi ca am modificat denumirea capitolului 5. Te rog sa il pastrezi asa!
  7. Atentie ca s-a modificat paginatia, deci va trebui sa refaci nr. de pagina de la cuprins!!!
  8. Vezi ca Romania deja a intrat in UE. Atentie la cap. 5. Eu am facut modificarile, dar te rog sa verifici cu atentie.
  9. Atentie ca suntem in 2008. Te rog sa verifici exprimarea, mai ales la partea de analiza. Eu am modificat exprimarea pe alocuri, dar te rog sa mai verifici odata.







Politica de confidentialitate





Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate