Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
vPUNCTIA BIOPSIE HEPATICA - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE


vPUNCTIA BIOPSIE HEPATICA - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE




PUNCTIA BIOPSIE HEPATICA - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

Pentru evidentierea unor boli ale ficatului, punctia hepatica este o metoda de diagnostic foarte importanta, care ofera un grad inalt de concludenta.


Indicatia de biopsie hepatica o stabileste medicul specialist gastroenterolog:

Ø      pe baza unor analize de sange, care pot indica o crestere de transaminaze

Ø      sau a unui examen ecografic, care evidentiaza prezenta unor noduli in ficat.



Punctia biopsie hepatica are urmatoarele indicatii:

u    Diagnosticul de certitudine al unei boli hepatice in conditiile tabloului biochimic hepatic modificat

u    Stadializarea unei boli cronice hepatice

u    Diagnosticul de certitudine al unei formatiuni tumorale hepatice

u    Diagnosticul unor boli metabolice de stocaj sau a unor boli multiorganice

u    Evaluarea eficientei sau a efectelor adverse ale anumitor terapii hepatice

u    Monitorizarea hepatotoxicitatii unor droguri

CONTRAINDICATII

  1. ABSOLUTE
  2. Tulburari de coagulare (acestea pot fi corectate prin transfuzie de masa plachetara sau plasma proaspata congelata)

                                                     v            PTT > 20 s.

                                                     v            Tr. < 50000/mmc (70.000)

                                                     v            Ts > 10 min.

                                                     v            AINS utilizate la mai putin de o saptamana inainte de efectuarea punctiei

                            è            Pacient necooperant

                            è            Prezenta de hemangioame sau leziuni vasculare

                            è            Prezenta ascitei

                            è            Suspiciune de echinococoza hepatica

  1. RELATIVE

                            è            Obezitate morbida

                            è            Infectii ale pleurei drepte

                            è            Infectii situate sub hemidiafragmul drept





Pacientul cu hepatita cronica trebuie sa stie ca punctia hepatica nu este o metoda periculoasa, ea constand intr-o prelevare de tesut hepatic cu ajutorul unui ac special , si analiza acestui fragment care arata gradul de inflamatie si de fibroza hepatica.

Pacientii trebuie sa indeplineasca:

Ø      Criterii de varsta ( beneficiind de tratament antiviral , cei pana in 65 ani )

Ø      Stadiul bolii

Ø      Viremie

Ø      Prezenta anticorpilor HCV

Ø      Valori crescute ale transaminazelor

Daca in cazul virusului B indicatia de PBH presupune valori crescute ale transaminazelor la virusul C chiar daca transaminazele sunt scazute , prezenta viremiei peste 600 unitati indica PBH.

Regimul alimentar al unui pacient cu hepatita cronica presupune o dieta saraca in grasimi si bogata in hidrocarbonati si vitamine. Se interzice consumul de afumaturi, conserve, mezeluri, branzeturi si alcool.

PREGATIREA PACIENTULUI

  1. Evaluarea pacientului - efectuarea anamnezei si a examenului fizic pentru a decela comorbiditati respiratorii, cardiovasculare, antecedente personale sau heredocolaterale de sangerare excesiva etc.
  2. Evaluarea medicatiei urmate de pacient, in special cea care interfera cu coagularea
  3. Evaluarea paraclinica completa a coagularii
  4. stabilirea indicatiei
  5. obtinerea consimtamantului informat
  6. Unele centre recomanda un pranz usor pentru a goli vezicula biliara si a scadea riscul de lezare a acesteia
  7. Sedarea nu se face de rutina, dar se poate utiliza o minima premedicatie cu benzodiazepine +/- analgetice
  8. In cazuri selectate se poate utiliza CT sau RMN pentru a selecta sectiunea

ECHIPAMENT

u    Acul de punctie

u    Bisturiu, seringa cu anestezic local

u    Betadina

u    Campuri si manusi sterile

u    Recipientul steril pentru depozitarea fragmentului

u    Pansament steril

TEHNICA

u    Se pozitioneaza pacientul in decubit dorsal cu mana dreapta deasupra capului

u    Se percuta marginea inferioara a ficatului atat in inspir cat si in expir pe linia axilara mijlocie

u    Se va punctiona in plina matitate, in spatiul VIII-IX ic

u    Se confirma zona de punctie prin examinare ecografica (dar nu este strict necesar)

u    Se dezinfecteaza zona de punctionat




u    Se infiltreaza anestezicul local punctionand pe marginea superioara a coastei

u    Se pregateste acul de punctie in care se introduc 10 ml ser steril

u    Se efectueaza cu bisturiul o mica incizie la locul de punctie

u    Se introduce acul de punctie prin straturile superficiale

u    Inainte de a punctiona capsula Glisson, se impinge putin pistonul pentru a curata acul de resturile de tesut

u    Se invita pacientul sa inspire, apoi sa expire si apoi la sfarsitul expirului sa ramana nemiscat cateva secunde

u    In acest moment se introduce acul in ficat aspirand pentru a obtine un fragment de 2.5-3 cm.

COMPLICATII

u    60% dintre complicatii survin in primele 2 ore de la punctie si 96% dintre acestea survin in primele 24 de ore

u    In 10-25% din cazuri apar durerile in hipocondrul drept

u    In 0.08-0.32% din cazuri s-au descris hemoragii intraperitoneale importante

u    0.09% peritonita biliara

u    0.0078% hemotorax, pneumotorax

u    Mortalitatea se inscrie intre 1 la 10000-12000 de biopsii

Pacientul trebuie sa respecte indicatiile medicului in ceea ce priveste modul de viata si efectuarea analizelor prescrise , aceasta fiind necesara pentru a urmari eficienta tratamentului si aparitia unor efecte nedorite.

Dupa primele trei luni de tratament se va face un control amanuntitpentru a urmari modul de raspuns la tratament al organismului ce presupune si efectuarea unei viremii pentru a vedea in ce masura virusul a scazut.

Cele doua medicamente - interferonul si ribavirina - pot avea efecte adverse, uneori greu de suportat ce pot determina intreruperea tratamentului.

Efecte adverse:

Ø      Cefalee , ameteli, febra, frison, dureri musculare, dureri osoase

Ø      Greturi , inapetenta , slabiciune, caderea parului

Ø      Depresie severa, anxietate, idei de suicid.

Aceste simptome trebuie raportate medicului si pacientul va fi informat ca acestea vor disparea odata cu intreruperea tratamentului.

v     Asistenta medicala masoara, noteaza si interpreteaza valorile functiilor vitale : puls, tensiune arteriala, respiratie, temperatura si la orice modificare va avertiza medicul.

v     Asistenta medicala pregateste toate materialele necesare si recolteaza produsele biopatologice pentru examenele de laborator.

v     Asistenta pregateste pacientul si materialele necesare pentru punctie biopsica.

v     Asistenta medicala va explica pacientului tehnica administrarii injectiei cu interferon, cat si reactiile care apar dupa aceasta.

Infectia cu virusuri hepatitice VHB, VHC, VHD reprezinta o problema generala de sanatate publica in lume. Se estimeaza ca in lume exista 400 de milioane de purtatori de VHB si ca aproximativ jumatate de milion de persoane mor anual prin infectie cu VHB.

Hepatita cu VHC afecteaza aproximativ 170-200 milioane de persoane in toata lumea, aproximativ 3% din populatia globului fiind infectata cu VHC.

Obiectivul principal al tratamentului antiviral este prevenirea complicatiilor infectiei cu virus hepatic B si C. "La ora actuala exista posibilitatea ca, pe baza unui program national si indeplinind niste criterii, bolnavii sa fie inclusi in tratamentul ale carui costuri sint suportate integral de stat.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




VEDEREA BINOCULARA SI TULBURARILE SALE
Socul
INGRIJIRI ACORDATE PERSOANELOR DE VARSTA A TREIA CU BOLI METABOLICE SI DE NUTRITIE
TULBURARI PSIHICE INTERCRITICE IN EPILEPSIE
CANCERUL LA PLAMANI (BRONHOPULMONAR)
DUREREA SI ANXIETATEA LA COPIL
STUDIU PRIVIND INCIDENTA CARIEI LA COPIII PRESCOLARI DIN ORASUL MANGALIA
CANCERUL PROSTATEI SI TESTICULELOR
VALVULOPATII
FORME CLINICE DE INSUFICIENTA CARDIACA