Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Tumorile hepatice - Tumori benigne


Tumorile hepatice - Tumori benigne


Tumorile hepatice

Introducere

   Neoplasmele hepatice determina un tablou clinico-patologic caracteristic, dar sunt relativ rar intalnite, cu exceptia zonelor endemice pentru virus B, care corespund unei incidente crescute a carcinomului hepatocelular.

   Cele mai frecvente tumori hepatice simptomatice sunt cele maligne, iar dintre cele maligne majoritatea sunt metastatice.

   Originea tumorilor hepatice primitive este variabila:  -  hepatocite



-  epiteliu biliar

- celule neuroendocrine

- elemente mezenchimale: - endoteliu

- muschi neted

- tesut limfoid

Tumori benigne

Tumori epiteliale benigne:

Chistul hepatic simplu - leziune uniloculara delimitata de epiteliu cuboid simplu, cu tesut hepatic inconjurator normal

- unic, rar multiplu (maxim 10)

- dimensiuni pana la 20 de cm

- 80% din cazuri sunt de sex feminin

- ecografic are aspect anecogen

- net delimitat

- intarire posterioara

Boala polichistica hepatica

- chisturi multiple, cu modificari in tesutul hepatic inconjurator

- multiple hamartoame de cai biliare

- boala fibropolichistica hepatobiliara include un spectru de boli (chisturi hepatice, fibroza hepatica congenitala,

  boala Caroli, chisturi coledociene, hamartoame de cai biliare)

- frecvent apar asocieri cu boala polichistica renala (30% din acesti pacienti au chisturi hepatice)

Chistul coledocian  - predomina la femei si este descoperit frecvent in copilarie

- are perete gros, fibrozat, cu epiteliu columnar biliar, si rar cu metaplazie scuamoasa

- predispozitia pentru adenocarcinom este legata de varsta (14% la adulti)

- aspect anecogen

- absenta semnalului Doppler

Chistadenom hepatobiliar - chist multilocular, de dimensiuni mari (10-25 cm)

- stroma mezenchimala delimitata de un perete fibros hialinizat

- suprafata interna neteda poate avea proiectii polipoide (cu procent mare de malignizare)

- ocazional, chistadenomul formeaza o masa polipoida intraductala

Adenomul hepatic  - compus integral din hepatocite si tesut conjunctiv de sustinere

            - determinate frecvent de expunerea la estrogeni (contraceptive orale), dar si de steroizi anabolizanti,

              glicogenoza tip I, tirozinemie sau sporadice

            - frecvent sunt unice, peste 10 cm

Adenomul de cai biliare - descoperit incidental

- unic, cu dimensiuni mici (0.5-1 cm)

- contine ducte biliare situate uniform, similare cu ductele biliare interlobulare

- in stroma este prezent un infiltrat limfocitar sau granulocitar

Hamartomul de cai biliare (complex von Meyenburg)

–        descoperit incidental

–        dimensiuni mici (0.5 cm), fiind localizate subcapsular

–        culoare variabila (cenusiu --> verde) in functie de continutul lor cu bila

–        origine intr-o triada portala, fiind delimitate de epiteliu de tip biliar

Hiperplazia nodulara focala - tumora unica, solitara, cu dimensiuni variabile (1-15 cm)

- cicatrice stelata centrala caracteristica

- contine structuri ductale biliare, dispuse intr-o retea de benzi fibroase

- nu are capsula

Hiperplazia regenerativa nodulara

–        ficatul are aspect nodular difuz, fara fibroza

–        nodulii au dimensiuni de max. 1 cm, fiind evidenti macroscopic

–        descoperita incidental, dar poate genera hipertensiune portala

–        o leziune similara este transformarea nodulara partiala (noduli similari localizati la nivelul regiunii perihilare)

Tumori mezenchimale benigne:

Hemangioamele

- descoperite incidental, frecvent asimptomatice

- dimensiuni variabile (pana la 20 cm, in special cele simptomatice au dimensiuni mari si comprima structurile invecinate)

- structura vasculara este evidenta (spatii sangvine delimitate de endoteliu)

- formatiuni hiperecogene, bine delimitate

- amplificare posterioara paradoxala caracteristica - prezenta vaselor capilare multiple care genereaza interfete ecogene

- semnalul Doppler intra­tumoral este absent

Lipoamele

- rar intalnite hepatic, descoperite incidental

- sunt compuse din: - adipocite mature (5-90% din celulele componente)

- grasime maronie (hibernoame)

- adipocite combinate cu fibre musculare netede si elemente vasculare (angiomiolipoame)

Tumori maligne

Tumori epiteliale maligne :

Carcinomul hepatocelular  - solitar (masiv), multifocal (nodular) sau infiltrativ (difuz)

- arhitectura microscopica trabeculara, acinara sau solida

- origine hepatocelulara, cu vascularizatie bine reprezentata

- fibrolamelar, cu celule clare, cu celule fuziforme, combinatii cu colangiocarcinomul

Colangiocarcinomul - rar, comparativ cu carcinomul hepatocelular

 - origine in epiteliul cailor biliare

 - structuri glandulare mici, cu configuratie papilara

 - 2 tipuri: - periferic, frecvent

                 - hilar

Tumora Klatskin - varianta de colangiocarcinom

        - initial, formatiune tumorala de mici dimensiuni, localizata la ductul hepatic drept sau stang

Tumori mezenchimale maligne:

Sarcomul nediferentiat - copii, intre 6-10 ani, eventual la adulti

 - nu exista diferentiere spre un element mezenchimal specific

 - tumori solitare, de mari dimensiuni

 - frecvent apar hemoragii si chisturi, intr-o pseudocapsula fibroasa

 - zonele stromale contin celule mezenchimale

Sarcomul Kaposi - afecteaza ficatul pacientilor cu SIDA

- nu este clar daca tumorile reprezinta metastaze sau tumori multicentrice primitive

- apar noduli mici, multiplii, uneori hemoragici

- histopatologic aspectul este similar cu alte localizari

Carcinomul hepatocelular

Definitie:

- Tumora maligna epiteliala care are la origine hepatocitele

- Reprezinta 90% din tumorile hepatice primitive

- Locul 7 intre cauzele de cancer la barbati

- Incidenta depinde de zona geografica: - maxima in Asia si Africa, intre 20-100 cazuri la 100 000

                                             - mica in Europa de Nord  si America, intre 2-5 cazuri la 100 000 locuitori

- Barbatii sunt afectati mai frecvent decat femeile - raport barbati:femei = 4-6:1

Etiopatogenie:

- Virusurile hepatitice B si C:

–  Relatia dintre virusurile hepatitice B si/sau C, si CHC se face prin intermediul hepatitei cronice si cirozei

–  Actual, nu este clar daca HBV si HCV sunt direct carcinogenice sau daca au efecte indirecte, prin declansarea procesului necro-inflamator hepatic

–  Majoritatea pacientilor cu CHC determinat de virusurile hepatitice B si/sau C au ciroza, caracterizata prin regenerare nodulara, urmata de aparitia in unele conditii a displaziei hepatocitare si a CHC 

- Boala hepatica alcoolica

–  Creste riscul de aparitie al CHC de 4 ori in Europa si America de Nord, in special la pacientii varstnici

–  Alcoolul nu este un carcinogen hepatic per se, iar ciroza hepatica alcoolica este intotdeauna prezenta, efectul hepatocarcinogenic al alcoolului fiind indirect prin intermediul cirozei hepatice.

- Micotoxine - Cea mai importanta micotoxina este aflatoxina produsa de Aspergillus flavus, care contamineaza in special




                        cerealele depozitate in conditii tropicale

  - Nivelul aportului de aflatoxina se coreleaza cu frecventa CHC in Africa si Asia

  - In zonele cu expunere crescuta la aflatoxina B1 sunt prezente mutatii ale genei p53:

                             transversia G > T, la nivelul perechii 3 a codonului 249

- Orice factor care determina afectare hepatica cronica, cu leziuni hepatocitare si mitoze, creste susceptibilitatea ADN-ului hepatocitar la alterari genice:

–  Porfiria cutanea tarda este insotita de o crestere a incidentei CHC

–  CHC este o complicatie rara in hepatita si ciroza autoimuna, boala Wilson sau ciroza biliara primitiva

–  Deficitul de a1 antitripsina, glicogenoza de tip I si tirozinemia cresc riscul de aparitie al CHC

–  Incidenta CHC este foarte crescuta in hemocromatoza genetica

- Ciroza hepatica - Este prezenta la 60-90% din pacientii cu CHC

- Hepatocarcinogeneza multistadiala are loc prin 2 mecanisme : -

–  expansiunea monoclonala a unui hepatocit

–  progresia cirozei catre CHC prin intermediul leziunilor premaligne de tipul displaziei hepatocitare sau nodulilor displazici

Tablou clinic:

- Variabil: - asimptomatic > diagnostic incidental prin screening

 - simptome si semne de progresie a cirozei

 - tablou dramatic care simuleaza abcesul hepatic

- Criterii demografice - 40 de ani (Asia si Africa) / > 40 de ani (zone temperate)

    - barbati > femei

- Prezenta cirozei asociate trebuie stabilita

                   - deteriorarea starii generale, dureri la nivelul hipocondrului drept sau formatiuni tumorale hepatice palpabile

                   - absenta ameliorarii ascitei, sangerarilor variceale si encefalopatiei hepatice

- Simptome: - Simptome generale - scadere ponderala, stare generala alterata, senzatie de plenitudine epigastrica, febra

          - anorexie, flatulenta, constipatie si diaree (colestaza / ­PG).

 - Durere - epigastrica si la nivelul hipocondrului drept, cu iradiere posteri-oara, continua si de intensitate

                  scazuta.

                                   - severa (perihepatita / afectarea diafragmului)

 - Icter sclerotegumentar (necorelat cu extinderea tumorii) - rar tumora pediculata intrabiliar (icter obstructiv /

   rupere in CBP)

                     - Dispnee tardiva (tumora mare care comprima si afecteaza direct diafragmul / metastaze pulmonare)

- Examen obiectiv

- Ficat marit, consistenta crescuta, dura, neregulat, sensibil / formatiuni palpabile in hipocondrul drept sau epigastru.

–        frecaturi peritumorale (perihepatita)

–        suflu sistolic (vascularizatie intensa)

- Ascita (50%)

- Hemoperitoneu (ruptura tumorii) cu debut insidios /  abdomen acut chirurgical

- Hemoragie prin ruptura varicelor esofagiene

- Tablou de abces piogenic hepatic (necroza tumorala spontana) cu dureri intense, febra, leucocitoza.

- Tromboza VP sau VCI

- Crestere in AD sau in varicele esofagiene

- Metastazele CHC (limfatice sau hematogene)

- Metastaze ganglionare - rar supraclavicular drept (extensie prin intermediul limfonodulilor mediastinali)

- Metastazele pulmonare - pot determina aparitia exudatului pleural

- Metastazele osoase - frecvent la nivelul coastelor si vertebrelor

- Metastaze cerebrale

- Sindroame paraneoplazice: - Eritrocitoza (­ substantelor eritropoetin-like)

- Ginecomastia dureroasa (­ secretiei de estrogeni)

- Hipercalcemia (­ substantelor parathormon-like / metastaze osoase)

- Hipoglicemie (30%) - consum crescut de glucoza (masa tumorala mare)

- glicogenoza dobandita

- ­ factorul de crestere insulin-like II (IGF II)

- Hiperlipidemie / hipercolesterolemie

- Hipertiroidism (secretie inadecvata de TSH)

- Pseudoporfirie (­ productiei de porfirina tumorala)

- Disfibrinogenemie / criofibrinogenemi

Explorari paraclinice:

- Modificari hematologice - Anemie usoara / eritrocitoza (1%)

 - Leucocite > 10 000/mm3 (predomina GN, ocazional E)

 - Trombocite crescute uneori

 - Tulburarile de coagulare (scaderea activitatii fibrinolitice)

- Modificari biochimice - Testele functionale hepatice intotdeauna modificate

- ­ Fosfataza alcalina si g glutamil transpeptidaza

- Electroforeza proteinelor plasmatice  - ­ a2 si g globuline

                                                         - rar macroglobulina serica similara cu cea din mielom

- Markeri virali HBV si HCV

Markeri tumorali:

- a1 fetoproteina (AFP):

▪ Glicoproteina sintetizata de hepatocite in timpul vietii fetale, care la adult scade sub 20 ng/mL

­ la aproximativ 75% din pacientii cu CHC

    - ­ si persistenta AFP > 500 ng/mL, sugereaza CHC

    - ­ AFP > 20 ng/mL, in special progresiva si la pacienti cu hepatita cronica sau ciroza hepatica, sugereaza CHC

▪ Specificitatea este mica:

–  Tumorile gastrointestinale cu meta hepatice, hepatitele acute, cronice si ciroza hepatica in absenta CHC

–  Teratoamele testiculare sau ovariene;

▪ Rezectia, chimioembolizarea sau transplantul AFP:  - Valorile persistent ­ indica o tumora reziduala

                                                   - ­ AFP indica recurenta tumorii




▪ Identificarea fractiunilor AFP este utila, structura fiind diferita la pacientii cu ciroza hepatica, respectiv CHC

- Des-g-carboxiprotrombina :

- Protrombina anormala secretata de hepatocitele tumorale

- Sensibilitatea este similara cu AFP si specificitate mai mare in absenta deficitului vitaminei K

- ­ paralele cu cele ale AFP (valorile peste 100 ng/mL sunt inalt sugestive pentru CHC)

- Exista pacienti cu CHC cu AFP normala si des-g-carboxiprotrombina ­

- Antigenul carcinoembrionar, a1 antitripsina si a glicoproteina acida pot fi ­

- a L-fucozidaza este ­ in CHC si poate fi folosita in detectarea precoce a CHC la pacientii cu ciroza

Teste imagistice:

- Ecografia bidimensionala “grayscale”

•   Tumorile sub 1 cm au aspect variabil si nespecific: - Tumorile mici (< 5 cm)  tind sa fie hipoecogene, omogene

                                               - Tumorile mari sunt neomogene, cu zone hiper- si hipoecogene

•   Capsula este hipoecogena - Aspect “in tinta” (halou hipo- si centru hiperecogen) este sugestiv pt. CHC in ciroza (#

                                                cu adenom, hemangiom, metastaze, HNF)

•   Diagnosticul diferential al leziunilor nodulare  este dificil:  - noduli de regenerare

- noduli displazici

- CHC precoce, bine diferentiat

•   Nu se pot diferentia nodulii cu/fara potential de transfor-mare, insa nodulii hiperecogeni au potential preneoplazic crescut si necesita monitorizare frecventa (3 luni)

- Tromboza (invazia) maligna a venei porte

•   Element ecografic specific - Defect de umplere neechivoc

 - Ecouri difuze intraluminale (# artefacte = ecourile intravasculare)

 - Are tendinta de a dilata vena

 - Poate fi anecogen sau hipoecogen si greu/nevizualizabil pe imaginile “gray-scale” cand           

   este utila ecografia Doppler color

- Exceptional poate fi evidentiata invazia:  - Venelor suprahepatice

- Venei cave inferioare

- Rareori a atriului drept

- Ecografia Doppler color: - Analiza calitativa: - Tromboze (VP, VSH, VCI, AD)

                              - Flux pulsatil in interiorul trombului malign

 - Analiza cantitativa: - ­ fluxului arterial hepatic (# adenom)

                                 - Sunturi arterio-venoase:

- Prezenta si tipul vascularizatiei intratumorale, in special in modul power-Doppler

•         Centrala

•         Periferica si peritumorala (“basket” pattern)

•         Mixta

- Ecografia “armonica” (harmonic imaging)

•   Se bazeaza pe detectarea armonicilor semnalului eco-grafic generate de tesuturi sau de agentii de contrast

•   Utilizarea armonicilor generate de tesuturi (tissue harmonic imaging) ofera o ameliorare marcata a calitatii imaginii (obezitate, ascita, etc.)

- Ecografia cu agenti de contrast (Levovist,CO2, etc) - Harmonic imaging si Power-Doppler imaging

                                                     - CO2 (carbon dioxide enhanced ultrasound)=angiografie ultrasonica

- Ecografia intraoperatorie  - Frecvent folosita in rezectia partiala hepatica pt. CHC

            - Are sensibilitate mai buna decat ecografia transabdo-minala, in special pt. CHC sub 1 cm

- Ecoendoscopia - Permite evaluarea invaziei CHC in organele invecinate (stomac, duoden, colon), in special in cazurile

                              complicate cu HDS sau in prezenta unor ulcere atipice

                            - Punctia fina aspirativa ghidata ecoendoscopic este utilizata pentru diagnosticul precoce al CHC sau al

                              recidivelor CHC dupa interventiile chirurgicale

- Tomografia computerizata dinamica conventionala

•   Precontrast (unenhanced scans) - Aspect hipodens, omogen sau heterogen

                 - Calcificari interne, necroza sau hemoragii (zone hiperdense)

•   Postcontrast (contrast-enhanced scans):

–        Aspectul similar hipodens, omogen sau heterogen

–        Tumorile incapsulate au lizereu hiperdens in faza portala, cand tumora devine hipodensa

•   Diagnosticul diferential al leziunilor nodulare este dificil:

–        Nodulii displazici cu incarcare steatozica sunt hipodensi pe imaginile precontrast.

–        Nodulii de regenerare siderotici sunt hiperdensi pe imaginile precontrast, insa in special postcontrast

•   Invazia sistemului port - Formatiune intraluminala hipodensa, care nu se incarca dupa administrarea substantei de

                                            contrast.

•   Tromboza venelor suprahepatice si/sau a venei cave inferioare.

•   Extensia locala a CHC - Prezenta formatiunilor ganglionare

  - Eventuala invazie a diafragmului, peretelui abdominal si organelor invecinate.

- Tomografia computerizata dinamica spirala

•   Scanarea bifazica (arteriala hepatica si venoasa portala)

–  Faza arteriala hepatica - CHC are aspect variabil: hiperdens, mixt sau chiar hipodens

- In tromboza de vena porta apare neovascularizatie in interiorul trombului, similar cu

   imaginile Doppler color

–  Faza venoasa portala este necesara pentru evaluarea permeabilitatii venei porte si a organelor abdominale

–  Faza de echilibru sau tardiva - Permite detectarea tumori hipovasculare (CHC precoce)

          - Permite detectarea nodulilor displazici

- CT in timpul arterioportografiei (CTAP) :

•   Presupune efectuarea CT in timpul arterioportografiei prin cateterizarea arterei mezenterice superioare.

•   Este extrem de utila pentru diagnosticul CHC de mici dimensiuni la pacientii fara ciroza avansata

•   Utilitatea CTAP este insa limitata la pacientii cu ciroza hepatica avansata (flux portal diminuat sau chiar inversat)

•   Este considerata un standard de referinta pentru detec-tarea CHC de mici dimensiuni

•   CTAP are sensibilitate redusa pentru detectarea nodulilor displazici si a CHC bine diferentiat (precoce)

•   Sunt insa necesare studii suplimentare pentru clasificarea rolului exact al CTAP.

- CT cu arteriografie hepatica (CTHA)

•   Presupune efectuarea CT in timpul arteriografiei hepatice prin cateterizarea selectiva a arterei hepatice

•   Utilitatea metodei este limitata de prezenta vascularizatiei arteriale hepatice aberante

- CT dupa administrarea hepatica de Lipiodol

•   Presupune administrarea de Lipiodol selectiv in artera hepatica, care este captat de CHC.

•   Formatiunile tumorale hipervascularizate nu au mecanis-me de eliminare si substanta persista 2-4 saptamani

•   Metoda permite detectarea unor tumori mici (peste 2 mm)



- Cele 3 tehnici de angiografie CT pot fi efectuate in timpul aceleiasi examinari cu un scanner spiral.

- Rezonanta magnetica conventionala

•   CHC bine diferentiat este omogen, in timp ce tumorile avansate au intensitate heterogena si neomogena

–  T1: aspect hipo-, izo- sau hiper-intens

–  T2: aspect hiper-, izo-, rar hipointens in cazul tumorilor avansate

–  Capsula este detectata in special pe imaginile ponderate T1, cu aspect de halou periferic hiperintens

•   Diagnosticul diferential al leziunilor nodulare:

–  Nodulii displazici: aspect izo- sau hiperintens T1 si aspect izo- sau hipointens T2 (aspect specific)

–  Nodulii de regenerare: aspect hipointens pe imaginile ponderate T1 si T2 datorita susceptibilitatii magnetice a fierului din nodulii sidorotici care au incarcare mare cu fier.

–  Semnul “nodulului in nodul” = prezenta unui focar de intensitate crescuta in nodulii de regenerare sau nodulii displazici, pe imaginile ponderate T2 sugereaza prezenta CHC precoce

•   Punctia biopsie hepatica ghidata prin MRI se poate efectua insa diagnosticul este dificil deoarece nodulii au dimensiuni mici, iar focarele CHC din noduli sunt in general bine diferentiate

- Rezonanta magnetica dinamica:

•   Presupune utilizarea chelatului de gadoliniu (Magnevist) administrat i.v. in bolus, urmat de achizitii multiple de imagini in faza arteriala hepatica, venoasa portala si de echilibru.

–  Faza arteriala hepatica   - Aspect variabil de la hipo- la hiperintens

- Vascularizatia intratumorala se vede cel mai bine in faza arteriala hepatica similiar

  cu imaginile Doppler color sau CT

–  Faza venoasa portala este necesara pentru vizualizarea venei porte si a venelor suprahepatice

- CT cu emisie fotonica (SPECT)

•   Utila pentru ameliorarea sensibilitatii scintigrafiei cu citrat de galiu si pentru definirea exacta a extensiei reale

•   Utlizarea eritrocitelor (delayed red-blood-cell SPECT) permite diferentierea hemangioamelor de CHC

- Tomografia cu emisie pozitronica (PET)

•   2-fluoro-2-deoxi-D-glucoza (FDG) se acumuleaza in tesutul tumoral hepatic datorita metabolismului crescut al celulelor neoplazice maligne

•   Sensibilitatea metodei este mica (aproximativ 50%), in special la pacientii cu CHC bine diferentiat

•   Totusi, la pacientii cu CHC moderat sau slab diferentiat, respectiv cu tumori peste 5 cm, este utila pentru stadializarea eficienta neinvaziva

Punctia biopsie hepatica

   - Permite diagnosticul morfopatologic al CHC:

              - Punctia biopsie hepatica cu ac subtire (19-21G) sau gros (16-18G) are sensibilitate mare.

              - Punctia aspirativa cu ac fin (22G) permite diagnosticul citologic al tumorilor moderat si slab diferentiate.

              - Punctia biopsie ghidata a unui tromb al venei porte este sigura (# benign - malign)

Tratament: - Rezultatele actuale ale tratamentului CHC sunt mediocre, dar cresc probabilitatea de supravietuire.

        - Singurele tratamente potential curative sunt cele chirurgicale (rezectia partiala sau transplantul hepatic)

        - Eficacitatea tratamentelor este limitata si de prezenta insuficientei hepatocelulare

        - Tratamentele medicale sunt considerate de la inceput paleative.


 - Hepatectomia partiala - este tratamentul de baza al CHC

                                         - indicatiile de rezectie partiala hepatica:

ό                   tumori unice, de dimensiuni mici (sub 5 cm) sau in numar limitat (maxim 4

                        tumori intr-un singur lob)

ό                   functie hepatica buna, cu scor Child-Pugh A, maxim B (rezectie limitata la

                        15% din parenchim), fara icter

ό                   absenta invaziei tumorale vasculare si a metastazelor extrahepatice;

ό                   stare generala buna a pacientilor.

                                         - supravietuirea globala : 80% la 1 an ; 50% la 3 ani ; 25% la 5 ani

 - Transplantul hepatic - permite rezectia tumorala cea mai sigura

 - permite tratamentul cirozei hepatice

 - indicatiile de transplant hepatic :

- tumori mici, unice (sub 5 cm)

- tumori in numar mic (pana la 3 tumori de maxim 3 cm)

 - Supravietuire globala : 30-75% la 3 ani ; 25-50% la 5 ani

 - Embolizarea si chimioembolizarea

▪ obstructia arterei hepatice sau ramurilor sale care iriga tumora, determinand necroza completa sau  

   incompleta a tumorii.

▪ poate fi precedata de administrarea de citostatice (chimioembolizare) si/sau de un vector al

   citostaticelor (Lipiodol) care se fixeaza preferential si persista la nivel tumoral (chimioembolizare

   lipiodolata).

▪ indicatiile embolizarii si chimioembolizarii sunt:

                                 - tumorile nerezecabile;

                              - oprirea hemoragiilor intraperitoneale in cazul unui CHC rupt;

                              - tratament adjuvant rezectiei si trans­plantului hepatic.

▪ supravietuirea la 1 an intre 40-80% si la 2 ani intre 0-65%

 - Injectarea intratumoral de alcool absolut prin punctie transhepatica percutanta ecoghidata determina

   tromboza arteriala intratumorala si necroza tumorii (rar completa).

 - Alcoolizare percutanata: - indicatiile alcoolizarii percutanate sunt:

- tumori unice, de mici dimensiuni (<5 cm) sau in numar mic (sub 3 tumori de maxim 3 cm diametru)

- inaintea rezectiei sau dupa aparitia recidivelor;

- CHC rupt, pentru oprirea sangerarii;

 - Hormonoterapia

 - Radioterapia: externa ; interna

 - Chimioterapia

 - Imunoterapia

Metastazele hepatice

Tumori secundare:  Metastazele hepatice: 

- cele mai frecvente tumori maligne hepatice (15-20 ori)

- aproape toate tumorile pot metastaza in ficat

- frecventa depinde de accesul la sistemul venos port :

                 cu acces :                        fara acces :

                    - colon                             - san    

                    - pancreas                                    - melanom (ocular)

                    - cai biliare                       - testicul

- tumori multiple, de dimensiuni variabile, cu hiperemie periferica si aspect ombilicat central

- aspectul histologic nu poate sugera cu certitudine localizarea tumorii primitive

- metastazele apar extrem de rar in ficatul cirotic --> neoplasmele care apar in ciroza trebuie considerate primitive!

Ecografia abdominala:  Aspectul hipoecogen cu inel hiperecogen este mai frecvent intalnit

                           - nu exista o imagine ecografica specifica pentru metastaze sau pentru cercetarea

                              punctului de plecare al metastazelor

Tratament: - Rezultate nesatisfacatoare  - chimioterapia

                                               - rezectie partiala hepatica - metastaze de cancer colo-rectal

                                                                             - supravietuire la 5 ani de 25%

                                               - transplant hepatic - supravietuire la 2 ani de 6%






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




VALVULOPATII
Instrumentarul chirurgical
AFECTIUNI ALE PROSTATEI
LUCRARE DE DIPLOMA MEDICINA - RESTAURAREA EDENTATIEI PARTIALE PRIN PROTEZA PARTIALA ACRILICA
Regenerarea tisulara (definitie, etape, varietati)
Psihologie medicala
CHISTELE MEDIASTINALE
EVALUAREA UNOR SEMNE , SIMPTOME .PROBLEMELE PACIENTULUI CU HDS
ANTIHIPERTENSIVE
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN GRIPA