Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Topografia capului


Topografia capului

loading...

TOPOGRAFIA CAPULUI

Regiunea frontala: regiune pereche a calotei situata anterior regiunii parietale si deasupra regiunii nazale, orbitale, zigomatice. Limite superior-sutura coronara( linia de implant a parului), inferior-plan oriz care trece prin linia temporala a frontalului, arcadele supraorbitale pana la glabella, lateral- liniile temporale superioare.

Constituie etajul superior al fetei (fruntea). Convexitatea osului frontal, proeminente, bose, grosimea partilor mai dar mai ales dispozitia foliculilor pilosi si forma srancenelor dau aspectul caracteristic si contribuie esential la realizarea fizionomieie particulare a fiecareia.

Stratigrafie: superficial-piele, tesut subcutanat ( fixeaza pielea la straturile musculo-aponevrotic).

Pacehete vasc-nerv:



1 Pachetul supraorbital paraseste orbita. Nervul poate fi simtit rulat sub deget si permite diagnosticul diferential din sinuzita frontala exacerbate  de presiunea exercitata pe os. Nervul supraorbital este destinat tegumentului regiunii frontale ce inerveaza pielea de la frunte pana la vertex.

2 Pachetul supratrohlear trece din orbita in partea interna a regiunii frontale prin gaura supratrohleara la 2-3 cm inauntrul pachetului precedent. Artera supratrohleara se anstomozeaza cu ramuri din supraorbitala iar nervul este destinat tegumentelor invecinate comisurii palpebrale precum si cunjunctivei adiacente.

Venele se varsa in vena angulara, iar aceasta la randul ei in vena faciala. Superior de orbita in dreptul arcadelor sprancenare elementele vasculo nervoase sunt acoperite de muschi doar in dreptul arcadei iar in rest se gasesc superficial. In afara celor doua pachete mai este descris un al treilea asa-zis manunchi temporal in partea laterala a regiunii frontale- ramura frontala din temporala superficiala si ramuri din nervul facial ( temporo faciale). Mai in profunzime planul musculo aponevrotic – la nivelul arcadelor sprancenare : partea orbitala a orbicularului pleoapelor ce acopera muschiul sprancenos, si tot aici se afla burta frontala a digastricului ( fronto-occipital) sub forma a 2 lame de o parte si de alta a liniei mediane ce se continua cu aponevroza epicraniana. Mai inprifunzime intre plaul muscular si periostal, se interpune un strat subtire de tesut conjunctiv lax care permite alunecarea in bloc a partilor moi, solidarizate prin tracturi conjunctive, ce permite decolarea partilor moi de pe os si constituirea scalpului.

Tot aici se mai gasesc bosele frontale sanguine ( cucuie) si flegmoanele difuze ale pielii capului.

Stratul osos constituit de solzul (scoama) frontalului invelit de periost, care aderand slab la os favorizeaza decolarea de pe acesta => formarea hematoamelor subperiostale traumatice si obstreticale ( cefalhematoame). In grosimea osului intre lamele ce formeaza tabliile osului frontal la nivelul glabellei si a extremitatii interne a arcadei sprancenare, se gasesc sinusurile frontale de forma prismatic triunghiulara cu varful orientat in sus si extern si baza spre inauntru si baza spre interior, corespund peretelui superior al peretelui, fiecare sinus comunicand cu cavitatea nazala care se deschide in meatul mijlociu. Peretele anterior este acoperit de parti moi si de asemenea este format de lama externa osoasa din dreptul glabellei si arcadelor sprancenare. Inaltimea acestuia variaza ca si grosimea.

Peretele posterior vine in raport cu meningele, apoi cu lobul frontal si cu sinusul venos longitudinal superior, fiind foarte subtire posibilitatea extinderii proceselor inflamatorii in cursul sinuzitelor pot da complicatii mai grave ( meningita, meningoencefalita). Peretele intern este adesea  incomplet => posibilitatea de propagare a infectiilor de la un sinus la celalalt. Cand pewretele septal este deviat unul din sinusuri va depasi limita mediana => riscul de a fi deschis odata cu sinusul afecatat in cursul trepanatiei pe cale frontala. Sinusul frontal poate fi abordat chirurgial pe cale frontala trepanand peretele anterior sau pe cale orbitala, perforand baza. Calea nazala este folosita doar pentru cateterismul orficiului, cu intentia de a largi acel orificiu/canal in vederea unie mai bune drenari. Deschgiderea chirurgicala a sinusului este indicagta in tratamentul sinuzitelor cronice si supurante cand nu se mai poate face drenaj precum si fracturi insotite de pneumatocel cranian =>incizii oblice-orizontale estetice, vor fi ascunse de sprancene. Scoama osului frontal este captusita de dura mater , aderenta mai ales la nivelul crestei frontale prin intermediul meningelui osul frontal are raporturi cu lobii fontali ai creierului. Intre cele 2 emisfere cerebrale se afla coasa creierului ( falx cerebri) nivel la care se gaseste sinusul venos longitudinal superior care poate fi interesat adesea in traumatismele directe acestei regiuni mai ales la copii la care fontanella anterioara prezinta o zona de minima rezistena.

Regiunile parietala:

-          pereche situata pe partea laterale si superioare ale calotei intre sutura coronara ( anterior) si sutura lambdoida ( posterior) . Cele 2 sunt separate prin sutura sagitala, iar lateral ajung pana la liniile temporale superioare. Planurile moi care acopera o mare parte din osul parietal prezinta o structura asemanatoare cu regiunile vecine ( frontala si occipitalta ) formand un ansamblu cu o patologie de multe ori comuna. Astfel scalpul, bosele sanguine etc sunt rareori localizate, interesand deobicei partile moi ale mai multor regiuni. Tegumentul e acoperit in intregime de par si contine numeroase glande sebacee din care se pot dezvolta chisturi. Urmeaza tesutul subcutanat cu vase sinuase si durectie radiala ce formeaza o retea anastomotica bogata care se duce spre partea centrala a regiunii. Artere supraorbitala , supratrhleara. Venele au traiect invers arterelor si ajung in vena faciala si jugulara externa. Intre reteaua venoasa exocraniana si sistemul venos intracranian de realizeaza anastomoze prin asa numitele vene emisare paretale, care se varsa in sinusul sagital superior. Limfaticele dreneaza in ganglionii parotidieni superficiali si cei retrioauriculari, iar nervii sunt ramuri din supraorbital, supratrohlear si auriculotemporal ( V-trigemenul). Dura mater este aderenta puternic la nivelul suturii sagitale. Osul corespunde fetelor laterale ale lobilor parietali, iar pe linia mediana corespunde sinusului sagutal superior, sinuscare este interesat in fracturi osoase directe sau prin infundare.

Regiunea occipitala:

Nepereche situata in partea posterioara a calotei. Limite –superior: sutura lambdoida, inferior: liniile nucale superioare, lateral; pana la insertia sternocleidomastoidianului pe apofiza mastoida. Stratigrafia este asemanatoare planul musculoaponevrotic cuprinde o parte din aponevroza epicraniaan prelingita intre pantelcele occipital al muschilui digastric fronto-occipital. Arterele sunt ramuri din occipitala si auriculara posterioara ( din carotida externa). Venele formeaza o retea care dreneaza in vena occipitala si auriculara posterioara si ulterior ajung in jugulara externa. Si ele stabilesc anastomoze cu reteaua intercraniana prin vene emisare. Limfaticele dreneaza nodulii occipitali ( situati in partea inferioara si externa a regiunii in apropierea insertiilor pe os a muschilor trapez si splenius)=> dak exista – adenopatie( proces inflamator sau tumoral). Ramificatii ale nervului occipital mic, mare si cateva din nervul cervical 3. Spondilozele coloanei cervicale se insotesc adesea de nevralgii rebele in teritoriul nervului occipital mare ( nevralgii ale lui Arnold) care cedeaza la infiltratiile anestezice ce se efectueaza de o parte si de alta a protuberantei occipitale externe , nivel la care ramurile acestui nerv perforeaza muschiul trapez si devin superficiale). Burta posterioara a mushciului occipital este inervata de ramuri de nervul VII-facial. Scoama osului occipital este situata deasupra liniei nucale superioare pe fata endocraniana a osului, captusit de dura mater, se gaseste santul sinusului sagutal superior ( longitudinal), de o parte si de alta se gasesc santurile sinusurilor laterala ce se dispun orizontal si separa in cadrul fosei posterioare a craniului o reginue superioara care va fi ocupata de lobii occipitali ai creierului, iar in partea inferioara se gasesc fosele cerebeloase in care stau emisferele cerebelului.

Regiunea temporala:



Pereche, laterala si partine neurocraniului. Constituie totalitatea structurilor situate in jurulu solzulu temporal => fosa temporala, ocupata de musciul temporal si legaturi importante cu regiunile zigomatica, infratemporala, parotideomaseterina. Functional muschiul temporal intervine in masticatie ( ridicator si retractor al mandibulei ) + rol minor in fonatie. Clinic este o regiune supusa frecvent traumatosmelor, infectiilor si tumorilor ( uneori ce migreaza din regiunile vecine). Regiunea este folosita pentru prelevarea de tesuturi in vederea plastiillor cutanate si musculare. Constituie o cale de aborda elementelor din cutia craniana prin realizarea unui volet parietotemporal prin scoaterea unei bucati din solzul temporalului in scopul abordarii meningelui precum si a encefalului. Limite – superior: linia temporala superioara a osului parietal, Inferior- planul orizontal dus prin arcada zigomarica, -anterior: marginea posterioara a osului zogomatic ( marg posta a osului, procesul frontal, creasta temporala a osului frontal), in profunzime regiunea fiind pana la suprafata convexa de pe emisferele cerebrale. La copii si persoanel bine nutrite are aspect convex si bombat formand tampla. In schimb la batrani regiunea este depresibile si concava. Forma depinde si de timpii masticatieti dupa cum temporalul este contractat si relaxat. Uneori la aest nivel este vizibil aspectul sinuos al arterelor superficiale.

Stratul epischeletic este format din piele in partea anterioara fiind Glaba ( fara par) mobila si subtire, iar posterior viceversa. Tot aici gasim glande sebacee si sudoripare. Fascia superficiala este dublata de expansiunea epicraniana a aponevrozei capului. Intre aceste doua formatiuni se afla un plan seros temporal , ce favorizeaza alunecarea muschiului temporal in timpul contractiei sale. Vasele si nervii superficiali sunt reprezentati de :

a)      Artera superficiala temporala – se imparte intr-o ramura anterioara frontala si posterioara parietala. Cele 2 au un traiect sinuos si reprezinta arterele cele mai importante ale scalpului.

b)      Vena temporala superficiala- rezulta prin unirea venelor satelite, fiind situata in spatele arterei dupa care patrunde in loja parotidiana.

c)      Limfaticele dreneaza in nodulii parotidieni si mastoidieni

d)     Nervii superfiaciali:

-           nervul auriculo temporal-ram din mandibular. trece peste (inerveaza pielea reginuii temporale) – el se afla in spatele arterei si venei.

-          zigomatico temopral din orbital din maxilarul superior ( V2) din facial. (v)

Fascia muschiului temopral: lama canjunctiva care se insera in spatiul dintre linia curba inferioara si cea superioara. In apropiere aceasta se dedubleaza intr-o foita superficiala care coboara pe marginea superioara a arcadei zigomatice. Intre cele doua foite de dedublare se delimiteaza un spatiu in care gasim grasime, vasele zigomatico orbitale numita temporala profunda posterioara. Muschiul temporal are fibre dispuse superficial si profund> Stratul superficial are 3 tipuri de fascicule: anterioare , mijlocii, posterioare ( orizontal)> Acestea se insera pe o lama conjunctiva intrmusculara bipenata => forta de contractie mai mare. Fibrele profunde sunt scurte si pleaca spre apofiza coronoida a mandibulei. intre muschi si planul osos se afla vasele si nervii destinati muschiului care in raport cu orientarea fasciculeleor se grupeaza in trei pediculi profunzi. Artera este colaterala din maxilara interna iar nervul = ram din temporo bucal, ram din V3. Pedicului mijlociu artera tot colaterala din maxilara interna iar nervul este direct din V3. Pediculul posterior artera este colaterala din temporala superficiala, iar nervul este ram din temporo maseterin din V3 ,la randul sau. Artera posterioara perforeaza aponevroza muschiului temporal si perforeaza si muschiul temporal pentru a ajunge in final intre muschi si solzul temporal. Cele 3 artere se anastomozeaza bogat intre ele. Prezenta unui pedicul vasculo nervos pentru fiecare din fasciculele muschiului temporal are o importanta deosebita in utilizarea acestora pentru plastii musculare ( din stratul superficial)- in paralizia muschiului facia, precum si refacerea peretelui inferior al orbitei in cazul unor operatii mari cand extirp maxila.

Stratul scheletic este reprezentat defosa temporala . Fata exocraniana a solzului mai ales in portiunea verticala este foarte subtire ceea ce duce la posibilitati mari de fractura. Osul temporal 9 creasta si fateta temporala). Fata externa a marii aripi a sfenoidului deasupra crestei sfenotemporale.

Stratul subscheletic:

1.       Meningele cranian: la nivelul portiunii verticale a temporalului dura mater se decoleaza cu usurinta ( zona decolabila Gerard-Marchant) => hematoame extradurale—intre os si dura mater= ruperea ramurilor arterei meningee mijlocii.

2.      Suprafata laterala convexa a emisferelor temporale.



loading...




Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate

Medicina




DUMBRAVNIC - Inflorire, recoltare si folosire in medicina
ARTROZELE
AFECTIUNILE PERICARDULUI
ANGINE
Tipuri de praguri. Jonctiunea dento-protetica
Litiaza renala
STOPUL CARDIORESPIRATOR - Cauzele stopului cardiorespirator (S.C.R)
MICROBIOLOGIA ANTIBIOTICELOR
EXPLORAREA RADIOIMAGISTICA A GLANDELOR SUPRARENALE
VITAMINA F












loading...