Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» TOALETA PACIENTULUI


TOALETA PACIENTULUI




TOALETA PACIENTULUI

 

 

1.     TOALETA PACIENTULUI – GENERALITATI

  Toaleta pacientului face parte din ingrijiriile de baza, adica din ingrijiriile acordate de Asistenta medicala, cu scopul de a asigura confortul si igiena bolnavului. Aceasta consta in mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta, si in prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, care este o conditie esentiala a vindecarii.

Toaleta pacientului poate fi : - zilnica ( pe regiuni )



-        saptamanala

In functie de tipul pacientului, acesta poate fi, care : - n-are nevoie de ajutor

                                                                                    - are nevoie de ajutor : de sprijin fizic, si psihic

                                                                                    - are nevoie de ajutor partial

                                                                                    - are nevoie de ajutor complet

Obiectivele sunt urmatoarele :

- indepartarea de pe suprafata pielii a stratului cornos descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu praf, alimente, resturi de dejectii si alte substante straine, care adera la piele.

- deschiderea orificiilor de excretie ale glandelor pielii

- inviorarea circulatiei cutanate si a intregului organism

- producerea unei hiperemii active a pielii, care favorizeaza mobilizarea anticorpilor

- linistirea bolnavului , crearea unei stari placute de confort.

Important de stiut de catre Asistenta medicala:

- inainte de a incepe baia pe regiuni, Asistenta va colecta date cu privire la starea pacientului : puls, tensiune, respiratie.

- ce mobilizare i se permite in ziua respectiva, daca se poate spala singur, pe care parte a corpului

- toaleta pe regiuni a pacientlui imobilizat la pat permite examinarea tegumentelor si observarea unor modificari, de ex. roseata, iritatie - si luarea unor masuri terapeutice

- pt. activarea circulatiei sanguine, dupa spalarea intregului corp, se frictioneaza cu alcool mentolat indeosebi regiunile predispuse la escare

- pacientii, care se pot deplasa vor face baie la dus sau cada, sub supravegherea personalului de ingrijire.

De evitat :

- in timpul baii pe regiuni a pacientului imobilizat la pat, evitarea udarii aparatului gipsat, sau a pansamentului.

Principii dupa care se orienteaza Asistenta medicala:

-  aprecieaza starea generala a pacientului, pt. a evita o toaleta prea lunga, prea obositoare

-  verifica temperatura ambianta, pt. a evita racirea bolnavului

-  izoleaza bolnavul ( daca este posibil ), de anturajul sau, prin paravan, ca acesta sa aiba o anumita intimitate

- pregateste toate materialele necesare toaletei sa-i fie in apropiere – rufele curate ale pacientului, lenjeria de pat,

- dezbraca bolnavul complet si acopera cu cearsaf si patura

- descopera progresiv numai partea bolnavului pe care o spala

- are grija sa stoarca corect buretele sau manusa de baie, pt. a nu se scurge apa in pat sau pe bolnav.

- sapuneste si clateste cu o mana ferma, fara brutalitate, pt. a favoriza circulatia sanguina.

- foloseste apa calda si sapun, fara a lasa sapunul in apa, si schimba apa ori de cate ori este nevoie

- insista la pliuri, sub sani, la maini si in spatiile interdigitale, la coate si axile

- mobilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si  maseaza zonele predispuse escarelor

-  ordinea in care face toaleta pe regiuni este : spalat, clatit, uscat.

- muta musamaua si aleza de protectie, in functie de regiunea pe care o spala.

Etapele toaletei :

Asistenta va respecta urmatoarea succesiune :

 - se incepe cu : fata, gitul si urechiile

- apoi cu : bratele, mainile, partea anterioara a toracelui, abdomen, fata anterioara a coapselor

- se intoarce bolnavul in decubit lateral si se spala spatele, fesele si fata posterioara a coapselor

- se intoarce din nou in decubit dorsal si se spala gambele, picioarele, organele genitale externe

- ulterior ingrijirea parului si toaleta cavitatii bucale.

 

2.     INGRIJIREA OCHIILOR

  Ingrijirea ochilor este foarte importanta, de aceea scopul Asistentei este prevenirea infectiilor oculare, si indepartarea secretiilor. Pt. acest lucru Asistenta pregateste materialele necesare, ca : apa, prosop, tampoane din tifon, comprese, manusi de baie. Informeaza pacientul in legatura cu ceea ce urmeaza sa efectueze.

Tehnica cu care  efectueaza Asistenta manopera :

- indeparteaza secretiile oculare de la comisura externa spre cea interna, cu ajutorul unui tampon steril

- spala ochii cu mana acoperita cu manusi,  limpezeste si  sterge cu prosopul curat.

Important de stiut:

- la pacientul inconstient, prin lipsa reflexului palpebral, pt. a mentine supletea corneei - se picura „ lacrimi artificiale”in fiecare ochi, iar daca ochiul ramine deschis   ( corneea se usuca), se aplica comprese imbibate in ser fiziologic si se indeparteaza in mod regulat secretiile oculare.

3.     INGRIJIREA MUCOASEI NAZALE

Scopul Asistentei in ingrijirea mucoasei nazale la pacient este :

- mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii superioare

- prevenirea escarelor, infectiilor nazale, in cazul in care pacientul prezinta sonde introduse pe aceasta cale.( de ex. pt. oxigenoterapie, pt. evacuarea continutului gastric).

   Asistenta pregateste materialele necesare : -tampoane sterile, montate pe bastinoase, ser fiziologic, H2O2 diluata, tavita renala, manusi de cauciuc.

Pregateste si pacientul informindu-l ceea ce urmeaza sa efectueze, explica necesitatea tehnicii, si  i-i intoarce capul usor intr-o parte.

Tehnica cu care se efectueaza Asistenta manopera:

- curata fosele nazale, fiecare cu cate un tampon umezit in ser fiziologic

- daca pacientul prezinta o sonda, atunci:

   -  dezlipeste romplastul cu care este fixata

- retrage sonda 5-6 cm

- curata tubul cu un tampon de urmele de romplast

- indeparteaza crustele dupa mucoasa nazala cu tamponul umezit in apa oxigenata diluata.

- reintroduce sonda gastrica, iar sonda pt. oxigenoterapie se poate reintroduce in cealalta fosa nazala

- fixeaza sonda.

Ulterior Asistenta controleaza functionalitatea sondelor dupa curatarea mucoasei nazale, si supravegheaza respiratia pacientului.

Este de evitat : - contactul mainilor cu secretiile nazale.( putem duce mai departe infectia)

 

4. INGRIJIREA URECHILOR

Scopul Asistentei in ingrijirea urechilor la pacient este :

- mentinerea starii de curatenie a pavilionului urechii si a conductului auditiv extern.

- indepartarea depozitelor naturale ( cerumen ) sau a celor patologice.

Asistenta pregateste materialele necesare pt. efectuarea acestei manopere: tampoane sterile, montate pe betisoare, tavita renala, apa, sapun, manusa de baie, prosop.

Pregateste si pacientul informandu-l in legatura cu ceea ce urmeaza sa efectueze, explica necesitatea tehnicii, si  i-i intoarce capul usor pe partea opusa.

Tehnica cu care efectueaza Asistenta manopera:

- curata conductul auditiv extern cu tamponul uscat

- spala pavilionul urechii cu mana acoperita cu manusa de bumbac cu sapun, curatind cu atentie santurile pavilionului si regiunea retroauriculara.

- limpezeste, usuca cu prosopul pavilionul urechii si conductul auditiv extern.

Ulterior introduce in conductul auditiv extern un tampon de vata absorbant.

Important de stiut :

- fiecare ureche se curata cu un tampon separat

- daca prin conductul auditiv extern se observa o scurgere patologica, va fi informat medicul.

De evitat :

- introducerea tamponului peste limita vizibilitatii ( pericol de lezare a timpanului)

  1. INGRIJIREA CAVITATII BUCALE 

Scopul Asistentei in ingrijirea cavitatii bucale este :

- obtinerea unei stari de bine a pacientului

- profilaxia cariilor dentare

- profilaxia infrctiilor cavitatii bucale

Asistenta pregateste materialele necesare : - pt. pacientul constient : periuta, pasta de dinti, prosop, tavita renala, pahar cu apa.  

                                                                     - pt. pacientul inconstient : comprese, tampoane sterile din tifon, instrumentar steril ( deschizator de gura, spatulalinguala, pensa porttampon ), glicerina boraxata 20 %, tavita renala, manusi de cauciuc sterile.

Asistenta pregateste pacientul : - constient : aseaza in pozitie sezinda, sau in decubit lateral sting, cu prosopul in jurul gitului.

-        inconstient : aseaza in decubit dorsal, cu capul inrt-o parte, cu prosopul sub barbie.

Tehnica cu care efectueaza Asistenta manopera:

- la pacientul constient: serveste pe rand cu materialele si ajuta sa-si faca toaleta cavitatii bucale.

- la pacientul inconstient: introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare, sterge limba, bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu tampoane imbibate in glicerina boraxata, cu miscari dinauntru in afara

- sterge dintii cu un alt tampon

- la sfirsit unge buzele

Ulterior strange materialele, si aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila.

Important de stiut :

- la pacientii inconstienti, care prezinta proteza dentara, aceasta se va scoate, spala si pastra intr-un pahar mat cu apa.

- toaleta cavitatii bucale la pacientul inconstient se poate face si cu indexul acoperit cu un tampon de tifon, mana fiind imbracata in manusa.

De evitat :

- contactul mainilor cu secretia salivara a pacientului sau cu materialul folosit.

 

6. INGRIJIREA UNGHIILOR

Scopul Asistentei in ingrijirea unghiilor este :

- obtinerea unei aparente ingrijite a pacientului

- indepartarea depozitului subunghial, care contine germeni patogeni

- evitarea leziunilor cutanate prin grataj la pacientii cu prurit si de asemenea la pacientii agitati.

Zilnic : unghiile se spala cu apa si sapun si cu periuta de unghii.

     - pt. spalarea piciorului, acesta va fi introdus intr-un lighean cu apa, dupa care se va face taierea unghiilor.

Asistenta pregateste materialele necesare : apa, sapun, periuta, forfecuta cu unghii, pila, prosop.

Asistenta pregateste pacientul : informeaza in legatura cu ceea ce urmeaza sa efectueze, aseaza comod bolnavul.

Tehnica cu care efectueaza Asistenta manopera:

- mana sau piciorul cu care urmeaza sa lucreze aseaza pe un prosop, pe care aduna fragmentele taiate.

- taie unghiile cu atentie, la nivelul degetului, pt. a degaja partiile laterale spre a nu se aduna murdaria, apoi pileste.

Important de stiut :

- instrumentele dupa utilizare se dezinfecteaza.

De evitat :

- lezarea tesuturilor adiacente ( risc de hemoragie la hemofilici, risc de infectii, panaritii la diabetici)

  1. INGRIJIREA PARULUI

Scopul Asistentei in ingrijirea parului este :

-        igienic : spalare la una –doua saptamini, la pacientul cu spitalizare indelungata

-        eventual distrugerea parazitiilor

-        pregatirea pt. examen E.E.G

-        pregatire pt operatie la fata, nas.

-        Pt.starea de bine a pacientului.

Contraindicatii pt. spalarea capului la pacientii :

-        cu fracturi ale craniului, traumatisme mari, cu stare generala alterata, febrili, cu boli ale pielii capului. Ingrijirea parului la ecesti pacienti : Zilnic : perierea, pieptanarea si eventual impletirea parului.

Asistenta pregateste mai intii conditiile de mediu : inchide ferestrele , pt evitarea curentilor de aer, temperatura camerei sa fie de 22-24 C. Pregateste materialele :pieptene, sampon, sapun insecticid (daca este cazul), lighean, apa calda, musama, prosoape, uscator. Pregateste si pacientul, informind ceea ce urmeaza sa efectueze, aleg impreuna pozitia ideala in functie de starea sa : sezind pe un scaun, sezind pe pat, in decubit dorsal in pat, cu salteaua indoita sub torace, sau decubit dorsal, oblic in pat.

Tehnica cu care efectueaza Asistenta manopera:

-        pregateste patul cu musama si aleza pt. protejare

-        umezeste parul, samponeaza, maseaza usor pielea capului cu pulpa degetului, limpezeste parul din abundenta, acopera cu prosopul uscat

-        usuca parul, si il piaptana cu blindete.

Ulterior acopera capul pacientului cu o basmaluta, reinstaleaza pacientul in pozitie confortabila, si  dezinfecteaza obiectele folosite .

  1. TOALETA INTIMA

Scopul Asistentei in ingrijirea pacientului este :

-        igienic, si pt. mentinerea unei stari de confort fizic

  Partiile intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune, mirosurilor neplacute, avind in vedere anatomia si fiziologia lor. Se executa de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti, cu sonde vezicale, inaintea interventiilor chirurgicale in regiunea anala, organe genitale sau pe caile urinare si in perioadele menstruale.

Daca pacientul este independent, i se pregatesc materialele pt. a se ingriji singur.

Asistenta pregateste materialele : paravan, doua bazinete, tampoane sterile din vata, pensa porttampon, cana cu apa calda, sapun lichid, prosop, manusa de cauciuc, manusa de baie, musama, aleza. Controleaza temperatura camerei.

Pregateste pacientul informindu-l , si asigurind intimitatea, pregateste patul cu musama, si pacientul in pozitie ginecologica. Serveste pacientul cu un bazinet pt. a-si goli vezica urinara, cu al doilea bazinet curat pune sub regiunea sacrata.

Tehnica cu care efectueaza Asistenta manopera:

-        imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie

-        spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus, turnind apa si sapun lichid.

-        limpezeste abundent si scoate bazinetul

-        usuca regiunea genitala, anala, pliurile

-        pudreaza cu talc pliurile

Ulterior indeparteaza materialele, aranjeaza patul, si aseaza pacientul intr-o pozitie comoda.

Important de stiut :

-        spalarea organelor genitale externe se poate face cu tampoane de vata montate pe pensa porttampon.

-        la barbat, se degaja glandul de preput si se spala cu prudenta ( se previne patrunderea sapunului in uretra)

De evitat :

-        contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anala, prin miscari de spalare dinspre anus spre simfiza pubiana.





  1. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

Def: Medicamentele sunt produse de origine minerala, vegetala, animala, sau chimica ( de sinteza ) transformate intr-o forma de administrare prescrise de medic. ( preparate solide, tablete, solutii injectabile, buvabile )

Sunt administrate cu diferite scopuri :

1)     Prevenirea imbolnaviriilor de ex. prin vaccinuri

2)     Ameliorarea bolilor, de ex. antialgice = antalgice ( algocalmin )

3)     Vindecarea boliilor, de ex. antibioticele ( ampicilina, gentamicina), care actioneaza prin efectul lor local sau general.

Caiile de administrare a medicamentelor:

- calea digestiva : orala, sublinguala, gastrica, intestinala, rectala.

- local – pe tegumente si mucoasa

- respiratorie

- urinara

- parenterala : sub forma injectiilor :    

-        Intradermice ( i.d.)

-        Subcutanate ( s.c.)

-        Intramusculare ( i.m.)

-        Intravenoase ( i.v.)

           - acestea sunt efectuate de Asistenta medicala .

-        interarteriale

-        intracardiace

-        intrarahidiana

-        intraosoasa

-        fiind efectuate de catre medic.

Calea de administrare este hotarita de medic, in functie de scopul urmarit, capacitatea de absorbtie a caii respective, atiunea medicamentelor asupra mucoaselor, necesitatea unei actiuni mai lente sau mai rapide, toleranta organismului fata de medicament, particularitati anatomice-fiziologice ale organismului.

10.  LOCUL DE CONSERVARE A MEDICAMENTELOR

In farmacii : -in dulap, la loc uscat, ferit de lumina, ordonate.

In dulap : medicamente ce contin otravurile inchise, si toate medicamentele stupefiante.

In frigider : seruri imune, antibiotice, insulina.

Prescrierea medicamentelor :

- este facuta de medic, in scris

- pt. pacientii ambulatori, prescrierea se face in reteta, iar pt.pacientii internati in spital in foaia de observatie, in rubrica speciala.

- prescrierea cuprinde :

a)     numele medicamentului ( numele comercial )

b)     doza, cantitatea si concentratia

c)     calea de administrare

d)     ora administrarii si durata tratamentului

e)     administrarea in raport cu alimentatia, inainte, dupa sau in timpul mesei.

Circuitul medicamentelor in spital :

1.     se completeaza condica de medicamente in triplu exemplar : data, numele pacientului, salonul, patul, numele medicamentului, doza pe 24 de ore in cifre si litere, forma de prezentare.

2.     se preda condica de medicamente la farmacie

3.     preluarea medicamentelor de catre Asistenta medicala, care are sarcina de a verifica de ex.ambalajul propriu, etichetele. ( chenar albastru pt. medicamentele de uz intern, si chenar rosu pt. medicamentele de uz extern, eticheta galbena pt. solutie perfuzabila, eticheta neagra cu cap de mort pt. toxice )

4.     depozitarea medicamentelor in sectia de spital se face in dulapuri compartimentate sau in cutii pt. fiecare pacient, solutiile perfuzabile preparate in farmacie in frigider.

5.     administrarea medicamentelor la ora prescrisa.

11. REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

Pt evitarea unori greseli, care pot avea efecte nedorite asupra pacientului, uneori efecte mortale este obligatorie respectarea urmatoarelor reguli :

    1. respecta medicamentul prescris de medic
    2. identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare, miros, consistenta.
    3. verifica calitatea medicamentelor, observindintegritatea si culoarea medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescenta medicamentelor sub forma de solutie.
    4. respecta caiile de administrare prescrise de medic
    5. respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pt. a se mentine concentratie constanta in singe, avind in vedere: timpul si caiile de administrare – eliminare a medicamentelor.
    6. respecta doza de medicament – doza unica – si doza / 24 de ore.
    7. respecta somnul fiziologic al pacientului si organizeaza administrarea in afara orelor de somn. Se trezeste pacientul in cazul administrarii antibioticelor, chomioterapiilor, cu ora fixa de administrare.
    8. evita incompabilitatiile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii medicamentoase in aceeasi siringa, in aceeasi pahar.
    9. serveste pacientul cu doza unica de medicamentpt. Administrarea pe cale orala.
    10. respecta urmatoarele succesiune ( ordine ) in administrarea medicamentelor :

-        pe cale orala : mai intii cele solide

-        apoi lichide

-        apoi injectii dupa care ovule vaginale, supozitoare.

    1. informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce   priveste efectul urmarit si efectele secundare
    2. anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare
    3.  administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane.
    4. respecta masurile de asepsie, de igiena, pt.a preveni infectiile intraspitalicesti.

12. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALA

Def: Calea orala este calea naturala de administrare a medicamentelor, acesta putindu-se reabsorbi la nivelul mucoasei bucale si a intestinului subtire sau gros.

Scopul administrarii medicamentelor :

- este obtinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor.

1.     efecte locale : - favorizeaza cicatrizarea ulceratiilor mucoasei digestive

-        protejeaza mucoasa gastro-intestinala

-        inlocuieste fermentii digestivi, secretia gastrica in cazul lipsei acestora.

-        dezinfecteaza tubul digestiv

2 .  efecte generale : - medicamentele administrate pe cale orala se resorb la nivelul mucoasei digestive, patrund in sange si apoi actioneaza asupra unei organ, sisteme sau aparate .

Contraindicatii :

Administrarea medicamentelor pe cale orala :

-        medicamentul este inactivat de secretiile digestive.

-        medicamentul prezinta proprietati iritante asupra mucoasei gastrice

-        pacientul refuza medicamentele

-        se impune o actiune prompta a medicamentelor

-        medicamentul nu se resoarba pe calea digestiva

13.   ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR SOLIDE SI LICHIDE

Forme de prezentare a medicamentelor :

-        Medicamente lichide : solutii, mixturi, decocturi, tincturi, extracte, uleiuri, emulsii

-        Medicamente solide : pulberi, tablete, drajeuri, granule, mucelagii.

Pregatirea administrarii medicamentelor :

a)     Pacientul este informat asupra efectelor urmarite prin administrarea medicamentului respectiv si a eventualelor efecte secundare, se da in pozitie sezinda, daca starea lui permite.

b)    Pregatirea materialelor folosite sunt : lingura, lingurita,pipete, sticla picuratoare, pahar gradat, ceasca – cu ele se administreaza : apa, cei, lapte.

Administrarea medicamentelor lichide :

LICHIDELE : - siropuri, uleiuri, ape minerale,

                               -  se masoara doza unica cu paharul sau ceasca de cafea,

-        mixturile, solutiile, emulsiile – se masoara cu lingura, lingurita.

-        tincturile, extractele se dozeaza cu pipete sau sticluta picuratoare.

SOLIDELE :

-        tabletele, drajeurile se aseaza pe limba pacientului si se inghit ca atare, tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale ( nitroglicerina ) se aseaza sub limba.

-        pulberi divizate in casete amilacee, sau capsule cerate – se inmoaie inainte caseta in apa si se aseaza pe limba pt. a fi inghitita.

-        Pulberile nedivizate se dozeaza cu lingurita sau cu virful de cutit.

-        Granulele se masoara cu lingurita

-        Unele pulberi se dizolva in apa, ceai si apoi se administreaza sub forma de solutii. Ex. purgativele saline.

-        Tehnica se incheie prin reorganizarea locului de munca

-        Ustensilele se decontamineaza, se spala, se dezinfecteaza.

14.  ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA

Def.: Calea rectala reprezinta una din caile digestive de administrare a medicamentelor.

Indicatii:

-        Pacientii cu tulburari de deglutitie

-        Pacientii operati pe tubul digestiv superior sau cu intoleranta digestiva ( care au varsaturi, graturi, hemoragii )

-        Pacientii la care se doreste evitarea circulatiei in ficat ( circulatie portala) si deasemenea trecerea medicamentelor prin ficat.

Scopul caii de administrare :

-        obtinerea unor efecte locale si generale ale medicamentelor

a)     efecte locale :

-        golirea rectului – efect purgativ(ex. supozitoare cu glicerina)

-        calmarea dureriilor

-        atenuarea ( reducerea ) de peristaltism intestinal ex. supozitoare No-spa, sau Scobutil ( antispastice )




-        proceselor inflamatoare locale

b)     efecte generale :

-        prin absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot actiona asupra unor organe sau sisteme

-        la inima de ex. sunt indicate supozitoare cu digitala

-        pt. sistem nervos de ex. clisma cu cloral-hodrat

15.  SUPOZITOARELE

Def : sunt forme solide conice sau ovale, cu extremitate ascutita, substanta activa fiind inglobata in unt de cacao, care se topeste la temperatura camerei.

Pregatirea supozitoarelor :

a)     A materialelor necesare acestei tehnici :

-        Manusi de cauciuc, vaselina, tavita renala, supozitoare, materiale pt. clisma evacuatoare.

Clisma evacuatoare se efectueaza pt. a indeparta din colonul inferior ( descendent ) materiile fecale, care pot impiedica absorbtia medicamentului din supozitor.

b)     Pregatirea pacientului :

- deosebim 2 tehnici :

-        Pregatirea psihica a pacientului :

-        privind calea de administrare, pozitia in care se efectueaza, senzatia de defecatie resimtita la administrarea supozitoarelor, care va disparea dupa topirea untului de cacao.

-        Pregatirea fizica a pacientului :

-        Efectuarea unei clisme evacuatoare daca pacientul nu a avut scaun si introducerea tubului de gaze in vederea pregatirii administrariisupozitoarelor, cu efect general.

-        Pozitia de decubit lateral cu membrele inferioare flectate pt. administrarea supozitoarelor.

Tehnica de aplicare a supozitoarelor

  1. Asistenta medicala isi spala mainile cu apa curenta si sapun, apoi imbraca manusile de cauciuc.
  2. despacheteaza supozitorul din ambalaj
  3. unge cu vaselina sau ulei de vaselina supozitorul sau il mentine intr-o atmosfera calda.
  4. departeaza fesele pacientului cu mina stinga pt.a evidentia orificiul anal, iar cu mina dreapta introduce supozitorul cu partea ascutita inainte in anus si il impinge cu indexul sau inelarul pina cand il trece complet de sfincterul intern al anusului.
  5. tehnica se incheie cu reorganizarea locului de munca, Asistenta medicala trebuie sa evite supraincalzirea supozitorului care determina topirea lui si imposibilitatea de administrare.

16.  ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALEA RESPIRATORIE

Def : Calea respiratorie este indicata la administrarea medicamentelor avand in vedere suprafata de peste 100 m2 al alveolelor pulmonare si vascularizatia lui bogata.

Pe aceasta cale se administreaza :

-        gaze sau substante gazeficate

-        lichide fin pulverizate sau sub forma de vapori

-        injectie intra – traheala

Scopul acestei tip de medicamente :

-        dezinfrctia, decongestionarea mucoasei cailor respiratorii

-        imbogatirea aerului inspirat in oxigen, pt. combaterea hipoxiei

-        fluidificarea sputei, expectoratiei.

17.  INHALATIA

Def : inhalația reprezinta introducerea substantelor medicamentoase in caile respiratorii, antrenate de vapori de apa.

Indicatiile : pt. rinita, rinofaringita, bronsite, astm bronsic.

Pregatirea pacientului pt. inhalatie :

a)     pregatirea psihica  -  prin care intelegem ca pacientul este informat in legatura cu scopul administrarii medicamentului si se explica modul in care este indicat sa respire:

                       -   inspir pe gura

                       -     expir pe nas.

b)     Pregatirea fizica a pacientului  

-        se aseaza pacientul in pozitie sezind

-        se invata pacientul sa-si sufle nasul

-        se aseaza un prosop in jurul gitului

-        se ung buzele si tegumentele peribucale cu vaselina.

c)   Pregatirea materialelor necesare

-        inhalator, prosop, vaselina, cort sau  pelerina, apa clocotinda,

-        substante medicamentoase : esente aromate ( ulei de menta)

-        substante antiseptice ( musetel, romazulan )

 Efectuarea tehnicii propriu-zis :

  1. asistenta i-si spala mainile cu apa curenta si sapun, apoi inchide ferestrele salonului.
  2. introduce in vasul inhalatorului cu  apa clocotinda o lingurita de substanta medicamentoasa la 1-2 litri de apa.
  3. aseaza pacientul pregatit tn fata pilniei inhalatorului, il acopera cu cortul sau pelerina.
  4. mentine distanta de 30 – 80 cm fata de pilnie.
  5. invata pacientul sa inspire pe gura, si sa expire pe nas.
  6. supravegheaza pacientul
  7. durata unei zedinte este de 5 – 20 minute.

Ingrijirea ulterioara a pacientului :

-        se sterge fata pacientului cu un prosop moale

-        pacientul ramine in incapere de la 15 – 30 min, si este ferit de curentii de aer rece.

Reorganizarea locului de munca :

-        Asistenta medicala  stringe materialele, se spala

-        Dezinfecteaza inhalatorul.

18.  OXIGENOTERAPIA

Def si scop :  scopul acestei tehnici  este asigurarea unei cantitati corespunzatoare de O2 la tesuturi prin combaterea hipoxiei determinata de urmatoarele factori :

1.     scaderea O2-lui alveolar

2.     diminuarea hemoglobinei

3.     tulburariile in sistemul circulator

4.     probleme care interfereaza cu difuziunea pulmonara

oxigenoterapie == tratament efectuat cu O2

Ca si surse de O2  pt. oxigenoterapie se folosesc :

-        statie centrala de O2

-        microstatie

-        butelie cu O2.

Precautii in utilizarea surselor de O2 :

  1. deoarece O2 –ul favorizeaza combustia
  2. pacientii si vizitatorii vor fi atentionati asupra pericolului fumatului sau a unei flacari in preajma sursei de O2.
  3. se vor verifica echipamentele electrice din incaperea respectiva
  4. se vor evita utilizarea materialelor generatoare de electricitate statica (mat. sintetice- ex. xilonul ), si a materialelor inflamabile ( uleiuri, alcool).
  5. aparatele de monitorizare sau aspiratoarele vor fi plasate in partea opusa sursei de O2.
  6. transportul buteliilor cu O2 se vor efectua pe carucioare evitindu-se lovirea lor in timpul transportului.
  7. buteliile cu O2 vor fi asezate in pozitie verticala, pe un suport si fixate de perete cu inele metalice, departe de calorifer sau soba.
  8. cunoasterea de catre personalul, care manevreaza O2-ul  a locului de amplasare a extinctoarelor si a modului de utilizare a acestora.

Metode de administrare a O2-lui :

-        prin sonda nazala

-        prin masca

-        prin ochelari pt.O2

-        prin cortul de O2.

1.     Oxigenoterapia prin sonda nazala :

Este metoda cea mai frecvent utilizata. Permite administrarea O2-lui in concentratie de 25 – 45 %, poate fi utilizata pt. o terapie pe termen lung, si are dezavantajul ca nu poate fi utilizata la pacientii cu afectiuni ale mucoasei nazale.

2.     Oxigenoterapia prin ochelari pt. O2 :

Sunt prevazuti cu 2 sonde, care se introduc in ambele nari si prelungirea lor trece pe deasupra urechiilor ( ca si ochelarii), se fixeaza la baza capului printr-un dispozitiv. Se utilizeaza foarte bine la copii, si la pacientii agitati. Sunt mai bine tolerati, decit masca.

19.  OXIGENOTERAPIA PRIN MASCA SI PRIN CORT

3.  Oxigenoterapia prin masca cu sau fara reinhalare a aerului expirat permite inhalarea O2-lui in concentratii mai mare . 40 – 60 %, care este un avantaj.

Dezavantajul este incomoditate , datorita sistemului de prindere si etansizare. Accentueaza starea de anxietate mai ales la copii, poate cauza iritatia tegumentelor fetei. Este contraindicat la pacientii cu arsuri la nivelul fetei.

4. Oxigenoterapia prin cort

  Este o metoda frecvent utilizata la copii, concentratia O2-lui nu poate depasi 50 %.

Dezavantajul este ca atmosfera de sub cort se incalzeste si se supraincarca cu vapori datorita faptului ca pacientul inspira si expira in aceleasi mediu. O2-ul introdus in cort nu va fi umidificat ci trecut prin instalatii de racire, care se pot monta in cort. Copii vor fi supravegheati permanent pt. a nu dezloca cortul.

Echipamente necesare administrarii O2-lui :

-        sursa de o2

-        umidificatorul = recipient pt. barbotarea O2-lui  continand apa sterila.

-        sonda nazala, cateter, masca de O2 sau cort, in functie de metoda aleasa.

-        material adeziv pt. fixarea sondei ( leocoplast)



20.  INTERVENTIILE ASISTENTEI PRIVIND OXIGENOTERAPIA

-        pregatirea psihica a pacientului asigurindu-i de luarea tuturor masurilor de precautie si asezarea pacientului in pozitie corespunzatoare

-        asamblarea echipamentului

-        elaborarea caiilor respiratorii

-        masurarea lungimii sondei pe obraz : de la nara la tragus.

-        umectarea sondei cu apa sterila pt. facilitarea insretiei si prevenirea lezarii mucoasei

-        introducerea sondei in nara si fixarea acesteia pe obraz, cu benzi de leucoplast.

-        daca se utilizeaza masca de O2, aceasta se va azeza acoperind nasul si gura pacientului si se va fixa cu o curea in jurul capului.

-        fixarea debitului de administrarea o2-lui, in functie de prescriptia medicului.

-    aprecierea raspunsului terapeutic al administrarii o2-lui

-        supravegherea pacientului pt. depistarea semnalelor de toxicitate sau de aparitie a unor complicatii.

-        supravegherea echipamentului de administrare a O2-lui ( presiune, debit)

-        acordarea suportului psihic al pacientului pe timpul administrarii O2-lui si combaterea oricarei cauze de discomfort.

-        mobilizarea periodica a sondei ( pt. a prevenii escala de decubit )

-        scoaterea sondei a data/zi si introducerea ei in nara cealalta este una dintre metode.

-        curatirea echipamentului la terminarea tehnicii.

            

21.    INCIDENTE ȘI ACCIDENTE ALE OXIGENOTERAPIEI

  1. Daca recipientul  pt. Barbotarea O2-lui se rastoarna lichidul poate fi impins de O2 in caile respiratorii ale pacientului, asfixindu-l.
  2. In cazul utilizarii prelungite a O2-lui, in concentrații mari sau la presiuni ridicate pot aparea urmatoarele accidente :

-        iritare locala a mucoasei

-        congestie și edem alveolar

-        hemoragie intraalveolare

-        actelectozie ( se distrug alveolele)

  1. patrunderea O2-lui in esofag duce la distensie abdomonala( se umfla stomacul )

Reguli de administrare a O2-lui :

-        se va efectua dupa permeabilitatea cailor respiratorii

-        inainte de efectuarea tehnicii, personalul sanitar va lua toate masurile de precauție

-        in timpul administrarii se vor supraveghea atent pacientul și echipamentul de administrare ( manometrul de presiune și indicatorul de debit )

Inhalatorul poate deveni sursa de contaminare a caiilor respiratorii, daca nu este sterilizat in prealabil. Sterilizare prin autoclavare sau prin fierbere.

Este necesara evitarea inhalarii primilor vapori veniți din inhalator, deoarece aceștia pot antrena picaturi de apa fierbinte.

22.    INGRIJIRI SPECIFICE IN GERIATRIE

Exerciții respiratorii :

   Virstnicii afectați de dispnee iți reduc activitatea, se pot izola de teama ca i-ar putea deranja pe cei din jur. Nursa ii poate ajuta invațindu-i exerciții de respirație :

-        respirație lenta, mișcari respiratorii regulate, combinate cu alimentație și cu activitați fizice moderate, exercițiile de respirație vor aduce un plus de comfort in starea virstnicului.

Ca tehnici de respirație se pot incerca respirația diafragmatica și respirația cu buzele strinse.

Respirația diafragmatica :

-        plasarea unei maini pe stomac și a celeilalte pe mijlocul toracelui.

-        Se inspira lent și profund pe nas, lasand abdomenul sa avanseze cat mai mult posibil.

-        Se expira pe gura, cu buzele stranse contractandu-se mușchii abdominali.

-        In aceleași timp se executa o presiune cu mana pe abdomen, urmind mișcarea respiratorie.

-        Se repeta timp de 1 minut cu 2 minute pauza.

-        Se exerseaza 10 minute, de 4 ori pe zi.

-        Se va exersa intii in decubit, apoi șezind.

Respirația cu buzele strinse :

-        amelioreaza transportul O2-lui, induce o respirație lenta și profunda.

-        Este eficace in reducerea dispneei de efort

-        Tehnica permite intarirea mușchiilor respiratorii, prelungirea respirației, reducerea retenției de CO2, creșterea presiunii exercitate in timpul expirației și reduce rezistența, care se manifesta la nivelul cailor respiratorii superioare.

-        Se poate realiza in trei poziții :

-        culcat : se inspira pe nas și se expira pe gura, ținand buzele stranse, contractand mușchii abdominali.

-        se numara pina la 7 și se reia ciclul.

-        șezand : se așeaza pacientul pe un scaun cu brațele incrucișate pe piept.

-        Se inspira pe nas, se expira pe gura, cu buzele stranse, aplecandu-se in fața.

-        Se numara pina la 7 și se reia ciclul.

-        In ortostatism : se insapira pe nas, facand 2 pași: se expira pe gura, cu buzele stranse, facand 3-5 pași.

23.    TEHNICI DE A TUȘII

Inaintea de a incepe exercițiul, se va practica respirațiadiafragmatica de citeva ori, apoi se va parcurge urmatoarele pași :

-        se așeaza pe scaun cu picioarele pe sol sau pe un scaunel.

-        Se aduc umerii inainte

-        Se apleaca ușor capul in fața

-        Se aplica o perna pe abdomen ținand-o cu brațele

-        Dupa practicarea citorva respirații diafragmatice se apleaca ușor trunchiul in fața și se tușește de 2-3 ori.

-        Se evita respirațiile scurte dintre episoadele de tuse

-        Se redreseaza lent și se inspira profund

-        Se repeta ciclul.

24.    MIJLOACE DE A INBUNATAȚII STAREA DE SANATATE

a)     obiceiuri alimentare :

-        daca mancatul produce dispnee, se va asigura repaus inainte și dupa mese.

-        Se vor evita bauturile prea reci sau prea fierbinți, care pot provoca accese de tuse.

-        Se vor evita alimentele care se fermenteaza intrucit gazele pot influența negativ respirația abdominala.

-        Sunt recomandate gustariile mici și dese

b)     evitarea eforturilor care produc oboseala

c)     pastrarea unei igiene bucale pt. evitarea infecțiilor

d)     evitarea contactului cu alte persoane, care sufera de infecții respiratorii

e)     daca exista recomandare de la medic, se va administra vaccin antigripal.

Evaluarea :

 Criteriile de evaluare va trebui sa raspunda urmatoarei intrebari :

-        exista semne de hipoxie ?

-        semnele vitale sunt normale și stabile?

-        gazele arteriale sunt in proporții normale ?

-        au fost eliminați agenții de mediu iritanți, poluanți ?

-        pacientul poate expectora ?

-        participa la activitațiile zilnice autonome ?

-        și-a reconsiderat reacțiile fața de anxietate ?

-        a simțit o ameliorare ?






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




DREPTUL LA SANATATE
BOLILE PLEUREI
SUBSTITUENTI DE ALCHILAMINE
Traumatismele vertebro-medulare
ECHILIBRUL PONDERAL
Influenta vitaminei A asupra dezvoltarii embrionare a rinichiului
COROANA MIXTA SEMIFIZIONOMICA WEISER
Alte antitusive
Steatoza hepatica
BOTULISM