Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Studiu - alergia alimentara


Studiu - alergia alimentara


Studiu - alergia alimentara



-metoda utilizata

-studiul propriu-zis

- discutia rezultatelor

Studiul nostru asupra alergiilor alimentare cu manifestari cutanate s-a desfasurat in perioada 1 IANUARIE 2009 -1 IULIE 2009 in Clinica de Dermatologie a Spitalului "Colentina".

Metoda de identificare a bolnavilor alergici a fost, in prima faza, studierea registrului de consultatii de la camera de garda a clinicii de dermatologie si studierea registrului de internari de la serviciul de internari.Au fost, deci, retinuti in studiu, numai bolnavii care au necesitat internarea, neputand fi tratati  in ambulator.

In completare, am studiat foile de observatie ale bolnavilor, de unde am cules date interesante cu privire la analizele de laborator efectuate in spital.

In cazurile mai dificile, am colaborat atat cu medicii de pe sectie, cat si cu  bolnavii in cauza. Pe perioada respectiva au fost diagnosticati si internati 104 de bolnavi, cu manifestari cutanate de natura alergica, la care agentul etiologic s-a dovedit a fi un trofoalergen.

Din observarea sumara a periodicitatii cu care s-au prezentat la spital bolnavii, s- a putut observa o explozie de cazuri in luna mai, luna cu o importanta zi de sarbatoare.

            Explicatia simpla a acestui fapt este gasita in excesele alimentare ce se asociaza, in general, sarbatorii amintite, excese care sunt facute chiar de alergicii ce se stiu bolnavi, dar care lasa prudenta la o parte in astfel de situatii.  Din totalul de alergii cu manifestari cutanate, 104 cazuri sunt alergii de etiologie alimentara, 110 cazuri sunt alergii de etiologie neprecizata si 107 cazuri sunt alergii de etiologie medicamentoasa.

GRAFICUL I

Din totalul de pacienti internati in clinica cu alergii alimentare cu manifestari cutanate, 10 bolnavi au fost internati in luna Ianuarie, 13 in Februarie, 25 in Martie, 7 in Aprilie, 26 in Mai, 23 in Iunie

GRAFICUL II

Din totalul celor 104 de bolnavi, 6 din ei au necesitat tratament de urgenta (cazuri foarte grave), iar restul de 98 de bolnavi nu au necesitat tratament de urgenta.

GRAFICUL III

GRAFICUL IV

DISTIBUTIA PE SEXE A PACIENTILOR

Din graficul IV, reiese ca majoritatea bolnavilor internati cu diferite forme de alergii alimentare sunt femei.Repartitia pe grupe de varsta este cea reprezentata in graficul V.

De aici reiese faptul ca numarul cel mai mare de boli alergice a fost semnalat la grupa de varsta 31-35 de ani (16%), urmata indeaproape de grupele de varsta:36-40(12%), 26-30(11%), 46-50 (11%).

GRAFICUL V

Se observa ca numarul scazut de cazuri pentru grupele de varsta extreme (0-5 ani, peste 75 ani). Odata cu inaintarea in varsta, reactivitatea imunologica scade, deci si numarul de alergii se reduce drastic peste 75 ani (2%) in studiul nostru.

In privinta, numarului crescut de cazuri la grupele de varsta mentionate, se poate spune ca odata cu cresterea industrializarii, odata cu aparitia in supermarketuri a cat mai multor alimente cu conservanti, aditivi alimentari a crescut si numarul de alergii. Aceasta constatare este facuta si de cateva studii efectuate in aceasta privinta.

GRAFICUL VI

Din graficul VI, reiese ca majoritatea bolnavilor cu alergii alimentare provin din mediul urban.
Din totalul pacientilor internati doar o parte au locul de munca in mediul alergizant (7 % din pacienti). Insa numarul lor poate fi mai mare, deoarece in fisele pacientilor pensionari nu a fost mentionata profesiunea pe care au avut-o.

GRAFICUL VII

GRAFICUL /III

Din cei 104 bolnavi, 34% (35 bolnavi) nu sunt la prima problema de alergie cutanata, prezentand un trecut bogat in consultatii si chiar internari in serviciul de dermatologie, pentru aceeasi afectiune ca in prezent, sau pentru o alta afectiune cutanata, dar tot de natura alergica.

In continuare am remarcat ca 18 bolnavi (17%) au mai prezentat si alte alergii decat cele pentru care au venit acum la spital, fie in sfera digestiva, fie, in sfera respiratorie, ca de exemplu rinite alergice, astm bronsic (vezi graficul X). Ei sunt in general bolnavi atopici cu stigmatele atopiei, inteleasa ca o predispozitie spre boli alergice, inclusiv alimentare.Se stie deja ca o mare parte din reactiile de tip imediat ca de exemplu urticaria, angioedemul, dermatita atopica-se valideaza in prezenta terenului atopic. (vezi graficul IX).

GRAFICUL IX

GRAFICUL X

Din bolnavii internati, 27% (28) au rude de gradul I -parinti, frati, bunici, unchi, care au avut la un moment dat macar o afectiune de etiologie dovedita alergica.Se stie de altfel ca un copil cu un parinte alergic are un risc de 20-30%sa fie si el alergic. Daca un copil are ambii parinti alergici, riscul creste la 70-80%.

GRAFICUL XI

Dupa cum am aratat si la subcapitolul "Factori de risc pentru alergia alimentara" un factor de risc important, dovedit si de autori romani (Dumitrascu si colab., 1977) il constituie afectiunile digestive asociate, prezentate de bolnavi.

GRAFICUL XII

Din cazurile noastre 18% (-19) din bonavi acuza afectiuni digestive, dovedite printr-un diagnostic anterior pus de un medic de specialitate. Nu am luat in consideratie acuzele nesustinute de un diagnostic medical clar. (veziXII-grafic).
Din bolnavii afectati in sfera gastro-intestinala, avem:

GRAFICUL XIII-A

- 7 bolnavi cu ulcer (24% din cei bolnavi digestiv)

- 6 bolnavi cu constipatie (19%)

- 5 bolnavi cu colecistita (16%)

- 5 bolnavi cu hepatita cronica (16%)

- 3 bolnavi cu enterocolite (10%)

- 2 bolnavi cu litiaza (6%)

- 2 bolnavi cu parazitoze (6%)

- 1 bolnav cu colon iritabil (3%)

Din cei 19 bolnavi alergici cu afectiuni digestive asociate, 6 din ei (24%) din toti alergicii-au chiar doua afectiuni digestive diagnosticate.

ULCER+CONSTIPATIE- 2 cazuri

GRAFICUL XIII-B

COLECISTITA+CONSTIPATIE-1caz

COLECISTITA+LITIAZA-1caz

ULCER +COLECISTITA-1caz

CONSTIPATIE+COLON IRITABIL-1caz

GRAFICULX I/

Examenul coproparazitologic la cei 104 de pacienti este pentru majoritatea negativ. Doar 2 pacienti din 104 au avut examenul coproparazitologic pozitiv.

    GRAFICUL X/

In ceea ce priveste diagnosticul dermatologic al afectiunilor, el nu a prezentat dificultati pentru medicii clinicii, anamneza si examenul clinic fiind suficiente pentru a diagnostica afectiunea prezenta. In nici unul din cele 104 de cazuri, nu    s-a folosit biopsia cutanata pentru a trasa diagnostice diferentiale.

In general, semnele si simptomele alergiilor cutanate sunt foarte caracteristice, nepretand la confuzii.

A rezultat urmatoarea repartitie a bolnavilor pe entitati patologice:

TIPURI DE ALERGII DIAGNOSTICATE

 urticarie

eczeme

dermatita atopica

prurigo

Din cei 104 de bolnavi, 83 din ei au prezentat urticarie si / sau angioedem. Din acestia, 29% (24) de bolnavi sunt atopici cunoscuti si anterior diagnosticati, nefiind la prima confruntare cu medicul dermatolog.

GRAFICUL XVII

20% (17) din bolnavii cu urticarie si angioedem au rude de gradul intai cu diferite alergii: cutanate sau respiratorii (rinite, astm)(vezi graficul X/III).

GRAFICUL XVIII

10% (8) din bolnavi prezinta si alte alergii, in afara de cea prezentata. In general este vorba de rinite alergice, conjunctivite si blefarite, eczeme de contact, astm bronsic,etc-

GGRAFICUL XIX

4 bolnavi din 104 de pacienti au prezentat PRURIGO ACUT., ei fiind toti la primul consult dermatologic GRAFICUL XX

Dintre ei, 50% au rude de gradul intai alergice.

GRAFICUL XXI

75% (3) din pacientii cu prurigo acut prezinta si alte alergii in afara de prurigo.

GRAFICUL XXII

6 dintre 104 de pacienti (6%) au fost diagnosticati cu DERMATITA ATOPICA.Dintre acestia 83% (5) au apelat si cu alte ocazii la medicul dermatolog.

GRAFICUL XXIII

33% (2) din pacientii cu dermatita atopica au rude alergice.

GRAFICUL XXIV

GRAFICUL xxv

83% (5) prezinta si alte alergii in afara de dermatita atopica (in general atopii respiratorii).

11% (11 bolnavi) au prezentat manifestari exematiforme. Din acesti 11 bolnavi, 73% (8) sunt la prima internare si doar 27% (3) au avut nevoie si in trecut de un tratament dermatologic pentru eczeme sau eczematide.

GRAFICUL XX/I

64% (7) din ei au si rude de gradul intai cu diferite manifestari alergice.

GRAFICUL XXVII

- 18% (2) prezinta si alte manifestari alergice in afara de cea actuala.

GRAFICUL XX/III

GRAFICUL XXIX

Daca tratamentul dermatologic s-a dovedit, in general simplu, diagnosticul alergologic a fost ceva laborios, necesitand anamneza, examenul clinic, regimuri de eliminare empirica si testare cutanata.

In 34% cunoscuti din cazuri, anamneza a fost suficienta pentru a stabili agentul cauzator al afectiunii. Aceste cazuri au fost reprezentate de alergicii cunoscuti, cu frecvente apeluri la serviciile medicale, pentru diferite manifestari alergice.

In 60% din cazuri anamneza nu a fost suficienta si s-au aplicat teste de eliminare empirica. Este vorba despre cazurile in care anamneza trimitea la un numar mic de alimente care ar fi putut provoca alergia.

In 6%din cazuri, a fost necesar sa se efectueze de la inceput testul cutanat. Aceste cazuri au fost cele in care anamneza a fost extrem de neclara si ar fi fost extrem de dificil, daca nu chiar imposibil de efectuat eliminarea empirica.

Aceste rezultate sunt centralizate in graficul de mai jos.

GRAFICUL XXX

De mentionat ca in toate cazurile, dupa determinarea mai mult sau mai putin precisa a trofoalergenului, s-au aplicat dietele de eliminare empirica. Corectitudinea lor a fost confirmata de remisiunea simptomelor.

Indiferent de calea folosita pentru identificarea trofoalergenului, la toti pacientii s-au facut, in cursul internarii, teste cutanate la trofoalergenii uzuali si la cei indicati de anamneza si de dietele de eliminare empirica.

Testele au fost pozitive la 100 de bolnavi si doar la 4 dintre ei nu au fost concludente. Deci in urma studiului nostru testele cutanate se dovedesc a fi indiscutabil valoroase in diagnosticul alergiilor alimentare.

Ne-am oprit la 10 bolnavi care au mai venit si alta data la dermatolog pentru o simpomatologie similara. In cazul lor, testele cutanate au fost pozitive la toti bolnavii.

Din acestia 6 bolnavi au avut teste pozitive la alergeni la care se stiau sensibili, iar4 bonavi au prezentat sensibilizari la alergene noi.

Acesti 4 bolnavi sunt polisensibili la 3, 5, respectiv 8 alergeni.

GRAFICUL XXXI

Etiologia polisensibilizarilor identificate

Trei alergeni----- ----- ----------amestec de cereale (POLEN), pui, rosii-1 bolnav

cinci alergeni ----- ----- --------- ----- -------amestec de cereale (POLEN), peste de apa dulce, cartof, porc, rosii. ----1 bolnav

cinci alergeni ----- ----- --------- ----- ------- amestec de cereale (POLEN), peste de apa dulce, rosii, ou intreg, porc----1 bolnav

opt alergeni----- ----- ----- ----- ----amestec de cereale (POLEN), peste de apa dulce, ou intreg, cartof, porc, pui, rosii, cacao----1 bolnav

Se observa ca un procent important de bolnavi cu alergii cutanate de etiologie alimentara au tendinta, in timp, de a dezvolta polisensibilizari. Cei 4 polisensibilizati au varstele

ani, 31 ani, 58 ani, 12 ani si sunt persoane cu nenumarate apeluri la dermatolog sau la alergolog in antecedente.

CONCLUZII

1. Din totalul de alergii cu manifestari cutanate diagnosticate in aceasta clinica- pe primul loc se situeaza alergiile cu manifestari cutanate de etiologie neprecizata -cu 110 cazuri, apoi urmeaza alergiile cu manifestari cutanate de etologie. Medicamentoasa-cu 107 cazuri si locul trei este ocupat de alergiile alimentare cu manifestari cutanate - cu 104 cazuri.

2. Cele mai multe cazuri de alergii alimentare s-au remarcat in luna mai, luna in carea fost o importanta zi de sarbatoare. Explicatia simpla a acestui fapt este gasita in excesele alimentare ce se asociaza, in general, sarbatorii amintite, excese care sunt facute chiar de alergicii se stiu bolnavi, dar care lasa prudenta la o parte in astfel de situatii

3. S-a constatat in urma acestui studiu ca din 104 pacienti, 6% au prezentat forme foarte grave.

4. Din studiul efectuat s-a putut observa ca cei mai multi pacienti internati - sunt de sex feminin (63%).

5. Manifestarile alergice s-au intalnit mai frecvent la persoanele cu varsta cuprinsa intre - 31-35 de ani (16%)

6. Cele mai multe cazuri apartin pacientilor care provin din mediul Urban 69%.

7. Foarte multi bolnavi sunt la prima internare ( ,) restul de 34% avand trecut dermatologic

7. Unii bolnavii alergici (27%) au un teren genetic favorizant fenomenelor alergice (teren atopic) -sunt bolnavi cu rude alergice.

8. Doar 7% dintre bolnavi alergici lucreaza in mediu alergizant.

9.Pacientii care au alergii mutiple reprezinta 3%.

10. Sensibilizarea la trofoalergene pare a fi favorizata de coexistenta unor afectiuni digestive-18% dintre bolnavi, 24%reprezentand doar cazurile cu ulcer (gastric sau duodenal). Din cei 18%bolnavi 6%au afectiuni digestive asociate, cea mai frecventa asociere (2%) fiind : ulcer+constipatie.

11. Cele mai frecvente alergii cutanate sunt - urticaria si angioedemul-79%, urmata de eczeme 11%, dermatita atopica 6%, prurigo 4%-.

12. Din studiul efectuat se observa ca un procent important de bolnavi cu alergii cutanate de etiologie alimentara au tendinta, in timp, de a dezvolta polisensibilizari. Test pozitivla un alergen nou s-a evidentiat la 40% din bolnavi, iar pentru restul 60%test pozitiv la alergeni cunoscuti De asemenea se remarca - polenul- ca fiind unul dintre alergenii importanti incriminati.

13. Dintre metodele uzuale de diagnostic alergologic:

- 34%din cazuri, anamneza a fost suficienta pentru a stabili agentul cauzator al afectiunii Aceste cazuri au fost reprezentate de alergicii cunoscuti, cu frecvente apeluri la serviciile medicale, pentru diferite manifestari alergice.

- 60%din cazuri s-a aplicat testele de eliminare empirica Este vorba despre cazurile in care anamneza trimitea la un numar mic de alimente care ar fi putut provoca alergia.

- 6%din cazuri a fost necesar sa se aplice de la inceput testul cutanat- Aceste cazuri au fost cele in care anamneza a fost extrem de neclara si ar fi fost extrem de dificil, daca nu chiar imposibil de efectuat eliminarea empirica.

BIBLIOGRAFIE

American Family Physician -Manifestations of Food Allergy: Evaluation and Management Ianuarie 1999

Ortolani, C., E.A. Pastorello, L. Farioli, et al. 1993. IgE-mediated allergy from vegetable allergens. Ann. Allergy 71: 470-476. [Medline]

Eriksson, N.E., H. Formgren & E. Svenonius. 1982. Food hypersensivity in patients with pollen allergy. Allergy 37: 437-443. [Medline]

Dreborg, S. 1988. Allergy in pollen-sensitive patients. Ann. Allergy 61: 41. [Medline]

Wüthrich, B. 1993. Zur Nahrungsmittelallergie: Häufigkeit der Symptome und der allergieauslösenden Nahrungsmittel bei 402 Patienten. Allergologie 16: 280.

Etesamifar, M. & B. Wüthrich. 1998. IgE-vermittelte Nahrungsmittelallergie bei 383 Patienten unter Berücksichtigung des oralen Allergie-Syndroms. Allergologie 21: 451-457.

Caballero, T. & M. Martin-Esteban. 1998. Association between pollen hypersensivity and edible vegetable allergy: a review. Invest. Allergol. Clin. Immunol. 1: 6-16.

Bircher, A.J., G. Van Melle, E. Haller, et al. 1994. IgE to food allergens are highly prevalent in patients allergic to pollen, with and without symptoms of food allergy. Clin. Exp. Allergy 24: 367-374. [Medline]

Wüthrich, B. & R. Dietschi. 1985. Das 'Sellerie-Karotten-Beifuß-Gewürz-Syndrom': Hauttest und RAST-Ergebnisse. Schweiz. Med. Wochenschr. 115: 358-364.

Thiel, C. 1988. Nahrungsmittelallergien bei Pollenallergikern (sogenannte pollenassoziierte Nahrungsmittelallergien), Allergologie 11: 397-410.

Wüthrich, B., J. Stäger & S.G.O. Johansson. 1990. Celery allergy associated with birch and mugwort pollinosis. Allergy 45: 566-571. [Medline]

Wüthrich, B., C. Schindler, P. Leuenberger & U. Ackermann-Liebrich. 1995. Prevalence of atopy and pollinosis in the adult population of Switzerland. Int. Arch. Allergy Immunol. 106: 149. [Medline]

Ballmer-Weber, B.K., S. Vieths, D. Lüttkopf, et al. 2000. Celery allergy confirmed by double-blind, placebo-controlled food challenge: a clinical study in 32 subjects with a history of adverse reactions to celery root. J. Allergy Clin. Immunol. 106: 373-378. [Medline]

Lüttkopf, D., B.K. Ballmer-Weber, B. Wüthrich & S. Vieths. 2000. Celery allergens in patients with positive double-blind placebo-controlled food challenge. J. Allergy Clin. Immunol. 106: 390-399. [Medline]

Anderson, L.B., E.M. Dreyfuss, J. Logan, et al. 1970. Melon and banana sensitivity coincident with ragweed pollinosis. J. Allergy Clin. Immunol. 45: 310-319.

Enrique, E., A. Cisteró-Bahíma, B. Bartolomé, et al. 2002. Platanus acerifolia and food allergy. Allergy 57: 357-356. [Medline]

D'Amato, G.D. & G. Liccardi. 1994. Pollen-related allergy in the European Mediterranean area. Clin. Exp. Allergy 24: 210-219. [Medline]

Gall, H., K.- J. Kalveram, G. Forck & W. Sterry. 1994. Kiwi fruit allergy: a new birch pollen associated food allergy. J. Allergy Clin. Immunol. 94: 70-76. [Medline]

Ortolani, C., B.K. Ballmer-Weber, K. Skamstrup Hansen, et al. 2000. Hazelnut allergy: a double-blind, placebo-controlled food challenge multicenter study. J. Allergy Clin. Immunol. 105: 577-581. [Medline]

Skamstrup Hansen, K., H. Vestergaard, P. Stahl Skov, et al. 2000. Double-blind, placebo-controlled food challenge with apple. Allergy 56: 109-117.

Ballmer-Weber, B.K., S. Scheurer, P. Fritsche, et al. 2002. Component resolved diagnosis using recombinant allergens in cherry allergic patients. J. Allergy Clin. Immunol. In press.

Ballmer-Weber, B.K., B. Wüthrich, A. Wangorsch, et al. 2001. Carrot allergy: double-blind placebo-controlled food challenge and identification of allergens. J. Allergy Clin. Immunol. 108: 310-307. [Medline]

Kleine-Tebbe, J., S. Vieths, S. Franke, et al. 2001. Severe allergic reactions to a dietary product containing soy protein due to IgE-mediated cross-reactivity and hypersensitivity to Bet v 1 (in German). Allergo J. 10: 154-159.

Breiteneder, H., K. Pettenburger, A. Bito, et al. 1989. The gene coding for the major birch pollen allergen Bet v I is highly homologous to a pea disease resistance response gene. EMBO J. 8: 1935-1938. [Abstract]

Valenta, R., M. Duchene, K. Pettenburger, et al. 1991. Identification of profilin as a novel pollen allergen. IgE autoreactivity in sensitized individuals. Science 253: 557-560.

Seiberler, S., O. Scheiner, D. Kraft, et al. 1994. Characterization of a birch pollen allergen, Bet v III, representing a novel class of Ca2+ binding proteins: specific _expression in mature pollen and dependence of patients' IgE binding on protein-bound Ca2+. EMBO J. 13: 3481-3486. [Abstract]

Engel, E., K. Richter, G. Obermeyer, et al. 1997. Immunological and biological properties of Bet v 4, a novel birch pollen allergen with two EF-hand calcium-binding domains. J. Biol. Chem. 272: 28630-28637. [Abstract/Full Text]

Karamloo, F., A. Wangorsch, H. Kasahara, et al. 2001. Lignan and isoflavonoid reductases are a new class of cross-reactive allergens in birch pollen, fruits and vegetables. Eur. J. Biochem. 268: 5310-5320. [Abstract/Full Text]

Cadot, P., J.F. Diaz, P. Proost, et al. 2000. Purification and characterization of an 18-kd allergen of birch (Betula verrucosa) pollen: identification as a cyclophilin. J. Allergy Clin. Immunol. 105: 286-291. [Medline]

Mahler, V., S. Fischer, S. Heiss, et al. 2001. CDNA cloning and characterization of a cross-reactive birch pollen allergen: identification as a pectin esterase. Int. Arch. Allergy Immunol. 124: 64-66. [Medline]

Fötisch, K. & S. Vieths. 2001. N- and O-linked oligosaccharides of allergenic glycoproteins. Glycoconjugate J. In press.

Vieths, S., F. Karamloo, D. Luettkopf, et al. 2000. Recombinant allergens expressed in E. coli: benefits and drawbacks in the diagnosis of food allergies. Arb. Paul-Ehrlich-Inst. 93: 159-168.

Scheurer, S., E.A. Pastorello, A. Wangorsch, et al. 2001. Recombinant allergens Pru av 1 and Pru av 4 and a newly identified lipid transfer protein in the in vitro diagnosis of cherry allergy. J. Allergy Clin. Immunol. 107: 724-731. [Medline]

Lüttkopf, D., U. Müller, P.S. Skov, et al. 2002. Comparison of four variants of a major allergen in hazelnut (Corylus avellana) Cor a 1.04 with the major hazel pollen allergen Cor a 1.01. Mol. Immunol. 38: 515-525. [Medline]

Crowell, D.N., M.E. John, D. Russell & R.M. Amasino. 1992. Characterization of a stress-induced, developmentally regulated gene family from soybean. Plant Mol. Biol. 18: 459-466. [Medline]

Hoffmann-Sommergruber, K. 2000. Plant allergens and pathogenesis-related proteins. What do they have in common? Int. Arch. Allergy Immunol. 122: 155-166.

Somssich, I.E., E. Schmelzer, P. Kawalleck & K. Hahlbrock. 1988. Gene structure and in situ transcript localization of pathogenesis-related protein in parsley. Mol. Gen. Genet. 213: 93-98. [Medline]

Breiteneder, H., K. Hoffmann-Sommergruber, G. O'Riordain, et al. 1995. Molecular characterization of Api g 1, the major allergen of celery (Apium graveolens), and its immunological and structural relationships to a group of 17-kDa tree pollen allergens. Eur. J. Biochem. 233: 484-489. [Abstract]

Hoffmann-Sommergruber, K., R. Ferris, M. Pec, et al. 2000. Characterization of Api g 1.0201, a new member of the Api g 1 family of celery allergens. Int. Arch. Allergy Immunol. 122: 115-123. [Medline]

Neudecker, P., K. Schweimer, J. Nerkamp, et al. 2001. Allergic crossreactivity made visible-the solution structure of the major cherry allergen Pru a v 1. J. Biol. Chem. 276: 22756-22763. [Abstract/Full Text]

Scheurer, S., D.Y. Son, M. Böhm, et al. 1999. Cross-reactivity and epitope analysis of Pru a 1, the major cherry allergen. Mol. Immunol. 36: 155-167. [Medline]

Son, D.Y., S. Scheurer, D. Haustein & S. Vieths. 1999. Pollen-related food allergy: cloning and immunological analysis of isoforms and mutants of Mal d 1, the major apple allergen, and Bet v 1, the major birch pollen allergen. Eur. J. Nutr. 38: 201-215. [Medline]

Gajhede, M., P. Osmark, M. Flemming, et al. 1996. X-ray and NMR structure of Bet v 1, the origin of birch pollen allergy Nat. Struct. Biol. 3: 1040-1045.

Marza, O., A. Henriksen, H. Ipsen, et al. 2000. Dominant epitopes and allergic cross-reactivity: complex formation between a Fab fragment of a monoclonal murine IgG antibody and the major allergen from birch pollen Bet v 1. J. Immunol. 165: 331-338. [Abstract/Full Text]

Vieths, S., A. Jankiewicz, B. Schöning & D. Haustein. 1996. Profiline-ubiquitäre Proteine mit spezifischer physiologischer Funktion und potente Pflanzenallergene. Teil I: Regulation der Aktinpolymerisation. Allergo J. 5: 89-92.

Vieths, S., A. Jankiewicz, B. Schöning & D. Haustein. 1996. Profiline-ubiquitäre Proteine mit spezifischer physiologischer Funktion und potente Pflanzenallergene. Teil II: Signaltransduktion, Molekülstruktur und Allergenität. Allergo J. 5: 157-162.

Federov, A.A., T. Ball, N.M. Mahoney, et al. 1997. The molecular basis for allergen cross-reactivity: crystal structure and IgE-epitope mapping of birch pollen profilin. Structure 5: 33-45. [Medline]

Rihs, H.P., Z. Chen, F. Rueff, et al. 1999. IgE binding of the recombinant allergen soybean profilin (rGly m 3) is mediated by conformational epitopes. J. Allergy Clin. Immunol. 104: 1293-1301. [Medline]

Scheurer, S., A. Wangorsch, D. Haustein & S. Vieths. 2000. Cloning of the minor allergen Api g 4, profilin from celery (Apium graveolens) and its cross-reactivity with birch pollen profilin Bet v 2. Clin. Exp. Allergy 30: 962-971. [Medline]

Reindl, J., H.P. Rihs, S. Scheurer, et al. 2002. IgE reactivity to profilin in pollen-sensitized subjects with adverse reactions to banana and pineapple. Int. Arch. Allergy Immunol. In press.

Kleber-Janke, T., R. Crameri, S. Scheurer, et al. 2001. Patient-tailored cloning of allergens by phage display: peanut (Arachis hypogaea) profilin, a food allergen derived from a rare mRNA. J. Chromatogr. B. 756: 295-305.

Fötisch, K., D.Y. Son, F. Altmann, et al. 2001. Tomato (Lycopersicon esculentum) allergens in pollen-allergic patients. Eur. Food Sci. Technol. 213: 259-266.

Scheurer, S., A. Wangorsch, J. Nerkamp, et al. 2001. Cross-reactivity within the profilin panallergen family investigated by comparison of recombinant profilins from pear (Pyr c 4), cherry (Pru av 4), and celery (Api g 4) with birch pollen profilin (Bet v 2). J. Chromatogr. B. 756: 315-325.

Valenta, R., M. Duchene, C. Ebner, et al. 1992. Profilins constitute a novel family of functional plant pan-allergens. J. Exp. Med. 175: 377-385. [Abstract]

Rozycki, M.D., J.C. Myslik, C.E. Schutt & U. Lindberg. 1994. Structural aspects of actin-binding proteins. Curr. Opin. Cell Biol. 6: 87-95. [Medline]

Vallier, P., C. Dechamp, R. Valenta, et al. 1992. Purification and characterization of an allergen from celery immunochemically related to an allergen present in several other plant species. Identification as a profilin. Clin. Exp. Allergy 22: 774-782.

Vieths, S., A. Jankiewicz, B. Wüthrich & W. Baltes. 1995. Immunoblot study of IgE binding allergens in celery roots. Ann. Allergy Asthma Immunol. 74: 48-55.

Bauer, L., C. Ebner, R. Hirschwehr, et al. 1996. IgE-cross-reactivity between birch pollen, mugwort pollen and celery is due to at least three distinct cross-reacting allergens. Immunoblot investigations of the birch-mugwort-celery syndrome. Clin. Exp. Allergy 26: 1161-1170.

Jankiewicz, A., H. Aulepp, W. Baltes, et al. 1996. Allergic sensitization to native and heated celery root in pollen-sensitive patients investigated by skin test and IgE binding. Int. Arch. Allergy Immunol. 111: 268-278. [Medline]

Van Ree, R., M. Fernandez-Rivas, M. Cuevas, et al. 1995. Pollen-related allergy to peach and apple: An important role for profilin. J. Allergy Clin. Immunol. 95: 726-734. [Medline]

Van Ree, R. & R.C. Aalberse. 1993. Pollen vegetable food cross-reactivity-serological and clinical relevance of cross-reactive IgE. J. Clin. Immunoassay 16: 124-130.

Wellhausen, A., B. Schöning, A. Petersen & S. Vieths. 1996. IgE binding to a new cross-reactive structure: a 35-kDa protein in birch pollen, exotic fruit and other plant foods. Z. Ernährungswiss. 35: 348-355. [Medline]

Vieths, S., E. Frank, S. Scheurer, et al. 1998. Characterisation of a new IgE-binding 35-kDa protein from birch pollen with cross-reacting homologues in various plant foods. Scand. J. Immunol. 47: 263-272. [Medline]

Karamloo, F., N. Schmitz, S. Scheurer, et al. 1999. Molecular cloning and characterization of a birch pollen minor allergen, Bet v 5, belonging to a family of isoflavone reductase-related proteins. J. Allergy Clin. Immunol. 104: 991-999. [Medline]

Saraste, M., P.R. Sibbald & A. Wittinghofer. 1990. The P-loop-a common motif in ATP- and GTP-binding proteins. TIBS 15: 430-434. [Medline]

Aalberse, R.C., V. Koshte & J.G.J. Clemens. 1981. Immunglobulin E antibodies that crossreact with vegetable foods, pollen, and Hymenoptera venom. J. Allergy Clin. Immunol. 68: 356-364. [Medline]

Fötisch, K., F. Altmann, D. Haustein & S. Vieths. 1999. Involvement of carbohydrate epitopes in the IgE response of celery-allergic patients. Int. Arch. Allergy Immunol. 120: 30-42.

Van Ree, R., J.H. Akkerdaas, W.A. van Leeuwen, et al. 2000. New perspectives for the diagnosis of food allergy. ACI Int. 12/1: 7-12.

Tretter, V., F. Altmann, V. Kubelka, et al. 1993. Fucose -1,3-linked to the core region of glycoprotein N-glycans creates an important epitope for IgE from honeybee venom allergic individuals. Int. Arch. Allergy Immunol. 102: 259. [Medline]

Petersen, A., S. Vieths, H. Aulepp, et al. 1996. Ubiquitous structures responsible for IgE cross-reactivity between tomato fruit and grass pollen allergens. J Allergy Clin. Immunol. 98: 805-815. [Medline]

Van Ree, R., M. Cabanes-Macheteau, J. Akkerdaas, et al. 2000. Beta (1,2)-xylose and alpha (1,3)-fucose residues have a strong contribution in IgE binding to plant glycoallergens. J. Biol. Chem. 275: 11451-11458. [Abstract/Full Text]

Müller, U., D. Lüttkopf, A. Hoffman, et al. 2000. Allergens in native and roasted hazelnuts (Corylus avellana) and their cross-reactivity to pollen. Eur. Food Res. Technol. 212: 2-12.

Aalberse, R.C. 1998. Clinical relevance of carbohydrate allergen epitopes. Allergy 53: 54-57.

Van der Veen, M.J., R. van Ree, R.C. Aalberse, et al. 1997. Poor biologic activity of cross-reactive IgE directed to carbohydrate determinants of glycoproteins. J. Allergy Clin. Immunol. 100: 327-334. [Medline]

Mari, A., P. Iacovacci, C. Afferni, et al. 1999. Specific IgE to cross-reactive carbohydrate determinants strongly affect the in vitro diagnosis of allergic diseases. J. Allergy Clin. Immunol. 103: 1005-1011. [Medline]

Aalberse, R.C. & R. van Ree. Crossreactive carbohydrate determinants. Clin. Rev. Allergy Immunol. 15: 375-387.

Anliker, M.D., J. Reindl, S. Vieths & B. Wüthrich. 2001. Allergy due to ingestion of persimmon (Diospyros kaki): detection of specific IgE and cross-reactivity to profilin and carbohydrate determinants. J. Allergy Clin. Immunol. 107: 718-723. [Medline]

Vieths, S., A. Hoffmann, T. Holzhauser, et al. 1998. Factors influencing the quality of food extracts for in vitro and in vivo diagnosis. Allergy (Suppl. 46) 53: 65-71. [Medline]

Jankiewicz, A., W. Baltes, K.W. Bögl, et al. 1997. Influence of food processing on the immunochemical stability of celery allergens. J. Sci. Food Agric. 75: 359-370.

Schocker, F., D. Lüttkopf, U. Müller, et al. 2000. IgE binding to unique hazelnut allergens: identification of non pollen-related hazelnut allergens eliciting severe reactions. Eur. J. Nutr. 39: 172-180. [Medline]

Ballmer-Weber, B.K., A. Hoffmann, B. Wüthrich, et al. 2002. Influence of food processing on the allergenicity of celery: DBPCFC with celery spice and cooked celery in patients with celery allergy. Allergy 57: 228-235. [Medline]

Jankiewicz, A., W. Baltes, K.W. Bögl, et al. 1997. In vitro study of the gastrointestinal stability of celery allergens. Food Agric. Immunol. 9: 203-217.

Vieths, S., J. Reindl, U. Müller, et al. 1999. Digestibility of peanut and hazelnut allergens investigated by a simple in vitro procedure. Eur. Food Res. Technol. 209: 379-388.

Asero, R., G. Mistrello, D. Roncarolo, et al. 2000. Lipid transfer protein: A pan-allergen in plant-derived foods that is highly resistant to pepsin digestion. Int. Arch. Allergy Immunol. 122: 20-32.

Pastorello, E.A., L. Farioli, V. Pravettoni, et al. 1999. The major allergen of peach (Prunus persica) is a lipid transfer protein. J. Allergy Clin. Immunol. 103: 520-526. [Medline] Source: Journal of Allergy & Clinical Immunology, Vol. 108, No. 2

Journal of Allergy & Clinical Immunology, Vol. 108, No. 5. Results of the study showed that restaurants and food service

Journal of Allergy and Clinical Immunology, Vol. 107, No. 2, Abstract 649, S196.

Journal of the American Medical Association, Vol. 285, No. 13

Journal of Allergy and Clinical Immunology, Vol. 107, No. 2, 379-383.

Annals of Allergy, Asthma & Immunology, Vol. 86, 172

Journal of Allergy and Clinical Immunology, Vol. 107, No. 2, Abstract 460, S139

Journal of Allergy Clinical Immunology, Abstracts, January 2000, S182

Food Allergy News, Vol. 9, No. 6

Journal of Allergy & Clinical Immunology, Vol. 105, No. 1, S141.

Food Allergy News, Vol. 9, No. 5.

Journal of Allergy and Clinical Immunology, Vol. 107, No. 2, Abstract 460, S139.

Food Allergy News, Vol. 10, No. 1.

Journal of Allergy and Clinical Immunology Vol. 107, No. 1,

Food Allergy News, Vol. 9, No. 4

Journal of Allergy & Clinical Immunology, Vol. 105, No. 1, S189.

Journal of Allergy Clinical Immunology, Abstracts, January 2000, S182

Attendees at the 2000 Annual FAAN Food Allergy Conferences

Nature Immunology

Annals of the New York Academy of Sciences New York Academy of Sciences

Annals of the New York Academy of Sciences New York Academy of Sciences

ADVERSE REACTIONS TO FOOD, FOOD ALLERGY AND SENSITIVITYA Retail Food Hazard Problem

By O. P. Snyder and D. M. PolandCopyright 1993, June 1997 edition

Hospitality Institute of Technology and ManagementSt. Paul, Minnesota, USA. Sampson H: Food allergies, in Sleisenger M, Fordtran J, Schar-schmidt B, et al (eds): Gastrointestinal Disease: Pathophysiology/Diagnosis/Management. Philadelphia, WB Saunders, 1993, pp 1233-1240

Metcalfe DD, Sampson HA, Simon RA. Food Allergy: Adverse reactions to foods and food additives. 2nd Edition. Blackwell Science Cambridge, Massachusetts 1997, pp 137-166.

Wutrhrich B. Classification, symptoms and epidemiology of food allergy. Current Allergy and Clinical Immunology 1996; 9:13-18.

Sampson HA. Food Allergy. J. American Medical Association 1997; 278:1888-1894.

Bradley J, McClusky J. Clinical Immunology. Oxford University Press, Oxford 1997, pp 73-143.

Reeves GEM. HAPS Newsletter 'Assessment of Allergic Disease', May 1998.

Goldsby RA, Kindt TK, Osborne BA and Kuby J (2003) Immunology, 5th Edition, W.H. Freeman and Company, New York, New York, ISBN 0-7167-4947-5

Clinics in dermatology-2003

Annales Nestle 1999

Yunginger, J. W. 1993. How does a food allergic reaction occur? Food Allergy News. 2 (3) 1, 7.

Yunginger, J. W. 1992. Lethal food allergy in children. New Engl.J. Med. 327(6): 421-422.

BMJ 1998; 316:1299 ( 25 April )-Clinical review

Anderson, Burke - "Paedriatic gastro-enterology" -vol I, Blackwell, Oxford, 1975.

. Andre C, Dougnet M, Fargier M - "Effet tolerogene de l`administration d`antigenes par voie digestive" -Biol. Gastro-Enterol., 1976,7,312.

Bazin H. - "L`imunite intestinele" - Path. Biol. (Paris), 1970,18,1101.

Book S A - "Food sensitivity" - Am.J.Dis. Child., 1980,134,973.

Burks, Williams, Mallory, Shirrell - "Peanut protein as a major cause of adrese food reactions in patients with atopic dermatitis "- Alergy Proc., 1980,10.

Coltoiu A, Popescu S, Mateescu D - "Dermato-venerologie "-Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983,292.

Cavagni G - "Atopic dermatitis due to food allergens" -" Practitionar", 1981,225 (1361), Parma Univ., Italy.

Dumitrascu D, Ciofu Gh, Tragor S, Parau S, Nicoara Al - "Modificarile gastro-enterale in cursul dermatozelor alergice "-Dermato-venerologie, 1967,3, 225.

Dumitrascu D, Grigorescu M, Itu I - "Intolerante si agresiuni alimentare" -Ed. Medicala 1984, 261.

Duton Z, Bremont I, Maison, Abbot K - "L`arachide: allergene d`avenir chez l`enfant et l`adolescent" -Sem. Hop. Paris, 1991,67.

DeMontis, Gendrel S, Chemille S, Dupont I - "Senzitization to peanut and vitamin D-oil preparations" -Lancet, 1993, 341.

Fitzpatrick T - "Dermato-venerology in general medicine" -vol II, 507,532, 1979.

Filip V - "Indreptar de alergologie'-eD.MEDICALA, 1988, 203, 212.

Friers J H - "Food allergy: curent concerns" -Ann. Allergy, 1981, 46, 260.

15. Girard J P - "Functions des immunoglobulines du tractus digestif" -J.Med, 1973, 2, 31.

Grilliat J P, Mauneret-Vautrin D A - "Traitement de l`allergie alimentaire" -in "Allergologie" -Flammarion, Paris, 1980.

Halpern B N, Lagrue G, Branellec A - "Recherche sur la permeabilite du tractus digestif et sur le procesus de sensibilisation a des proteines etrangeres par voie digestive chez l`animal et chez l`homme" -

Rev.Fr. Alergol., 1961, 1, 11.

Lockey R F - "Food allergy: a clinical approach" - Bull N Y Acad. Med., 1981, 57, 595.

May C D, Bock S A - "A modern clinical approach to food hipersensitivity" - Allergy, 1980, 35, 563.

Moneret-Vautrin D A, Grilliat J-P - "Allergie alimentaire de tipe I et pseudoallergies alimentaires de mechanisme histaminique" -Ouest Medical., 1977, 30, 461.

Moneret-Vautrin D A, Grilliat J-P -" Allergenes allimentaires" - in "Allergologie" (Ed. Charpin J), Flammarion, Paris, 1980, 267.

. Moneret-Vautrin D A - "Le saviez-vous? Les problemes actueles poses par l`allergie a l`arachide chez l`enfant" - Medicine et Nutrition, Tome XXX, No 2, 1994.

Moneret-Vautrin D A, Hatachet Z, Konny I - "Risks of milk formulas containing peanut oil contaminated with peanut allergens in infant with atopic dermatitis: - Ped. AllergyImunil., 1994.

Orgel H A, Hamburger R N, Bazaral M - "Developement of Ig E allergy in infancy" - J.Allergy Clin. Immunol., 1975, 56, 296.

Paun R, Popescu I - "Alergia alimentara si digestiva" - in "Bolile alergice", Ed. Medicala, Bucuresti, 1977, 179.

Popescu I - "Urticaria sio edemul angioneurotic" - in "Terapia medicala" (sub redactia Paun R), Ed. Medicala, Bucuresti, 1982, 52.

Moneret-Vautrin D A, Hatachet Z, Konny I, Ait Djafer - "Alergic peanut oil in milk formilas "- Lancet, 1991, 338.

Stoica V, Suteanu St, - "Aspecte de imunopatologie a tubului digestiv" - din "Actualitati in medicina interna" -(sub red. Suteanu St.), Ed. Medicala, Bucuresti, 1988. 475.

Subira M L, Oehling A, Crisci C D, Martin-Gil D - "Evaluation of the total IgE in diverse allergosis. Comparative study with other techniques "- Part II, Allerg. Immuno., 1976, 4, 56.

Walker W A - "Allergen absorbtion from the Small intestin and gastro-intestinal disease" - Ped. Clin.N.Amer., 1975, 22, 731.

Widdowson E M, McLaughlan P, Anderson K J, Coombs R A - "Effect of heat on the anaphilactic-sensiting capacity of cow`s milk, goat`s milk and various infant formulae fed to Guinea-pigs" - Arch of Dis. In Child., 1981,56 (30), 165-171.

Yuginger J W, Nordlee J A, Taylor S L, Jones R T - "Allergenicity of various peanut products as determinated by RAST inhibition" - J.of All. And CLin. Immun., 1981, 68 (5), 376-382.

`````````````````````````````````````````````````````````





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate