Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Principalele categorii de droguri intalnite in traficul ilicit


Principalele categorii de droguri intalnite in traficul ilicit


Principalele categorii de droguri intalnite in traficul ilicit.

Drogurile, asa cum sunt ele definite reprezinta substante ori produse naturale, de sinteza sau de semisinteza, care consumate irational, atunci cand nu constituie tratament in baza unei prescriptii medicale, conduc fara indoiala la o dependenta sigura a consumatorului fata de ele.

In toata lumea aceste substante sunt supuse unui regim strict, fiind supuse controlului international.

Gama acestor substante este deosebit de larga, dar totusi cateva dintre ele apar mai des decat altele in traficul ilicit.

Opiul sau opimul - este latexul uscat, obtinut prin incizarea capsulelor inca verzi ale macului opiaceu (Papaver somniferum). Are o culoare negricioasa, miros caracteristic si gust amar. Aceste caracteristici il fac usor de identificat, iar mirosul specific si patrunzator permite depistarea drogului cu ajutorul cainilor special antrenati. De aceea in traficul ilicit se recurge la disimulare prin ambalarea opiului in cutii metalice inchise ermetic, folii de plastic, panza etc.[1]



Opiul este folosit in medicina in doze mici, ca somnifer, clamant sau analgezic, avand un continut de 10% morfina[2].

Opiumul este in general fumat in pipe speciale si in cazuri mai rare ingerat sau injectat.

Efectele dorite de consumatori desi neplacute pentru incepatori (greata, ameteli, dureri de cap) sunt excitare trecatoare, euforie, senzatia de bine si indiferenta. Aceste efecte dureaza 6 - 8 ore.

Efectele nocive sunt ameteli, varsaturi, cefalee, insomnie, probleme respiratorii precum si alte disfunctionalitati organice putand genera decesul consumatorului in urma sincopei cardiace. Consumul de opiu genereaza toleranta, dependenta psihica si fizica.

Morfina (etimologia cuvantului porneste de la zeul somnului in mitologia romana, Morfeu) este principalul alcaloid al opiului fiind un analgezic puternic cu efect narcotic. Se prezinta sub forma unei pulberi albe, baj sau maronie cu gust amar , solubila la umiditate. Este gasita sub forma de comprimate, solutie (in doze injectabile) sau supozitoare.

"Morfina a fost utilizata pe scara larga ca medicament, avand o puternica actiune analgezica fiind un deprimant al centrului tuse si al centrului respirator"[3].

Morfina genereaza consumatorului o stare de bine, euforie, pasivitate si amorteala iar ca efecte nocive sunt asemanatoare cu cele ale opiului, putand genera moartea prin stop respirator.

Genereaza dependenta psihica, fizica si toleranta. Cura de demorfinizare dureaza 6 luni - prin spitalizare.[4]

Heroina (smack, thunder, hell dust, big H, nose drops, brown sugar) este un clorhidrat de diacetilmorfina, fiind un produs de semisinteza de culoare alba, cenusie, roz pana la brun sau gri inchis in functie de gradul de purificare. Introdusa in medicina in anul 1898 de firma Bayer, heroina s-a facut cunoscuta de la inceput ca un analgezic puternic si un remediu foarte eficace contra tusei, problemelor respiratorii ale astmaticilor si tuberculosilor, folosindu-se de asemenea pentru dezintoxicarea morfinomanilor. In comparatie cu morfina este un drog mult mai puternic. Incepand cu 1920 in paralel cu abandonarea progresiva a heroinei in cadrul terapeuticii, folosirea sa ca drog de abuz s-a extins rapid in SUA si Europa[5] la ora actuala fiind fabricata in laboratoare clandestine. In procesul de producere este utilizata substanta chimica anhidrida-acetica fara de care obtinerea heroinei ar fi practic imposibila .

In functie de gradul de puritate se gasesc patru sortimente de heroina.

Heroina se prizeaza, inhaleaza (snifing) procedeu cunoscut sub numele de urmarind dragonul sau injecteaza pe cale sub-cutanata, intravenoasa sau intramusculara (cea mai raspandita forma de consum - injectarea in vena intensifica efectele si le face aproape instantanee, producand pentru moment o foarte mare placere).

Provoaca aceleasi efecte ca opiu si morfina, dar de o factura mult mai pronuntata, dependenta foarte puternica fiind indusa rapid. Pe termen lung se pot constata tulburari organice importante precum hemoragii, pneumonii infectioase, septicemie, hepatita virala. Datorita folosirii la comun a seringilor intre toxicomani una din cele mai periculoase este infectarea cu HIV.

Intoxicatia cronica apare dupa aproximativ 30 de administrari de doze terapeutice.[7]

Sindromul de sevraj este de asemenea chinuitor pentru heroinoman manifestandu-se prin: hipersecretie nazala, lacrimala, sudoripara, spasme si dureri musculare, crampe abdominale, diaree, deshidratare intensa si o puternica angoasa. Supradozarea sau folosirea unei doze de heroina de o puritate ridicata poate fi fatala consumatorului prin depresiune respiratorie marcanta, stare de soc, coma.

Cocaina (pudra, zapada, 'Alba ca zapada', gheata, cristale, pietre) este un alcaloid extras din frunzele arbustului de coca (Erytroxylon coca) originar din America de Sud. Ea devine cunoscuta in Europa in cursul anului 1857. Se gaseste sub forma cristlina, alba, inodora, avand un gust amar, greu solubila in apa dar solubila in alcool, eter, cloroform si uleiuri grase.

Folosita secolul trecut pentru tratarea mai multor boli in special ca anestezic local astazi utilizarea in scopuri terapeutice este limitata.

Ca stupefiant poate fi consumata sub diverse forme: frunzele de coca pot fi masticate sau atunci cand se gaseste sub forma de pudra ea poate fi inhalata, prizata sau injectata. Cand cocaina este prizata pe nas, senzatia de maxima intensitate apare la 15-30 de minute si apoi scade rapid in intensitate, ceea ce inseamna ca, pentru mentinerea efectului, la fiecare 20 de minute trebuie administrata o noua doza.

Cocaina este cautata in special pentru efectul sau excitant care inlatura simptomele oboselii si creeaza foarte rapid o stare de euforie. Mai apar dorinta de comunicare verbala sporita, cresterea increderii in forta fizica si intelectuala.

Consumul genereaza agitatie, instabilitate, tulburari de judecata, tahicardie, hipertensiune, hipertermie, midriaza (dilatarea pupilelor), psihoza paranoida[8] si poate provoca moartea prin stop cardiac, stop respirator sau accidente vasculare cerebrale.

Dependenta psihica este puternica si se instaleaza rapid, fiind mult mai dureros resimtita de cocainoman, decat dependenta fizica.

Crack-ul (rock, caillou) poate fi definit ca o forma a cocainei sau un mod de consumare a ei (versiunea fast-food a cocainei). E intalnit sub forma unor pietre de culoare albicioasa, bej sau bruna. Determina toleranta, dependenta fizica si psihica, supradozajul amplificand efectele nefaste si putand provoca moartea.

Cannabis-ul este denumirea generica pentru produsele vegetale obtinute din canepa de cultura (cannabis sativa) planta ce contine substante halucinogene (compusul psihoactiv principal este delta-9-tetrahidrocannabinol - THC). Astazi cannabis-ul este produsul stupefiant cel mai utilizat in lume.

Din frunze si inflorescente uscate si tocate se obtine iarba de cannabis - marijuana (marihuana) - avand aspectul tutunului sau ceaiului (contine 1 - 12% THC). Ea poate fi fumata fie ca atare, fie amestecata cu tutun, sau utilizata ca decoct, fiind bauta ca atare sau in amestec cu alcool.

Rasina de cannabis, obtinuta prin presare, cunoscuta sub numele de hasis poate fi consumata prin ingerare sau se fumeaza in amestec cu tutun sub forma de joint (contine 5 - 25% THC). Prin ingerare efectul este de 4-6 ori mai mic decat in cazul in care aceeasi cantitate ar fi fumata.

Prin tratarea chimica a rasinei se obtine uleiul de cannabis (esenta) - hash oil[9] - avand o concentratie de pana la 70% THC. Aceasta substanta nu este solubila in apa ea putand fi ingerata sau fumata.

Dozele de THC de peste 10 miligrame produc deseori halucinatii. In doze mici acest drog produce euforie si senzatie de bine. In doze mari afecteaza perceptia timpului si a realitatii si puterea de reactie. In exces produce senzatia de dezorientare si panica.

In cazul folosirii obisnuite si repetate cannabisul provoaca anumite efecte nocive: alterarea anumitor celule, perturbarea memoriei, tahicardie, alterarea functiilor reproductive, afectiuni oculare, afectiuni bronho-pulmonare si diminuarea rezistentei imunitare.

Au fost inregistrate foarte rar cazuri de toleranta generand doar o dependenta psihica care este incontestabila.[10]

LSD - dietilamida acidului lisergic - este cel mai puternic drog halucinogen cunoscut, actiunea sa aparand la doze extrem de mici (3-6 mg). LSD-ul in stare pura se prezinta sub forma unui lichid incolor, inodor si insipid[11]. Se gaseste in natura in cantitati mici in unele plante sau se poate prepara in laborator prin semisinteza.

In traficul ilicit LSD-ul se prezinta sub forma unei pulberi de culoare alb-murdar, tablete sau capsule aperculate, de diferite marimi si culori.

Se administreaza in mod obisnuit pe cale orala prin imbibarea tesaturilor, hartiei, dulciurilor (cel mai adesea bucatilor de zahar) sau sub forma de pilule; se poate si injecta.

Acest drog produce stari de excitatie, euforie, modificari mintale in sfera personalitatii, a perceptiei si a cunoasterii, consumatorul neputand face distinctie intre real si ireal, in timpul calatoriei ce poate dura pana la 12 ore fiind considerat ca o "sursa de inspiratie divina in practicile mistice de grup"[12].

Pe termen lung consumatorii de LSD pot fi ainsi de boli mintale grave si ireversibile.

Dezvolta foarte rapid toleranta provocand dependenta psihica.[13]

Se constata o crestere a consumului in toata Europa.

Ecstasy este un drog sintetic (stimulent amfetaminic - MDMA - 3-4-methylenedioxymethamphetamine) din categoria halucinogenelor. 80% din productia mondiala de ecstasy este obtinuta in laboratoarele clandestine din Olanda, Belgia si, mai nou, Polonia, dintr-o serie de precursori chimici (safrol, isosafrol). Acesti precursori intra in UE din Asia, tranzitand Europa de Est, inclusiv Romania, tari in care au fost descoperite laboratoare clandestine de fabricare si stocare a acestor precursori.[14] El se prezinta sub forma de tablete fiind consumat pe cale orala. Consumul de ecstasy produce euforie, senzatia de emotii profunde si in doze mari, halucinatii.

In exces consumul de ecstasy conduce la distrugerea celulelor ce produc serotonina ce influenteaza starea fizica si psihica a individului, apetitul, durerea si memorare. Poate provoca depresii si psihoze[15] precum si deshidratare severa, crampe musculare, chiar blocaj renal .



Jenica Dragan, Dictionar , pg. 190;

Jonas Hartelius, Narcotic drugs - laws, facts, arguments, Ed. Rikspolisstyrelsen, 1991, pg. 30;

coord. Ion Suceava, Indrumar privind controlul vamal antidrog, Directia Generala a Vamilor, Ministerul Finantelor, 1995, pg. 13;

N. Drugescu, op. cit., pg. 82;

I. Roibu, Al. Mircea, Flagelul drogurilor, Ed. Mirton, Timisoara, 1997, pg. 21;

coord. Ion Suceava, Indrumar privind controlul vamal antidrog, pg. 15;

N. Drugescu, op. cit., pg. 82;

N. Drugescu, op. cit., pg. 83;

Jonas Hartelius, op. cit., pg. 26;

I. Roibu, Al. Mircea, op. cit., pg. 34;

Emilian Stancu, Tratat de criminalistica, Ed. Universul juridic, Bucuresti, 2002, pg. 623;

Jenica Dragan, Dictionar , pg. 143;

I. Roibu, Al. Mircea, op. cit., pg. 36;

ECSTASY: ROLLING ACROSS EUROPE, Strategic Europe/Asia/Africa Unit of the Office of International Intelligence - Drug Enforcement Agency (DEA) - www.dea.gov

Jonas Hartelius, op. cit., pg. 36;

National Institute on Drug Abuse (NIDA); Drug Enforcement Agency (DEA) - www.drugfreeamerica.org/Drug_Resource





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate