Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Pregatirea pacientilor pentru explorari radiologice si functionale ale aparatului renal


Pregatirea pacientilor pentru explorari radiologice si functionale ale aparatului renal


Pregatirea pacientilor pentru explorari radiologice si functionale ale aparatului renal

Explorarea radiologica a rinichiului si a cailor urinare se efectueaza prin radiografie,renala simpla, cistografie, arteriografle, retropneumo- peritoneu, pielografie.

Scop- evidentierea conturului rinichilor cavitatilor pielocaliceale ale acestora, precum si a cailor urinare. A.=Pregatirea bolnavului pentru radiografia renala simpla =



Radiografia renala permite evidentierea formei, dimensiunilor, pozitia rinichilor si prezenta unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.

Materiale necesare:

.         carbune animal;

.         ulei de ricin;

.         materiale necesare unei clisme evacuatoare.

1. Pregatirea materialelor necesare:

. se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus.

2. Pregatirea psihica a bolnavului:

. se anunta bolnavul si i se explica importanta tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului.

3. Pregatirea alimentara a bolnavului:

.         cu doua trei zile inaintea examinarii bolnavului va consuma un regim fara alimente care contin celuloza si dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste fainoase, paine] si ape gazoase;

.         in ziua precedenta, bolnavul va consuma o cana de ceai si paine prajita;

.         inaintea examinarii bolnavul nu va manca, nu va consuma lichide;

.         dupa examen bolnavul poate consuma regimul sau obisnuit.


4. Pregatirea medicamentoasa a bolnavului:

.         cu doua-zile inainte de examinare se administreaza carbune animal si triferment cate 2 tablete de 3 ori pe zi;

.         in seara precedenta zilei radigrafiei se administreaza 2 linguri de ulei de ricin.

Atentie!

. in dimineata zilei examinatoare, se efectueaza o clisma cu
apa calda. Aerul din tubul irigator trebuie sa fie complet
evacuat pentru a nu ti introdus in colon.

. inaintea examinarii radiografiei bolnavului isi va goli vezica urinara sau i se va efectua un sondaj vezical.

5. Pregatirea pentru examinare:

.         bolnavul este condus la serviciul de radiologie;

.         bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa;

6. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

.         dupa efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat sa se imbrace si sa se intoarca in salon unde va fi instalat comod in pat;

.         se noteaza- examenul in F.O. a bolnavului.

B. = Pregatirea bolnavului pentru pielografie =

Pielografia - radiografia aparatului renal executata cu substanta de contrast administrata prin cateterism ureteral sub control citoscopic.

Materialele necesare:

.         cele pentru radiografie renala simpla;

.         substanta de contrast Odiston - 30% sau iodura de sodiu - 10%;

.         medicamente antihistaminice;

.         medicamente pentru urgenta.

1. Pregatirea materialelor necesare:

. se pregatesc toate materialele necesare mentionate mai sus.


2. Pregatirea bolnavului:

. se efectueaza, pregatirea bolnavului ca si pentru
radiografia renala, simpla [psihica, alimentara,
medicamentoasa].

3. Testarea sensibilitatii fata de substanta de contrast:

. se efectueaza testarea sensibilitatii bolnavului la iod cu
Odiston 30% sau iodura de sodiu 10%. Daca bolnavul
prezinta o reactie hiperalergica se intrerupe introducerea
substantei de contrast si se administreaza antihistaminiee,
anuntandu-se imediat medicul. Daca toleranta
organismului este buna bolnavul va fi condus in sala de
citoscopie, unde va fi ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe
masa de examinare.

4. Administrarea substantelor de contrast:

.         spalarea pe maini cu apa curenta si sapun;

.         sub controlul cistoscopului se introduce sonda in ureter;

.         se introduce substanta de contrast usor incalzita, 5-10 ml in fiecare parte presiune mica;

.         bolnavul se transporta pe targa pe masa de radiografie.

5. ingrijirea bolnavului dupa tehnica:

.         dupa terminarea radiografiei se incearca sa se extraga cu o seringa, substanta de contrast. Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace, va fi condus in salon si instalat comod in pat;

.         se noteaza examenul efectuat in F.O. a bolnavului.

Atentie!

.         Pielografia se executa in conditii de asepsie perfecta.

.         Substanta de contrast trebuie usor incalzita pentru a nu produce contractii spastice ale bazinetului.

.         Injectarea substantei de contrast se face cu presiune moderata [altfel se, produce rupturi ale bazinetului sau reflux pielorenal].


C = Pregatirea bolnavului pentru eistograiie=

Cistografia - este o metoda de exploatare radiologica a vezicii urinare care se poate executa prin:

       radiografie simpla vezicala;

       radiografie dupa umplerea vezicii urinare cu substante de contrast sterila [iodura de sodiu 10-20%, 250-200 ml cu ajutorul seringii Guyon], eventual amestecata cu aer.

Materiale necesare:

      materiale pentru efectuarea unei clisme;

      sonda Nelaton sterila;

      solutie sterila de acid booric;

      seringa Guyon sterila;

      substanta de contrast, ioduri de sodiu 10% sau solutie Odiston;

      pensa hemostatica;

      manusi de cauciuc sterile;

      tavita renala.

1. Pregatirea materialelor necesare:

♦ se pregatesc toate materialele necesare. 2. Pregatirea bolnavului:

>       se anunta bolnavul si se explica necesitatea tehnicii;

>       se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare cu apa calda;

>       bolnavul este condus la serviciul radiologie, ajutat sa se dezbrace si sa se aseze in decubit dorsal pe masa radiologica.

3. Participarea la cistografie:

o       spalarea pe maini cu apa curenta si sapun;

o       se imbraca manusile sterile;

o       se introduce sonda Nelaton sterila in vezica urinara si se spala vezica cu solutie sterila de acid boric;

o       in seringa Guyon se aspira 100-200 ml iodura de Na sterila sau Odiston si se introduce in vezica;

o       se inchide sonda cu o pensa hemostatica


o       bolnavul este rugat sa nu urineze decat dupa terminarea examenului cistografic;




o       medicul executa imediat radiografia

D. = Arteriografia renala =

Este o metoda de explorare a aparatului renal prin administrarea substantei de contrast pe cale arteriala, renala, sau femurala. Prima radiografie se executa la 2-3 secunde de la inceperea administrarii substantei de contrast, a doua radiografie la 6 secunde si a treia la 8 secunde. Atentie!

.         substanta de contrast se injecteaza, i.v, durerea provocata pe durata injectarii fiind suportabila;

.         administrarea rapida provoaca durere intensa de-a lungul venei. Se avertizeaza bolnavul.

E. = Pregatirea bolnavului pentru examen radiologie al
rinichilor prin retropneumoperitoneu
=

Retropneumoperitoneu - reprezinta introducerea de aer sau oxigen in spatiul retroperitoneal pentru evidentierea contururilor rinichilor.

Materiale necesare:

      materiale necesare efectuarii unei clisme;

      S instrumente si materiale necesare efectuarii unei punctii;

      aparat de pneumotorax

1. Efectuarea tehnicii:

       se anunta bolnavul, explicandu-i necesitatea tehnicii si inofensivitatea;

       se anunta bolnavul ca nu trebuie sa manance nimic in dimineata zilei de examinare;

       in seara precedenta interventiei se efectueaza bolnavului o clisma evacuatoare;


       bolnavul va fi condus in sala de radiografie, ajutat sa se dezbrace si sa se aseze pe masa radiografiea;

       spalarea pe maini cu apa curenta si sapun; se imbraca manusile sterile;

       se serveste medicul cu instrumentarul cerut pentru a efectua punctia in loja perineala;

       cu aparatul de pneumotorax medicul introduce 1000-2000 1 gaz si se executa apoi radiografia; apoi la locul punctiei, se efectueaza un pansament;

       se ajuta bolnavul sa se imbrace si este condus la pat.

F. = Pregatirea bolnavului pentru cistoscopie =

Cistoscopia - metoda de evaluare a endovezicii cu ajutorul citoscopului.

Scop - indentificarea proceselor patologice endovezicale, inflamatiilor specifice, nespecifice, tumorilor, malformatiilor anatomice, calculilor, corpilor straini.

1. Pregatirea instrumentelor si a materialelor:

      Caselote cu campuri sterile si manusi de cauciuc sterile

      costum steril pentru medic [halat, masca]

      seringa Guyon cu oliva uretrala sterilizata;

      solutie de novocaina 0,5% 40-50 ml;

      seringa de 20 ml sterilizata; pense sterile;

      tampoane de vata sterile;

      citoscop de irigatie de cateterism sau cistoscopul operator [in functie de scopul urmarit] sterilizat;

      solutie de acid boric 3%;

      doua sonde uretrale radioopace, lungi de 60-70 cm si groase de 4-8 cm [scara Cherier];

      sonde uretrovezicale sterile; solutii dezinfectante;

      eprubete pentru recoltarea urinei;

      doua tavite renale.


2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului:

.                se anunta pacientul, explicandu-i-se necesitatea tehnicii; la nevoie cu o jumatate de ora inainte de exploatare, i se administreaza, un sedativ;

.                i se suprima micul dejun si va ingera 500 ml lichid, cu o ora inainte de examen [pentru a se asigura fluxul urinar necesar];

.                pacientul isi va goli vezica urinara, va fi condus in sala de examinare si ajutat sa se dezbrace [regiunea inferioara a trunchiului];

.                este ajutat sa se urce pe masa speciala [ de cistoscopie sau ginecologica] si sa se aseze in pozitie ginecologica;

.                i se fixeaza picioarele pe suporturile mesei;

.                se efectueaza toaleta organelor genitale externe si perineului, cu apa si sapun;

.                se acopera membrele inferioare cu campuri sterile, lasandu-se accesibila regiunea perineului;

3. Participarea la tehnica:

.                se dezinfecteaza meatul urinar; apoi, pentru anestezie locala se introduc in uretra 20 ml solutie novocaina 0,5%, sau 30 ml borat de procaina 2%, sau procaina hidroclorhidrica 4%;

.                anestezia locala se mai poate efectua prin badijonarea meatului si instilatie de Xilocaina sau Lidocaina; mai nou, se recomanda preparatul din import Instigel.

Precizare :

-        la femei, anestezia locala [folosirea substantelor anestezice amintite mai sus] este suficienta pentru efectuarea citoscopiei -in scop diagnostic.

-        la barbati, cistoscopia cu cistoscop rigid este preferabil sa se faca in rahianestezie; se poate utiliza si anestezia i.v. sau pe masca.


.               anestezia locala cu Xilocaina este suficienta pentru investigatiile cu fibroscopul; orice manevra fibroscopica [cistolitolapaxie], rejectie de prostata sau tumori, necesita anestezie regionala sau generala;

.               se verifica fuctionalitatea sistemului de iluminat, starea de curatenie a lentilelor, etanseizarea asamblarilor;

.               se lubrefiaza instrumentul care urmeaza sa fie introdus cu Instagel;

.               se ofera aparatul medicului;

.               se spala vezica cu o solutie de acid boric 3% pana cand lichidul de spalare devine perfect limpede;

.               medicul umple vezica cu 150 ml apa sterilizata sau solutie dezinfectanta slaba [la barbati] sau 250 ml [la femei] si inlocuieste canula de irigatie cu sistemul optic;

.               se racordeaza sistemul de iluminat la reteaua electrica [medicul efectueaza inspectia peretilor vezicali];

.               se ofera medicului succesiv - la cerere - cateterele de dimensiuni diferite [daca examinarea continua cu cateterismul ureterelor];

.               se ofera eprubetele pentru recoltarile urinare, pentru urocultura sau examene biochimice, biopstice;

.               pacientul cu rahianestezie va fi transferat de pe masa de anestezie pe targa si transportat in salon;

.               aici este asezat comod in pat, unde va sta in decubit dorsal, tara perna timp de 12 ore;

.               se administreaza la nevoie, calmante, antispastice;

.               la femei, cistoscopia efectuandu-se si ambulator - acestea vor fi ajutate sa coboare de pe masa de examinare si sa se imbrace;

.               nu necesita supraveghere speciala.

4. Reorganizarea locului de munca:

. se arunca deseuri le, iar instrumentele se spala cu o perie
moale, cu apa si sapun si se clatesc sub jet, la robinet;


.               lentilele se sterg cu apa si sapun, depozitele se indeparteaza cu o perie moale; interiorul se curata minutios cu tampoane de vata montate pe portampon;

.               se insufla aer sub presiune, pentru indepartarea unor eventuale reziduri;




.               tuburile cistoscoapelor se sterilizeaza prin imersie in solutie dezinfectanta - Clorhexidina 5% [10 ml la 100 ml apa] = 30', sau prin sterilizare cu etilen dioxid [in etuva];

.               sistemul optic se sterilizeaza prin imersie in solutie dezinfectanta sau prin pastrarea in vapori de formaldehida cel putin doua ore;

.               dupa dezinfectie si sterilizare, toate instrumentele se aseaza in cutiile in care se pastreaza.

Incidente si accidente

-accese febrile trecatoare, frisoane, dureri lombare asemanatoare cu colica renala;

-mici hemoragii produse spontan sau in urma spa laturii vezicale cu apa CRl(i8);

-ruptura de uretra, cu uretroragie; perfotatia vezicii urinare.

Atentie!

.         cistoscopia se executa in conditiile de asepsie caracteristice interventiilor chirurgicale;

.         sistemul optic nu se sterilizeaza prin fierbere sau autoclavare, fiinca se deterioreaza; se sterilizeaza numai in solutie apoasa de Glutaraldehida 2%, Cidex, vapori de formol sau de etilenoxid;

.         inainte de intrebuintare, se spala bine cu apa sterila, pentru a se indeparta urmele substantelor sterilizante care sunt iritante, hemolitice.


I. Explorarea functionala a aparatului renal

Scopul explorarii functiei renale stabileste daca rinichiul satisface functiile in mod normal sau nu; sa se obtina relatii asupra mecanismului perturbat calitativ si cantitativ.

Metode si mijloace de explorare a functiei renale

Activitatea rinichiului trebuie explorata pe trei directii principale:

.               analiza urinei;

.               examenul sangelui;

.               explorarea mecanismelor functionale renale propiuzise glomerulare si tubulare.

Analiza urinei:

Examenul de urina poate furniza date asupra starii functionale a rinichilor si asupra homeostaziei organismului. Examenul cuprinde:

.         un examen macroscopic;

.         un examen microscopic;

.         un examen bacteriologic;

.         un examen fizico-chimic.

1. Stadiul cantitativ al elementelor figurate si ai cilindrilor din urina se face prin testul ADDIS-HAMBURGER.

a] Pregatirea bolnavului:

.         se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei;

.         se recomanda regim tara lichide cu doua ore inainte;

.         dimineata bolnavul este rugat sa urineze, se noteaza ora exacta, aceasta urina se arunca;

.         in acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat de 100-180 minute;

.         bolnavul nu bea nimic in tot acest timp.

b] Pregatirea materialelor pentru recoltarea materialelor:

. se pregatesc materialele sterile pentru recoltare, aceeleasi ca si pentru examenul bacteriologic.


c] Recoltarea urinei:

.         dupa 100-180 minute se face toaleta organelor genito-urinare cu apa si sapun;

.         se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul;

.         se trimite la laborator notandu-se exact intervalul de timp intre cele doua mictiuni si volumul urinei la a doua mictiune.

d] Interpretare:

. normal se elimina prin urina 1000 hematii/min si
1000-2000 leucocite/min.

Examenul sangelui:

Explorarea modului in care rinichiul isi indeplineste functiile sale se poate face urmarind concentratia in sange a produselor de catabolism azotat, urmarind izotonia, izohidria.

2. Stadiul functiei renale de depurare a catabolitilor
proteici

Pentru aceasta se determina:

.         ureea sangvina : valorea normala 20-40 mg%;

.         acidul uric: V.N.3-5 mg%;

.         creatinina: V.N.0,6-1,3 mg%

3. Stadiul functiei renale de mentinere constanta a
concentratiei ionilor. Aceasta functie renala se apreciaza
prin modificarile ionogramei serice [Na, K,Ca,Cl]:

.         Na+ =135-150 mEq/1 sau 15-21 mg%;

.         K+ = 3,5 mEq/1 sau 15-21 mg%;

.         Ca+ = 4,5/5,5 mEq/1 sau 9-11 mg%;

.         CB-95-110 mEq/1 sau 350-390 mg%.

4. Studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acido-
bazic se face prin:

. determinarea pH-ului sangvin - se recolteaza sange tara garou, pe heparina, in conditiile de stricta anaerobioza, in seringi perfect etanse. V.N.=7,30-7,40;


. determinarea R.A.- se recolteaza l0ml sange pe 50 mg oxalat de potasiu, eprubeta va fi foarte bine inchisa pentru a evita degajarea bioxidului de carbon dizolvat in plasma .V.N.=53-75 voi. CO2/100ml sange sau 27 mEq/1. Scaderea sub 50% arata o stare de acidoza, cresterea peste 75% vol.% reprezinta alcaloza. Ph-ul si R. A. [rezerva alcalina] se determina mai exact la aparatul Astup. in acest aparat se recolteaza sange capilar in conditii de anaerobioza, in tuburi heparinizate livrate odata cu aparatul.

II. Exporarea mecanismelor functionale propiu-zise

Se efectueaza cu ajutorul Clearence-urilor renale. Este volumul de plasma [in ml] depurat de o substanta in unitatea de timp [1 minut].

Se calculeaza dupa formula: OUxV/P U= concentratie urinara [mg/ml]; V= volumul urinar [ml/minut]; P= concentratie plasmatica a substantei [mg/ml],

III. Fluxul plasmatic renal

Este volumul de plasma care perfuzeaza cei doi rinichi in decurs de 1 minut. Se determina cu ajutorul Clearence-ului, acidului paraminohipuric [P.A.H.] care este eliminat integral de catre glomeruli si tubi la o singura trecere prin rinichi. Clearence-ul P.A.H. se efectueaza prin perfuzarea P.A.H. in mod continuu. Determinarea concentratiei se face fotometric si are V.N.=500-700 ml/minut.

IV. Explorarea filtratului glomerular

Se face prin masurarea unor substante ca: creatinina endogena sau insulina exogena care se elimina prin filtrare glomerulara. Creatinina se elimina prin urina, prin filtrare


glomerulara tara sa mai fie reabsorbita sau secretata de tubi.

a] Pregatirea bolnavului:

. se anunta bolnavul cu o zi inainte sa manance in dimineata examinarii si sa stea culcat in pat 12-h peste noapte si in tot timpul examenului;

.inaintea probei se dau bolnavului 400-500 ml apa.

b] Efectuarea recoltarii:

.         la ora 7 dupa ce bolnavul a terminat de baut apa, va urina;

.         prima urina se arunca;

.         bolnavul va bea 300 ml ceai neindulcit sau apa;

.         se va culca, apoi se va trezi si va urina din nou;

.         aceasta urina, se pastreaza si se masoara volumul;

.         se recolteaza 5 ml sange prin punctie venoasa, dupa care bolnavul urineaza inca odata;

.         se masoara volumul urinei;

.         se consemneaza greutatea si inaltimea bolnavului;

.         din cele doua emisii de urina se trimit la laborator 10 ml impreuna cu sangele recoltat pentru determinarea creatininei.



c] Interpretare:

V.N. este de 140 ml/minut.

Valori scazute sub 70 ml/minut apar in insuficienta renala.

V. Reabsortia tabulara

Ureea trece prin filtrarea glomerulara fiind partial reabsorbita la nivelul tubilor proximali. a] Pregatirea bolnavului:

.         bolnavul este anuntat cu o zi inaintea probei;

.         va sta culcat peste noapte precum si in dimineata examinarii pe tot parcursul examinarii;

.         in dimineata examinarii nu va manca nimic.


b] Efectuarea recoltarii:

.         la ora 7 bolnavul este rugat sa urineze;

.         urina se arunca, iar bolnavului i se da sa ingereze 250 ml apa;

.         va urina masurandu-se volumul urinei;

.         se recolteaza 5 ml sange prin punctie venoasa. dupa care bolnavul va ingera inca, 250 ml apa;

.         bolnavul va urina in alt vas, se masoara volumul urinei emise;

.         din cele 2 probe recoltate se trimit la laborator 10 ml urina impreuna, cu sangele recoltat.

c] Interpretarea:

V.N.a filtratului glomerular este de 75 de ml/minut. Leziunile glomerulare sau tubulare scad capacitatea de epurare a ureei din plasma.

VI. Explorarea secretiei tubulare

Se bazeaza pe capacitatea tubului renal de a secreta anumite substante introduse in organism.

Proba cu PSP [fenolsulfonaftaleina].

a] Pregatirea bolnavului:

.         se anunta bolnavul sa nu manance in ziua examinarii;

.         administrarea substantei - in dimineata zilei de examinare i se injecteaza bolnavului i.v. 1 ml de substanta.

b] Recoltarea urinei:

.         bolnavul este rugat sa urineze la 15 si 75 minute de ia administrarea substantei;

.         determinarea se face colorimetric;

c] Interpretarea:

In mod momial o persoana sanatoasa elimina in primele 15 minute 20% din substant injectata, iar in urmatoarele 70 de minute intre 55-70% din substanta injectata.


VII. Nefrograma

Urmareste capacitatea fiecarui rinichi in parte de a capta, secreta si excreta o substanta marcata, cu radioizotopi. Se utilizeaza Hippuran marcat cu 131 iod. Proba se executa dimineata si nu necesita pregatirea prealabila a bolnavului, bolnavul putand manca inainte probei. Se injecteaza, intravenos izotopul si se inregistreaza radiatiile emise de 15-30 minute cu ajutorul a doua sonde de scintilatie dispuse la nivelul regiunii lombare.

Nefrograma permite depistarea tulburarilor functionale ale fiecarui rinichi tara a da informatii cu privire la cauza acestora. Nu se executa la femei gravide sau in lactatie .

VIII. Scintigrafie renala

Bolnavului i se injecteaza intravenos o substanta de contrast radioactiva, dupa care, cu ajutorul unui aparat scintigraf se detecteaza repartizarea substantelor radioactive in parenchiul renal.

IX. Proba cu indigo- carrnin- crornocitoscopie

Aceasta proba apreciaza capacitatea de eliminare a fiecarui rinichi in parte. Se injecteaza i.v. solutie 0,4% indigi-carmin steril. Aparitia colorantului in urina se urmareste prin cistoscop.

a] Interpretare:

In mod normal, colorantul apare in vezica urinara la 5-7 minute de la administrare.

X. Explorarea capacitatii de dilufie si
concentratie

Metodele executate in acest scop au la baza faptul ca un rinichi sanatos are capacitatea de a produce urina mai diluata sau mai concentrata , in functie de gradul de deshidratare al organismului. Capacitatea de dilutie si


concentratie a rinichiului poate fi determinata prin mai multe probe:

.         proba de dilutie si concentratie Volhard Are doua etape:

.         dilutia;

.         concentratia.

Practic este cel mai comod sa se faca intai concentratia si apoi dilutia, daca concentratia este mai buna, evident ca si dilutia este mai satisfacatoare.

A. Proba de concentratie

a] Pregatirea bolnavului

. la ora 12 bolnavul primeste alimentatie solida [oua,
sunca, paine, carne] fara lichide.

b] Recoltarea urinei:

. din 2 in 2 ore [la orele 14, 16, 18, 20] se colecteza 4
esantioane. De la orele 20 pana la orele 8 urina se
colecteaza intr-o singura proba. Se noteaza la toate
esantioanele de urina volumul si cantitatea.

c] Interpretare

. in cursul dupa-amiezii si noaptea ca raspuns la proba
de concentratie, diureza scade mult iar densitatea
trebuie sa, creasca depasind 1028 cel putin intr-o
proba. In insuficienta renala severa, densitatea
variaza putin in jurul valorii de 1010 izostenurie.

Atentie!

La bolnavii la care incarcarea cu lichid este contraindicata

se face numai proba de concentratie apreciindu-se ca un

rinichi care concentreaza bine are capacitatea de dilutie

normala.

B, Proba de dilutie

a] Pregatirea bolnavului

.         cu 2 zile inainte de proba bolnavul este supus la un regim mixt alimentar, are voie sa bea lichide cate vrea.

.         in ziua examinarii bolnavul va sta in repaus la pat.


b] Golirea vezicii si ingerarea lichidului

.         la ora 7,30 isi evacueaza vezica urinara;

.         bolnavul va ingera 1500 ml ceai sau apa timp de 1/2 h.

c] Recoltarea urinei

intre orele 8-12, timp de 4 h se recolteaza din 30-30 minute. Se noteaza cantitatea si densitatea urinei din fiecare proba.

d] Interpretare:

In mod normal, in primele 4 ore, ca raspuns la hidratare, se

A

elimina intreaga cantitate de lichid ingerata. In primele 2 ore se elimina mai mult de jumatate din cantitatea totala. In cel putin una din probele de dimieata volumul urinar depaseste 300 ml iar densitatea urinei trabuie sa fie sub 1005 in cel putin una din probe.

XI. Proba Zimnitki

a] Pregatirea bolnavului

.         bolnavul este mentinut la pat;

.         se administreaza regim alimentar si hidric normal.

b] Recoltarea urinei se recolteaza urina din 3 in 3 ore timp
de 24 h;

. se noteaza densitatea si volumul fiecarei probe.

c] Interpretare

Normal - cu cat cifrele obtinute sunt mai indepartate intre ele cu atat capacitatea de adaptare a rinichiului este mai buna.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




INTERPRETAREA IMAGINI SCINTIGRAFICE
MASAJUL SANILOR PRE- SI POSTNATAL IN ASOCIERE CU ALTE TERAPII NATURISTE
HEPATITA ACUTA SAU CRONICA
VACCINURI VIRALE
BOALA INFLAMATOARE PELVIANA
CHISTURI MAXILARE - CONSIDERATII CLINICE SI RADIOGRAFICE
ALERGIA
Superoxid dismutaza (SOD)
HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE
URGENTE METABOLICE