Patologia parodontala in perioada de crestere

Patologia parodontala in perioada de crestere

Afectiunile parodontale la copil sunt rare

Semen clinice putine ,atunci cand exista au loc:

-starile incipiente se agraveaza

-afectiunile parodontale sunt la copilul cu igiena deficitara/absenta,alimentatie incorecta

frecvent formele usoare: gingivitele

Afectiunile grave(ale parodontiului profund) sunt mai rare, in general presupune o afectare a starii generale/o componenta genetica

Etiologia boli parodontale=multifactoriala

-se deceleaza factori:-generali

-locali

1.factorii generali

-malnutritie

-factorii hormonali

-boli cronice

-diabet

-folosirea indelungata a unor medicamente(hidantoina folosita in epilepsie, ciclosporinele folosite dupa transplant organe)

2.factori locali

-agentul microbian reprezentat de placa bacteriana care la copii se acumuleaza rapid dar care nu se mineralizeaza la fel de repede astfel incat tartru

- ceilalti factorii au un caracter favorizant :

-momentul schimbului dd.temp.cu cei permanenti

-incongruenta dento-alveolara cu inghesuire

-aparate ortodontice

-respiratie orala

-obturatie aproximala si cervicala debordante

Morfologia parodontiului marginal

-particularitati in perioada de crestere

Parodontiul marginal este alcatuit din:

1.parodontiu marginal de invelis/superficial

2.parodontiu marginal profund/sustinere

1.parodontiu marginal de invelis/superficial

-alc.:-fibromucoasa gingivala

-ligamentele dento-supraalveolar

Fibromucoasa gingivala este alcatuita din :

a)papila interdentara

b)marginea gingivala libera (vine in contact cu coletul dintelui)

c)gingia fixa

a)papila interdentara

-prezinta o portiune vestibulara si una orala unite prin 1 zona ingusta =col interdentar care este mai lat in dentitia temp.,mai aplatizat(forma de sa),in cea permanenta:mai ascutit

d.temp.:suprapapilar mai cheratinizat ii confera o rezistenta crescuta la imbolnaviri parodontale

-forma de sa este legata de fenomenul de diastemizare din dentitia temp.(apare in zona frontala pe la 4-5 ani)

spatiul interdentar micsorandu-se in zona laterala in special pe masura apropierii eruptiei M6 ani.

b)marginea gingivala libera (vine in contact cu coletul dintelui)

alcatuita din :-santul gingival

-gingia marginala propriu zisa

Adancimea santului gingival se modifica pe parcursul eruptiei dentare stabilizandu-se in momentul inchiderii eruptiei

La dd.temp.marginea gingivala libera este mai lata ,mai groasa ,mai depresibila datorita tesutului conjunctiv imatur si vascularizatiei bogate

c)gingia fixa

-mai putin densa in dentitia temp., culoare:roz inchis,mai putin cheratinizata

2.parodontiu marginal profund/sustinere

-osul alveolar

-cementul

-ligamentele dento-alveolare

osul alveolar la copii mai putin calcificarea ,trabeculele osoase sunt groase cu spatiile medulare largi ,cu vascularizatie bogata si lamina dura (z.de os compact/corticala interna)mai subtire

I.Afectiunile parodontiului marginal de invelis=GINGIVITELE

-cele mai frecvente

frecvent in perioada:-exfolieri d.temp.

-eruptiei d.permanenti

-pubertara

1.gingivita simpla de eruptie

2gingivita datorata igienei deficitare

3.gingivitele cronice nespecifice

4.gingivita hiperplazica

5.fibromatoza gingivala

6.hiperplazia gingivala medicamentoasa(hidantoinica)

7.gingivita scorbutica

1.gingivita simpla de eruptie

1/3 din cazuri insotesc eruptia dintilor temp.

1/3 din cazuri insotesc pe cea a M6 ani si M12 ani

Semne clinice:

-inflamatia gingivala localizata in jurul dintelui aflat in eruptie care poate fi insotit/nu de durere +o sangerare gingivala la atingere

Tratament:

-igiena bucala

-folosirea solutiilor antiseptice(clatire)-ce contin clorhexidina

-afectiunea se remite in momentul terminarii eruptiei

2gingivita datorata igienei deficitare

-intereseaza papila si marginea gingivala libera este rosie si sangereaza usor

Afectiunea se agraveaza in contextul existentei altor factori :

-obturatii incorecte

-aparate ortodontice

-carii aproximale netratate

Tratament:

-corectarea tehnicii de periaj sau instituirea ei

-indepartarea factorilor locali favorizanti

-periaj profesional

-clatiri cu solutie cu clorhexidina

3.gingivitele cronice nespecifice

-pot fi localizate sau generalizate

-se datoreaza actiunii factorilor perturbatori pentru o perioada mai lunga de timp

Clinic exista:

-tumefactie gingivala

-sangerari si durere la periaj,uneori la masticatie

Atitudinea terapeutica asemanatoare cu cu cea anterioara la care se adauga daca este necesar detartrajul

4.gingivita hiperplazica

la    fete:intre 10-13 ani

la baieti:intre12-15 ani

-se datoreaza modificarilor hormonale din aceasta perioada

-se caracterizeaza prin cresterea de volum a gingiei fara alte semne de inflamatie

Tratament

-igiena riguroasa

-administrarea de vitamina C

-dispensarizarea

5.fibromatoza gingivala

-are caracter familial#

-la nastere gingia are aspectul normal dar pe masura ce dintele erupe gingia creste in volum incat poate acoperii dintele

-are consistenta dura astfel incat poate produce deplasari dentare

Tratament:

-chirurgical

-mentinerea riguroasa a igienei

6.hiperplazia gingivala medicamentoasa(hidantoinica)

-bolnavul cu epilepsie -are tratament cu hidantoina

-aceasta marire de volum gingival la 1-2 saptamani dupa inceperea administrarii medicamentoase,gingia este ferma ,roz fara sangerare la palpare ,are aspect lobulat

Lobii sunt segmentati pe linia mediana a dintelui

halena fetida

Tratament:

-intreruperea tratamentului cu hidantoina daca este posibil

-igiena riguroasa

-administrarea de vitamina C,acid folic

7.gingivita scorbutica

la copiii cu alergii la citrice

-alimentatie saraca in fructe

Clinic:

-dureri si sangerari gingivale

Tratament:

-redresarea de vitamina C

-igiena

-clatiri bucale cu solutii antiseptice

II.afect.parodontiului profund/sustinere=parodontite marginale profunde /periodontite

1.parodontite marginale prepubertare

2.periodontita juvenila

-sunt mai rare

-evolueaza ca afectiuni de sine statatoare /acompaniaza alta afectiune generala

1.parodontite marginale prepubertare

la copii cu dentitie mixta

-prezinta 2 forme:

-la copii cu dentitie mixta:-localizata

-generalizata

a)forma localizata la copiii sanatosi pe la 4 ani

-caracteristic:discordanta dintre absenta semnelor de inflamatie gingivala si distructia osoasa foarte mare

Semne clinice:

-depozitarea redusa de placa bacteriana

-semne absente/minime de inflamatie gingivala

-pungi parodontale adanci

-mobilizate si migrari dentare

-microbiologic se pune in evidenta prezenta actinobacilului actinomiced comitans

Progresia boli este favorizata de o igiena orala deficitara

-descoperirea la debut:boala controlata prin igiena ,ulterior tratament cu tetraciclina si augmentin timp de 10-14 zile

-cand intervin mobilitati dentare de gradul 3 se recomanda extractia dentara deoarece dintele nu mai are suport osos

-aceasta forma in special la nivelul grupului incisiv,in lipsa lor se aplica mentinatoare de spatiu,se dispensarizeaza pacientul obligatoriu la 3 luni

b)forma generalizata:apare la pacientul cu afectiuni generale sau imunocompromis

-are un debut rapid dupa eruptia dentara si afecteaza toti dintii temporari

-Gingia prezinta fenomenul de iritatie acuta,congestie,tumefactie ,durere,sangerare

-curand va avea loc distructia osoasa ce este influentata de inflamatia gingivala

-afectiunea evolueaza rapid astfel incat dintii se mobilizeaza si trebuie extrasi

-netratat pacientul poate pierde toti dinti de pe la varsta de 3 ani

2.periodontita juvenila

a)forma localizata: la copii sanatosi

-intereseaza M6 ani si II permanenti

-rar se poate extinde la nivelul celorlalti dinti

b)forma generalizata:intereseaza toti dintii

caracteristici:

-distructia rapida a osului alveolar cu o anumita minima de placa

-semne minime de inflamatie gingivale

in jurul varstei de 12-13 ani/20 ani

-frecvent la fete

-afectiune simetrica

-distructia osoasa este :-orizontala la nivelul incisivilor

-verticala la nivelul M6 ani

se descrie un caracter familial al acestei afectiuni ,ea este foarte rara

-rezorbtia osoasa /distructia acestei afectiuni este de 2 ori mai rapida decat distructia osoasa de la un adult(2mm/an rezorbtie)

simptomatologie:

-redusa afect.

De cele mai multe ori rezorbtia se descopera intamplator

Pe masura ce boala evolueaza si se instaleaza in structura osoasa dintii devin mobili si migreaza in special incisivii superiori

-migrarea este D-V

-migrarea II inferiori este mai redusa

pe masura distructiilor osoase si retractiei gingivale coaroana clinica se mareste conditiile retentiei placii bacteriene semne de inflamatie gingivala ,hipersensibilitate dentara ,masticatie dureroasa ,abcese parodontale ,tulburari de ocluzie ,adenopatie regionala

etiologie

-se descriu 2 factori:

-microbian(la nivelul dintilor afectati exista o flora mixta alcatuita din bacterii gram negativ,bacili ,spirochete,coci,si prezenta actinobacilului actinonicens comitans

-genetic:transmiterea realizandu-se autozomal dominant,fiind legat de sex

Tratament:

-ideal ca acesta sa fie instituite precoce

-obiective:-anihilarea florei patologice

-eliminarea continutului din pungile parodontale

-anihilarea florei patologice cu:-antibiotice

-chimioterapice

-sunt utilizate antibiotice din grupa tetracicline:-minotetraciclina

-clortetracicline

-oxitetracicline

Tetraciclinele se administreaza 2-4 saptamani cate 1 g/zi

Minotetraciclina se administreaza 200mg/zi timp de 8 zile

Chimioterapicele :metranidazol :200 mg/3ori /zi timp de 3 zile

Eliminarea continutului pungilor parodontale se realizeaza prin:

-detartraj

-periaj

-operatii cu lambouri cu sau fara grefa osoasa

-igiena riguroasa

-controlul clinic si RX periodic