Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
Patologia mastitelor


Patologia mastitelor


Patologia mastitelor



Patologia glandei mamare bovine

 

 

Mai mult de 50 de bacterii diferite, numerosi fungi, mai multi agenti micoplasmatici si cateva virusuri au fost raporatea ca, cauzeaza infectii ale glandei mamare la bovine,oi si capre. Acesti agenti pot actiona independent si uneori in combinatie. Streptococcus agalactiae si coagulazo-pozitiv, Staphylococcus aureus sunt justificarea a peste 75% din toate cazurile de mastita la vacile cu lapte intalnite astazi in SUA.

Intr-o turma de vaci de lapte de valoare medie, aproximativ 50% din vaci sunt infectate cu Streptococcus agalactiae. De obicei, doar 1-2% dintre aceste animale prezinta semne clinice de mastita. Ca rezultat, 48% din vacile infectate cu S agalactiae sunt infectate subclinic.

I.     Factorii anatomici si fiziologici implicati in mastita

 

 

1.     Sfincterul mamelonului: Experimental, toti acinii glandelor mamare bovine expusi la organismele mastitei sunt susceptibili la infectie. Nu exista rezistenta naturala a nivelului acinar. Integritatea canalului inchis al mamelonului este cel mai important factor in prevenirea organismelor infectioase sa ajunga la tesutul glandular. Desi multi factori anatomici si fiziologici lucreaza in prevenirea infectiei, cu cat canalul mamelonar se dilata, cu atat creste susceptibilitatea la mastite. Deoarece canalul mamelonar se dilata cu fiecare lactatie, susceptibilitatea la mastite creste cu varsta.

 

2.     Marimea ugerului: Ugerele mari, suspendate sunt mai susceptibile la mastite. Traumele, rezultate in urma lezionarii sau cicatrizarii tesutului in muschii sfincterului, adesea au ca rezultat intervenirea in inchiderea normala a canalului mamelonar. Asta va creste susceptibilitatea.

 

3.     Rasa: Exista o incidenta mult mai mare a mastitelor la rasele de vaci de lapte fata de cele de carne. Aceasta este legata de inciderea vacilor de lapte, in completarea traumelor mamelonului produse de mulgatoare automate improprii.

4.     Varsta: Susceptibilitate crescuta odata cu varsta. Asta se aplica doar in cazul infectiilor cu S. agalactiae.

 

5.     Productia de lapte: Productie crescuta= susceptibilitate crescuta.

 

6.     Genetica: Exista o buna corelatie in ceea ce priveste rezistenta genetica a mastitelor. Este probabil legata de controlul genetic al conformatiei uterului si productia de lapte. Rezistenta genetica poate fi legata de factorii antibacterieni prezentii in canalul liniar si orificiul mamelonar. Multi dintre acesti factori se afla in smegma mamelonului, gasita in mod normal in canalul liniar.

7.     Lactoferina: Aceasta substanta este prezenta in neutrofile si este inhibitoarea anumitor bacterii care necesita nivele ridicate de fier. Din pacate, nivelele de citrat prezente in laptele normal inhiba lactoferina. La vacile fara lapte lactoferina este probabil mai importanta in prevenirea mastitelor si poate fi o explicatie de ce vacile fara lapte sunt mai putin predispuse la mastite.

 

 

 

II.  Organisme producatoare de mastite

 

 

 

1.     Streptococcus agalactiae: Aceasta bacterie este bine adaptata sa supravietuiasca in glanda mamara. Vacile sunt singurele gazde naturale. Multe animale clinic normale sunt purtatoare de S. agalactiae (45-70% in unele turme). Mastita produsa de S. agalactiae este o boala subtila si tacuta clinic cu umflaturi ocazionale. Dedesubtul acestei boli, tesutul acinar este distrus incet si inlocuit de tesut conjunctiv fibros. Distrugerea acinara rezulta in cazul unei glande nefunctionale sau sfert. Eventual pot rezulta distrugeri bacteriene. Intr-un mediu atat de grav alterat, S. agalactiae nu mai poate creste din abundenta si boala se limiteaza singura.

 

 

2.     Staphylococcus aureus: Toxina alfa izolata din acest oragnism este capabila sa reproduca majoritatea caracteristicilor mastitei stafilococice. Infectia acuta care rezulta este o reactie sistemica severa cu febra mare, anorexie, indispozitie si un uger foarte umflat, tare, rosu inchis. Mastita gangrenoasa este o sechela frecventa, in special cand infectarea se produce la scurt timp dupa fatare. S. aureus si Clostridium spp., coagulaza-pozitive, sunt asociate adesea cu mastitele gangrenoase. O forma neobisnuita, cronica a infectarii stafilococice in uger este numita botriomicoza. Aceasta este o leziune granulomatoasa care poate fi confundata cu actinomicoza la examinarea macroscopica.

 

 




3.     Grupul coliform: E. coli, Pseudomonas spp., Aerobacter sp., Klebsiella sp.: Aceste organisme sunt de obicei asociate cu o izbucnire acuta a agalactiae si toxemiei. De obicei se observa caldura, durere cu umflaturi moi edematoase a sferturilor afectate. Acestea nu dau diagnosticul deoarece semnele sunt aceleasi in multe alte infectii bacteriene. Endotoxinele sunt importante in patogenia mastitelor coliforme. Lapte decolorat cu ramasite fibrinoase; lapte subtire, apos cu mici fulgi asemanatori carnii. Moartea se poate produce la 6-8 ore dupa aparitia semnele initiale in cazurile grave. Animalele pot supravietui dar vor fi slabite pentru cateva zile.

 

4.     Actinobacillus piogenes ( mastitele europene de vara): A. piogenes este asociata de obicei cu mastitele cronice rezultand leziuni similare cu leziunile din branza cauzate de A. ovis la oaie. Transformarea si necroza unui sfert intreg poate avea loc. In ciuda mai multor semne clinice a acestui tip de mastita, fatalitatile sunt rare. Acest tip de mastita este adesa intalnit la vacile fara lactatie si la junci. Se presupune ca mustele imprastie aceste organisme, din oment ce aceasta boala este mai frecvent intalnita in timpul verii.

 

5.     Micoplasma: Mai multe specii de micoplasme sunt asociate cu mastitele la bovine, oi si capre. Mycoplasma agalactiae var. bovis este cel mai comun patogen la vaca. Caprele si suinele sunt susceptibile la M. agalactiae var. bovis. Organismele micoplasmice sunt unicele din patogenii bacterieni care cauzeaza mastite, pentru ca ele ajung la acinii glandei pe calea hematogena sistemica. Organismele micoplasmice castiga de obicei accesul in turma prin introducerea unui animal infectat. Odata stabilita intr-o turma, mastita micoplasmatica este imposibil de eradicat. Clinic, aceasta entitate se manifesta adesea ca o boala acuta cu exudat purulent, similara cu cea vazuta la mastita stafilococica. Hiperplazia cu metaplazie scuamoasa a epiteliului canalicular al glandei mamare este observata microscopic cu inflamatie eozinofilica vazuta in faza timpurie a infectiei. Mai tarziu, inflamatia limfoplasmocitelor predomina cu un raspuns lipogranulomatos. Animalele insanatosite imprastie organisme pentru cateva luni. Vitele care sunt infectate cu micoplasme sunt taiate. Oile si caprele sunt susceptibile la mastite cauzate de anumite specii de micoplasme. In Europa, boala se numeste agalactie contagioasa.

 

6.     Tuberculoza: Implicarea glandei mamare in aceasta boala este a doua dupa plamani. TB mamara implica intotdeauna sistemul canalicular cu difuzari ale organismelor in lapte. La vaca se gasesc 3 forme de TB:

a)     Tuberculoza cazeoasa- implicarea mai multor organe (cea mai intalnita)

b)     Tuberculoza minuscula- implicarea mai multor organe

c)     Tuberculoza cazeoasa delimitata in glanda mamara

Tuberculoza este o boala inselatoare , lenta cu semne clinice minime observate in faza incipienta ale bolii. Laptele normal este produs pentru perioade lungi dupa infectare, chiar si atunci cand un numar mare de organisme este prezent. Laptele tuberulos a fost o sursa de infectare la om. Cazurile avansate pot fi asemanatoare cu mastitele cauzate de Actinobacillus. Desi tuberculoza este in prezent o boala rara in SUA, trebuie sa fie mentinute programele de testare.

 

7.     Actinomyces sp. si Nocardia sp.: Aceste oragnisme sunt mai putin intalnite la mastitele bovine. Sunt cel mai adesea intalnite la mastitele la scroafa. Slefuirea continua a solului cu ugerul este probabil sursa de infectare deoarece N. asteroides este habitant comun al solului. Puroi cu rozete caracteristice si granule de sulf sunt de obicei observate in leziunile macroscopice ale mastitei cauzate de Nocardia sau Actinobacillus. Ambele organisme sunt filamentoase si gram pozitive. Histologic, diferentierea acestor organisme se bazeaza pe proprietati tinctoriale:

 

 

 

Coloratie Gram Colorant

acido-rezistent

Actynomices + -

Actinobacillus - -

Nocardia + +

Staphylococcus + -

 

 

 

 

8.     Cryptococcus neoformans: Acest oraganism este chiar rar si este adesea intalnit intr-o asezare unde vaca a fost supusa la infuzii extensive cu antibiotic ale ugerului, in special cand s-a folosit penicilina. In mare, este tesut acinar gri-alb. Un lichid vascos asemanator mucusului este prezent pe suprafete taiate ale glandei. Un raspuns inflamator prevenitor este observat la examinarea microscopica similar celui observat in infectiile cavitatii nazale si ale SNC cu aceste organisme. Uneori, mastita granulomatoasa este prezenta.

 

 

9.     Mastita datorata virusului CAE: Aceasta este o entitate comparativ nou descoperita la capre infectate cronic cu virusul CAE. Microscopic, este o inflamatie limfoplasmatica interstitia intensa cu necroza epiteliala focala. Replicarea virala in glanda mamara poate facilita raspandirea agentului prin transmiterea prin lapte la iezii nou- nascuti.Aceasta este probabil ruta ransmiterii acestui retrovirus in populatiile de caprine.

 

 

III.         Tipuri morfologice de mastite

 

 

 

1.     Mastita acuta: Predomina exudatele seroase, fibrinoase si purulente. Un tipar intamplator este adesea vazut cu doar 1 sau 2 sferturi afectate. Variabil, dar de obicei, semne sistemice clinice usoare sunt vazute.Mastita acuta se produce de obicei in timpul primelor 2 saptamani dupa parturitie.




 

a)     Macroscopic: Glanda normala este roz- cafenie pala, cu lobuli rectilinii, ungulari, cu un diametru de cativa mm. In timpul lactatiei, laptele va exuda din suprafetele taiate. In mastita acuta, tesutul este roz sau rosu inchis, cu lobuli mari, neregulati. Suprafetele taiate sunt umezite cu exudat purulent in canalele cisternelor mamelonului si lactifere. Trebuie atentie pentru a nu confunda aceasta manifestare cu colostrul. Mirosul laptelui ajuta la diferentiere, pentru ca colostrul este inodor.

 

 

b)    Microscopic: Fibrina si PMN sunt prezente in micile canale si alveole. Majoritatea infectiilor acute implica acini glandulari si captuseala epiteliala fata de tesutul stromal inter-acinal.

 

 

c)     Organisme: Strep.agalactiae, E. coli, Klebsiella sp., Aerobacter sp. si Staphylococcus aures. Desi mai rar intalnita, Mycoplasma sp. poate de asemenea produce acest tip de mastite.

 

2.     Mastite cronice (active): Daca le este permis sa se dezvolte, mastitele acute conduc la distrugeri gradate subtile a tesutului glandular in special cand Strep. agalactiae este implicat. Fibroza rezulta in pierderea tesutului acinar cu atrofia unuia sau mai multor sferturi.

 

a)     Macroscopic: Sfertul afectat este ferm, pal si uneori contractat ("sfertul micsorat") cu mucoasa cisternala cutata. Chistii glandulari pot fi prezenti datorita fibrelor de obstructie ale portinunilor functionale ale glandei. Dilatarea chistica a acinilor se poate produce. Zone mici incapsulate de abcesatie pot fi de asemenea prezente. Zone tari ale glandelor mamare pot fi adesea palpate in mastita acuta. Acestea reprezinta zone locale de devorare datorate ocluziei inflamatorii ale canalelor drenante. Aceste zone se taie usor la examenul macroscopic in comparatie cu glandele fibrotice care sunt greu de taiat.

 

 

 

 

3.     Mastite gangrenoase: Afecteaza frecvent toate cele 4 sferturi, dar unul sau doua sferturi pot fi afectate. Umflaturi severe cu raspuns sistemic profund. Mastita gangrenoasa este de obicei fatala.

 

a)     Macroscopic: Tromboza venelor si a vaselor limfatice rezulta in formarea unei linii separatoare intre tesutul viabil si cel necrotic. Necroza afecteaza initial grupuri mici de lobuli care sunt uscati, rosu-maronii si inconjurati de margini hiperemice, rosii. Foci necrotici se pot extinde si suda pentru a inunda intregul sfert.

 

b)    Microscopic: Zone intinse de necroza coagulanta se adauga trombozei venelor si vaselor limfatice. Exudatul serosanguin sau fibrinos este minim dar acest tip de exudat poate fi gasit in canalele acinare si in cisterna.

 

c)     Organismele: Staphylococcus aureus (hemolitic) cu sau fara Clostridium perfringens. Toxinele bacteriene par a fi factorul responsabil pentru necroza grava a ugerului. S. aureus sau Pasteurella sp. sunt cauza obisnuita a acestor forme de mastita comuna la oi.

 

 

4.     Mastite supurative: Acest tip de mastita este asociat cu un drum clinic inselator cu fatalitati rar intalnite. Vacile fara lactatie (vaci uscate) si juncile sunt frecvent afectate.

 

a)     Macroscopic: Inflamatii supurative severe cu abcesatie este intalnit de obicei. Foci multiple de accesatie pot da aspectul de glanda plina de cocoloase. Toate sferturile pot cadea. Tracturi fistuloase se dezvolta, care adesea dreneaza prin piele.

 

b)    Organisme: Corynebacterium pyogenes si ocazional Pseudomonas sp.

 

c)     Mastita granulomatoasa: O varietate de organisme poate fi imlicata in aceasta forma de mastita. Desi Nocardia sp. si Cryptococcus sp. pot fi implicati in cea mai intalnita cauza este o infectie cronica, atipica cu Staphylococcus. Acest tip de infectie se numeste botriomicoza. Infectarea drojdiilor este asociata adesea cu intreruperea populatiei florale datorita terapiei excesive cu antibiotic sau profilaxiei.

 

d)    Limfoplasmacitic: Virusul CAE este singurul agent asociat de obicei cu acest tip de mastita. A fost intalnit doar la caprele in lactatie.

 

 






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




MUSCHIUL PTERIGOIDIAN LATERAL
Patologia mastitelor
TUMORILE CAILOR BILIARE