Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor
Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Patologia cervixului, vaginului si vulvei


Patologia cervixului, vaginului si vulvei


Patologia cervixului, vaginului si vulvei

I.    Malformatii congenitale

 

Malformatiile congenitale ale cervixului si ale vaginului rezulta din disgeneza canalelor paramezonefrice in timpul dezvoltarii embrionice. Anomaliile cervicale se intalnesc cel mai adesea la vaca si rezulta din esecul fuziunii sau dizolvarii peretilor mediani ale canalelor paramezonefrice in timpul formarii cervixului si a portiunii craniale a vaginului. Cele mai intalnite anomalii include:

Cervix bifid: Aceasta anomalie este caracterizata de prezenta a 2 canale cervicale separate si distincte, de obicei separate de un septum vertical reprezentand portiunea persistenta a peretilor mediali a canalului paramezonefric. Aceasta anomalie nu are nici un efect asupra fertilitatii dar poate rezulta in distocie.

Orificiul dublu extern al uterului: Aceasta anomalie cervicala aproximativ obisnuita la vaca rezulta din persistenta doar a unei mici ramasite a peretilor mediali ai canalelor paramezonefrice ca o banda fibromusculara densa care imparte gura cervicala normala in 2 deschideri. Poate fi de asemenea o cauza a distociei, dar nu afecteaza fertilitatea.

II.           Malformatii cervicale si vaginale dobandite

Prolapsul inelelor cervicale. Trauma repetata si inflamatia rezultata din multiple parturitii la vaca predispune la prolaps al inelelor cervicale. In general, cele 2 inelele cervicale caudale din 4, datorita ingrosarii din tesutul cicatrizat, prolabeaza in canalul vaginal. Aceasta malformatie dobandita poate predispune vacile afectate la endometrite cronice datorita incompetentei barierei cervicale.

Canale Gartner chistice Ramasitele vestigiale ale sistemului de canale mezonefric sau wolffian pot persista la vaca in mod deosebit pe podeaua portiunii anterioarea vaginului. Acestea de obicei trec neobservate decat daca devin chistice. Vacile otravite de naftaleni cu un grad ridicat de clorinare sau vacile care au hiperestrogenism de la chisturile ovariene pot dezvolta dilatarea chistica segmentata sau difuza a acestor canale. In ultimele cazuri canalele chistice pot avea un diametru de 1-2 cm si pot fi serpuite.

 

Glandele chistice Bartholin Glandele vestibulare sau Bartholin sunt glandele secretoare de mucus ale tractului genital extern femel. Ele sunt localizate pe fiecare parte a podelei vestibului si pot deveni chistice sau hiperplastice in urma stimularii excesive sau prelungite cu estrogen. Ele pot deveni chistice de asemenea daca canalele lor excretorii devin ocluzionate ca rezultat al inflamarii.

III.       Leziuni inflamatorii ale cervixului

Aproape toate leziunile inflamatorii ale cervixului reprezinta extensiile unei endometrite sau ale unei vaginite, si astfel nu reprezinta boli specifice. Din moment ce bolile inflamatorii specifice acestor organe vor fi dicutate sub bolile uterului si vaginului, nu este nevoie sa staruim asupra lor aici.

Leziuni traumatice ale cervixului si vaginuluiIn timpul parturitiei la vaca, este obisnuit pentru cervix si pentru vagin sa sufere rupturi usoare pana la moderate. Daca vaginul este perforat poate rezulta moartea in urma unei hemoragii masive. La vacile de carne, rupturile vaginale pot fi complicate de hernierea unor mase de grasime peripelvica in canalul vaginal. Asta impiedica procesul de vindecare si eventual devin inconjurate de tesut granular. In acele cazuri unde doar mucoasa cervicala sau vaginala este rupta, leziunile se vindeca in general prin formarea unei cicatrici.

Tumefactia sau umflatura vulvaraVulvala aproape toate speciile de animale domestice sufera umflatura fiziologica in raspuns la stimularea estrogenica. In anumite circumstante, umflatura poate fi chiar exagerata mai ales in anumite forme de hiperestrogenism.

La suine, umflatura vulvara marcata este o consecinta obisnuita a otravirii cu porumb mucegait. Aceasta boala rezulta din ingestia graului mucegait continand micotoxine estrogenice, zearaleninina produsa de ciuperci, Fusarium spp., scroafele tinere sunt in principal afectate si vulvele si vaginurile lor devin atat de umflate incat prolabeaza. Endometriul sufera de asemenea hiperplazie chistica cu aceasta boala.

IV.        Boli inflamatorii ale vaginului si vulvei

Vulva vaginita granulara(boala venerica granulara).Exista unele controverse daca aceasta boala reprezinta o boala venerica specifica ori doar o reactie tisulara nespecifica la o varietate de agenti infectiosi capabili sa colonizeze tractul genital extern pentru prima data. Desi se poate intalni la aproape orice specie de animale domestice, este recunsocut mai adesea la cainii tineri si la junci dupa ce au fost crescute pentru prima data in serviciu natural. Boala este caracterizata de aparitiaunor pustule eruptive localizate prima oara pe mucoasa vulvei, in special in regiunea comisurii ventrale. In unele cazuri acestea se exind in vagin. In mare, eruptiile apar ca roz sau pale, pustule ridicate, cativa mm in diametru, de obicei acoperite de o mucoasa intacta. Cand sunt numeroase, ele se intrepatrund si devin acoperite de un exudat cataral care exudeaza din vulva. In aceasta etapa, mucoasa suprapusa poate deveni superficial erodata sau insangerata. Microscopic, fiecare pustula consta dintr-un folicul limfoid hiperplastic care adesea este congestionat sau contine zone de hemoragie. Centrii germinali ai acstor foliculi reactivi sunt de obicei activi mitotic. Taurul are adesea asemenea leziuni pe penis si preput. Leziunile pot persista saptamani sau luni la ambele sexe. Un agent cauzator pentru aceasta boala nu a fost identificat definitiv. Cei mai multi investigatori cred ca nu este o boala infectioasa specifica, ci o reactie nespecifica la o varietate de agenti infectiosi capabili de a fi transmisi veneric si de a coloniza vulva. Altii au sugerat ca forme ureaplasmatice ale micoplasmei ar putea fi cauza. Aceasta problema nu a fost rezolvata.

Cervicovaginite infectioase bovine. Aceasta boala este o cauza a infertilitatii in partile de Sud si de Est ale Asiei. Boala este cauzata de un virus al herpesului cu dezvoltare lenta care este diferit serologic de Herpesvirus Bovis-1, cauza rino-traheitei infectioase bovine (IBR) si vulvovaginita bovina pustulara infectioasa.Boala este transmisa numai prin raport sexual, de obicei de taurii cu o epididimita activa cauzata de acelasi agent. Juncile infectate dezvolta initial o vaginita acuta caracterizata prin prezenta unei cantitati abundente de exudat purulent. aceasta boala se imprastie in cervix si uter unde sunt produse cantitati asemanatoare de acelasi tip de exudat. Salpingite cronice si hidroslpinx cu formare de ­adeziuni tubare intraluminale, rezulta in sterilitate la aproximativ 25% din juncile infectate. Aceasta boala nu a fost recunoscuta in Statele Unite.

Vulvovaginita bovina pustulara infectioasa Aceasta infectie genitala este cauzata de acelasi virus al herpesului care cauzeaza rinotraheita bovina infectioasa (IBR). Desi afectiunile genitale si respiratorii pot sa se intalneasca ocasional la acelasi individ, asta se intampla rar. Aceasta boala este foarte contagioasa si in plus de a fi transmisa prin coitus , poate fi transmisa de asemenea de vectori mecanicisi contact direct. O singura femela sau toate femelele dintr-o turmapot fi infectate in cateva zile. Recuperarea are loc de obicei, in aproximativ 10 zile si rezulta intr-o imunitate pasagera.

Leziunile se dezvoltala 1-3 zile dupa infectie si constau in hiperemia mucoasei vaginale sau vulvare, cu hemoragii focale care au loc peste foliculii limfoizi. Leziunile progreseaza rapid, asa incat plagile crescute, necrotice in curand conflueazasi sunt acoperite de un exudat muco-purulent. Microscopic, leziunile se compun din focare de necrozaaleepiteliului vaginal cu corpuri incluse intranucleare , tipice herpetice eozinofile, localizate in celulele epiteliale umflate adiacente. Neutrofilele sunt prezente in numar mare inauntrul si adiacent leziunilor epiteliale. Foliculii limfoizi din mucoasa sufera de asemenea o hiperplazie reactiva extensiva. Juncile crescute natural nu cunosc infertilitatea, dar daca sperma infectata viral este injectata in uter provoaca o endometrita acuta, in urma careia rezulta infertilitatea temporara.

Exantemul copulator ecvin. Aceasta boala cauzata de Herpesvirus equi-3 este o boala venerica a iepelor care este in principiu insesizabila clinic si patologic de vulvovaginita pustulara infectioasa a vacilor ce tocmai a fost descrisa. Si ea are o evolutie clinica tranzitorie.

Durerea la cuplare. Durerea la cuplare este o boala venerica a cailor cauzata de protozoarul Trypanasoma equiperdum. Aceasta boala a fost eredicata din Europa si America de Nord, dar tot se intalneste endemic in tarile Balcanice , Asia, Africa si America de Sud. Este transmisa prin coitus si ambele sexe sunt afectate. Dupa infectare, organismele invadeaza submucoasele limfatice unde prolifereaza si evoca o descarcare vaginala purulenta, hiperplazia foliculilor limfoizi si o vaginita cronica. Prezenta sa in exudatul vaginal ceruieste si descrestesi deci animalele pot sa nu fie intotdeauna contagioase. Eventual, trypanosomii intra in fluxul sangvin si sunt diseminati complet in corpunde cauzeaza de asemenea leziuni.Analgezice considerabile, umflaturile cutanate sunt intalnite adsea ca parti ale bolii. Animalele mor in cele din urma de paralizii rezultate din leziunile degenerative ale nervilor spinali si craniali.

Vaginite si vulvite necrotice. Leziunile necrozante ale vaginului si vulvei rezulta in general din infectii bacteriene secundare ale tesutului vlaguit care a fost traumatizat anterior. O cauza semnificanta a unei asemenea traume este distocia prelungita unde se pot produce rupturi­ datorita prezentarii defectuoase a fatului. O varietate de bacterii saprofite pot coloniza asemenea tesuturi vlaguite, dar una din cele mai frecvente este Fusobacterium necrophorus. Aceasta boala poate fi fatala.

V. Tumori ale vaginului si vulvei

Leiomiomii. Leiomiomii vaginului se intalnesc cel mai adesea la cainii de varsta mijlocie, unde pot fi singuri sau multipli. Tumora deriva din celulele muschiului neted al peretelui vaginului, si in unele cazuri, s-au intalnitcel mai adesea asociati cu stimularea estrogenica cronica din foliculii chistici ovarieni sau din tumori ovariene secretoare de estrogen. Nu sunt intalniti la femelele ovariectomizate la varste tinere. Pot aparea ca o masa sferica, esential sesila sau ca o masa pedunculata, polipoida care patrunde in lumenul vaginului sau vulvei. Pot suferi schimbari degenerative care include fibroze severesi edeme marcatedatorita circulatiei compromise. Pot fi de obicei extirpate in totalitate.

Tumori venerice transmisibile. Acest neoplam este neobisnuit deoarece este transmis veneric, dar prin transplantare de celule neoplastice de la individul afectat la individul neafectat, decat prin infectare cu cu un agent infectios. Mai remarcabil este totusi faptul ca celula de origine a tumorii nu este cunoscuta si cariotipul caracteristic al celulelor tumorale este 59 fata de normal, 78, la caini. Aceasta tumora poate fi transmisa prin mucoasa genitala a ambelor sexe in timpul coitus-ului sau ocazional, prin piele. Dupa transplantare, tumora creste rapid si apare ca o masa bine vascularizata, friabila, polipoida sau papilara, care sangereaza cu usurinta. Microscopic, celulele tumoale sunt rotunde spre ovale, cu contururi nedeslusite, cu citoplasma clara sau putin granulata. Pot fi variatii considerabile in dimensiunile celulelor si mitozele sunt frecvente. Aceste tumori ocazional metastaziaza in noduli limfatici regionali, dar in cele din urma sufera regresii spontanedupa cateva luni. Imunitatea este conferita de expunerea anterioara si asta, in parte, pare a fi responsabila pentru regresia spontana.

Fibropapilomul vulvei la bovine. Acesta este un neoplasm benign care ia nastere din vulva tinerelor junci ca o consecinta a infectiei cu virusul papilomului bovin. Incarcatura tumorii este compusa dintr-o masa centrala de tsut conjunctiv fibrovascular care patrunde ca o masa bulbara esential sesila sau ca o masa pedunculara papilara acoperita de un strat subtire de epiteliu scuamos stratificat. Ocazional devin foarte mari. De obicei regreseaza spontan dupa cateva luni.

Papiloame genitale transmisibile la suine. Aceasta boala rara este cauzata , nu de virusul papilomului, ci de un virus sifilitic al suinelor. Leziunile, care constau in papilomi tipici , 1-3 cm in dimensiune, care iau nastere din vagin sau din preput, au putina suprafata epiteliala acantomatoasa si o stoma fibrovasculara subtire. Corpi eozinofilici, intracitoplasmatici, granulari, tipici celor cauzati de virusul sifilitic sunt prezenti in epiteliu acoperind leziunile. Tesutul conjunctiv subiacent poate avea o reactie inflamatorie mononucleara. Si acste tumori regreseaza spontan dupa cateva saptamani.

Carcinomul celulelor scuamoase ale vulvei. Neoplasmul malign se intalneste cu o oarecarefrecventa la iapa si la vaca. O incidenta ridicata a fost raportata la bovinele din Kenia unde se intalnesc cel mai adesa in zone usor pigmentate ca rezultat al radiatiilor solare intense.

Melanomul malign al vulvei. Aceasta tumora maligna se intalneste de obicei pe pielea vulvei si pe regiunea perineala a iepelor, in special la iepele mai in varsta sure. Acestea sunt de obicei multiple si pot metastazia.





Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate