 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Alimentatie | Asistenta sociala | Frumusete | Medicina | Medicina veterinara | Retete |
Scoala Postliceala Sanitara
'' SF. VASILE CEL MARE"
"
PROIECT
DE
SPECIALITATE
PLANUL PROIECTULUI
Memoriu Explicativ
Capitolul I - INGRIJIRI SPECIFICE ASITENTEI MEDICALE ACORDATE PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
I.1 NOTIUNI DE ANATOMIE
I.2 DEFINITIE, ETIOLOGIE, CLASIFICARE
I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME
ALE PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE
I.5 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME DELEGATE
I.6 EVALUAREA (EVOLUTIE, COMPLICATII, PROGNOSTIC)
I.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE
I.8 MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Capitolul II - PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
II.1 CULEGEREA DATELOR
II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.4 APLICAREA INGRIJIRILOR
II.5 EXTERNAREA PACIENTULUI
Capitolul III
EVALUAREA FINALA
ANEXE
BIBLIOGRAFIE
Capitolul I
Ingrijiri Specifice Asistentei Medicale Acordate Pacientilor Cu
SCHIZOFRENIE
I..1. SISTEMUL NERVOS - NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOPATOLOGIE
Sistemul nervos receptioneaza , transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate-motorii si secretorii
Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, sistemul nervos contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediul inconjurator .Sistemul unitar ca structura si functie este impartit in :
- sistemul nervos al vietii de relatie(somatic, ecotrop) care asigura echilibrul organismului cu conditiile variabile ale mediului
- sistemul nervos al vieti vegetative(autonom, idiotrop) care regleaza permanent activitatea organelor interne
- neuroni (peste 10 Miliarde ), sunt celule diferentiale specific care genereaza si conduc impulsuri nervoase
- celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos
Ontogenetic, sistemul nervos ia nastere din
ectodermul placii dorsale neurale a embrionului care are forma unui sant,
marginit de doua creste neurale, din care vor lua nastere ganglioni spinali
ganglioni vegetativi
Santul neural se inchide, formand un un tub neural cu trei vezicule principale :
- prozencefal
- mezencefal
- rombencefal
Prozencefalul se divide in doua vezicule telencefal
diencefal
Mezencefalul ramane ca atare, iar rombencefalul
se divide si el in alte doua vezicule metencefal
Mielencefal
Din tunelul tubului vor lua nastere; caudal-canalul central al maduvei spinarii, canalul ependimar , iar cranial , ventriculii celebralii( I-IV)
Din cele cinci vezicule ( prozencefal, mezencefal rombencefal, diencefal, mielencefal) se dezvolta segmentele sistemului nervos central:
Mielencefal bulbul
Metencefal puntea lui Varolio(
protuberanta anulara)
cerebelul
Mezencefal peduncul cerebral
tuberculi cvadrigemeni
Diencefal nucleii centrali: talamus hipotalamus
etc.
Telencefal emisferele cerebrale(doua) cu nucleii lor
bazali(corpii striati)
Sistemul nervos se clasifica in:
-sistemul nervos central numit sistemul cerebrospinal sau NEVRAX
-sistemul nervos periferic
Unitatea morfofunctionala a sistemului nervos, este NEURONUL, o celula de forma stelata, piramidala, rotunda, ovalara avand una, doua sau mai multe prelungiri: neuroni unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari.
Componentele neuronului sunt:
-corpul celular
-prelungirile corpului celular.
Corpul celular formeaza substanta cenusie din nevrax si ganglionii somatici si vegetative extranevraxiali
Corpul celular este delimitat de o mebrana lipoproteica-neurilex , citoplasma-neuroplasma si nucleu.
Unele organite celulare cum ar fi mitocondriile, complexul Golgi reticulul endoplasmatic, lizozomii sunt prezente si in alte celule iar altele specifice neuronului - corpusculii Nissl
- neurofibrilele
Corpusculii Nissl sau corpii tigroizi sunt constituiti din mase dense de reticul endoplasmatic rugos, organite la nivelul carora au loc sintizele proteice neuronale .
Neurofibrilele apar ca o retea omogena de fibre care tranverseaza intreaga citoplasma :au rol in transportul substantelor si rol de sustinere.
Prelungirile neuronale sunt dentritele axonul
Dentritele sunt prelungiri citoplasmatice extreme de ramnificate continand neurofibrile si corpii Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet(aferent).
In portiunea lor initiala sunt mai groase apoi se subtiaza.
Axonul este o prelungire unica, lunga (atinge chiar un metru) alcatuit din:
axoplasma (continuarea neuroplasmei)
axolema(continuarea neurilemei)
ramnificatii mici multiple numite butoni terminali
Daca dentritele conduc influxul nervos centripet, axonul conduce impulsul nervos celulifug(eferent).
Fibra axonica este acoperita de mai multe teci:
teaca Schwann formata din celule gliale, care inconjoara axonii.
Intre cele doua celule Schwann successive se afla strangulatiile Ranvier(regiune nodala). Majoritatea axonilor prezinta mielina, secretata de celulele Schwann si depusa sub forma de lamele lipoproteice concentrice, albe, in jurul fibrei axonice(axonii mielinizati). Rolul tecii de mielina consta in protectia si izolarea fibrei nervoasa de fibrele invecinate cat si in asigurarea nutritiei axonului.
teaca Henle-este o teaca continua, care insoteste ramnificatiile pana la terminarea lor constituita din celule de tip conjuctiv, din fibre de colagen si reticulina, orientate intro retea fina care acopera celulele Schwann pe care le separa de tesutul conjuctiv din jurul fibrei nervoase. Rolul acestei teci este nutritive si de protectie. Dentritele si axonii constitue caile de conducere nervoase in Nevrax ( de la maduva spinarii pana la scoarta emisferelor cerebrale si invers) si nervii periferici extranevraxiali.
Nervii periferici transmit impulsurile nervoase de la organele receptoare spre centri nerv-si = nervii senzitivi = sau de la centrii spre organele efectoare (musculatura striata si neteda ) si glandele exocrine si endocrine = nervi motori si secretori =.
Cei mai multi nervi periferici sunt micsti, continand atat fibre sensitive cat si motoare.Fibrele nervoase care intra in constitutia nervilor se grupeaza in fascicule reunite prin tesut conjuctiv .
Nervul este invelit periferic de tesut conjuctiv-epinerv- care trimite prelungiri in interiorul nervilor ce separa fasciculele de fibre nervoase perinerv, cu rol de izolant si de sisteme de transport pentru lichidele interstinale din vecinatatea fibrelor nervoase.
Din perinerv se desprind formatiuni conjuctive care patrund in fascicule , solidarizand fibrele intre ele si alcatuind endonervul.
In tesutul conjuctiv al nervului se gasesc vasele nutritive ale nervului si fibrele nervoase vegetative. Neuroni realizeaza o vasta retea , fiind legati intre ei prin sinapse.
Sinapsele sunt formatiuni structurale specializate, care se realizeaza intre axonul neuroului presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic ( sinapse axo-dendritice si axosomatice). Legatura dintre neuroni nu se face prin contact direct , ci este mediate chimic prin eliberarea mediatorului in fanta sinaptica. Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile nervoase motorii la fibrele musculare se face printr-o formatiune similara cu sinapsa numita placa motorie.
Celulele Gliale. In numar de peste 10 ori mai mare decat cel al neuronilor , se gasesc printe neuroni si au forma si dimensiuni diferite, iar prelungirile lor sunt in numar variabil .
Tesutul glial are numeroase roluri cum ar fi :
de sustinere
de a fagocita resturile neuronilor distrusi pigmentii,
de sinteza a mielinei,
de aparare a centrilor nervosi
de traficitate , facand legatura intre neuroni si vasele capilare
Spre deosebire de neuroni celulele gliale se pot divide, ocupand locul neuronilor distrusi.
Sistemul Nervos Central
Mai este numit si sistemul cerebrospinal sau nevrax si este format din :
maduva spinarii,
trunchiul cerebral
cerebel
diencefal
emisfere cerebrale
Maduva spinarii
Este acoperita de meningele spinale , este situata in canalul vertebral si se intinde de la gaura occipitala pana la nivelul vertebrei L2 unde prezinta conul medular si filum terminale cu coada de cal , formata din nervi spinali, lombosacrati.
De forma unui cilindru usor turtit anteroposterior , prezinta doua unflaturi :
una cervicala, unde isi au originea nervi brahiali
una lombara, de unde pornesc nervii lombari
Pe fata anterioara se gaseste fisura mediana anterioara mai lunga si mai adanca decat santul median posterior situat pe fata opusa. Corespunzator locului de iesire si de intrare a radacinilor nervilor spinali se afla santurile laterale anterior si posterior.
In sectiunea transversala maduva apara constituita in :
- interior de sunbstanta cenusie, in forma de H sau de fluture cu doua coarne anterioare si doua posterioare unite prin comisura cenusie , strabatuta de canalul ependimar .
Intre coarnele anterioare si cele posterioare se afla coarnele laterale , mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. Substanta cenusie medulara este formata din corpi neuronali. Coarnele anterioare contin motoneuroni (neuroni somatomotori radiculari, care au rolul de a controla desfasurarea normala a activitatii musculare striate. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi simpatici, in jumatatea anterioara neuronii visceramotori iar in jumatatea posterioara neuronii viscerosenzitivi .
In coarnele posterioare se gasesc neuroni somato senzitivi.
In maduva se gasesc si numerosi neuroni intercalari ( de asociatie), precum si "insule" de celule nervoase dispuse in "retea" in substanta alba
exterior - substanta alba este constituita din fibre nervoase mielinice si din celule apartinand tesutului glial.
Sunstanta alba formeaza in jurul substantei cenusii cordoane(funicule) anterioare despartite de santul median anterior si unite in fundul acestui sant prin comisura alba si cordoane posterioare, despartite de septul glial posterior , precum si cordoane laterale situate intre coarnele anterioare si posterioare.
Maduva este conectata cu receptori si efectori orin cele 31 de perechi de nervi spinali si anume:
8 cervicali
12 toracali
5 lombari
5 sacrali
1 coccigian
Nervii spinali sunt nervi micsti, constituiti din fibre motorii si sensitive, somatice si vegetative. Prezinta radacini , trunchi si ramuri periferice.
Trunchiul cerebral
Este alcatuit din complexul bulb, punte si mezencefal.
Bulbul se afla in continuarea maduvei si prezinta aproape aceeasi configuratie exterioara cu maduva .
Pe fata anterioara, cordoanele anterioare dau piramidelor bulbare, iar cele laterale prezinta o umflatura ovoidala olivele bulbare.
Pe fata posterioara a bulbului se formeaza pedunculii cerebelosi inferiori.
Ca structura, substanta cenusie care se gaseste in centru este fragmentata de incrucisarea fibrelor, intr-o serie de nuclei echivalenti( motori, senzitivi, vegetativi) si proprii, care reprezinta originea reala a diversilor nervi cranieni sau nuclei ai centrilor vitali. Substanta alba este formata din fibre mielinice ascendenta sau descendente de trecerea dintre care unele se incruciseaza aici - fibre proprii bulbului.
Puntea lui Varolio este o banda de substanta nervoasa dispusa anterior si transversal intre bulb si pedunculi cerebrali iar lateral se continua cu pedunculi cerebelosi mijlocii, care merg posterior la cerebel.
Ca structura este alcatuita din:
substanta alba formata din fibre de trecere ascendenta si descendenta, ca si din fibre transversale pentru cerebel
substanta cenusie dispusa sub forma de nuclei motorii senzitivi si vegetativi.
Pedunculii cerebrali sunt formati din doua mase de tesut nervos continand puntea.
Sunt alcatuiti dintr-o : zona inferioara( piciorul
peduncului)
zona superioara( tegumentul
peduncului)
Structural acestea sunt formate din
substanta alba( fibre ascendente si descendente )
substanta cenusie formand nucleii propii si nucleii echivalenti celor din maduva.
Cerebelul (creierul mic)
Situat in etajul inferior al cutiei craniene, inapoia trunchiului cerebral de forma ovoida este alcatuit dintr-un lob mijlociu( vermis) si doi lobi laterali , emisferele cerebeloase .
Prezinta pe suprafata sa o serie de santuri transversale care impart vermisul si emisferele in lobi si lobuli.
Legaturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele 3 perechi de pedunculi cerebelosi care il leaga de bulb , de punte si de mezencafal.
Pedunculii cerebelosi sunt alcatuiti din fibre aferente si eferente( de proiectie ).
Similar celorlalte parti ale SNC, cerebelul este alcatuit din:
substanta cenusie la suprafata formand scoarta cerebeloasa
substanta alba (interior) formeaza nucleii cerebelosi
Substanta alba este formata din :
fibre provenite de la maduva, trunchiul cerebral si scoarta cerebrala
fibre care au traseu spre maduva trunchiului cerebral si thalamus
fibre intracerebeloase care fac legatura intre cortexul cerebelos si nuclei cerebelosi( fibre de asociatie si comisurale).
Diencefalul (creierul intermediar)
Se afla in continuarea mezencefalului si este format din multe mase de substanta nervoasa :
talamus
metatalamus
epitalamus
hipotalamus
Talamusul - cea mai voluminoasa formatiune cenusie diencefalica , este constituit din mai multi nuclei care realizeaza conexiuni intre nucleii bazali , cerebel, si scoarta cerebrala.
Talamusul contine si neuroni de asociatie cu rol in integrarea impulsurilor de la mai multi nuclei talamici, alaturi de neuroni nespecifici care stabilesc conexiuni subcorticale
Metatalamusul este format din doua perechi de corpi geniculati, unii fiind statie de releu a caii vizuale (laterali), iar altii o statie de releu a caii acustice (mediali).
Epitalamusul este format din din glanda epifiza si un nucleu in care se inchid reflexele olfactivo-somatice( miscarile capului si corpului lagate la miros).
Hipotalamusul situat la baza diencefalului , sub talamus este alcatuit din mai multi nuclei:
anteriori, ai caror neuroni secreta , hormoni ce se depoziteaza in hipofiza posterioara.
posteriori , cu rol de integrare simpatica
mijlocii, care controleaza activitatea , cu rol de integrare para-simpatica.
Emisferele cerebrale
Reprezinta partea cea mai voluminoasa a S.N.C. Ele sunt separate prin fisura interemisferica si legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe anterioara si posterioara. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete : convexa , externa( in raport cu bolta craniului), mediala , interna si bazala. Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri. Structural emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata formand scoarta cerebrala si substanta alba la interior alcatuita din fibre de asociatie comisurale si de proiectie.
Scoarta cerebrala este segmentul cel mai dezvoltat al S.N.C la om si reprezinta segmentul superior de integrare a organismului ca un tot unitar in echilibrul dinamic cu mediul inconjurator. Scoarta cerebrala prezinta pe baza dezvoltari filogenetice si a organizarii structurale.
paleocortex, portiunea cea mai veche, constituit din doua straturi celulare (receptor si efector)
neocortex (de 12 ori mai mare la om si cu structura mult mai complexa in cea mai mare parte constituit din 6 straturi celulare).
Paleocortexul (lobul sau sistemul limbic) este constituit dontr-un inel de tesut nervos, care inconjoara hilul fiecarei emisfere cerebrale si in care se gasesc in special formatiuni nervoase legate de simtul mirosului.
Neocortexul cuprinde restul tesutului cortical in afara de sistemul limbic.
Sistemul nervos periferic
Este repezentat de doua segmente bine distincte, care au rolul de a vehicula stimuluri nervoase -biocurenti
nervi cranieni
nervi spinali
Impreuna cu S.N.C realizeaza sistemul nervos al vietii de relatie(ecotrop), asigurand astfel legatura cu mediul inconjurator.
Nervii cranieni- au originea, traiectul ca si distributia lor cu mici exceptii, toate la nivelul craniului.
Se impart dupa functia pe care o indeplinesc in:
nervii senzitivi-olfactivi, optici
nervii motori-oculomotori, trahleari , abducens, accesori
nervii micsti- trigemeni, faciali, glasofaringieni, vagi.
Nervii spinali - isi au originea la nivelul maduvei spinarii prin doua radacini :
- ventrala(motorie)
- dorsala(senzitiva)
Cele doua radacini prin unirea lor formeaza nervul spinal care la randul sau emite 4 ramuri:
o ramura ventrala- care formeaza plexuri la anumite nivele:cervical, brahial, lombar si sacrat
o ramura dorsala pentru muschii posteriori ai toracelui
o ramura comunicanta pentru legatura cu S.N vegetativ simpatic.
o ramura meninge pentru menigele spinale .
Meningele cerebrospinale sunt alcatuite din trei membrane suprapuse , invelind in totalitate nevraxul.
Acestea sunt de la exterior spre interior:
duramater
arahnoida
piamater
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV - idiotrop
Asigura functionalitatea organelor interne - de nutritie , de reproducere.
Se imparte in doua grupe S.N simpatic
S.N parasimpatic
S.N simpatic intervine permanent in mentionarea tonusului arteriolar si al altor activitati vegetative. Rolul sau important se evidentiaza in special in situatii neobisnuite, periculoase, cand pune in conditii optime organismul pentru " fuga sau lupta".
S.N parasimpatic exercita actiuni mai discrete dar mult mai extinse comparativ cu cele ale simpaticului intervenind in reglarea activitatii vegetative in cinditii obisnuite de viata.
FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS
Sistemul nervos receptioneaza transmite si integreaza informatiile din mediul extern si intern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii .
Prin functia reflexa, care sta la baza activitatii sale, S.N contribuie la realizarea unitatii functionale a organismului si a echilibrului dinamic dintre organism si mediu.
* Neuroni genereaza si conduc impulsurile nervoase.
Excitabilitatea - capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice (fizice, chimice, electrice) la actiunea unor stimuli.
Conductibilitatea - este proprietatea de autoprobagare a impulsurilor nervoase
*
Maduva spinarii poseda doua functii fundamentale reflexa
de conducere
Datorita functiei reflexa se realizeaza legatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator .
Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.
procesul fiziologic de raspuns la un sistem care actioneaza asupra unui camp receptor si are ca substrat arcul reflex constituit din calea aferenta , un centru si calea eferenta.
* Trunchiul cerebral indeplineste functia de organ de conducere si de legatura intre centri superiori si maduva.
Aceasta functie poate fi reflexa si de conducere. Functia reflexa se realizeaza prin substanta cenusie la acest nivel inchizandu-se o serie de reflexe de importanta vitala
in bulb- deglutitie , voma, salivar, secretorii si motorii, digestive, respiratorii si adaptative cardiovasculare.
In punte -salivar, masticator, lacrimal, de clipire, reflexe respiratorii si cardiovasculare.
In mezencefal - pupilar fotomotor si de acomodare la distanta, reflexe statice si statochinetice legate de mentinerea pozitiei corpului.
Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba
* Cerebelul este organul care coordoneaza activitatea motorie, voluntara si reflexele, mentine tonusul muscular si echilibrul static sau in miscare a organismului
* Diencefalul este un centru important pentru unele reflexe complexe comportamentale si emotionale aparute ca raspuns la stimuli neobisnuiti si este un "punct nodal" intervenind in reglarea functiilor vegetative ale organelor .
In hipotalamus se realizeaza integrarea unor reactii mai complexe de adaptare a organismului la anumite conditii de mediu, intervenind in termoreglare, aportul de alimente si lichide, diureza, functiile sexuale, somnul si anumite stari emotionale (frica si furia). Prin legatura dintre thalamus si glanda hipofiza se realizeaza controlul sistemului nervos asupra activitatii multor glande endocrine.
Controland activitatea sistemului endocrin, hipotalamusul intervine energetic, echilibrul hidro-electrolitic.
* Scoarta cerebrala reprezinta segmental cel mai dezvoltat al S.N.C unde ajung toate informatiile si de aici pornesc comenzile pentru activitatea motorie.
Viata umana este considerat a fi rezultatul a trei compartimente :
cunoasterea (gandirea, atentia, orientarea, invatarea, memoria) ;
afectiv (trairi, emotii, sentimente, pasiuni) ;
volitional (hotarari, decizii, perseverenta indeplinirilor).
Activitatea emisferelor cerebrale este reflexa si diversele functii corticale, de la miscarile voluntare la gandirea abstracta reprezentand raspunsuri ale organismului la actiunea unor stimuli externi.
La baza activitatii corticale stau reflexele conditionate( ex. secretia salivara )
FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV
Functia de baza a S.N.V este aceeia de coordonator al activitatii cerebrale inconstiente. Activitatea functionala a S.N.V are la baza mecanismul reflex asigurand functionalitatea organelor interne- de nutritie, de reproducere.
Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunt transmise ascendent prin maduva pe aceleasi cai ca si cele ale sensibilitatii somatice, prin tracturile spinotalamice ajungand la nivelul hipotalamusului, talamusului si de aici la sistemul limbic si chiar in anumite arii corticale. Centrii care coordoneaza activitatea viscerala se afla la diferite niveluri ale nevraxului, de la maduva pana la scoarta cerebrala.
Hipotalamusul este considerat ce centru superior de integrare a stimulilor viscerali.
FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
Functia S.N.P este de a vehicula stimuluri nervoase- biocurenti: nervii cranieni si nervii spinali .
Impreuna cu sitemul nervos central realizeaza sistemul nervos al vietii de relatie( ecotrop) asigurand astfel legatura cu mediul inconjurator.
I.2 SCHIZOFRENIA- DEFINITIE, ETIOLOGIE , CLASIFICARE
Definitie
Prin schizofrenie definim boala caracterizata prin disocierea functiilor psihice, tulburari de gandire, idei delirante, halucinatii, inversiuni afective, tulburari catatonice, cu pastrarea in memorie a datelor achizitionate.
Etimologic, termenul de schizofrenie inseamna disocierea mintii si a fost introdus de catre psihiatrul elvetian Eugen Bleuler
schizein - a despartii
fren - minte, spirit
Schizofrenia este cunoscuta in general ca o afectiune psihica cu evolutie indelungata, continua, intermitenta sau remitenta a carei expresivitate clinica complexa si polimorfa are drept caracteristica esentiala disocierea autista a personalitatii.
Schizofrenia a fost descrisa formal pentru prima data de psihiatrul belgian Benedinct Morel care a numit-o dementa precoce in anul 1852.
In anul 1896 psihiatrul german Emil Kraepelin a aplicat termenul de dementia praecox unui grup de afectiuni cu debut in adolescenta si final demential.
Termenul de schizofrenie a fost introdus abia in anul 1991.
Etiologie
Prezentarile simptomatologice si prognostice ale schizofreniei sunt atat de heterogene incat nici un factor etiologic nu poate fi considerat cauzator.
Modelul etiologic cel mai frecvent utilizat este modelul stres/diateza, potrivit caruia persoana care se imbolnaveste de schizofrenie are o vulnerabilitate biologica specifica, sau diateza, care este declansata de stress si conduce la simtomele schizofreniei.
Stresurile respective pot fi: genetice
biologice si psihosociale
de mediu
Genetica
Au fost propuse atat teorii poligenetice, cat si cu gena unica desi nici una din aceste teorii nu au fost definitiv substantiate, teoria poligenica pare mai compatibila cu prezentarea schizofreniei .
Se poate spune fara exagerare ca ereditatea joaca un rol formativ in toate caracterele normale si patologice, psihice si somatice ale indivizilor, numai ca ponderea ei variaza de la o contributie exclusive pana la una foarte redusa .
Astfel tulburarea poate sa fie transmisa de doi parinti normali si se poate prezenta de la foarte severa la mai putin severa.
Persoanele afectate mai sever au un numar mai mare de rude bolnave decat persoanele usor afectate. Riscul descreste pe masura ce numarul de gene mostenite este mai mic. Tulburarea este prezenta atat pe linie familiala maternal cat si paterna.
Consanguinitatea
Incidenta familiala este mai ridicata decat in populatia generala iar concordanta la gemenii monozigoti este mai mare decat la gemenii dizigoti.
Monozigotii sunt genotipic identici, cei dizigoti au in comun tot atatea gene cat au fratii obisnuiti. Interesant sunt de studiat gemenii monozigoti crescuti separati de la o varsta frageda si exista un numar, este adevarat mic, de gemeni crescuti precoce separat, suferind unul sau ambii de o boala mentala.
Gemenii ne furnizeaza urmatoarele informatii:
A - daca procentul monozigotilor concordanti( adica in care unii membrii ai perechi sunt afectati) este subunitar, inseamna ca factorii genetici, chiar daca joaca un rol, produc insa, caracterul respective numai in conjunctie cu factorii mezologici.
Comparand rata concordantei la monozigoti versus dizigoti se poate stabili printr-o formula simpla eritabilitatea trasaturii respective ce poate fi calculate de altfel si prin compararea frecventei trasaturii la diverse grade de rude;
B - studiul perechilor monozigoti discordante ne-ar putea lamurii aspra configuratiei contributiei etiologice negenetice , daca am proceda la o minutioasa studiere a biografiei lor( psihologica, sociala, biologica).
Studiul adoptatilor
Relatiile adoptat-adoptator nu au calitatea efectiva a celor dintre parintii naturali si copiii lor, ceea ce ar putea predispune la o structurare particulara a personalitatii adoptatului, dar aceasta obiectie nu poate explica de ce riscul la adoptati este homotipic cu afectiunea parintelui biologic.
Schizofrenia nu este o tulburare sex-linkata , in termenii riscului, nu are importanta care din parinti are tulburarea. Prevalenta schizofreniei este mai mare la parinti biologici ai schizofrenicilor adoptati, fata de prevalenta la parinti adoptivi. Ratele schizofreniei nu sunt mai mari la copii procreati de parinti neafectati, dar crescuti de un parinte schizofrenic.
Biologie
Ipoteza noradrenalinica. Nivelurile crescute ale noradrenalinei in schizofrenie duc la sensiilizarea crescuta fata de inputurile senzoriale.
Ipoteza dopaminica. Simptomele schizofrenice pot sa fie rezultatul activitatii dopaminice limbice crescute si al activitatii dopaminice frontale descrescute.
Ipoteza G.A.B.A. Descresterea activitatii G.A.B.A rezulta in cresterea activitatii dopaminice.
Ipoteza serotoninica. La unii pacienti schizofrenici cronici metabolismul serotoninei este anormal, raportandu-se atat hiper cat si hiposerotoninemie. Cercetarile asupra tulburarilor dispozitiei au implicat activitatea serotoninica in geneza comportametelor suicidare si impulsive , care sunt, prezente si la pacientii schizofrenici.
Ipoteza glutamatului. Hipofunctia receptorilor de tip glutamat cauzeaza atat simtome pozitive cat si simptome negative.
Teorii de neurodezvoltare si neurodegenerative. Exista dovezi asupra migrarii neuronale anormale in cursul celui de-al doilea trimestru al dezvoltarii al dezvoltarii fetale. Functionarea neuronala anormala in adolescenta duce la aparitia simptomelor schizofreniei.
Psihosocial si Mediu
Factorii familiali
Pacientii ale caror familii cu niveluri ridicate ale emotiei exprimate au rate de recadere mai ridicate decat aceia ale caror familii au niveluri joase ale emotiei exprimate. Emotiile exprimate au fost definite drept orice comportament(verbal) excesiv de implicat , intruziv, indiferent daca este ostil si critic sau controlator si infantilizant.
Disfunctia familiala este o consencinta, si nu o cauza a schizofreniei.
Alte probleme psihodinamice
Intelegerea stresorilor psihosociali si de mediu care sunt specifici la fiecare pacient dat are o importanta cruciala. Cunoasterea stresurilor psihologice si de mediu cu cel mai mare potential de declansare al decompensarilor psihotice ale fiecarui bolnav ajuta clinicianului sa se adreseze acestor chestiunii in mod suportiv si pe parcursul procesului respectiv , sa ajute pacientul sa se simta sis a ramana intr-o pozitie de mai mult control.
Teoria infectioasa
Argumentele in favoarea unei etiologii virale lente includ modificarile neuropatologice concordante cu prezenta in antecedente a unor infectii: glioza, cicatrici gliale, prezenta anticorpilor antivirali. In ser si in LCR la unii bolnavii.
Frecventa crescuta a complicatiilor perinatale si sezonalitatea datelor nasterii pacientilor pot, de asemenea sa sustina o teorie infectioasa.
Clasificare
Dupa aspectul clinic dosebim 4 forme clasice de schizofrenie:
forma simpla
forma hebefrenica
forma catatonica
forma paranoida
Forma simpla- este definita ca o psihoza care se dezvolta insidios prin:
bizareriile conduitei
incapacitatea de a face fata exigentelor sociale
scaderea tuturor performatelor
Aceasta forma intra in scena clinica pe nesimtite de aceea a fost introdusa intre formele minore de evolutie a schizofreniei.
Debutul este lent , insidios, anturajul o sesizeaza fie datorita exacerbarii unor trasaturi schizoide caracteristice personalitatii premorbide , fie datorita unor acuze somatice cu aspect cenestopat nevrotic predominant asteno-depresiv( oboseala, inertie , indispozitie , plictiseala). Aceste modificari insotesc trecerea caracterului schizoid catre un fel de "scleroza" de secatuire a vietii afective si sociale a bolnavului. In tulburarile interesand in mod preponderent sfera emotionala si activitatea , tabloul clinic se caracterizeaza print-o pierdere treptata a tuturor intereselor fata de sine, fata de cei din jur, fata de valorile si sensurile existentei sociale.
Deficienta crescanda a capacitatii de ordonare si programare a activitatii de instruire, de satisfacere a exigentelor duc la o destramare treptata a coerentei si eficientei comportamentului mergand pana la neglijenta in tinuta in igiena personala, in respectarea convenientelor sociale, etc.
Halucinatiile sau delirurile ocupa un plan secundar sau nefiind sesizate face ca in comportamentul subiectului pana la un moment dat linistit, sa apara o serie de acte bizare misterioase sau acte periculoase, agresive de obicei fata de cei din jur. De o deosebita importanta in desfasurarea tabloului clinic raman detasarea si octuzia afectiva , raceala si respingerea uneori cu brutalitate a celor apropiati , diparitia progresiva a sentimentelor de simpatie, ambivalenta si inversiunea efectiva.
Forma hebefrenica
A fost conceputa initial ca o dementiere, insotita adesea de tulburari afective de tip maniacal care se instaleaza ( debut acut sau subacut) rapid la varsta pubertatii si adolescentei.
Se caracterizeaza mai ales prin simptome particulare varstei: sensibilitatea si susceptibilitatea la contrarieri minime , expresivitate, mimica, policrama, patetism, infatuare, tendinta de obraznicii puerile, caricaturale si uneori neroade, pe de alta parte precocitate, inclinare spre preocupari " inalte abstracte". Unele interfereaza nu rareori cu asa zisa intoxicatie metafizica. Dupa Kraepelin hebefrenia incepe in 4-5 din cazuri treptat( lent), in rest-subacut si exceptional brusc. In forma hebefrenica sunt incluse cazurile ca se caracterizeaza prin fenomene disociative in gandire, irascibilitatea, euforie, stari depresiv-anxioase, grimace si manierisme, comportament pueril "golanesc", nerod.
Procesele asociative se desfasoara , alert, adesea apar fenomene de deslanare si incoerenta asociate cu dislogii( simbolizare a gandirii, neologismul, parapragmatisme), disgratii.
Continutul patologic al gandirii este adesea caracterizat prin preocupari si convingeri delirante, terme de inovatie, de inventie, filatie, erotice.
Tendinta la filozofare se remarca prin:
autointrospectie metafizica
ideologie extravaganta
filozofare
intelectualizarea deliranta.
Aceste fenomene sunt commune hebefreniei si formei paranoide a schizofreniei cu debut la pubertate si adolescenta. Adesea acest tip de delir se leaga la aspectele particulare psihologice ale subiectilor aflati la varsta pubertatii si adolescentei( inchegarea personalitatii, orientarea profesionala, stabilirea unor noi relatii sociale).
Toate aceste fenomene productive -delirante cu caracter megalomanic pot asocia convingeri delirante de persecutie, de urmarire sau teme diverse hipocondrice, mai ales cand dispozitia de fond este mixta sau cu inclinatie catre depresie, anxietate, care adesea interfereaza cu starile euforice .
Filtrand simptomatologia polimorfa si particularitatile varstei se releva dificultatea de a deosebi uneori simptomatologia hebefreniei de manisfestarile unor crize ale pubertatii. Evolutia hebefreniei tinde spre o dementiere profunda cu tocire afectiva, comportament nerod si incoerenta accentuata in desfasurarea proceselor asociative.
Forma catatonica
Are ca simptomatologie centrala sindromul catatonic. Sindromul catatonic este un complex de simptome in care predomina activitatiile motorii; se prezinta fie sub forma akineziei sau stuporii catatonice, fie a hiperkineziei sau agitatiei catatonice .
Elementele principale ale acestor sindrome sunt: negativismul, stereotipiile, catalepsia, fenomenele de imitatie patologica. Starea constiintei in cursul sindromului este fie alterata fie tulburata adesea prin asocierea unei stari aneroide( confuze).
Sindromul catatonic este socotit ca o forma de reactie a sistemului nervos la diferite agresiuni toxice, infectioase, vasculare, tumorale.
Catatonia se caracteriza prin tulburari generale ale comportamentului de aspect schizofren - cu miscari bizare necontenite, ritmice sau stereotipe cu impulsuri nemotivate, ras bizar, tulburari ale expresiilor verbale, neologisme, incoerenta, salata de cuvinte.
Delirul catatonic halucinator are ca tema persecutia , urmarirea exteriozand experiente terifiante de distrugere, de faramitare sau idei fantastice. Tulburarile vegetative consecutive unor dereglari hipotalamodiencefalice sau o expresivitate deosebita in catatonie.
Bolnavii se afla adesea intr-o stare de limita intre somn si veghe. Sunt cunoscute de asemenea, o serie de tulburari ca hipersalivatie, hipersudoratie, tulburari vasamotorii, acrocianoza, incetinirea schimburilor metabolice, retentia de lichide si uneori fenomene grave de dezechilibru hidroelectrolitic datorat in special negativismului alimentar partial sau total.
Ca forme de manisfestare clinica a catatoniei se descriu :
Stupoarea catatonica(inertie, imobilitate, negativism, stereotipii de pozitie - cocos de pusca , perna psihica). Aceasta stare poate trece brutal intr-o forma de agitatie psihomotorie scurta in cursul careia bolnavii pot comite acte auto si mai ales heteroagresive.
Agitatia catatonica - starea de neliniste psihomotorie deosebit de zgomotoasa cu fenomene de negativism activ si pasiv, verbal, alimentar, streotipii iterative, manierisme, grimase, explozii de ras stupid.
Catatonismul - tulburare psihomotorie discordanta de tipul manierismelor, grimaselor , rasului nemotivat, refuz de a manca, a da mana.
Catatonia periodica - episoadele periodice reapar la intervale de timp separate prin perioade de remisiune. Aceasta forma poate dupa o evolutie periodica sa manifeste tendinta catre o evolutie progresiva.
Catatonia pernicioasa (sau mortala) - este o forma de debut brusc, de obicei hiperacut si hipertoxic care poate evolua catre confuzie mentala. Se manifesta prin alternante intre stari de agitatie psihomotorie marcata si stari de inhibitie cu tensiune anxioasa mare, intretaiata de raptusuri cu manifestari auto si heteroagresive. Tabloul clinic este completat de grave tulburari vegetative (HTA sau hipotensiune arteriala acrocianoza, hipertermie, transpiratii abundente , deshidratare , uneori hemoragii spontane).
Catatonia tardiva - este o forma care evolueaza rapid catre o stare dementiala globala cu marasm, in decurs de 6-12 luni. Poate fi lucida sau confuza.
Forma paranoida
Este cea mai frecventa forma clinica a schizofreniei care isi are originea in notiunile de "paranoid" si "parafrenie".
Parafrenia este utilizata pentru a desemna o forma cronica a schizofreniei paranoide, caracterizata printr-un delir sistematizat care ramane nemodificat de-a lungul anilor. Cu toate acestea schizofrenia paranoida difera de parafrenie prin faptul ca delirul fantastic ofera doua fatete "aceea de mit delirant si aceea de buna adaptarea la realitatea cotidiana". Schizofrenia se caracterizeaza intotdeauna printr-o regresiune mai ermetica in lumea ideilor, sentimentelor, perceptiilor si credintelor din ce in ce mai impenetrabile.
Parafrenia trebuie privita ca un sindrom caracterizat printr-un delir cronic sistematizat halucinator, saturat emotional, capabil sa influenteze conduita bolnavului.
Debutul schizofreniei paranoide este pseudonevrotic, subacut si acut.
In forma insidioasa in anamneza pacientilor se intalnesc sindromul neurasteniforme, depresiv- axioase, de intensitate nevrotica sau cu preocupari dismorfofobice, fenomene de depersonalizare si derealizare lucida de tip psihasteniform. In general debutul subacut cuprinde diverse sindroame afective, depresive sau euforice atipice si mai ales sindroame paranoide critice( maternitate, climax) sau in urma actiunii unor factori somatici sau endocrini - metabolici (traumatisme cranio - cerebrale, interventii chirurgicale, boli infectioase, hipertiroide, sindroame suprareno-metabolice .
Multe dintre formele de debut la pubertate sau adolescenta au aspect acut zgomotos, nu rareori, confuziv, aici intrand uneori si fenomene exogene (toxice, infectioase).
Schizofrenia paranoida este socotita de unii autori drept cea mai tipica forma de schizofrenie, deoarece fenomenelor paranoide li se pot adauga elemente catatonice hebefrenice.
In general schizofrenia paranoida se caracterizeaza prin predominanta ideilor delirante de obicei asociate cu o bogata productivitate halucinatorie .
Instalarea si evolutia sindromului paranoid schizofrenic imbraca un polimorfism si o dinamica deosebite. In ceea ce priveste continutul delirului, acesta este rupt de realitate ermetic, incomprehensibil si apare cu toate trasaturile sale definitorii ca delir primar descris mai sus. La acestea se adauga tulburarile desfasurarii proceselor associative ale relatiilor emotionale , comportamentului si atitudinii fata de sine si fata de cei din jur.
Indiferent de tematica formele paranoide ale schizofreniei au urmatoarele caracteristici comune:
Aparitia la varste mai mature (dupa 25-30 de ani) fara a exclude insa posibilitatea aparitiei in forme particulare inainte de 20 de ani( in special in formele de pubertate).
Preponderenta delirului in tabloul clinic este dublata de obicei de abundenta halucinatiilor .
Datorita instalarii la varsta maturizarii personalitatii fenomenologia disociativa a activitatii , capacitatii de insertie sociala si a personalitatii in totalitatea ei se desfasoara mai lent.
Desi in marea majoritate a cazurilor, delirul este foarte polimorf ca expresivitate clinica, prin transparenta fugacitatii unor idei delirante se poate observa oarecare stabilitate a tematicii de persecutie, urmarire, relatie, supraevaluare(marire, filiatie)
Schizofrenia paranoida cuprinde urmatoarea sistematizare:
schizofrenie paranoida cu fenomenologie deliranta polimorfa cu halucinatii abundente plurisenzoriale adevarate sau sub forma pseudohalucinatorie. In aceasta forma comportamentul delirant imbraca aspecte foarte variable, bizare si asociaza adesea elemente de tip catatonic sau hebephrenic (manierismul, bizarerii, negativism, fenomene de baraj
schizofrenie paranoida cu sindromul de automatism mental Kandinski - Clerambault. Fenomenologia deliranta cuprinde idei de relatie si influenta, fenomene productive cu precadere pseudohalucinatorii avand ca expresivitate clinica automatismul ideovertebral, senzorial si/sau motor
schizofrenie paranoida cu delir sistematizat halucinator( forma parafrenica) se intalneste de obicei la distanta de debutul bolii, ea realizand mai degraba o etapa a evolutiei schizofreniei paranoide decat o forma distincta a schizofreniei superpozabila conceputului de parafrenie.
Schizofrenia paranoida cu sindrom paranoiac atipic( se intalneste foarte rar) cand instalarea procesului disociativ survine la o personalitate cu trasaturi stenice hipoparanoiac si cand in declansarea bolii intervin diverse situatii traumatizante. Evolutia este trenanta de obicei progresiva si pe masura cresterii fenomenelor disociative, tabloul aluneca spre ruperea legaturii cu realitatea si spre ermetismul autist.
schizofrenia paranoida oneiroida reprezinta un sindrom particular de modificare a luciditatii constiintei exprimat printr-o patrundere a imaginarului in gandirea vigila sau mai bine zis printr-o alunecare a reflectarii lumii reale catre o platforma de desfasurare a unor scene de vis detasate de realitate dar alimentate de experienta traita, care scapa controlului lucid si critic al constiintei. Pacientul este de obicei perplex, dezorientat in timp si spatiu procesele perceptive pot fi tulburate, halucinatii vizuale. Starile oneiroide au in general durata scurta si survin in episoadele acute ale schizofreniei.
Schizofrenie paranoida afectiva (recurenta); tulburari afective (de tip maniacal sau depresiv), delir fantastic, tulburari de constiinta de tip oneiroid, simptome catatonice si de automatism psihic. Se disting printr-o mare frecventa a recidivelor.
Schizofrenie paranoida reziduala - este definita ca o forma cronica de schizofrenie in care simtomatologia fazelor acute este mult mai diminuata, cel putin ca intensitate. Tulburarile emotionale , chiar si evidente ca si tulburarile de gandire nu impiedica pacientul sa-si indeplineasca activitati uzuale.
Schizofrenia grefata apare pe fondul unei oligofrenii, cuprinde tablouri clinice sarace, caracterizate prin lipsa sindroamelor psihopatologice mai complexe. Debutul este lent si progresiv, iar evolutia duce la o regresiune a intelectului si asa deficitar prin nedezvoltarea globala pana la dementiere.
I.3 EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
Debutul clinic este atat de polimorf incat cu greu se deceleaza simptomele principale care vor duce la desfasurarea unor tablouri clinice si ele destul de diverse, iar ca evolutie, lipsite practic de specificitate. Astfel intre formele de debut (schizofrenia incipienta) se diferentiaza.
Debut insidios - formele progresive si insidioase caracterizate prin evolutia continua care conduce lent bolnavul de la "predispozitia caracteriala" sau nevrotica pana la schizofrenie. In aceasta grupa se incadreaza caracterul preschizofrenic cunoscut sub denumirea de schizotim (considerat ca un caracter normal) care prin agravarea trasaturilor duce la schizoidie evolutiva exprimata printr-o stare de inhibitie, rigiditate, slabirea tonusului si eficientei activitatii, pierderea ritmului, interesului fata de instruire sau activitatea profesionala, hoinareala bizara, neglijenta, parasirea sau schimbarea nemotivata si repetata a locului de munca. Afectivitatea se modifica, pacientul ramane indiferent la emotiile pozitive sau negative.
Pe acest fundal se pot decela stari de proasta dispozitie, iritabilitate, intricate cu sentimente paradoxale ca: preocupari pentru stiinta, arta, filozofie, politica.
Paradoxalul si ambivalenta afectiva se ramarca prin ostilitatea fata de familie, insotite uneori de excentricitate sexuala sau apragmatism sexual. Modificarile comportamentale - caracteriale conduc treptat catre exarcerbarea tendintei de izolare, reverie si in ultima instanta "salbaticie" sau la pozitii de originalitate puerila, caricaturala sau la opozitionism nemotivat(bizar) fata de toti si de toate.
In etapa preschizofrenica se include si formele de debut insidios cunoscute la noi sub denumirea de debut pseudo-nevrotic, neurosteniform, obsesivo-fobic, isteriform, anxios, hipocondric.
Debut acut - se diferentiaza debutul hiper acut si hiper toxic, confuziv zgomotos, aceasta forma reprezentand 20% din debuturiile acute.
Formele de debut acut sunt:
crizele delirante si halucinatorii acute care adesea izbucnesc sub forma unui bufeu delirant. Este vorba de "psihoze delirante acute" caracterizate prin aparitia surprinzatoare a unui delir tranzitoriu
stari de excitatie maniacala atipica prin asocierea unor elemente disociative(fenomene de negativism, simbolizare excesiva, fenomene paratimice).
Stari depresive atipice. Atipia se exprima in ambivalenta emotionala, obtuzie, anestezie psihica dureroasa sau fenomene paratimice
Stari confuzo-onirice de tipul unor reactii exogene sau al unor psihoze toxiinfectioase cu tulburari de constiinta de tip oniric, delirant sau crepuscular.
Debut subacut - se caracterizeaza printr-o simptomatoligie cenestopata (deliranta) care se instaleaza intr-o perioada de 6 luni-1 an
Simptomatologia clinica
Pot fi rezumate astfel:
Bazale sau fundamentale care exprima nemijlocit disocierea personalitatii, sunt constituie din: tulburarile desfasurarii gandirii, afectivitatii si trairii propriei personalitati. In stransa legatura cu acestea se modifica si functiile volitive si activitatea. Simptomele fundamentale sunt specifice si durabile, fiind totdeauna prezente intr-o forma sau grad oarecare.
Accesorii - complica taloul fundamental in mod durabil sau pasager. Ele pot deci lipsi si pot fi intalnite si in alte psihoze. Intre tulburarile accesorii sunt introduce tulburarile de perceptie, ideile delirante, tulburarile functionale de memorie, simptomele catatonice, particularitatiile vorbirii si ale scrisului. Diferitele fenomene simptomatologice sunt strict interdependente fiind considerate ca variate modalitati de exteriorizare ale unei tulburari disociative a persoanei.
Considerand schizofrenia ca rezultanta unui proces care provoaca o evolutie regresiva a persoanei, simptomele schizofreniei sunt sistematizate in:
SIMPTOME NEGATIVE(deficitare) de origine organica ce constitue sindromul disociativ
SIMPTOME POZITIVE(productive) de origine psihica ce constitue sindromul delirant paranoid.
Simptome deficitare
tulburarile de perceptie - se deruleaza la nivelul tuturor analizatorilor si pot imbraca aspecte diferite ca intensitate, complexitate si rasunet afectiv. Modificarea pragurilor sensibilitatii generale da senzatia de oboseala, lipsa de putere, stare generala de discomfort, hiperestezie antrenand o serie de fenomene cenestopate. Toate acestea sunt adesea explicate prin fenomene delirante (de influenta, persecutie, otravire). O importanta aparte o au halucinatiile: auditive, tactile, cenestezice, olfactive, gustative, kinestezice si vizuale. Caracteristice sunt halucinatiile auditive care apar ca voci unice, multiple, cunoscute sau necunoscute, in dialog sau simfonie, uneori extreme de agasante. Halucinatiile auditive au uneori caracter imperativ si continutul lor extrem de periculos, se transpune in acte grave de auto sau heteroagresive. Fenomenele de negativism verbal sau cele de baraj sunt consecinta unor comenzi halucinatorii auditive. Tot asa de semnificative sunt pseudohalucinatiile auditive(ii vorbeste mintea, i se sonorizeaza propiile ganduri). O deosebita semnificatie o au halucinatiile si pseudohalucinatiile corporale mai ales cand sunt insotite de trairea provocarii din afara(raporturi sexuale fortate). Uneori bolnavii reclama prezenta unor spirite, a unor fiinte disgratioase in interiorul corpului, in diverse organe. Toate aceste elemente ale fenomenologiei automatismului senzorial au de obicei aspectul lipsei de libertate, de stapanire interioara. Sunt cunoscute de asemenea perceperea unor miscari articulare sau a unor deplasari (ireale) in spatiu fara ca bolnavul sa-si schimbe pozitia. Halucinatiile gustative si olfactive nu au particularitati diferite, dar pot dobandi semnificatie in contextul disociativ delirant persecutor. Tulburarile de atentie nu au aspecte specifice, dar prin detasarea, lipsa de interes fata de ambianta hipoprexia spontana si voluntara devin evidente clinic atat in perioadele desfasurarii productive a tabloului clinic cat si in starile postprocesuale. Deficitul de concentrare si inchiderea in sine fac dificila desfasurarea unei activitati si diminueaza eficienta performantelor psihologice, fara a fi vorba de o deteriorare organica. Tulburarile de memorie constau in hipomnezie de fixare ca urmare al lipsei de interes fata de realitate. Pot aparea amintiri reale, modificate ca situare in timp si spatiu care dupa apartenenta sau continut par conforme cu realitatea. Aceste amintiri sunt insotite de amintiri false produse de imaginatia bogata a bolnavului. Toate aceste fenomene constitue interpretari delirante ale unor amintiri sau sunt inspiratii delirante localizate in trecut ca si falsele recunoasteri(nerecunoasterea, confundarea, substituirea sau multiplicarea imaginii unor personae). Amneziile lacunare sunt posibile numai in perioadele confuzive sau pentru starile de agitatie psihomotorie.
Tulburarile de gandire - diferitele forme de incoerenta care exteriorizeaza o tulburare a interdependentei intre verigile lantului asociativ al gandiri ce poate ajunde de la lipsa de relatie logica intre diferite idei pana la alterarea structurii sintactice. Viteza de desfasurare a gandirii este uneori mai accelelerata mai des incetinita. Uneori se poate decela barajul ca o oprire a fluxului mental. In desfasurarea gandirii pot aparea de asemenea persevarari si stereotipii verbale, care rezulta fie din incoerenta, fie constitue expresia negativismului si bizareriei.
Tulburarile care afecteaza cu preponderenta continutul gandirii pe prim-plan sta aici delirul trait primar si nemotivat, care nu se deduce din stari afective sau nu reprezinta o dezvoltare gandita a unor idei delirante traite anterior. El constitue din punct de vedere fenomenologic, un punct de pornire in spatiile caruia nu se poate gasi nimic explicit cu mijloacele intelegerii psihologice. Acest delir este comunicat celor din jur prin judecati; in acest sens, idei delirante pot fi numite judecati modificate patologic dar ele nu reprezinta tulburari intrinseci de judecata(fapt dovedit prin pastrarea capacitatii de judecata in afara delirului ).
Semnele exterioare ale delitului primar sunt:
convingerea neobinuita (certitudinea)
neinfluentabilitatea si incorigibilitatea
caracterul insuficient al motivatiei delirului de catre bolnav (imposibilitatea rationala a continutului).
Formele in care se manifesta delirul primar sunt:
a. dispozitia deliranta - este o stare difuza care se caracterizeaza prin trairea unei schimbari imperceptibile ce patrunde totul o data cu ea, ceva amenintator sau inaltator pluteste in aer. Dispozitia deliranta poate fi asemanata in acest context cu dispozitia unui om caruia i s-a intamplat o mare nenorocire, ce nu ia fost anuntata, dar pe care o simte vag din fiziomania si comportamentul celor din jur. Bolnavul cu dispozitie deliranta se simte stanjenit, parca inchis intre bariere sau, mai rar, extreme de liber ca intr-un extaz.
b. Interpretarea deliranta(perceptia deliranta) este atunci cand unor perceptii reale li se acorda in mod nemotivat o semnificatie anormala de obicei in sensul unei relatii cu persoana proprie. Nu este vorba deci de o modificare a perceptiei, ci de o interpretare anormala in gandire a unor perceptii banale si reale. Interpretarea perceptiei este un fenomen care are doua verigi :
prima - o perceptie care in sine nu a suferit nici o modificare
a doua - semnificatia particulara, deliranta, pe care o primeste aceasta perceptie
Interpretarea deliranta presupune trei etape:
obiectele sunt percepute ca adresate, revelante pentru bolnav care inca nu stie.
obiectele percepute sunt relevante, dar bolnavul stie in general si de ce
obiectele percepute au o semnificatie precisa.
Din interpretarile delirante fac parte si fenomenele de "déjà
vu" si "jamais vu" falsele recunoasteri.
c. institutia deliranta(inspiratia) este constituita din reprezentari, idei care apar brusc incarcate de o semnificatie nemotivata si care se refera la propria persoana, la alte persoane sau la lucruri. Uneori institutia este localizata in trecut (amintire deliranta).
Trasaturi schizofrene ale intuitilor delirante sunt:
caracterul deosebit de covarsitor pentru bolnav
caracterul de revelatie
situarea transversala pe linia continua a dezvoltarii precedente a bolnavului.
d. delirul de influenta - este deosebit de semnificativ cand este trait nemijlocit de bolnav. In gandire se manifesta cel mai pregnant prin urmatoarele fenomene:
furtul si intreruperea gandirii in sensul ca bolnavul realizeaza ca alti oameni ii intrerup sau ii fura gandurile
facerea sau inspirarea gandurilor de catre alti oameni
raspandirea gandurilor.
In ceea ce priveste frecventa diferitelor teme delirante de-a lungul evolutiei bolii pe primul loc se afla delirurile de urmarir, influenta sau relatie, delirul de otravire, delirul hipocondric, delirul expansiv, delirul de vinovatie si autoacuzare, delirul de gelozie, delirul erotic "erotoman".
tulburarile de limbaj (vorbit si scris). In formele usoare limbajul nu reprezinta tulburari, bolnavul exprimandu-si in vorbire si in scris gandurile normale sau patologice la fel ca un om sanatos. In majoritatea cazurilor, limbajul vorbit si scris prezinta tulburari ce se coreleaza cu cele ale celorlalte functii psihice mai ales ale gandiri. Uneori schizofrenii vorbesc mult aproape neintrerupt. Opus acestui fenomen este mutismul, forma verbala a negativismului, in care insa uneori bolnavul accepta sa raspunda in scris. Expresia verbala a schizofrenilor poate fi variat alterata. O tulburare deosebit de grava a limbajului in schizofrenie datorita mai ales incoerentei din gandire, este schizoafazia sau confuzia verbala. Vorbirea devine in acest caz complet complet incomprehensibila, transformata intr-o insiruire de fraze incoerente, expresii neadecvate, neologisme, uneori insa cu pastrarea relative a unor structuri gramaticale. Scrierile schizofrenilor se prezinta de la inceput ciudate prin alegerea hartiei, cernelii, manierismul trasaturilor grafice. Foarte des apar in scris stereotipiile izolate dar chiar intreaga actiune de a scrie poate capata aspect stereotip de la scrierile identice ca forma si continut adresate mai multor persoane, pana la coli de hartie umplute cu acelasi cuvant repetat de nenumarate ori, pe linii verticale sau orizontale. Continutul scrisorilor bolnavilor, strans legat mai ales de gandirea si vorbirea lor, este de cele mai multe ori expresia gandiri delirante si a incoerentei.
Tulburarile de afectivitate - la inceputul bolii predomina o labilitate sau o fluctuatie rapida a sentimentelor asociata cu pierderea sentimentelor de simpatie, care se refera mai ales la relatiile cu oameni in general mai apropiati, in primul rand cu membrii familiei. Generalizarea aceste pierderi a sentimentelor de simpatie provoaca lipsa raportului afectiv, care poate indica psihiatrului un indiciu semiologic. In stransa legatura cu pierderea sentimentelor de simpatie si mai ales in cazul existentei unui delir de persecutie in care se includ oameni apropiati bolnavului, apare inversiunea afectiva, tradusa prin sentimente de ura fata de acestia. Pe planul emotivitatii predomina la inceputul bolii o hipersensibilitate, o labilitate emotiva sau o irascibilitate deosebita, care aia ulterior este inlocuita de areactivitate. Inselatoare poate fi aici areactivitatea aparenta datorita supararii sau resemnarii. Pot exista totodata stari de bucurie, anxietate, culminand in extaz sau panica. Anterior acestora exista deseori stari disforice, euforice, depresive si mai ales mixte. In general mai caracteristica afectivitatii schizofrene pare sa fie o deficienta a capacitatii de modulare afectiva care duce la rigiditate afectiva, ce poate fi insa intrerupta brusc prin trecerea la o stare afectiva opusa. Un alt simptom frecvent este ambivalenta afectiva, care consta in posibilitatea ca o reprezentare sa fie insotita simultan de sentimente pozitive sau placute, ca si de sentimente negative sau neplacute.
Tulburarile vointei si activitatii - o mare importanta o au simptomele de influentare a vointei care trebuie deosebite de fenomenul denumit de K. Schneider "ca si cum". Pentru a vorbi de o influentare psihotica schizofrena a vointei, bolnavul trebuie sa traiasca nemijlocit o influentare straina a propiilor acte volitive (explicate apoi prin sugestie, posedare, hipnoza, aparate). Tendinta la ahulie, inactivitate, lipsa de dinamogeneza, dezinhibitia pulsionala (sexuala) si actiunile impulsive (amor, crize clastice, automutilare, sinucidere) sunt oarecum frecvente la schizofreni. Ambivalenta se poate gasi si pe planul vointei (ambitendinta) la schizofreni "in fata unei actiuni exista simultan si da si nu".
Tulburarile psihomotricitatii - cele mai caracteristice sunt stereotipiile care pot fi caracterizate ca atitudini, miscari, acte coordinate, cuvinte sau fraze remarcabile prin repetitia lor fara un scop util, ininteligibile. Au fot descries astfel:
stereotipiile de pozitie (perna psihica)
stereotipiile de miscare
stereotipiile de expresie (botul de schizofren)
stereotipiile de vorbire (verbigeratie) - se manifesta in scris
stereotipiile gandirii si halucinatiilor
Negativismul pasiv - bolnavul nu face ce se
asteapta de la el
activ - bolnavul face altceva sau chiar contrariul
Sugestabilitatea poate fi considerata opusa negativismului si consta intr-o supunere automata, fara rezistenta, la ordine sau la orice solicitare din afara. Ca fenomene de sugestabilitate exagerata, de supunere automata sunt considerate si anumite forme de imitatie patologica, ca ecopraxia, ecomimia, ecolalia, adica repetarea gesturilor, mimicii sau cuvintelor celor din jur. Exacerbarea la maximum a fenomenelor catatonice inhibitorii constitue stupoarea catatonica care poate fi intrerupta de impulsiuni si uneori de crize mari hiperkinetice (deseori stereotipe).
Tulburarile de constiinta propiu-zise - toate tablourile schizofrene tipice se desfasoara pe un fond de constiinta clara. Diferentierele psihopatologice in cadrul simptomatologiei releva faptul ca simptomele schizofrene nu au valoare diagnostica decat intr-o stare psihotica in care este conservata claritatea constiintei. De la aceasta regula fac exceptie starile de visare in perioada de debut a hebrefeniei si catatoniei, starile de vacuum mental. Cand il putem aborda, pentru scurta vreme, bolnavul nu apare greu accesibil, dezorientat, incapabil sa se fixeze la un anumit subiect. Amintirea continutului starilor oneiroide este insa foarte buna. Ele au fost descrise elemente principale fiind:
- modificarile afective in sens depresiv sau euforic corespunzatoare trairilor bolnavului, tulburarea deconstiinta asemuita de bolnavi cu visul sau cu dormitul cu ochii deschisi, tulburarile de perceptie (iluzii, halucinatii) falsele recunoasteri,
ideile delirante fantastice, dezorientarea in mediu. S.S. Stoianov a izolat doua tipuri: expansiv- cu agitatie catatonica si depresiv-in cadrul unei stupori catatonice.
tulburarile constiintei personalitatii (fenomene de depersonalizare). Dintre ele o serie de trairi ale pierderi apartenentei la eu, sunt cele mai caracteristice. Este vorba de acele fenomene care constau dintr-o traire particulara in cursul careia actele si starile proprii nu sunt traite ca fiind proprii, ci sunt resimtite ca fiind facute, produse, conduse sau influentate de altii. Strans legate de acest gen de tulburari sunt trairile de instrainare fata de eu, a tuturor fenomenelor psihice constiente, sau chiar a propriului corp. Ele constitue fenomene propiu-zise de depersonalizare psihica sau somatica. Un alt aspect al acestor tulburari se manifesta prin pierderea unitatii propriei persoane in momentul actual. Astfel o serie de fenomene psihice decurg concomitent paralel si sunt atat de dezvoltate, atat de diferit traite, incat se realizeaza grupari independente intre ele, asa incat se poate vorbii de doua sau mai multe personalitati deosebite la acelasi bolnav. O alta tulburare a constiintei personalitatii se datoreaza stergerii granitelor traite eu si non eu. Bolnavi se pot transpune asupra celor din jur trairile lor (negativism). Un aspect particular al acestor fenomene a fost descris sub denumirea de raspandirea gandurilor. In contrast cu aceste stari, exista altele in care bolnavii pot resimti ca fiind ale lor o serie de trasaturi sau intamplari ale altor persoane (apersonalizare). Toate aceste tulburari ale constiintei personalitatii sunt de obicei insotite de pierderea trairii individualitatii, identitatii si continuitatii propiei persoane de-a lungul existentei subiectului.
Tulburarile constiintei realitatii (derealizarea) constitue fata de tulburarile constiintei eu-lui, cealalta latura a tulburarilor constiintei personalitatii. In acest sens important este delirul primar, ca modificare patologica a reflectarii lumii exterioare, mai ales sub aspectul dispozitiei delirante. Deosebit de relevanta apare in acest context incorigibilitatea trasaturilor delirante. Aceasta este de multe ori concomitenta cu pastrarea capacitatii de judecata in afara delirului si nu apare astfel sa izvorasca dintr-o tulburare a capacitatii intriseci de judecata, cu toate ca de multe ori fenomenele delirante se exprima pe planul realizarii psihice ca tulburari de judecata.
Simptomatologia somatica
Din punct de vedere somatic majoritatea schizofrenilor sunt sanatosi, dar pot aprea si tulburari somatice. Multe dintre simptomele somatice pot fi considerate:
consecinte somatice secundare comportamentului maladiv (aport insuficient de sunstante nutritive si lichidiene, agitatie sau inhibitie psihomotorie negativista, igiena deficitara).
fenomene vegetative ce insotesc tensiunea emotionala. S-ar mai putea adauga aici efectele secundare ale diferitelor metode terapeutice utilizate. Simptomele somatice mai ales observate la bolnavi schizofreni:
Apetitul, secretia salivara, activitatea intestinala (constipatia alternand cu diareea) si curba ponderala prezinta oscilatii apreciabile.
Retentia de urina (de multe ori din cauza narcolepticelor incisive) sau polakiuria.
Pulsul prezinta de asemenea oscilatii apreciabile
La catatonici deseori cianoza, uneori insotita de edeme. Pielea din regiunea cefalica a extremitatii membrelor prezinta fie o accentuare, fie o deficienta a circulatiei, poate fi prea umeda sau uscata, prea calda sau rece.
Rigiditatea vasculara, o scadere a indicelui oscilometric.
Amenoree (stadiile acute) - se mentine pe perioade indelungate
La barbati deseori diferite forme de impotenta sexuala.
Starile emotionale pot influenta tabloul sanguin.
Neregularitati in mers si uneori paralizii isteriforme.
Pupilele sunt deseori midriatice (starile acute) si rareori miotice (starile cronice). De multe ori lipsesc reflexele pupilare.
Un fenomen curios si nu prea rar il constitue analgezia uneori totala, probabil de origine psihica, care pare sa explice automutilarile.
Starile supraacute, mai ales de agitatie psihomotorie extreme, insotite deseori de fenomene de deshidratare, febrile si altele necaracteristice dar frecvente in orice stare organica sunt uneori urmate de exitus. Ramane astfel incert daca moartea s-a datorat hiperexcitatiei, deshidratarii, epuizarii, infectiei secundare sau unor afectiuni cerebrale neprecizate.
Probleme ale pacientilor cu schizofrenie
Obstructia cailor respiratorii determinate de salivatie abundenta
Alimentatie exagerata cantitativ si calitativ; alimentatie insuficienta cantitativ si calitativ; refuz de a urma dieta; refuz de a se alimenta sau hidrata
Deshidratare
Constipatie sau diaree
Scurgeri menstruale neadecvate cantitativ si calitativ
Incontinenta de urina
Hiperactivitate
Postura neadecvata
Refuz de a face activitati
Incapacitatea de a se odihnii
Epuizare
Insomnie
Neandemanarea de a-si alege haine potrivite
Neandemanarea de a se imbraca sau dezbraca
Dezinteres pentru masurile de igiena, fata de infatisarea sa
Incapacitatea de a urma prescriptiile ingrijirilor de igiena
Anxietate
Stare depresiva
Pierderea imagini de sine si a stimei de sine
Pierdere, separare
Frica
Probabilitatea atingerii integritatii fizice si psihice
Comunicare ineficienta la nivel afectiv, intelectual si senzomotor
Confuzie
Singuratate
Culpabilitate
Dificultate de a participa la activitatii religioase
Dificultate de a actiona de credintele si valorile sale
Devalorizare
Neputinta
Dificultatea de a se realiza, de a-si asuma roluri sociale
Dezinteres in a indeplinii activitati recreative; dificultatea de a indeplinii activitati recreative
Dezinteres
Dificultatea de a invata
I.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATIE
EXAMENUL PSIHIC, SOMATIC SI NEUROLOGIC
Amamneza si istoricul bolii.
Boala psihica constitue ca si alte boli, expresia alterarii starii de sanatate a insului in unitatea sa biologica, psihica si sociala. Inainte de examinare trebuie sa se stabileasca o legatura, un contact psihic cu pacientul si sa se creeze pe cat posibil un climat de incredere reciproca.
Anamneza cuprinde date referitoare la evolutia longitudinala a subiectului de la nastere pana la data examinarii permitand decelarea particularitatilor sale psihologice, fiziologice si morbide (antecedente personale). Ea este metoda de investigare cea mai complicata si constitue un factor important in stabilirea diagnosticului prezent cat si in aprecierea personalitatii premorbide, a dinamicii afectiunii si a stadiului ei de evolutie.
Examenul somatic incepe prin examinarea morfologica generala (greutate, inaltime, forma fetei si a craniului, eventualele asimetrii). Se vor observa eventualele aspecte deosebite ale formei, directiei fantelor palpebrale, distanta dintre globii oculari ca si particularitatile acestora (exoftalmia, enoftalmia), forma nasului, a fruntii, pometilor, urechilor, buzelor cat si particularitatile cavitatii bucale.
Tipurile somatice vor fi consemnate indeosebi in cazul unor stari depresive sau maniacale, in schizofrenie tipul ectomorf - leptosom. Se consemneaza cicatriciile (dimensiunile, culoare, forma) aspectul ganglionilor limfatici, cantitatea sau reprezentarea tesutului musculo-adipos, starea coloanei vertebrale si eventualele deformatii. Urmeaza apoi consemnarea datelor obtinute la examinarea sistemelor si aparatelor.
Examenul neurologic se desfasoara in mod sistematic incepand cu nervii cranieni, apoi cercetarea simturilor speciale (vaz, auz, gust, miros) si a sensibilitatii generale, cercetare reflexelor cutanate, osteotendinoase, posturale, ale mucoaselor si neurovegetative.
2. EXAMENE DE LABORATOR
Datele obtinute la examenul general somatic, neurologic si endocrin, ca si unele aspecte ale stari psihice, impun o serie de investigatii paraclinice:
Examenul LCR - se face prin punctia rahidiana. In cursul recoltarii se masoara tensiunea lichidului si se fac recoltarile necesare pentru numaratoarea elementelor celulare, identificarea celulelor prin frotiucolorat din sedimentul centrifugat si pentru determinarea calitativa si cantitativa a continutului in proteine, glucoza, cloruri, eventual in enzime ca si pentru electroforeza.
Scopul punctiei rahidiene poate fi: explorator
terapeutic
anestezic
Explorarea curenta a LCR cuprinde:
examenul direct - se adreseaza unui numar se 4 parametri fizici: culoarea, transparenta, fluiditatea si culoarea LCR-ului normal este incolora. Transparenta LCR-ului este asemanatoare cu cea a apei precum si fluiditatea. LCR-ul normal este lipsit de formatiuni heterogene macroscopic decelabile (false membrane, val, fragmente de chisturi parazitare, larve de paraziti)
examenul biochimic cuprinde determinarea calitativa si cantitaativa a proteinelor totale, testelor de disproteinorahie, dozare cantitativa a glucozei, a clorurilor si a acidului lactic
examenul citologic presupune un examen cantitativ si unul calitativ
examenul serologic - evidentiaza cu ajutorul unei tehnici fata de tulpina virulenta de spirochete Nichols
examenul bacteriologic - cuprinde un examen bacterioscopic insamantarea LCR pe un mediu de cultura adecvat, precum si testarea sensibilitatii la antibiotice a tulpinilor izolate (antibiograma)
ELECTROENCEFALOGRAFIA - culege, inregistreaza si analizeaza activitatea bioelectrica transcraniana a generatorilor cerebrali. Ea reflecta numai o parte din totalitatea fenomenelor electrice cerebrale rezultate din activitatea metabolica si functionala a neuronilor si formatiunilor cerebrale cortico-subcorticale. Pe un grafic EEG, se descriu unde caracterizate prin morfologie, durata, amplitudine, frecventa si reactivitate. Astfel in schizofrenie traseul EEG este putin modificat (alfa lent, beta difuz). Nu se poate pune diagnosticul numai dupa traseul EEG, ci necesita completarea lui si cu alte metode bioelectrice, capabile sa exploreze mai amplu stratul biologic al bolilor psihice asociate cu suferinte ale intregului organism.
EXAMENUL POLIGRAFIC - reprezinta o metoda de explorare dinamica, functionala, cu largi posibilitati de cercetare complexa si utila pentru rezolvarea unor probleme de diagnostic. El evidentiaza prin inregistrarea grafica diferentiala, complexul de tulburari bioelectrice centrale si periferice oferind posibilitatea de a se corela aceste date in vederea unei aprecieri sintetice si unitare a starii de functionalitate a creierului si a celorlalte aparate si sisteme ale organismului.
Poligrafia poate studia de asemenea actiunea farmacodinamica a unor neuroleptice si neurostimulatoare
RADIODIAGNOSTICUL - are doua scopuri
diferentierea bolii psihice ca atare de o afectiune pur organica
largirea notiunii semantice
Foarte multe afectiuni psihice unde predomina simptome ca cefaleea, astenia, ametelile, insomia, tulburarile subiective de auz sau vedere, dereglarile endocrine se altele nu pot fi studiate, etichetate si respective tratate fara un examen craniologic simplu.
Radiografia craniana de fata si profil sau in anumite pozitii speciale se impune ca examen de rutina. Suplimentarea cu examene de supraspecialitate si eventual cu substante de contrast se face in raport cu complexitatea simptomatologiei si cu unele corespondente neurologice care se pot asocia semnelor psihice.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA - este un procedeu prin care se incearca disocierea unor zone ascunse sau partial mascate de formatiuni osoase printr-un baleiaj simplu, liniar sau complex (spiralat, circular, hipocicloid sau elipsoidal) al cuplului tub radiogen-film si evidentierea cat mai fidela a regiunii-tinta (ex. saua turceasca, canalele optice, conductele auditive interne, urechea medie, gaura rupta, posterioara, condilii occipitali, jonctiunea cranio-spinala). Se executa sectiuni de grosimi diferite, din aproape in aproape, in diferite planuri si pozitii.
REZONANTA MACNETICA NUCLEARA - RMN - ofera posibilitatea de a reconstrui imaginea in toate cele trei planuri ale craniului, fara ca pacientul sa-si schimbe pozitia. Procedeul se bazeaza pe un efect de rezonanta si al semnalului care se produce cu aceasta ocazie la miscarile de reechilibrare a spinului nucleului atomic de hidrogen din tesuturile examinate, supuse unui puternic camp magnetic, inofensiv pentru organism. Semnalul este captat de o bobina de receptie, amplificat si redat sub forma unor imagini matriceale ca si la computer tomografie. Principiul este aparent simplu.
ANGIOGRAFIA DIGITALIZATA - evita riscurile legate de tehnica chirurgicala si de neurotoxicitatea substantei de contrast. Se injecteaza in produsul de contrast, deci evitand punctia arteriala si contactul direct si brutal al substantei de contrast cu sistemul nervos printr-o bariera hemato-encefalica uneori deficitara; se urmareste apoi pe ecranul de televiziune aspectul arteriografic dorit, ca urmare a inregistrarii unui algoritm de contraste sub forma finala a unei imagini pseudo - radilogie, formata din elemente de baza matriceale.
I.5 PARTICIPAREA ASITENTEI MEDICALE LA INTERVENTII AUTONOME SI DELEGATE ACORDATE PACIENTILOR CU SCHIZOFRENIE
Autonome
favorizez adaptarea persoanei la noul mediu asigurand un climat calm si securitate
plasez pacientul intr-un salon luminos, linistit fara factori perturbatori, pe cat se poate de izolat, prevazut cu pat confortabil si lenjerie curata
linistesc pacientul comunicand permanent cu el
asigur conditii de favorizare a somnului, semiobscuritate si rog si celilalti membrii ai echipei de ingrijire sa procedeze la fel
supraveghez functiile vitale si le notez in foaia de temperatura
asigur repaosul fizic si psihic al pacientului
mentin igiena tegumentelor a lenjeriei pacientului
asigur regimul alimentar
mentin permanent legatura cu apartinatorii pacientului si ii informez despre starea sa
observ permanent starea pacientului si raportez medicului orice modificare aparuta in starea de sanatatea a pacientului
incurajez pacientul sa-si exprime temerile si ii dau exemple de cazuri in care pacientii s-au recuperat repede
respect masurile de prevenire a infectiilor nosocomiale si educ pacientii cu privire la masurile de prevenire a infectiilor
explic pacientului orice tehnica inteprinsa, scopul si importanta ei in procesul de vindecare
respect tacerile si plangerile persoanei pentru a-i permite sa-si controleze emotiile
asigur activitati recreative la alegerea pacienului
creez un climat de intelegere empatica
intocmesc un plan zilnic de mentinere a sanatatii cu persoana sau cu un apartinator: alimentatie, ingrijiri de baza, somn, exercitii, eliminare
limitez atentia acordata gandurilor triste (readuc persoana la timpul prezent)
felicit pacientul daca executa activitati
nu las la indemana pacientului medicamente sau substante periculoase, obiecte periculoase (cutit, furculita, lame; etc.)
mentin usile incuiate cu cheia daca este nevoie
imobilizez pacientul in camasa de protectie sau chingi cu scopul de a nu se ranii pe el insusi sau persoanele din jur
asigur satisfacerea nevoilor fundamentale lasandu-l autonom pe cat posibil: alimentatie, igiena, eliminare
educ pacientul sa aiba posturi adecvate
ajut pacientul sa-si planifice activitatiile cotidiene
observ daca perioadele de odihna corespund necesitatilor organismului
fac educatie pentru sanatate cu pacientul si cu membrii familiei
insotesc pacientul la oricare alta investigatie recomandata de medic la alte sectii de specialitate
aduc la cunostinta inainte de internare, datele controalelor medicale la spital sau dispensarul teritorial
recomand un comportament pozitiv cu privire la conservarea sanatatii
insotesc pacientul pe tot parcursul procesului de externare pana la redarea acestuia familiei
Delegate
recoltez sange pentru examene de laborator
recoltez materii fecale, urina pentru examene de laborator (chimice si bacteriologice)
administrez medicatia sedativa neuroleptica atipica si incisiva, tranchilizante, anxiolitice
alimentez pacientul (daca este nevoie) parenteral instituind - perfuzii cu glucoza(10%; 20%; 33%; 40%)
hidrolizate de proteine
amestecuri de aminoacizi
vitamine si electrolite
calculez numarul de calorii in functie de diferitele stari patologice; adaug 13% pentru fiecare grad de temperatura peste 37º C; 20-30% pentru agitatie, convulsii, distructii celulare
efectuez bilantul lichidelor ingerate si eliminate pe 24h
efectuez (la nevoie) clisma evacuatoare simpla sau uleioasa
instalez sonda vezicala atunci cand medicul o cere
administrez :
rispolept cp. 200mg
diazepam fiola
fenobarbital - fiola
Ca gluconic - fiola
Glucoza 33% I.V
Carbamazepine 200mg
Depakine chrono 500mg
Haldol cp. 5mg
Romparkin cp.
Piracetam cp. 400mg
Neurol
Eglonyl
Multisis dr.
Vitamina complex dr.
Zyprexa cp. 10 mg
Nitrazepam cp. 5mg
Plegomazin f.
Ca lactic cp. 250mg
I.6 EVALUAREA, EVOLUTIE, COMPLICATII, PROGNOSTIC
Evolutie
Evolutia schizofreniei prezinta o mare varietate individuala. Din punct de vedere clasic evolutia schizofreniei consta din deterioarare in timp, cu exacerbari acute care se suprapun peste un tablou cronic.
Vulnerabilitatea la stres dureaza toata viata. Schizofrenia se defineste prin regularitatea elementelor sale distructive la termen lung.
Evolutia conceptului de schizofrenie marcheaza in punctele sale nodale ca trasatura definitorie tendinta evolutiva, care se exprima clinic fie printr-o desfasurare mai lenta sau mai putin lenta, dar continua si progresiva, fie prin exacerbari procesuale intrerupte de perioade variabile de atenuare sau disparitie a fenomenelor psihopatologic. Orice stare clinica identificata ca schizofrenica implica o tendinta generala catre dezintegrare (disociere) a personalitatii.
Dupa fazele acute sau subacute (procesuale) si instalarea sindromului deficitar, deteriorarea continua cu alta alura si sub alte forme calitative, prin elaborari secundare propii procesului schizofren.
Majoritatea schizofreniilor devin manifeste intre pubertate si inceputul celui de-al patrulea deceniu de viata cu o maxima incidenta intre 20-25 de ani, 70 % din schizofreni debuteaza pana la 30 de ani.
Intre 32-45 de ani incidenta cazurilor scade considerabil. Schizofreniile care debuteaza dupa 28-30 de ani imbraca frecvent forma paranoida cu evolutie cronica. In raport cu modalitatea de debut (acut sau insidios) si stadiul final (dementa, deficit schizofrenic limitat) remisiune sau vindecarea, avem 3 tipuri de evolutie.
Evolutii simple
evolutie acuta ducand la stari cronice grave (schizofrenia hebefrenica, schizofrenia catatonica)
evolutie cronica ducand la stari cronice grave 10% - 20%
evolutie acuta ducand la stari cronice mai usoare 5%
evolutie cronica ducand la stari cronice mai usoare 5%- 10 %.
Evolutii ondulatorii
evolutie ondulatorie care duce la stari cronice grave 5%
evolutie ondulatorie care duce la stari cronice usoare 30%-40%
vindecare dupa evolutie ondulatorie 25%-35%.
Starile cronice sunt mai atenuate, deseori pot survenii ameliorari tardive.
3. Alte evolutii (atipice) - 5%
In ceea ce priveste tipurile de remisiune care imbina criteriul clinic cu cel socio-profesional caruia i se acorda preponderenta. Exista patru tipuri de remisiuni si anume:
a- remisiunea permite insertia bolnavului in familie, societate si profesie; este echivalenta cu vindecarea
b- remisiunea permite reinsertia bolnavului in familie si societate, reincadrarea in munca se face la un nivel inferior celui anterior
c- remisiunea permite reinsertia in familie, care se insarcineaza cu supravegherea si ingrijirea pacientului; ergoterapia este accesibila
d- remisiunea consta in stabilizarea simptomelor fara posibilitatea de reinsertie in familie si societate; pacientul necesita ingrijiri in serviciul de cronici; terapia ocupationala este accesibila
Din punct de vedere al evolutiei simptomatologiei relativ la extensia sau limitarea delirului si halucinatiilor, aproximativ jumatate din cazuri raman nemodificate, iar restul fie se agraveaza, fie prezinta o simptomatologie mai putin accentuata. In ceea ce priveste delirul schizofrenilor ajunsi la senescenta se descriu sase modalitati de evolutie:
disolutie fara compensare in cadrul simtonizarii date de varsta
disolutie partiala
banalizare, izolare, ingustare
transformarea delirului paranoid in delir depresiv de negatie
deplasarea continutului in cadrul adaptari la mediu
extensiune generala, inbogatire si generalizare a temei delirante initiale.
Delirul halucinator devine elementul psihopatologic central, subdiviziunea initiala in forme clinice (catatonica, paranoida, hebefrenica, simpla) se sterge in perioada de senescenta.
Referitor la evolutie absenta deteriorarii dupa un numar de 10 ani sau mai mult ridica problema revizuirii diagnosticului de schizofrenie care se defineste prin regularitatea elementelor sale distructive la termen lung. Se sustine ca potentialul de ameliorare in schizofrenie a fost subestimat, si ca in lumina investigatiilor pe termen lung, ceea ce se numeste "evolutia schizofreniei" se aseamana mai curand cu un proces de viata deschis unei mari varietati de influente de toate felurile si nu cu o boala cu o evolutie prestabilita.
Impreuna cu alti psihiatri Brown subliniaza cateva influente de mediu importante asupra evolutiei, printre care atitudinea familiei si evenimentelor stresante, ca si asteptarile pacientului, ale familiei si persoanelor din jur, care "par sa actioneze deseori ca profetii care se autoindeplinesc".
Prognostic
Pentru formele de pubertate si adolescenta prognosticul schizofreniei este mai favorabil cu remisiuni bune de tip 1 si 2 in 26% din cazuri si de tip 3 in 42% din cazuri.
In ceea ce priveste formele clinice in raport de sindromul psihopatologic, prognosticul cel mai favorabil il au formele cu aspect toxic si tablouri confuzive, sau starile acute de catatonie simpla sau de catatonie stupuroasa. Un prognostic rezervat il au starile de agitatie catatonica sau cele de hebefrenie.
In ceea ce priveste, prognosticul cazului individual, trebuie luati in consideratie mai multi factori:
Debutul bolii: Cele mai multe remisiuni se obtin in cazurile cu debut acut, confuz delirant oniric, catatonic si paranoid polimorf. Debutul acut are un prognostic cu mult mai favorabil decat debutul insidios
Varsta la care debuteaza boala: Cu cat boala apare la o varsta mai tanara, cu atat prognosticul este mai intunecat. Prognosticul schizofreniei infantile cu evolutie lenta este destul de rezervat in comparatie cu schizofrenia pubertara si a adolescentei, si cu atat mai sever cu cat debutul a fost mai precoce. Procesul morbid interfereaza cu insasi dezvoltarea psihica a copilului, contracarand atat dezvoltarea intelectuala, cat si formarea personalitatii. Prognosticul schizofreniei pubertare este mai favorabil decat cel al cazurilor de schizofrenie infantila, dar mai sever
Tabloul clinic (psihopatologic): Toate starile cu tulburare a constiintei precum si tablourile cu o coloratura afectiva accentuata , maniacala sau depresiva, au un prognostic mai bun. Prognosticul este mai putin bun daca exista tulburari de gandire la un bolnav cu constiinta clara. O coloratura afectiva neta si in general o comprehensibilitate relativa a situatiilor de viata, in cazurile acute , ofera in prognostic bun, dar in cazurile cu evolutie cronica rectilinie a bolii, acest criteriu ramane inselator. Existenta unui raspuns emotional adecvat este un indiciu de evolutie favorabila. Problema prognosticului in diferite forme clinice este strans legat de simptomatologie. Prognosticul cel mai favorabil il au formele catatonice (cu exceptia catatoniilor agitate si prelungite ale copiilor), formele cu stari depresive si maniacale atipice, forma paranoida. Hebefrenia are un prognostic rezervat, iar forma simpla, mai ales, perspectivele raman in general sumbre.
Constitutia. Habitusul astenic si displastic constitue indicii pentru o evolutie si un prognostic in general mai grav, in timp ce habitusul picnic, la care schizofrenia apare mult mai rar, conduce la evolutii clinice atenuate, care ajung frecvent la "vindecari".
Personalitatea prepsihotica schizoida este considerata ca avand o semnificatie prognostica rezervata.
Nivelul intelectual. Cazurile recuperate sunt in procent mai mare la indivizii cu nivelul intelectual peste medie.
Factorii precipitanti. Existenta unor factori somatogeni sau psihogeni in declansarea schizofreniei pledeaza pentru un prognostic mai favorabil.
Ereditatea. Semnificatia incarcarii ereditare morbide in predictiunea evolutiva este indoielnica. La copii, ponderea factorului ereditar este cu atat mai mare cu cat debutul este mai precoce.
Variabila terapeutica. Natura tratamentelor utilizate, momentul aplicarii lor , dozele si duratele administrarii, continuarea tratamentului de intretinere, existenta masurilor, complexe si gradate de recuperare, contribuie substantial la ameliorarea prognostica si procentuala a remisiunilor si a integrarii sociale a schizofrenilor.
Complicatii
stari de agitatie psihomotori extreme, insotite de fenomene de deshidratare, febrile si altele necaracteristice dar frecvente de tip bronhopneumonic
infectii secundare
tentative de suicid
homicid
dementa
paralizii
I.7 EDUCATIE PENTRU SANATATE
Recuperarea bolnavilor de schizofrenie este un proces foarte complex.
In recuperarea bolnavilor schizofreni un loc central il au o serie de parametrii legati de:
continuitate
accesibilitate
comprehensibilitate din partea familiei si comunitatii.
Tratamentul rational al schizofreniei in acceptuirea moderna a notiunii implica unele conditii, la modul general, acest tratament trebuie aplicat intotdeauna precoce , complex si durabil; la modul particular el este obligatoriu individualizat, flexibil si consecvent.
Complexitatea tratamentului in schizofrenie rezulta din necesitatea imbinarii, in functie de forma clinica si de etapa volutiva a bolii, a metodelor biologice, psihologice, ergoterapeutice si socioterapeutice.
Obiectivele terapeutice actuale in schizofrenie sunt:
atenuarea pana la disparitie a fenomenelor psihopatologice si prevenirea reaparitiei lor
limitarea si compensarea optima a defectului de personalitate
readaptarea gradata a pacientului la exigentele sociale si profesionale
reintegrarea in familie si in societate, incadrarea sau reincadrarea intr-o forma de activitate utila si ca atare, recuperarea sociala si profesionala.
Atingerea acestor obiective sau obtinerea unor rezultate cat mai apropiate de acestea adauga o noua dimensiune esentiala notiunii de tratament in acceptiunea lui clasica, sub forma recuperarii sociale si profesionale a deficientilor schizofreni. In acest fel sunt prevenite starile de dependenta sociala, iar procentele impresionante de invadilitate pe care tendinta evolutiei spontane a schizofreniei neglijate sau incorect tratate le gereaza, se amelioreaza apreciabil.
Terapia biologica (somatica, organica) cuprinde ca modalitati pricipale actuale:
chimioterapia
terapia prin come insulinice
tratamentul electroconvulsivante
Chimioterapia sau farmacoterapia reprezinta axa terapeutica principala a tratamentului schizofreniei si este reprezentata de forma tratamentului neuroleptic.
Nici o alta metoda terapeutica nu se poate compara cu tratamentul neuroleptic in ceea ce priveste rapiditatea efectelor, mentinerea rezultatelor, generalizarea indicatiilor si comoditatea aplicarii.
Etapele curei neuroleptice sunt caracterizate de doi parametrii.
doza zilnica a neurolepticului
- durata administrarii neurolepticului.
In perioadele de spitalizare administrarea in doze mari in intervale limitate subliniaza intensiv al etapei terapeutice; dupa externare, durata prelungita a administrarii de doze reduse, defineste caracterul extensive al acestei etape.
Dificultatile reale in aplicarea tratamentului de intretinere (intre
care neglijenta sau refuzul pacientului de a continua cura neuroleptica dupa
externare este cel mai des semnalata) pot fi depasite astazi prin administrarea
neurolepticului la intervale mari , intr-o forma care permite eliberarea lenta
sin
Terapia electroconvulsivanta are inca, indicatii indiscutabile in tratamentul schizofreniei in formele catatonice, stupuroase, in starile de inhibitie mai putin accentuata dar prelungita, in starile de excitatie psihomotorie, in sindroamele depresive atipice rezistente la medicatia neuroleptica.
Electrosocul completeaza oportun si uneori in mod spectacular efectele mai lente ale terapiei neuroleptice. In momentul instituirii electrosocului se reduce doza de substante psihoactive inainte si in timpul perioadei precum si suprimarea administrarii dozei matinale imediat precedente electrosocului.
Utilizare electrosocului protejat (soc sub curara) impune eliminarea cazurilor contraindicate: crize convulsive, meningoencefalite, afectiuni vertebrale, fracturi osoase, asteoroporoza, diferite afectiuni osoase.
La adulti se fac de obicei 10-12 socuri simple sau protejate, iar la copii la varsta de pubertate si adolescente 6-10 sedinte. Tratamentul schizofreniei indiferent de forma sa cuprinde cura neuroleptica la care se asociaza in functie de tabloul psihopatologic si sindromul tinta, tratamentul electroconvulsivant, terapia prin come insulinice, tratamentul antidepresiv, hipnotic si vitamine hidrosolubile. Psihoterapia reprezinta componenta inseparabila a oricarui act terapeutic, indiferent de natura lui si indiferent de etapa de tratament. Variabila psihopatologica esentiala care cuprinde posibilitatea abordarii psihoterapeutice a schizofreniei este contactul cognitiv si afectiv al pacientului cu mediul real. Tehnicile obisnuite de abordare psihoterapeutice a schizofrenilor in cadrul sedintelor anume consacrate acestui scop sunt: 1-psihoterapia individuala si 2- psihoterapia de grup.
Psihoterapia contribuie nemijlocit la procesul terapeutic a carui finalitate, ceea ce face posibila readaptarea pacientului la exigentele impuse de existenta normala si reinsertia lui in familie, in societate si intr-una din formele de activitate productive.
Ergoterapia joaca un rol deosebit in procesul de readaptare si de socializare a schizofrenilor. Ea se desfasoara sub forma activitatilor utile, atragatoare si bine gradate, intr-un climat de incredere in posibilitatile pacientului, cu asumarea de catre acesta o responsabilitatilor progresive legate de sarcini mai simple sau mai complexe. Rolul familiei ocupa un loc central in asistenta schizofrenilor.
Scopul primar al tratamentului schizofrenilor este modificarea comportamentului patologic.
Se recomanda:
alimentatie echilibrata, cantitativa si calitativa, mese regulate
abandonarea unor obiceiuri daunatoare : alcool, tutun, cafea
igiena corespunzatoare
somn corespunzator
evitarea stresului, emotiilor, frigului, umezelii
practicare de activitati recreative, plimbari in aer liber
urmarea intocmai a tratamentului prescris de medic, doze si durata lor
control medical periodic la spital sau dispensarele teritoriale
prezentarea imediata la medic in cazul aparitiei simptomatologiei.
I.8 MASURI DE SECURITATE A MUNCII IN DOMENIUL SANITAR
Normele de securitate a muncii in domeniul sanitar sunt reglementari cu aplicabilitate nationala si cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate.
La locurile de munca in care se desfasoara diverse activitati in domeniul sanitar vor fi repartizate numai persoane care au fost instruite din punct de vedere al securitatii munci.
Astfel persoanele care lucreaza in domeniul sanitar vor fi informate cu privire la:
a) riscurile la care sunt expuse privind contactarea unor boli;
b) partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate: butelii de oxigen, aparatura electrica in cazul resuscitarii cardio-respiratorii, etc.
c) dispozitivele de protectie existente in serviciul de radiologie (ecran de protective, manusi, sorturi).
d) Dizpozitivele de protectie si auto protectie pentru a evita contaminarea cu produsele de excretie (urina, materii fecale, sputa, lichid de ascita, etc).
e) Modul de interventie in caz de avarii sau accidente;
f) Semnificatia marcajelor si inscriptiilor diverselor ambalaje (recipient de sticla, cutii, flacoane, etc).
g) Semnificatia tablitelor de avertizare cu semnul de pericol biologic, de iradiere, etc.
h) Purtarea echipamentului de protective alcatuit din:
Halat alb,
Calota,
Papuci ce pot fi usor decontaminate
i) Se interzice efectuarea oricarei interventii cu mainile umede la echipamentele tehnice - electrice si se interzice descompletarea echipamentului electroizolant (podele, covoare, electroizolant, etc).
j) In sectiile de anestezie, terapie intensiva si bloc operator unde se lucreaza si cu gaze narcotice inflamabile, se interzice purtarea imbracamintei din fibre sinetice sau lana;
k) Se interzice ca in timpul desfasurarii unor tehnici medicale sa se manance sau sa se atinga gura sau fata cu mainile;
l) Se vor utiliza grupuri sanitare separate de cele destinate bolnavilor;
m) Depozitarea rezidurilor menajere se va face separat de cele rezultate din activitatea medicala;
n) Se cere respecatarea intocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea si aplicarea tratamentelor. Vestiarele echipamentului individual de protective vor fi separate de cele pentru imbracamintea personala de exterior. Echipamentul de protectie se utilizeaza numai in incinta spitalului, acesta va fi schimbat cu hainele personale la iesirea din tura, dupa o spalare si aseptizare.
Tehnica spalarii mainilor ar trebui sa dureze15-30 secunde. Pe mainile ude aplicam 3-5 ml sapun sau un antiseptic care este special si se freaca mainile 5 secunde pentru fiecare din cei 6 pasi aratati mai jos. Pot fi folositi pe mana curata 3 ml alcool sau gel.
Cand ar trebui spalate mainile?
Ori de cate ori mainile sunt vizibil murdare;
Inainte de contactul cu pacientul;
Inainte de baie;
Dupa contactul cu sangele sau cu produsele de excretie;
Dupa indepartatea manusilor;
Inainte si dupa parasirea saloanelor;
Inainte de manuirea hranei;
Inainte de procedurile aseptic: ingrijirea unei rani, injectii, punctii, etc;
Inainte de contactul cu orice pacient.
Cei 6 pasi ai spalarii a mainilor:
Mainile - pe fetele palmare;
Mainile - pe fetele dorsal;
Palmele - interdigital;
Degetele - cu
Policele - cu
Unghiile - prin rotatii cu
Capitolul II
PLANUL DE INGRIJIRE
SCHIZOFRENIE
PLAN
DE INGRIJIRE
PACIENTULUI O.M CU
SCHIZOFRENIE PARANOIDA
Plan de ingrijire
II.1 Culegerea Datelor
Sursa de date - pacientul, mama O.S
Metode de culegere a datelor
1.1 Date privind indentificarea pacientului
Date relative stabile:
Nume - O
Prenume - M
Varsta 30 - ani
Sex - masculin
Religie - ortodoxa
Nationalitate - romana
Stare civila - necasatorit
Ocupatie - pensionar
Date variabile
Domiciliul -
Conditii de viata si munca - Pacientul locuieste cu mama intr-o casa cu 3 camere, bine incalzite, salubre. Dispune de venituri materiale decente. A efectuat 8 clase primare la o scoala normala.
Gusturi personale si obiceiuri - Pacientul prefera carnea de pasare si lactate, consumator ocazional de cafea, tutun, nu consuma bauturi alcoolice.
Mod de petrecerea a timpului liber - Pacientul petrece marea majoritate a timpului in fata televizorului, iese cateodata cu prietenii in parc.
II.1.2 Date Privind Starea De Sanatate Anterioara
1.2.a Date Antopometrice - Greutate - 64 Kg
- Inaltime - 172 cm
- Grup Sanguin - 01
- Rh - (-)
1.2 b Limite Senzoriale - Alergii- neaga
- Proteze - nu prezinta
- Acuitate Vizuala Si Auditiva - buna
- Somn Modificat - insomnie
- Mobilitate - integra
- Alimentatie - satisfacatoare 3 mese/zi
- Eliminari - 1 scaun/zi
- urina cu aspect macroscopic normal
1.2.c Antecedente Heredocolaterale - nesemnificative
1.2.d Antecedente Personale - Apendicectomie in 1995
II.1.3 Informatii Despre Boala
1.3.a Motivele Internarii - stare de neliniste psihomotorie
- delir de persecutie
- interpretativitate
- suspiciozitate
- insomnie
Medicatie de fond Zyprexa cp. 10 mg (1 cp. Seara)
1.3.b ISTORICUL BOLII
Pacientul O.M in varsta de 30 de ani se interneaza in serviciul psihiatrie - cronici pentru stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, suspiciozitate.
Debutul fenomenologiei psihopatologice a fost in urma cu aproximativ 10 ani avand repetate internari in servicul psihiatrie.
1.3.c DIAGNOSTIC LA INTERNARE
Schizofrenie Paranoida
1.3.d DATA INTERNARII
20.09.2006 ora 11:00
1.3.c EXAMEN CLINIC GENERAL
Tegumente si mucoase - palide
Sistem limfloganglionar - nepalpabil
Sistem Osteoarticular - intregu
Aparat respirator - torace normal conformat cu sonoritate pulmonara
bilaterala. Murmur vesicular present R=18/min
Aparat Cardiovascular TA= 120/70 mm Hg
AV= 78p/min
Cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice bine batute
Aparat digestiv
Dentitie incomplete
Limba de aspect normal
Abdomen suplu nedureros la palpare, participa spontan la miscarile
respiratorii
Tranzit intestinal prezent
Nu prezinta greturi, varsaturi
Ficat, Cai biliare, Splina = in limite mormale
Aparat urogenital- lajele renale libere nedureroase
- urina cu aspect macroscopic normal
Sistemul nervos - ROT prezente bilateral
- Orientat temporospatial
- Stare de neliniste Psihomotorie
- Delir de persecutie
- Suspiciozitate
- Insomnie
II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
|
Nevoia Fundamentala |
Manifestari de Independenta |
Manifestari de Dependenta |
Sursa de dificultate |
||
|
1. A respira, a avea o buna circulatie |
Frecventa respiratorie normala varstei 18r/ min.Respiratii ritmice fara zgomote patologice. Miscari respiratorii libere, amplitudine normala egala de ambele hemitorace. Respiratie buna pe nas de tip costal inferior: TA-120/70mm Hg, AV-78p/min | ||||
|
2. A bea, A Manca |
Dentitie incomplete, limba roz, mucoasa bucala roz si umeda, gingii roz aderente dintilor. Reflex de deglutitie prezent, digestie nestingherita, apetit prezent 3mese/zi. Tranzit intestinal prezent. Greutate 64 Kg, inaltime 172 cm | ||||
|
3. A elimina |
Lojele normale libere, mictiuni fiziologice, urini mormocrome, scaun normal 1/zi | ||||
|
4. A se misca, a avea o buna postura |
Postura adecvata si miscari adecvate. Facies sumbru, ochii incercanati | ||||
|
5. A dormi, a se odihni |
Somn modificat. Adoarme cu greutate si se trezeste obosit |
Stare de neliniste p.m. Insomnie, oboseala, iritabilitate |
Suspiciozitate Interpretabilit-ate. Delir de Persecutie |
||
|
6.A se imbraca, a se dezbraca |
Capacitate fizica de imbracare si dezbracare. Vesminte adecvate |
|
|||
|
7. A mentine temperature corpului in limite normale |
Temperatura corporala 36.7ºC masurata in axila. Piele roz, transpiratie minima, temperatura mediului ambiant 22ºC |
|
|||
|
8. A fi curat, ingrijit |
Igiena corespunzatoare. Fose nazale libere, cavitate bucala ingrijita cu lipsuri. Unghii curate , taiate scurt de culoare roz, par ingrijit, urechi curate de configuratie normala. Piele curata, neteda, catifelata normal pigmentata |
|
|||
|
9. A evita pericolele |
Insecuritate psihologica |
Vulnerabilitate fata de pericole. Afectare psihica. Risc de accidente, comportament agresiv |
Tulburari de gandire, situatii de criza, lipsa cunoasterii |
|
|
|
10. A comunica |
Functionarea adecvata a organelor de simt, debit verbal, ritm moderat, exprimarea usuoara a nevoilor ,dorintelor, emotiilor, incapabil sa stabileasca relatii armonioase cu cei din jur. |
Comunicare ineficienta la nivel afectiv - agresivitate |
Oboseala, tulburari de gandire, suspiciozitate |
|
|
|
11. A actiona conform propiilor convingeri |
Religie ortodoxa, nu foloseste obiecte religioase |
Frustrare |
Pierderea imaginii de sine, tulburari de gandire |
|
|
|
12. A fi preocupat in vederea realizarii |
Lipsa motivatiei, ambitiei |
Devalorizare, diminuarea motivatiei interesului |
Tulburarii de gandire, pierderea imaginii de sine |
|
|
|
13. A se recreea |
Stare de destindere crescuta in fata televizorului, petrece 10-12 h in fata acestuia, merge cu prietenii in oras ocazional |
|
|||
|
14. A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea |
Dorinta si interes de independenta, prezinta interes in acumularea de cunostinte, prezinta abilitatea de a invata |
|
|||
II.2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA
anexietate severa
perturbarea imaginii de sine
incapacitatea de a se odihnii
comunicare inadecvata la nivel afectiv
dificultatea de a-si asuma rolul social
incapacitatea de a se adapta la realitate
vulnerabilitate fata de pericole
deficit de cunostinte
II.2.3 DIAGNOSTIC DE NURSING
Anexietate severa din cauza afectarii psihice manifestata prin suspiciozitate, interpretivitate.
Insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente.
Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate psihologica.
Comunicare inadecvata la nivel afectiv datorita afectarii gandirii manifestata prin comportament agresiv.
Dificultate in a actiona conform propiilor convingeri datorita afectarii psihice manifestata prin frustare.
Alterarea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire si pierderea de sine, manifestata prin lipsa motivatiei.
Deficit de cunostinte medicale din cauza tulburarii de gandire manifestata prin lipsa de informatii
II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.3.1 OBIECTIVE
asigurarea conditiilor optime de spitalizare prin plasarea pacientului intr-un salon luminos, aerisit, cu temperatura si umiditate optima(22 de grade C), lipsa curentilor de aer, cu pat confortabil si cu lenjerie de pat curate precum si lenjerie de corp curate
pacientul sa beneficieze de repaos fizic si psihic
pacientul sa fie alimentat corespunzator diagnosticului si zilei de boala pe toata durata spitalizarii
pacientul sa fie supravegheat atent pe toata durata internarii
asigurarea medicatiei prescrise de medic
pacientul sa beneficieze de pregatire fizica si psihica adecvata in vederea oricarei tehnici interprinse
mentinerea functiilor vitale si vegetative in limite normale si notarea lor in foaia de temperatura
pacientul sa beneficieze de o igiena corespunzatoare
mentinerea legaturii pacient-familie pe toata durata spitalizarii
pacientul sa prezinte o stare de confort fizic si psihic in urmatoarele zile
prevenirea complicatiilor prin indepartarea obiectelor ascutite din preajma pacientului, izolarea lui in camera special amenajata sau imobilizarea lui in camasa speciala pana la diminuarea agitatiei psihomotorii
pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in urmatoarele zile
pacientul sa capete cunostinte medicale si sa prezinte intelegerea lor.
II.3.2 INTERVENTII
asigur conditiile de microclimat si mediu securizat
am schimbat lenjeria de pat si de corp a pacientului
supraveghez, masor si notez in foia de temperatura functiile vitale ale pacientului
administrez la indicatiile medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizante, hipnotice si vitamine
colaborez cu echipa de ingrijire
asigur regimul alimentar corespunzator
incurajez pacientul ori de cate ori este nevoie
informez familia despre starea pacinetului
pregatesc fizic si psihic pacientul in vederea oricarei tehnici ce urmeaza a fi efectuata
pregatesc materialele necesare tehnicii respective
recoltez probe biologice si patologice pentru examene de laborator
insotesc pacientul la orice alt examen recomandat de medic in alta sectie de specialitate
planific timpul de odihna pentru ca pacinetul sa beneficieze de un numar de ore suficiente de somn
supraveghez atent comportamentul pacientului si informez medicul cu privire la orice schimbare
imobilizez pacientul la indicatia medicului in camasa speciala pentru evitarea ranirii sale sau a celor din jur
efectuez educatia pentru sanatate si verific gradul de luare la cunostinta de catre pacient si de catre familie
insotesc pacientul pe tot parcursul externarii pana la redarea acestuia familiei
II.4 APLICAREA INGRIJIRILOR
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome Si Delegate |
Evaluare |
|
|||
|
20.IX.2006 Anxietate Severa |
Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat, o alimentatie corespunzatoare. Pacientul sa fie echilibrat psihic, sa fie informat asupra regimului de viata pe care sa-l respecte. Pacietul sa-si exprime diminuarea anxietatii in decurs de 48 ore. |
Am plasat pacientul intr-un salon luminous, linistit, fara factori perturbatori. Am linistit pacientul comunicand permanent cu el. Am pregatit pacientul fizic si psihic in vederea recoltarii de produse biogice si patologice pentru examene de laborator. Am pregatit materialele necesare(seringi, ace, tampoane, etc. Am recoltat sange pentru stabilirea Hb, glicemie, calcemie colesterol creatinina, uree sanguina, TGP, leucotite , VSH. Am recoltat materiifecale pentru examenul coproparazitologic si coprocultura. Am administrat la indicatiile medicului 1 fiola- plegomazin, 1 cp. 5mg - Nitrazepam |
20.IX Pacientul prezinta agitatie psihomotorie, insomnie, comportament agresiv, delir T.A 120/70mm Hg Glicemie-94mg% Colesterol-1.40g% VSH-10mm/1h Creatinina-1.19mg% Ureea Sg-0.30g% Calcemie-7.0mg% TGP-19.60 U.I TGO-17.8 U.I Fibrinogen-241mg% 21.IX pacientul isi exprima diminuarea anxietatii 23.IX Echilibrat psihic |
|
|||
|
Insomnie |
Pacientul sa beneficeze de un numar de ore suficiente de somn si sa-si exprime diminuarea starii de oboseala in decurs de 2-3 zile |
Am asigurat conditiile de favorizare a somnului; semioscurizarea indepartarea factorilor perturbatori si rog si ceilalti membri ai echipei la ingrijire sa procedeze asemanator. Am observant si notat calitatea, cantitatea somnului, gradul de satisfacere al celorlalte nevoi Am supravegheat comportamentul pacientului si am raportat medicului orice schimbare survenita. Am administrat la indicatia medicului Zyprexa cp-10mg 0+0+1, vitamina complex 0+0+01, nitrazepam cp 5mg 0+0+1, Ca lactic cp 1+1+1, 1 fiola plegomazin I.M 1 fiola diazepam I.M |
21.IX Pacientul este nelinistit, suspicios dar cooperant cu echipa de ingrijire. Adoarme greu si se trezeste obosit, agitat. 22.IX Pacientul se simte mai linistit, spune ca a reusit sa adoarma. 23.IX Somn Indus Apetit prezent |
|
|||
|
Problema |
Obiective |
Interventi Autonome Si Delegate |
Evaluare |
||||
|
Vulnerabili- tatea fata de pericole |
Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente. Pacientul sa-si satisfaca singur nevoile fundamentale in decurs de 3-4 zile. Pacientul sa-si exprime intelegerea masurilor de securitate in termen de 3-4 zile |
Am asigurat conditiile de mediu adecvate prin indepartarea obiectelor ce ar putea rani persoana sau pe ceilalti. Am creat un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poate exprima emotiile, nevoile. Am furnizat pacientului informatiile de care are nevoie. Am incurajat pacientul la lectura, activitati. Am asigurat legatura pacientului cu familia prin vizite frecvente si a informat-o despre starea pacientului. Am imobilizat pacientul impreuna cu echipa de ingrijire in camasa speciala pentru a prevenii ranirea sa, sau a celor din jur. Am linistit pacientul, adresandu-I cuvinte linistitoare |
20.IX stare de agitatie psihomotorie 4/h se sisteaza imobilizarea. 21.IX pacientul este mai linistit, cooperant, familia lui se implica la ingrijirea lui devenind suportul lui moral. 22.IX Pacientul este linistit, mai increzator in vindecarea sa. 23.IX Pacientul este linistit, dornic sa-si rea activitatea |
||||
|
Comunica- rea inadecvata la nivel afectiv -agresivitate verbala |
Pacientul sa comunice cu alte persoane in mod eficace in termen de 3-4 zile. Pacientul sa-si exprime diminuarea agresivitatii verbale in decurs de 3-4 zile. Pacientul sa-si exprime sentimentele emotiile, temerile in urmatoarele zile. |
Am supravegheat permanent pacientul, punandu-I in valoare capacitatiile, talentele si realizarile. Am dat posibilitatea pacientului sa ia singur decizii si sa-si exprime dorintele, emotiile. Am ajutat pacientul sa indentifice posibilitatiile sale de a asculta, de a schimba idei cu alti, de a creea legaturi semnificative. Am antrenat bolnavul in diferite activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate. Am administrat la indicatia medicului 1 fiola plegomazin(I.M) si 1 fiola diazepam(I.M). am supravegheat, masurat si notat in foaia de temperature functiile vitale T.A=130/70mmHg. La indicatia medicului am administrat Zyprexa 10mg cp - 0+0+1 Piracetam 400 mg cp - 1+1+0 Multisis dr - 1+0+1 |
20.IX Agresivitate verbala, supiciozitate. Nu se lasa convins sa participle la activitati. 21.IX Pacientul s-a linistit, vorbeste calm dar continua sa refuze activitatiile zilnice 22.IX Stare generala buna, dispozitie sufleteasca buna. Participa singur la activitatiile zilnic. 23.IX Pacientul spune ca se simte bine, odihnit, dornic sa se intoarca la familie |
||||
|
Problema |
Obiective |
Interventi Autonome Si Delegate |
Evaluare |
||||
|
Dificultate in a actiona conform propiilor convingeri |
Pacientul sa-si exprime diminuarea frustrarii in decurs de 3-4 zile |
Am planificat impreuna cu pacientul activitati religioase (rugaciuni). Am determinat pacientul sa-si exprime propriile convingeri. Am asigurat pacientul de confidentialitate comunicand cu el permanent si punandu-l in legatura cu persoane dorite. |
20.IX pacientul este suspicios, neincrezator. 21.IX pacientul nu da semen de incredere in fortele propii avand o imagine negativa despre sine. 22.IX pacientul accepta sa citeasca o carte de rugaciuni. 23.IX pacientul este incantat de lectura si spune ca doreste in continuare sa citeasca rugaciuni, motivand ca ii dau o stare de liniste |
||||
|
Alterarea capacitatii de realizare |
Pacientul sa-si recapete increderea si stima de sine in urmatoarele 3-4 zile. Pacientul sa fie constient de propria sa valoare si competenta in urmatoarele 3-4 zile. Pacientul sa-si recapete interesul fata de sine si de alti in decurs de 3-4 zile. |
Am ajutat pacientul sa identifice motivele comportamentului sau. Am indrumat pacientul spre acele activitati care sunt atractive si totodata utile. Am identificat impreuna cu pacientul factorii care il impiedica sa se realizeze: familia, limite economice, starea de sanatate. Am observant reactiile pacientului la luare deciziilor. |
20.IX pacientul sa-si exprime interesul in indeplinirea de activitati la alegere. Prefera sa stea singur. 21.IX pacientul este linistit, petrece 2h in fata TV-ului si da dovada de intelegere a emisiunilor vazute. 22.IX Pacientul isi exprima dorinta de a urma o scoala, dar starea de sanatate il impiedica 23.IX Stare suflteasca buna. |
||||
|
Problema |
Obiective |
Interventi Autonome Si Delegate |
Evaluare |
|
Deficit de cunostinte medicale |
Pacientul sa-si exprime interesul de a invata in decurs de 3-4 zile. Pacientul sa beneficieze de informatii cu privire la boala sa in urmatoarele 3-4 zile si sa-si exprime intelegerea lor |
Am explorat nivelul de cunostinte al pacientului privind boala, modul de manifestare, masurile de prevenire si curative. Am explicat pacientului importanta acumulariide noi cunostinte si respectarea lor dandu-i exemple de vindecari anterioare. Am facut educatie pentru sanatate cu pacientul si cu membrii familiei si am verificat gradul de luare la cunostinta a acestor cunostinte Continua tratamentul de intretine inca 23 zile cu: Zyprexa 10 mg cp. 0+0+1 Piracetam 400 mg cp. 1+1+0 Nitrazepam 5mg cp. 0+0+1 Multisis dr. - 1+0+1 |
20.IX Pacientul nu prezinta interes pentru acumularea de cunostinte. 21.IX pacientul este dezinteresat de a invata 22.IX Pacientul intreaba despre tratament, modalitati de recuperare a sanatatii 23.IX Pacientul a demonstrate ca a acumulat cunostinte medicale din spital 15.X Pacientul este linistit, cooperant, dispozitie sufleteasca buna. Nu au aparut complicatii in starea pacientului motiv pentru care se externeaza in stare ameliorata |
TRATAMENT
|
Denumire medicament |
Forma de ADM |
Actiune |
Doza zilnica |
Doza unica |
|
Zyprexa Cp. 10.mg |
Oral |
Antipsihotic |
10 mg |
10 mg |
|
Nitrazepam Cp. 5 mg |
Oral |
Tranchilizant Hipnotic Miorelaxant Anticonvulsivant |
5 mg |
5 mg |
|
Plegomazin f. |
I.M |
Neuroleptic Antivomitiv Antipsihotic Sedativ Hipotermizant |
12.5 mg |
12.5 mg |
|
Diazepam f, 10 mg |
I.M |
Anxiolitic Tranchilizant Miorelaxant Anticonvulsivant |
10 mg |
10 mg |
|
CA. Lactic Cp. 250mg |
Oral |
Recalcefiant |
750 mg |
250 mg |
|
Piracetam Cp 250 mg |
Oral |
Nootrop.(favorizeaza procesele mintale si protejeaza neuronii cerebrali fata de agresiuni). |
800 mg |
400 mg |
|
Vitamine Complex Cp |
Factor vitaminic, corecteaza diferite tulburari |
1 dr |
1dr |
|
|
Multisis Dr. |
Oral |
Factor vitaminic |
2 dr/zi |
1dr |
EXAMENE PARACLINICE
|
Numele Problemei |
Tehnica de Recoltare |
Valori Normale |
Valori Obtinute |
|
Timp Quik |
Punctie venoasa 9ml sange + 1ml azotat de potasiu |
T.Q =12-14`` | |
|
Timp Howell |
Punctie venoasa 9ml sange + 1ml azotat de potasiu |
T.H=1`30``-2`30`` | |
|
Colesterolemie |
Punctie nevoasa vacutainer cu dop rosu |
1.80-2.80g% |
1.40g% |
|
VSH |
Punctie venoasa 1.6mg sange + 0.4 ml citrat de Na Fara staza |
1-10mm/1ora 7-13mm/2ore |
10mm/1ora |
|
Glicemie |
Punctie Venoasa 5ml sange sau 2ml sange + 4mg florura de Na uscat |
0.80-1.20mg% |
94mg% |
|
Creatinina |
Punctie venoasa 5-10 ml sange simplu |
0.6-1.20mg% |
1.19mg% |
|
Uree Sanguina |
Punctie venoasa 5-10 ml sange simplu |
0.20-0.40g% |
0.30g% |
|
Calcemie |
Punctie venoasa 10ml sange simplu |
9-11mg% |
7.0mg% |
|
Transaminaze |
Punctie venoasa 5-10ml sange |
TGO=2-20 U.I TGP=2-16 U.I |
17.8 U.I 19.60 U.I |
|
Fibrinogen |
Punctie venoasa 4,5ml sange +0.5 ml citrat de Na |
200-400mg% |
241mg% |
|
Ionograma Serica |
Punctie venoasa 10ml sange pe sticlute Heparinate |
Na=135-152mEg/l K+=3.5-5.4 mEg/l Cl=94-111 mEg/l Ca2+=4.5-5.5 mEg/l Fe3+=80.120y% R=3-8y% Mg+=1.8-3.4mg% Ca+=80-100y% |
Na=137.7 mEg/l K+=4.10 mEg/l Ca2+=4.7 mEg/l Fe3+=100 mEg/l |
|
Numele Problemei |
Tenica De Recoltare |
Valori Normale |
Valori Obtinute |
|
Examen urina |
Sumar de urina |
Culoare: Galbena- citrin Ph-acid Densitate 1010-1025 Urobilinogen:normal Sedimente : rare epitelii Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta Pigmenti biliari- absenti |
Rare epitelii Frecvente leucocite Numeroase hematii |
|
Urocultura |
Dupa toaleta riguroasa a organismului genitourinare se recolteaza urina din mijloculul jetului urinar intr-o eprubeta sterila |
Negativa |
Negativa |
|
Coprocultura |
Se recolteaza scaun in recipiente sterile speciale, din trei locuri diferite |
Negativa |
Negativa |
II.5 EXTERNAREA PACIENTULUI
II.5.1 DATA EXTERNARII 15.XI.2006
II.5.2 STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE
Pacientul O.M in varsta de 30 ani s-a internat in serviciul psihiatrie pentru stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, suspiciozitate, insomnie.
Sub tratament neuroleptic atipic, sedativ anxiolitic, evolutia a fost favorabila. Se externeaza ameliorat
II.5.3 BILANTUL AUTONOMIEI
In timpul sipatizarii au fost asigurate pacientului conditii optime de microclimat si mediu securizat
S-a asigurat conditii de igiena corespunzatoare
In urma tratamentului neuroleptic atipic, anxietatea pacientului a fost diminuata la minim prin aplicarea unui tratament sedativ si a unui program de odihna
Insecuritatea psihologica a fost diminuata pacientul fiind increzator in vindecarea sa
Comunicarea la nivel afectiv a fost modificata, pacientul este calm, linistit, isi poate exprima sentimentele, emotiile
Sentimentul de frustare al pacientului a fost inlaturat pacientul este increzator in Dumnezeu ca va depasi situatia de criza
Pacientul si-a recapatat increderea si stima de sine partial, recunoaste ca are nevoie de ajutor,
Lipsa cunostiintelor despre boala, tratament, stare de neliniste, au fost inlaturate partial avand in vedere capacitatea de intelegere a pacietului
II.5.4 RECOMANDARI LA EXTERNARE
Respectarea normelor de viata si alimentatie corespunzatoare
Evitarea stresului
Evitarea de consum de alcool, tutun, cafea
Respectarea tratamentului, medicamentelor prescris de medic conform Rp sec nr.. Zyprexa 10mg cp1/zi= 3 luni
Fluoxetina 20mg cp1/zi=3 luni
Control periodic prin ambulatorul de specialitate
Supravegherea permanenta medico-sociala
Prezentarea de urgent la medic in cazul revenirii, acutizarii si simptomelor.
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI P.L CU
SCHIZOFRENIE GREFATA
PLAN DE INGRIJIRE
II.1 CULEGREA DATELOR
SURSA DE DATE: FRATELE P.M
METODE DE CULEGERE A DATELOR
II.1.1 DATE PRIVIND INDENTITATEA PECIENTULUI
DATE RELATIV STABILE
Nume P
Prenume L
Varsta 37 Ani
Sex F
Religie Ortodoxa
Nationalitate Romana
Stare Civila Necasatorita
Ocupatie Pensionara
DATE VARIABILE
Dominicliul: Cocorasti Mislii-Prahova
Conditi de viata si munca- locuiesti impreuna cu sora intr-o casa cu 3 camere, bine incalzite, salubre. Dispune de venituri materiale decente. A efectuar 4 clase primare intr-o scoala speciala
Gusturi personale si obiceiuri - pacienta nu consuma alcool, tutun, cafea.
Mod de petrecerea a timpului liber - dromonamie
II.1.2 DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
1.2.a DATE ANTROPOMETRICE
Greutate - 48 kg
Inaltime - 153 cm
Grup Sanguin- 01
Rh (-)
1.2.b LIMITE SENZORIALE
Alergii - neaga
Proteze - nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva - bune
Somn - modificat - insomnie
Mobilitate - integra
Alimentatie - satisfacatoare 3 mese/zi
Eliminari - urini normocrome,
- 1scaun/zi
1.2.c ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE
Nesemnificative
1.2.d ANTECEDENTE PERSONALE
FIZIOLOGICE -menarha la 14 ani
-nasteri-nu
-avorturi-3
PATOLOGICE - apendicectomie la varsta de 10 ani
II.1.3 INFORMATII DESPRE BOALA
1.3.a MOTIVELE INTERNARII
Stare de nelinsite psihomotorie
Deficit intelectual
Tulburari de comportament
1.3.b ISTORICUL BOLII
Pacienta P.L in varsta de 37 de ani se interneaza in seviciul psihiatrie pentru stare de neliniste psihomotorie, deficit intelectual, tulburari de comportament.
Debutul fenomenologiei psihopatologice a fost in coplilarie, avand repetate internari la psihiatrie.
1.3.c DIAGNOSTICUL LA INTERNARE
Schizofrenie grefata pe retard mental
1.3.d DATA INTERNARII
23-XI-2006
1.3.e EXAMENUL DE APARATE
Tegumente si mucoase palide
Sistem limfoganglionar nepalpabil
Sistem asteo-articular integru
Tesut adipos slab reprezentat
Sistemul muscular normoton, ormokinetic
Aparat respirator -torace normal conformat cu sonoritate
pulmonara bilaterala Murmur vezicular
prezent R-18r/minut
Aparat cardio-vascular -aria matitatii cardiac in limite normale.
Zgomote cardiace ritmice, bine batute.
T.A - 10.5/60mmHg
AV - 78p/minut
Aparat digestiv -dentitie completa cu carii, limba de aspect
normal. Abdomen suplu, nedureros la palpare,
participa spontan la miscarile respiratorii.
Transit intestinal normal, nu prezinta greturi,
varsaturi.
Ficat, cai bilare, splina - in limite normale
Aparat urogenital - lojele renale libere, nedureroase. Mictiuni
fiziologice. Urina cu aspect normal.
Sistemul nervos - ROT prezente bilateral
- stare de neliniste psihomotorie
- tulburari de comportament
- deficit intellectual
- orientata temporaspatial.
Examen oncologic - cavitate bucala normala
- tegumente palide
- san normal
- organe genital normale
- citologia secretiei vaginale normala
- alte: nimic oncologic
II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR
FUNDAMENTALE
|
Nevoia |
Manifestari de independenta |
Manifestari de Dependenta |
Sursa de dificultate |
|
1.A respira, a avea o buna circulatie |
Frecventa respiratorie normal varstei 18r/min. Respiratii ritmice fara zgomote patologice. Miscari respiratorii libere, amplitudine normal, egala de ambele hemitorace. Respiratie buna pe nas de tip costal superiorTA-105-60mmhg si AV-78p/min. | ||
|
2.A bea, a manca |
Limba roz, reflex de degutitie prezent. Transit intestinal prezent. Greutate 48kg, inaltime 153cm | ||
|
3.A elimina |
Lojele renale libere. Urini normocrome. Scaun normal 1/zi. Menarha la 14ani. Ciclu menstrual normal. | ||
|
4.A se misca, a avea o buna postura |
Facies simetric. Postura adecvata. Miscare adecvata. TA: se modifica in raport cu intensitate efortului. Pulsul creste frecventa si amplitudinea lui, in functie de intesitatea efortului. |
---- | |
|
5.A dormi, a se odihni |
Somn perturbat: insomnie, teama nejustificata aparuta pe fondul de instabilitate emotionala. Tulburari de comportament. |
Oboseala. Insomnie |
Afectarea gandirii. |
|
6.A se imbraca, a se dezbraca |
Pacienta se poate imbraca singura, isi allege vestimentatia in functie de anotimp. |
---- |
---- |
|
7.A mentine temperatura corpului in limite normale |
Temperatura corporala 36.7ºC masurata in axila |
---- |
---- |
|
Nevoia |
Manifestari de independenta |
Manifestari de Dependenta |
Sursa de dificultate |
|
8.A fi curat, ingrijitm a-si proteja tegumentele si mucoasele |
Par curat ingrijit, urechi de conformatie normala, curate. Cavitate bucala, nas cu mucoasa umeda si roz, gingii aderente dintilor si roz. unghi taiate scurt, ingrijite, igiena corespunzatoare. | ||
|
9. A evita pericolele |
Insecuritate psihologica |
Vulnerabilitate fata de pericole, risc de accidente, neliniste psihomotorie |
Afectare psihica |
|
10. A comunica |
Functionarea adecvata a organelor de simt. Debit verbal greoi, limbaj neclar, imprecis |
Comunicare ineficienta la nivel intelectual. Vorbire incoerenta. Comunicare ineficace la nivel afectiv |
Deficit intelectual |
|
11. A actiona conform propiilor convingeri si valori |
Religie ortodoxa. Nu prezinta convingeri personale fata de realitate dar foloseste obiecte religioase (cruciulite, iconite) |
Frustrare |
Deficit intellectual. Pierderea imagini de sine. |
|
12. A fi preocupat in vederea realizarii. |
Pacienta nu poate sa ia singura decizii. Manifestari de bucurie si fericire in exces |
Neputinta. Diminuarea motivatiei interesului, concentrarii |
Tulburari de gandire |
|
13. A se recrea |
Satisfactie crescuta. Amuzament in exces. |
Destindere, placere amuzament |
Tulburari de gandire |
|
14. A invata cum sa-ti pastrezi sanatatea |
Pacienta nu intelege necesitatea de a invata si nu este receptiva |
Ignoranta |
Afectare psihica |
II.2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA
Insomnie
Anxietate
Comunicare inadecvata la nivel afectiv
Comunicare inadecvata la nivel intelectual
Dificultate de a actiona dupa propriile valori si credinte
Incapacitatea de a indeplinii activitati recreative
Dificultatea de a invata
Risc de complicatii, accidente
Vulnerabilitate fata de pericole
Deficit de cunostinte medicale
II.2.3 DIAGNOSTIC DE NURSING
Anxietate din cauza afectari psihice manifestata prin stare de neliniste psihomotorie
Insomnie datorita agitatii psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente, dromomanie
Vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de comportament manifestata prin insecuritate psihologica
Comunicare inadecvata la nivel intelectual din cauza afectarii gandirii manifestata prin labilitate emotionala. Tulburari de relationare si comunicare.
Comunicare inadecvata la nivel intelectual din cauza afectarii gandiri manifestata prin deficit intelectual, bizarerii comportamentale
Dificultatea de a actiona conform propiilor convingeri si valori din cauza afectarii psihice manifestata prin lipsa de interes
Alterea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire manifestata prin lipsa motivatiei
Incapacitatea de a indeplinii activitati recreative datorita afectarii psihice manifestata prin amuzament excesiv.
Deficit de cunostinte medicale datorita tulburarii de gandire, memorie, manifestata prin dezinteres, lipsa de informatii.
II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.3.1 OBIECTIVE
Pacienta sa beneficieze de conditii optime de spitalizare
Pacienta sa beneficieze de repaos fizic si psihic pe tot parcursul internarii
Pacienta sa beneficieze de alimentatie adecvata
Pacienta sa fie supravegheata atent pe tot parcursul spitalizarii
Pacienta sa fie informata asupra oricarei tehnici interprinse
Pacienta sa beneficieze de medicatia adecvata prescrisa de medic
Pacienta sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in decurs de 3-4 zile
Pacienta sa capete cunostinte medicale si sa prezinte intelegerea lor in decurs de 3-4 zile
II.3.3 INTERVENTII
Am asigurat conditiile de microclimat si mediu securizat prin plasarea pacientei intr-un salon luminos bine aerisit, cu temperatura si umiditate optima (22ºc), lipsa curentilor de aer, cu pat confortabil si cu lenjerie curate
Am schimbat lenjeria de corp si de pat a pacientei
Am supravegheat, masurat si notat functiile vitale ale pacientei
Am administrat la indicatia medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative,tranchilizante, hipnotice si vitamine
Am colaborat cu echipa de ingrijire
Am asigurat alimentatia corespunzatoare a pacientei
Am planificat impreuna cu pacienta un program de odihna
Am pregatit fizic si psihic pacienta in vederea recoltarii de produse biologice si patologice pentru examene de laborator
Am pregatit materialele necesare (seringi, ace, vacutainere, perfuzoare, tampoane, solutii dezinfectante, etc)
Am recoltat sange pentru examene pentru examene de laborator
Am recoltat materii fecale pentru examene de laborator
Am informat familia despre starea pacientei mentinand legatura in permanenta cu aceasta
Am sustinut si incurajat pacienta ori de cate ori a fost nevoie
Am supravegheat comportamentul pacientei pe tot parcursul spitalizarii si am raportat medicului orice schimbare intervenita
Am indepartat obiectele dure, ascutite din preajma pacientei pentru a prevenii ranirea sa, cat si a persoanelor din jur
Am sustinut educatia pentru sanatate si am verificat gradul de luare la cunostinta al pacientei, precum si al familiei
Am insotit pacienta pe tot parcusul procesului de externare pana la redarea acesteia familiei.
II.4 APLICAREA INGRIJIRILOR
|
Problema |
Obiective |
Interventii autonome si delegate |
Evaluare |
|
20.XI Anxietate |
Pacienta sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat. Pacienta sa beneficieze de alimentatie corespunzatoare. Pacienta sa-si exprime diminuarea anxietatii in decurs de 3-4 zile. |
Am plasat pacientul intr-un salon luminos, bine aerisit fara factori perturbatori prevazut cu pat confortabil, lenjerie curata. Am asigurat integrarea pacientului, facandu-i cunostinta cu ceilalti pacienti si cu personalul de ingrijire. Am linistit pacienta, comunicand permanent cu ea. Am pregatit fizic si psihic pacienta in vederea oricarei tehnici. Am pregatit materialele necesare. Am recoltat sange pentru stabilirea hb, glicemie, calcemie, creatinina, colesterol, transaminaze, uree sanguine, leucocite, VSH, fibrinogen. Am recoltat urina si scaun pentru examene de laborator. Am administrat la indicatia medicului: 1 fiola plegomazin(I.M) 1 fiola diazepam(I.M) |
23.XI. Pacienta prezinta neliniste psiho-motorie deficit intelectual, tulburari de relationare si comunicare: Hb-12.94; L-5300; glicemie-0.75; cholesterol 150mg%; creatinina 0.90mg%; uree 29.80mg%; TA- 130/70 mmHg. 24.XI pacienta prezinta un comportament bizar, labilitate emotionala 25.XI Pacienta s-a mai linistit, comunica cu echipa de ingrijire. 26.XI Pacienta este linistita, dispozitie spre ameliorare |
|
23.XI Insomnie, Oboseala |
Pacienta sa beneficieze de somn corespunzator atat cantitativ cat si calitativ. Pacienta sa-si exprime diminuarea oboselii in decurs de 3-4 zile |
Am asigurat conditii de favorizare a somnului: semios- curitate indepartarea factorilor perturbatori. Am observant si notat calitatea, cantitatea somnului, gradul de satisfacere al celorlalte nevoi fundamentale. La indicatia medicului am administrat: Carbamazepine 200mg op1/2+1/2+1/2=4zile; Diazepam 10mg cp1+0+1; Haldol 5mg 1/2+0+1/2; Ramparkin 1+0+1 |
23.XI pacienta este nelinistita, adoarme greu, se trezeste frecvent, obosita. 24.XI Pacienta a reusit sa doarma mai bine dar sustine ca sa mai trezit de 2 ori in timpul noptii. 25.XI Pacienta prezinta somn indus, fara nici o trezire in timpul noptii. 26.Xi Pacienta este linistita, Odihnita |
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome Si Delegate |
Evaluare |
|
23.XI Vulnera- bilitate fata de pericole |
Pacienta sa beneficieze de un mediu de siguranta fara accidente. Pacienta sa-si exprime intelegerea masurilor de securitate in termen de 3-4 zile. |
Am asigurat conditiile de mediu adecvate, prin indepartarea obiectelor ce ar putea ranii pacienta sau pe cei din jur. Am furnizat pacientei informatiile de care are nevoie. Am creeat un mediu optim petru ca pacienta sa-si poata exprima emotiile, nevoile, sentimentele. Am incurajat pacienta la activitati: lectura, muzica, in functie de gradul de intelegere al acesteia. Am linistit pacienta adresandu-i cuvinte linistitoare. Am asigurat legatura pacientei cu familia. |
23.XI Pacienta se comporta ciudat, prezinta dramomanie. 24.XI Pacienta da dovada de intelegere, este mai linistita, asculta muzica. Familia se implica in ingrijirea sa devenind suportul sau moral. 25.XI Stare generala buna, participa la activitatile zilnice dar numai indrumata. |
|
23.XI Comunicare inadecvata la nivel afectiv. |
Pacienta sa comunice cu alte personae in mod eficace in decurs de 3-4 zile. Pacienta sa-si poata exprima emotiile, temerile sentimentele in urmatoarele zile |
Am supravegheat permanent pacienta, punandu-i in valoare capacitatile, talentele si realizarile. Am ajutat pacienta sa indentifice posibilitatile sale de a asculta si a schimba idei cu altii, de a crea legaturi semnificative. Am antrenat pacienta in diferite activitati care sa-I dea sentimental de utilitate. Am sprijinit pacienta in satisfacerea nevoilor fundamentale. |
23.XI Pacienta prezinta tulburari de relationare. Prefera sa se plimbe singura. 24.XI Pacienta se simte bine in prezenta celorlalti pacienti, comunica cu ei dar numai daca se cere. 25.XI Dispozitie spre cooperare, prefera sa comunice cu barbatii. 26.XI Linistita, cooperanta. |
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome si Delegate |
Evaluare |
|
23.XI.2006 Comunicare inadecvata la nivel intelectual |
Pacienta sa fie orientata in timp, spatiu si la propia persoana in urmatoarele 3-4 zile. Pacienta sa exprime clar mesajele verbale in termen de 3-4 zile. |
Am ajutat pacienta sa se orienteze in timp, spatiu si referitor la propria persoana. Am lasat pacienta sa faca tot ce poate cu propiile sale mijloace si am evaluat gradul de intelegere al pacientei. Am administrat la indicatia medicului: Tiapridal 100mg ½+0+ ½ Zoloft Solutie 0+0+25mg (un flacon) Neurol 0.5mg 1+0+1 |
23.XI Pacienta este dezorientata, prezinta vorbire incoerenta, comportament bizar. 24.XI Pacienta raspunde la intrebari simple dar nu poate preciza ziua, luna, anul incare se afla. 25.XI Pacienta nu da dovada de intelegere. Are nevoie de o persoana in satisfacerea acestei nevoi. |
|
23.XI.2006 Dificultate de a actiona dupa credinte si nevoi |
Pacienta sa-si exprime interesul fata de religie in urmatoarele zile. |
Am planific impreuna cu pacienta activitati religioase (rugaciuni). Am determinat pacienta sa-si exprime propiile convingeri. |
23.XI Pacienta este nelinistita, nu intelege conceptul de religie, dar foloseste cruciulite, iconite. 24.XI Nu prezinta convingeri personale fata de realitate. 25.XI Rosteste rugaciuni fara sa inteleaga rostul lor. |
|
23.XI.2006 Alterarea capacitatii de realizare. |
Pacienta sa-si exprime increderea si stima in sine in decurs de 3-4 zile. Pacienta sa fie constienta de propia sa valoare in decurs de 3-4 zile. |
Am ajutat pacienta sa indentifice motivele comportamentului sau. Am indentificat impreuna cu pacienta factorii care o impiedica sa se realizeze: familia, limite economice, starea de sanatate. Am abservat reactia pacientei la luarea decizilor |
23.XI Pacienta este dezinteresata, nu poate lua decizii de una singura. 24.XI Pacienta recunoasta ca starea ei de sanatate o impiedica in tot ceea ce face. |
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome Si Delegate |
Evaluare |
|
23.XI.2006 Incapacitatea de a indeplini activitati recreative |
Pacienta sa-si exprime interesul in indeplinirea activitatiilor recreative in decurs de 3-4 zile |
Am identificat impreuna cu pacienta cauzele amuzamentului excesiv si am analizat si stabilit daca acestea sunt in concordanta cu starea sa psihica |
23.XI Pacienta prezinta bizazerii comportamentale, amuzament excesiv indiferent de activitate. 24.XI Pacienta este cooperanta dar continua sa fie distrata si se amuza chiar si in timpul mesei. 25.XI Pacienta este la fel de distrata |
|
23.XI.2006 Deficit de cunostinte medicale |
Pacineta sa-si exprime interesul de a acumula noi cunostinte despre boala sa in decurs de 3-4 zile |
Am explorat nivelul de cunostinte al pacientei privind boala, modul de manifestare, masurile de prevenire si curative. Am explicat pacientei importanta acumularii de noi cunostinte si respectarea lor dandu-i exemple de vindecari anterioare. Am sustinut educatia pentru sanatate cu membrii familiei, tinand cont de gradul de intelegere al pacientei |
23.XI Pacienta nu prezinta interes pentru acumulare de noi cunstinte. 26.XI Pacienta a demonstrat ca nu este interesata de de a invata cum sa-si pastreze sanatatea motiv pentru care are nevoie de o persoana care sa o indrume. 27.XI Pacienta este linistita, cooperanta, dispozitie sufleteasca buna. Nu au aparut complicatii. Se externeaza in stare ameliorata. |
EXAMENE PARACLINICE
|
Numele Problemei |
Tehnica de Recoltare |
Valori Normale |
Valori Obtinute |
|
Colesterolemie |
Punctie nevoasa vacutainer cu dop rosu |
1.80-2.80g% |
1.40g% |
|
VSH |
Punctie venoasa 1.6mg sange + 0.4 ml citrat de Na Fara staza |
1-10mm/1ora 7-13mm/2ore |
10mm/1ora |
|
Glicemie |
Punctie Venoasa 5ml sange sau 2ml sange + 4mg florura de Na uscat |
0.80-1.20mg% |
94mg% |
|
Creatinina |
Punctie venoasa 5-10 ml sange simplu |
0.6-1.20mg% |
1.19mg% |
|
Uree Sanguina |
Punctie venoasa 5-10 ml sange simplu |
0.20-0.40g% |
0.30g% |
|
Calcemie |
Punctie venoasa 10ml sange simplu |
9-11mg% |
7.0mg% |
|
Transaminaze |
Punctie venoasa 5-10ml sange |
TGO=2-20 U.I TGP=2-16 U.I |
17.8 U.I 19.60 U.I |
|
Fibrinogen |
Punctie venoasa 4,5ml sange +0.5 ml citrate de Na |
200-400mg% |
241mg% |
|
Ionograma Serica |
Punctie venoasa 10ml sange pe sticlute Heparinate |
Na=135-152mEg/l K+=3.5-5.4 mEg/l Cl=94-111 mEg/l Ca2+=4.5-5.5 mEg/l Fe3+=80.120y% R=3-8y% Mg+=1.8-3.4mg% Ca+=80-100y% |
Na=137.7 mEg/l K+=4.10 mEg/l Ca2+=4.7 mEg/l Fe3+=100 mEg/l |
|
Lipidemie |
Punctie venoasa 5-10ml sange simplu |
600-800mg % |
680mg % |
|
Examen urina |
Sumar de urina |
Culoare: Galbena- citrin Ph-acid Densitate 1010-1025 Urobilinogen:normal Sedimente : rare epitelii Leucocite: foarte rare Glucoza: absenta Pigmenti biliati- absenti |
Rare epitelii Frecvente leucocite Numeroase hematii |
TRATAMENT
|
Denumire medicament |
Forma de ADM |
Actiune |
Doza zilnica |
Doza unica |
|
Zoloff Sol 20mg/ml |
Oral |
Antidepresiv Inhibitor selectiv ai recaptarii serotoninei |
25mg |
25mg |
|
Neurol Cp. 0.5mg |
Oral |
Psiholeptic Anxiolitic |
1mg |
0.5mg |
|
Plegomazin f.12.5mg |
I.M |
Neuroleptic Antivomitiv Antipsihotic Sedativ Hipotermizant |
12.5 mg |
12.5 mg |
|
Diazepam f, 10 mg cp 10mg |
I.M Oral |
Anxiolitic Tranchilizant Miorelaxant Anticonvulsivant |
10 mg 10mg |
10 mg 10mg |
|
Carbamazepine |
Oral |
Timostabilizator |
300mg |
100mg |
|
Haldol Cp 5mg |
Oral |
Neuroleptic major Antipsihotic Antidiskinetic antiemetic |
5mg |
2.5mg |
|
Romparkin Cp 2mg |
Oral |
Anticolinergic central Parasimpatolitic |
4mg |
2mg |
|
Tiapidral Cp.100mg |
Oral |
Antipsihotic Combate agitatia |
100mg |
50mg |
II.5 EXTERNAREA PACIENTULUI
DATA EXTERNARII 27.XII.2006
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: SCHIZOFRENIE GREFATA
STAREA PACIENTEI LA EXTERNARE
Pacienta P.L in varsta de 37 de ani internata in serviciul psihiatrie pentru stare de neliniste psihomotorie, tulburari de comportament, deficit de intelectual se externeaza in stare ameliorata.
BILANTUL AUTONOMIEI
In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientei conditii optime de microclimat, mediu si de igiena corespunzatoare, rapaus fizic si psihic
Starea de neliniste psihomotorie a fost diminuata la minimum pacienta beneficiind de somn corespunzator atat calitativ cat si calitativ
Pacienta isi poate acorda ingrijiri igienice
In urma ingrijirilor acordate pe timpul spitalizarii tulburarile de comportament au fost reduse la minimum
Lipsa cunostintelor despre boala, regim, tratament, stare de neliniste, stres au fost inlaturate partial avand in vedere capacitatea de intelegere a bolnavei.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
Respectarea normelor de viata si de alimentatie
Evitarea stresului, emotiilor
Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea
Respectarea tratamentului conform Rp sec(nr.)
Controlul medical periodic prin ambulatorul de specialitate
Prezentarea la medical specialist in cazul prevenirii si acutizarii simptomelor.
PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTULUI A.A CU
SCHIZOFRENIE GREFATA
PLAN DE INGRIJIRE
II.1 CULEGEREA DATELOR
II.1.1 METODE DE CULEGERE A DATELOR
DATE RELATIV STABILE
Nume - A
Prenume - A
Varsta - 25 ani
Sex - masculin
Religie - ortodoxa
Nationalitate - romana
Stare civila - necasatorit
Ocupatie - pensionar boala
DATE VARIABILE
Domiciliul:
Conditi de viata: Pacientul locuieste impreuna cu mama intr-un apartament cu doua camera, bine incalzite, salubre. Dispune de venituri material decente. A efectuat 4 clase primare la o scoala ajutatoare.
Gusturi personale si obiceiuri: Pacientul prefer dulciurile, nu consuma alcool, tutun, tigari.
Mod de petrecere a timpului liber: Pacientul prefera sa asculte muzica.
II.1.2 DATE PRIVIND STAREA DE SANATATE ANTERIOARA
1.2.a Date antropometrice : greutate - 70 kg
Inaltime - 172cm
Grup sanguin - 01
Rh(-)
1.2.b Limite senzoriale: alergii - oxacilina
Proteze - nu prezinta
Acuitate vizuala si auditiva - buna
Somn - linistit
Mobilitate - integra
Alimentatie - satisfacatoare (3mese/zi)
Eliminari - urini normocrome
1 scaun/zi
1.2.c Antecedente heredo colaterale - nesemnificative
1.2.d Antecedente personale fiziologice -epilepsie cronica
-encefalita
II.1.3 INFORMATII DESPRE BOALA
1.3.a MOTIVELE INTERNARII
Stare de agitatie psihomotorie
Delir de prejuditiu, de persecutie
Interpretivitate
Deficit intelectual
MEDICATIE DE FOND: Rispolept cp. 2mg (1cp/zi)
1.3.b ISTORICUL BOLII
Pacient in varsta de 25 de ani se interneaza pentru agitatie psihomotorie, delir de prejudiciu, de persecutie, interpretativitate, deficit intelectual.
Debutul fenomenologiei psihopatologice a fost in copilarie, avand repetate internari in serviciul de psihiatrie.
1.3.c DiAGNOSTIC LA INTERNARE
Schizofrenie grefata pe epilepsie cronica.
Sechele encefalitice
1.3.d DATA INTERNARII
11.10.2006 ora 9ºº
1.3.e EXAMEN CLINIC GENERAL
Tegumente si mucoase - palide
Sistem limfoganglionar - nepalpabil
Sistem asteo-articular - integru
Aparat respirator - torace normal conformat cu sonoritate pulmonara bilaterala Murmur vezicular present R=19/min
Aparat cardio-vascular - TA=120/80 mmHg
AV=79p/min
Cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice , bine batute.
Aparat digestive - dentitie incompleta Limba de aspect normal. Abdomen suplu, nedureros la palpare, participa spontan la miscarile respiratorii. Tranzit intestinal prezent. Mictiuni fiziologice. Nu prezinta greturi, varsaturi.
Ficat,cai biliare, splina - in limite normale
Aparat uro-genital - lojele renale libere, nedureroase. Urini normocrome.
Sistemul nervos - ROT prezente bilateral. Dezorientat temporo-spatial.
Stare de agitatie psihomotorie. Delir de prejudiciu, de persecutie. Interpretativitate. Deficit intelectual.
II.2 ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
II.2.1 ANALIZA SATISFACERII NEVOILOR FUNDAMENTALE
|
Nevoia fundamentala |
Manifestari de independenta |
Manifestari de dependenta |
Sursa de dificultate |
|
1.A respira, a avea o buna circulatie. |
Frecventa respiratorie normala varstei 19r/min. Respiratii ritmice fara zgomote patologice. Miscari rspiratorii libere, amplitudine normala, egala de ambele hemitorace. Respiratie buna pe nas de tip costal inferior.TA=120/80mm Hg, AV=79p/min | ||
|
2.A bea, a manca. |
Limba de aspect normal, reflex la deglutitie prezent, greutate 70kg, inaltime 1.72cm | ||
|
3.A elimina |
Lojele renale libere, mictiuni fiziologice, urini normocrome, scaun normal 1/zi | ||
|
4.A se misca, a avea o buna postura |
Postura adecvata Miscari adecvate | ||
|
5.A dormi,a se odihni |
Pacientul doarme ore suficiente de somn (~8 ore) si are somn calm, fara cosmaruri, adoarme cu usurinta si se trezeste odihnit. | ||
|
6.A se imbraca, a se dezbraca. |
Neindemanarea de a-si alege hainele potrivite |
Dezinteres fata de tinuta vestimentala |
Deficit intelectual |
|
7. A mentine temperatura in limite normale |
Temperatura corporala 36.7ºC masurata in axila. | ||
|
8.A fi curat,ingrijit |
Par curat, ingrijit. Urechi de conformatie normala, curate. Cavitate bucala, nas, cu mucoasa umeda si roz. Unghi taiate scurt, ingrijite. Nu prezinta deprinderi igienice |
Dezinteres fata de masurile de igiena, fata de infatisarea sa. |
Deficit intelectual. |
|
Nevoia fundamentala |
Manifestari de independenta |
Manifestari de dependenta |
Sursa de dificultate |
|
9.A comunica |
Comunicarea inadecvata la nivel intelectual, afectiv si la nivel senzomotor |
Limbaj incoerent |
Deficit intelectual. Sechele encefalitice |
|
10.A evita pericolele |
Nu prezinta abilitatea de a evita pericolele |
Afectarea integritatii fizice, vulnerabilitate fata de pericole. Risc de accidente, ranire, cadere. |
Deficit intelectual. |
|
11.A actiona dupa credintele si valorile sale |
Nu prezinta convingeri personale fata de realitate. Nu foloseste obiecte religioase. |
Incapacitatea de a-si practica religia. Frustrare. |
Deficit intelectual. |
|
12.A fi preocupat in vederea realizari |
Pacientul nu prezinta capacitatea de a lua singur decizii |
Neputinta. |
Deficit intelectual. |
|
13.A se recrea. |
Incapabil de a indeplini activitati recreative |
Dificultate de a se concentra. |
Deficit intelectual. |
|
14.A invata |
Pacientul nu prezinta dorinta si interes in acumularea de cunostinte |
Incapacitatea de a intelege si a memora informatii. |
Deficit intelectual. |
II.2.2 PROBLEME DE DEPENDENTA
Dezinteres fata de tinuta vestimentara
Cerinte de igiena
Comunicare inadecvata la nivel intelectual, afectiv, senzomotor
Vulnerabilitate fata de pericole
Alterarea integritatii fizice si psihice
Perturbarea comunicarii familiale
Dificultate de a actiona dupa credinte si valori
Incapacitatea de a-si asuma rolul
Intoleranta la activitati recreative
Incetinirea ritmului de gandire.
II.2.3 DIAGNOSTIC DE NURSING
Incapacitatea de a-si alege vestimentatia adecvata datorita intelectului limitat manifestata prin dezinteres
Carente de igiena datorita deficitului intelectual manifestate prin dezinteres fata de infatisarea sa.
Comunicare inadecvata la nivel intelectual, afectiv si senzomotor din cauza deficitului intelectual, sechele encefalitice, vorbire incoerenta
Vulnerabilitatea fata de pericole din cauza intelectului limitat, manifestata prin risc de accidente- ranire, cadere - violenta potentiala
Alterarea integritatii fizice si psihice datorita deficitului intelectual manifestata prin agitatii psiho-motorii, neincrederea, frica
Incapacitatea de a-si practica religia din cauza deficitului intelectual manifestata prin frustrare
Incapacitatea de a lua singur decizii datorita intelectului limitat manifestata prin neputinta
Intoleranta la activitati de recreere datorita deficitului intelectual manifestata prin dificultate in a se concenta
Deficit in mentinerea sanantatii din cauza intelectului limitat manifestata prin incapazitate de a intelege si memora informatii
II.3 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
II.3.1 OBIECTIVE
Pacientul sa beneficieze de conditii optime de spitalizare
Pacientul sa beneficieze de repaos fizic si psihic pe tot parcursul internarii
Pacientul sa beneficieze de alimentatia corespunzatoare
Pacientul sa fie supravegheat atent pe tot parcursul spitalizarii
Pacientul sa fie informat asupra oricarei tehnici interprinse
Pacientul sa beneficieze de medicatie adecvata prescrisa de medic
Pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in decurs de 3-4 zile
Pacientul sa acumuleze cunostinte medicale si sa prezinte intelegerea lor in termen de 3-4 zile
II.3.2 PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Interventii
Am asigurat conditiile de microclimat si mediu securizat prin plasarea pacientului intr-un salon luminos bine aerisit cu temperatura si umiditate optima(22ºC), lipsa curentilor de aer, pat confortabil si cu lenjerie curate
Am schimbat lenjeria de corp si de pat a pacientului
A supravegheat, masurat si notat in foaia de temperatura functiile vitale ale pacientului
Am administrat la indicatia medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizant, hipnotice si vitamine
Am colaborat cu echipa de ingrijire
Am asigurat regimul alimentar al pacientului
Am planificat impreuna cu pacientul un program de odihna
Am pregatit fizic si psihic pacientul in vederea recoltarii de produse biologice si patologice pentru examene de laborator
Am pregatit materialele necesare (seringi, ace, vacutainere, perfuzoare, tampoane, solutii dezinfectante, stativ, etc.
Am recoltat sange pentru examene de laborator
Am recoltat materii fecale pentru examene de laborator
Am informat familia despre starea pacientului mentinand legatura in permanenta cu aceasta.
Am incurajat pacientului ori de cate ori a fost nevoie
Am supravegheat comportamentul pacientului pe tot parcursul spitalizarii si am raportat medicului orice schimbare intervenita
Am indepartat obiectele, dure, ascutite din preajma pacientului pentru a prevenii ranirea sa, cat si a persoanelor din jur
Am sustinut educatia pentru sanatate si am verificat gradul de luare la cunostinta al pacientului precum si al familiei
Am insotit pacientul pe tot parcursul procesului de externare pana la redarea acestuia familiei.
II.4 APLICAREA UNGRIJIRILOR
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome si Delegate |
Evaluare |
|
Anxietate |
Pacientul sa beneficieze de un mediu confortabil si securizat. Paicentul sa beneficieze de alimentatia si igiena corespunzatoare Pacientul sa-si exprime diminuarea anxietatii in decurs de 3-4 zile. Pacientul sa fie supravegheat atent |
Am plasat pacientul intr-un salon luminous, bine aerisit, fara factori perturbatori, prevazut cu pat confortabil, lenjerie curata. Am asigurat integrarea pacientului facandu-I cunostinta cu ceilalti pacienti si cu personalul de ingrijire. Am linistit pacientul comunicand permanent cu el. Am pregatit fizic si psihic pacientul in vederea tehnicilor interprinse. Am pregatit materialele necesare. Am recoltat sange, urina, scaun pentru examene de laborator. Am asigurat igiena corporala. Am administrat la indicatia medicului: Rispolept cp 2mg 0+0+1 Diazepam fiola I.M 0+0+1 Ca Gluconic 1 fiola I.M Glucoza 33% perfuzie I.V Carbamazepine cp 200mg 1+0+1 |
T.A-110/60mmHg R. -19/min Colesterol-1419% VSH-10mm/1h Glicemie 0.95mg% Creatinina-1.18mg% Uree-0.31% Calcemie-7.0mg% TGP-17.6 UI TGO-19.50 UI Fibrinogen-240mg% TQ-12`` TH-160`` Coprocultura-negativa Examen urina Densitate-1015 Ph-5 Rare epitelii Rare leucocite Pigmenti absenti; Pacientul se face greu inteles, este receptiv. Apetit present Comportament retras, labilitate emotionala. Comunicant, linistit, dispozitie spre ameliorare Starea sufleteasca buna, linistit. |
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome si Delegate |
Evaluare |
|
Dezinteres fata de tinuta vestimentara |
Pacientul sa cunoasca impotanta satisfacerii nevoii de a se imbraca si dezbraca in decurs de 3-4 zile. |
Am educat pacientul privind importanta vestimetatiei in identificarea personalitatii. Am supravegheat zilnic interesul pacientului pentru a se imbraca si dezbraca. Am evaluat gradul de confuzie si am observat schimbarile de comportament, orientandu-l in timp si spatiu. |
Avand in vedere intelectul limitat al pacientului am suplinit pacientul in satisfacerea acestei nevoi ori de cate ori a fost necesar. Are nevoie de o persoana care sa se ocupe permanent de el. |
|
Carente de igiena |
Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase curate in decurs de cateva ore |
Am ajutat pacientul sa isi faca baie, sa se pieptene, sa-si taie unghiile, sa-si faca toaleta cavitatii bucale. |
Pacientul a fost igienizat. Pe tot parcursul igienizarii a fost cooperant, chiar a simtit placere in a face baie. Necesita permanent o persoana sa-l indrume. Curat, ingrijit |
|
Comunicare inadecvata la nivel intelectual |
Pacientul sa fie orientat in timp, spatiu si la propria persoana in decurs de 3-4 zile |
Am ajutat pacientul sa se orienteze in timp si spatiu si la proria persoana |
Intelect limitat. Pacientul stie ca se afla la spital, dar nu poate preciza ziua, anul, ce varsta are. Necesita ajutor pentru indrumare. |
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome si Delegate |
Evaluare |
|
Comunicarea la nivel senzoromotor |
Pacientul sa fie echilibrat psihic in urmatoarele zile. Pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare adecvata starii sale in decurs de 3-4 zile |
Am linistit pacientul, asigurandu-i un mediu de securitate linistit. Am cercetat posibilitatile de comunicare ale pacientului. Am administrat la indicatia medicului: Depakine Chrono cp 500mg 1+0+1 Rispolept 2mg cp 0+0+1 Ca Lactic cp 1+1+1 Fenobarbital cp 0+0+1 Diazepam fiola 2ml 0+0+1 |
Pacientul prezinta vorbire incoerenta rezultatul unei encefalite suferita in copilarie Pacientul se face inteles cu greutate Comunica cu echipa de ingrijire acceptand cu usurinta ce i se cere Vorbire incoerenta |
|
Comunicare inadecvata la nivel afectiv |
Pacientul sa aiba o perceptive pozitiva de sine in decurs de 3-4 zile |
Am dat posibilitatea pacientului sa-si exprime nevoile, sentimentele, emotiile si sa ia singur decizii. Am ajutat pacientul sa identifice posibilitatile de a asculta, de a schimba idei cu altii, de a creea legaturi semnificative. Am antrenat pacientul in activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate. Am asigurat legatura pacientului cu familia prin vizite fecvente. |
Pacientul are intelect limitat. Nu comunica cu semeni decat daca i se cere. Nu poate sa ia singuri decizii motiv pentru care are nevoie de o persoana care sa il indrume. Nici o Schimbare |
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome si Delegate |
Evaluare |
|
Vulnerabilitate fata de pericole |
Pacientul sa beneficieze de un mediu de siguranta, fara accidente si infectii pe toata perioada internarii |
Am asigurat conditiile de mediu adecvate, pentru a evita pericolele prin accidentare sau transmiterea lor. |
Deficit intelectual. Pacientul incearca sa se adapteze la noul mediu. Pacientul s-a adaptat foarte usor la noul mediu. Linistit, ascultator, executa tot ceea ce i se cere sa faca |
|
Incapacitate de a-si practica religia |
Pacientul sa-si recapete increderea in sine in decurs de 3-4 zile. Pacientul sa aiba o stare psihica buna in decurs de 3-4 zile |
Am ajutat pacientul sa identifice cauza frustrarii. Am cautat modalitati de practicare a religiei dandu-i chiar o cruciulita pe care sa o poarte |
Deficit intelectual. Nu intelege necesitatea practicarii religiei. Are nevoie de o persoana pentru a-si satisface aceasta nevoie |
|
Incapacitate de a lua singur decizii |
Pacientul sa-si recapete increderea in sine in urmatoarele zile Pacientul sa poata realiza si aprecia obiectiv activitatile sale in urmatoarele zile |
Am identificat prin observatii cauza neputintei pacientului |
Intelect limitat Intelect limitat Intelect limitat Nici o schimbare |
|
Problema |
Obiective |
Interventii Autonome si Delegate |
Evaluare |
|
Intolerant la activitati de recreere |
Pacientul sa prezinte o stare de buna dispozitie in urmatoarele zile |
Am explorat ce activitati recreative ii produc placere pacientului. Am antrenat pacientul in activitati recreative amenajand camera de recreere: vizionare TV, auditii muzicale, etc. Am notat reactiile si manifestarile pacientului cu referire directa la starea de intoleranta. |
Pacientul nu prezinta interes pentru a se recrea. Pacientul se uita la TV, dar numai la imagini fara a intelege. Ii place totusi sa alculte muzica la casti. Pacientul a descoperit auditiile muzicale ca fiind placute, chiar incercand sa fredoneze Dispozitie buna spre ameliorare |
|
Deficit in mentinerea sanatatii |
Pacientul sa poata sa inteleage si memora informatiile primate in decurs de 3-4 zile |
Am evaluat gradul de luare la cunostinta de catre pacient a informatiilor primite dupa explorarea nivelului de cunostinte a acestuia privind boala. |
Intelect limitat Pacientul nu prezinta cunostinte despre boala. Pacientul nu intelege si nu memoreaza informatiile. Are nevoie de o persoana pentru a satisface aceasta nevoie |
EXAMENE PARACLINICE
|
Numele Problemei |
Tehnica de Recoltare |
Valori Normale |
Valori Obtinute |
|
Timp Quik |
Punctie venoasa 9ml sange + 1ml azotat de potasiu |
T.Q =12-14`` | |
|
Timp Howell |
Punctie venoasa 9ml sange + 1ml azotat de potasiu |
T.H=1`30``-2`30`` | |
|
Colesterolemie |
Punctie nevoasa vacutainer cu dop rosu |
1.80-2.80g% |
1.40g% |
|
VSH |
Punctie venoasa 1.6mg sange + 0.4 ml citrat de Na Fara staza |
1-10mm/1ora 7-13mm/2ore |
10mm/1ora |
|
Glicemie |
Punctie Venoasa 5ml sange sau 2ml sange + 4mg florura de Na uscat |
0.80-1.20mg% |
94mg% |
|
Creatinina |
Punctie venoasa 5-10 ml sange simplu |
0.6-1.20mg% |
1.19mg% |
|
Uree Sanguina |
Punctie venoasa 5-10 ml sange simplu |
0.20-0.40g% |
0.30g% |
|
Calcemie |
Punctie venoasa 10ml sange simplu |
9-11mg% |
7.0mg% |
|
Transaminaze |
Punctie venoasa 5-10ml sange |
TGO=2-20 U.I TGP=2-16 U.I |
17.8 U.I 19.60 U.I |
|
Fibrinogen |
Punctie venoasa 4,5ml sange +0.5 ml citrat de Na |
200-400mg% |
241mg% |
|
Timp Quik |
Punctie venoasa 9ml sange+1ml oxalate de potasiu |
Tq=12-14`` | |
|
Timp Howell |
Punctie venoasa 9ml sange+1ml oxalate de potasiu |
TH=1`30``-2`30`` | |
|
Examen coprocultura |
Se recolteaza scaun in recipient steril din 3 locuri diferite |
Negative |
Negative |
|
Examen urina |
Sumar urina 150-200ml urina din prima mictiune |
Culoare galben citrin. Densitate 1010-1025 |
Densitate 1015 Ph=5 |
TRATAMENT
|
Denumire medicament |
Forma de ADM |
Actiune |
Doza zilnica |
Doza unica |
|
Rispolept cp. 2mg |
Oral |
Antipsihotic Antiparkinsonian |
2mg |
2mg |
|
Fenobarbital Cp. 100mg |
I.M |
Anticonvulsivant Antiepilectic Hypnotic-sedativ |
100mg |
100mg |
|
Ca gluconic f. |
I.V |
Recalcifiant |
10ml |
10ml |
|
Diazepam 10mg(2ml) |
I.M |
Anxiolitic Tranchilizant Miorelaxant Anticonvulsivant |
20mg(20ml) |
10mg(2ml) |
|
CA. Lactic Cp |
Oral |
Recalcifiant |
50 mg |
250 mg |
|
Carbamazepina cp 200mg |
Oral |
Timostabilizator |
400mg |
200mg |
|
Depakine Chrono 500mg |
Oral |
Timostabilizator |
1gr |
500mg |
|
Glucoza 33% |
Perfuzie I.V |
Hidratant |
500ml |
500ml |
II.5 EXTERNAREA PACIENTULUI
DATA EXTERNARII 15.XI.2006
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE - SCHIZOFRENIE GREFATA
STAREA PACIENTULUI LA EXTERNARE
Pacientul A.A in varsta de 25 de ani internat in serviciul psihitrie pentru agitatie psihomotorie, delir de prejudiciu, interpretativitate, deficit intelectual, se externeaza in stare ameliorate.
BILANTUL AUTONOMIEI
In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientului conditii optime se microclimat si mediu precum si de igiena si alimentatie corespunzatoare
Starea de neliniste psihomotorie a fost diminuata la minimum
Avand in vedere intelectul limitat al pacientului necesita o persoana pentru a-l ajuta sa-si satisfaca nevoile fundamentale.
RECOMANDARI LA EXTERNARE
Respectarea normelor de viata si alimentatie
Evitarea stresului, emotiilor
Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea.
Respectarea tratamentului medicamentelor conform Rp sec nr..
Rispolept cp 2mg 0+0+1 2luni
Fenobarbital cp 100mg 0+0+1 2luni
Control medical periodic prin ambulatorul de specialitate
Prezentarea la medical specialist in cazul revenirii si acutizarii simptomelor
CAPITOLUL III
EVALUARE FINALA
|
Caz 1 |
Caz 2 |
Caz 3 |
|
Culegerea datelor -nume O -prenume M -varsta 30 ani -sex M -religie Ortodoxa -ocupatie Pensionar -conditii de viata si munca -locuieste impreuna cu familia,(mama si tata) intr-o casa cu trei camere salubre, bine incalzite. Dispune de venituri materiale decente. A efectuat 8 clase primare la o scoala normala -gusturi personale si obiceiuri : prefera carnea de pasare si lactatele; consumator ocazional de cafea, tutun; nu consuma alcool - mod de petrecere a timpului liber : vizionari TV -antecedente heredocolaterale : nesemnificative -antecedente personale patologice : apendicectonie in anul 1995 |
Culegerea datelor -nume P -prenume L -varsta 37 ani -sex F -religie Ortodoxa -ocupatie pensionara -conditii de viata si munca- locuieste impreuna cu sora intr-o casa cu trei camere bine incalzite, salubre. A efectuat 4 clase primare intr-o scoala speciala -gusturi personale si obiceiuri : nu are o preferinta anume; nu consuma alcool, tutun, cafea - mod de petrecere a timpului liber : dramomanie -antecedente heredocolaterale : nesemnificative -antecedente personale patologice: apendicectonie la varsta de 10 ani; menarha la 14 ani: nasteri-o, avorturi-3 |
Culegerea datelor nume A -prenume A -varsta 25 ani -sex M -religie Ortodoxa -ocupatie Pensionar -conditii de viata si munca- locuieste impreuna cu mama intr-un apartament cu doua camere bine incalzite, salubre. A efectuat 4 clase intr-o scoala speciala -gusturi personale si obiceiuri : prefera dulciurile; nu consuma alcool, tutun, cafea. - mod de petrecere a timpului liber : auditii muzicale -antecedente heredocolaterale : nesemnificative -antecedente personale patologice: epilepsie cronica; encefalita |
|
Diagnostic - SCHIZOFRENIE PARANOIDA |
Diagnostic - SCHIZOFRENIE GREFATA |
Diagnostic - SCHIZOFRENIE GREFATA |
|
Caz 1 |
Caz 2 |
Caz 3 |
|
Data internari - 20.IX.2006 Motivele internarii: stare de neliniste psihomotorie; delir de persecutie; interpretativitate; suspiciozitate; insomnie Istoricul bolii: pacientul in varsta de 30 de ani se interneaza in serviciul psihiatrie -cronici pentru motivele de mai sus. Debutul fenomenologiei psihopatologica a fost in urma cu aproximativ 10 ani Probleme de dependenta: anxietate severa; insomnie; vulnerabilitate fata de pericole; comunicare inadecvata la nivel afectiv; dificultate de a-si asuma rolul social; deficit de cunostinte medicale |
Data internari - 23.XI.2006 Motivele internarii: stare de neliniste psihomotorie; deficit intelectual; tulburari de comportament Istoricul bolii: pacienta in varsta de 37 ani se interneaza in serviciul psihiatrie- cronici pentru motivele de mai sus. Debutul fenomenologiei psihopatologice a fost in copilarie avand repetate internari in serviciul psihiatrie. Problem de dependenta: anxietate; insomnie; vulnerabilitate fata de pericole; comunicare inadecvata la nivel afectiv; comunicare ineficienta la nivel intelectual; alterarea capacitatii de realizare; dificultate de actiona conform propiilor convingeri; incapacitatea de a indeplini activitati recreative; deficit de cunostinte medicale |
Data internarii - 11.X.2006 Motivele internarii: stare de agitatie psihomotorie; delir de prejudiciu; delir de persecutie; interpretativitate; deficit intelectual Istoricul bolii: pacient in varsta de 25 de ani se interneaza in serviciul de psihiatrie- cronici pentru motivele de mai sus. Debutul fenomenologiei psihopatologice a fost in copilarie, avand repetate internari in serviciul psihiatrie. Problem de dependenta: anxietate; dezinteres pentru tinuta vestimentara; carente de igiena; comunicare inadecvata la nivel intelectual, afectiv, senzo-motor; vulnerabilitate fata de pericole; alterarea integritatii fizice si psihice; incapacitatea de a-si practica religia; incapacitatea de a-si asuma rolul; intoleranta la activitatii recreative; deficit de cunostinte medicale. |
|
Caz 1 |
Caz 2 |
Caz 3 |
|
Diagnostic de nursing -anxietate severa din cauza afectarii psihice manifestata prin suspiciozitate, interpretativitate. -insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente -vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate psihologica -comunicare inadecvata la nivel afectiv datorita afectarii gandirii manifestata prin comportament agresiv -dificultate de a actiona conform propiilor convingeri datorita afectarii psihice manifestata prin frustrare -alterarea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire manifestata prin lipsa motivatiei -deficit de cunostinte medicale din cauza tulburarii de gandire manifestata prin lipsa de informatii, dezinteres. |
Diagnostic de nursing -anxietate severa din cauza afectarii psihice manifestata prin stare de neliniste psiho-motorie --insomnie datorita agitatiei psihomotorii manifestata prin ore insuficiente de somn, treziri frecvente, dromonamie. - vulnerabilitate fata de pericole datorita tulburarii de gandire manifestata prin insecuritate psihologica -comunicare inadecvata la nivel afectiv datorita afectarii gandirii manifestata prin labilitate emotionala, tulburari de relationare si comunicare -comunicare inadecvata la nivel intelecutal din cauza afectarii gandirii manifestata prin deficit intelectual, bizazerii comportamentale -dificultate de a actiona conform propiilor convingeri si valori din cauza afectarii gandirii manifestata prin lipsa de interes -alterarea capacitatii de realizare datorita tulburarii de gandire manifestata prin amuzament in exces -deficit de cunostinte medicale daorita tulburarii de gandire manifesta prin lipsa de informatii |
Diagnostic de nursing -anxietate severa din cauza afectarii psihice manifestata prin stare de neliniste psiho-motorie -dezinteres pentru tinuta vestimentara datorita intelectului limitat manifestata prin dezinteres -carente de igiena datorita deficitului intelectual manifestata prin dezinteres fata de infatisarea sa -comunicare inadecvata la nivel afectiv, intelectual, senzomotor, din cauza deficitului intelectual manifestata prin afazie, vorbire incoerenta -vulnerabilitate fata de pericole din cauza intelectului limitat manifestata prin risc de ranire, cadere, violenta potentiala -alterarea integritatii fizice si psihice datorita deficitului intelectual manifestata prin agitatie psihomotorie, neincredere frica -incapacitate de a-si practica religia din cauza intelectului limitat manifestata prin frustrare -incapacitate de a lua singur decizi datorita intelectului linitat manifestata prin neputinta -intoleranta la activitatii de recreere datorita intelectului limitat manifestata prin dificultate de concentrare -deficit in mentinerea sanatatii din cauza intelectului limitat manifestata prin incapacitate de a intelege si memora informatii |
|
Caz 1 |
Caz 2 |
Caz 3 |
|
Obiective -pacientul sa beneficieze de conditii optime de spitalizare -pacientul sa beneficieze de repaus fizic si psihic pe toata perioada internarii -pacientul sa fie alimentat corespunzator pe toata perioada spitalizarii -pacientul sa beneficieze de supraveghere atenta pe tot parcursul internarii -pacientul sa fie informat cu privire la orice tehnica interprinsa -pacientul sa beneficieze de medicatie corespunzatoare pe tot parcursul internarii -pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in decurs de 3-4 zile -pacientul sa acumuleze cunostinte medicale si sa prezinte intelegerea lor in decurs de 3-4 zile |
Obiective -pacienta sa beneficieze de conditii optime de spitalizare -pacienta sa beneficieze de repaos fizic si psihic pe tot parcursul internarii -pacienta sa beneficieze de alimentatie corespunzatoare -pacienta sa fie supravegheata atent pe tot parcursul internarii -pacienta sa fie informata asupra oricarei tehnici interprinse -pacienta sa beneficieze de medicatie adecvata prescrisa de catre medic -pacienta sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in decurs de 3-4 zile -pacienta sa acumuleze cunostinte medicale in decurs de 3-4 zile |
Obiective Pacientul sa beneficieze de conditii optime de spitalizare -pacientul sa beneficieze de repaos fizic si psihic pe tot parcursul spitalizarii -pacientul sa fie supravegheat atent pe toata perioada internarii -pacientul sa fie informat asupra oricarei tehnici interprinse -pacientul sa beneficieze de medicatia adecvata prescrisa de medic -pacientul sa-si satisfaca autonom nevoile fundamentale in decurs de 3-4 zile -pacientul sa acumuleze cunostinte medicale in decurs de 3-4 zile |
|
Caz 1 |
Caz 2 |
Caz 3 |
|
Interventii -am asigurat conditiile de microclimat si mediu securizat -am schimbat lenjeria de pat si de corp a pacientului -am supravegheat, masurat si notat functiile vitale ale pacientului -am administrat la indicatia medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizante, hipnotice si vitamine -am colaborat cu echipa de ingrijire -am asigrat regimul alimentar corespunzator -am incurajat pacientul ori de cate ori a fost nevoie -am informat familia despre starea pacientului -am pregatit fizic si psihic pacientul -am pregatit materiale necesare in vederea recoltarii de produse de biologice si patologice pentru examene de laborator Am insotit pacientul la orice alt examen recomandat de medic in alta sectie de specialitate -am planificat timpul de odihna pentru ca pacientul sa beneficieze de somn corespunzator -am supravegheat atent comportamentul pacientul si am raportat medicului orice schimbare a acestuia -am imobilizat la indicatia medicului pacientul in camsa speciala pentru evitarea complicatiilor -am sustinut educatia pentru sanatate a pacientul si am verificat gradul de luare la cunostinta a acestuia cat si a familiei -am insotit pacientului pe tot parcursul procesului de externare pana la redarea acestuia familiei |
Interventii -am asigurat conditii de microclimat si mediu securizat -am schimbat lenjeria de pat si de corp a pacientului -am supravegheat, masurat si notat in foia de temperatura functiile vitale ale pacientului -am administrat la indicatia medicului tratamentul neuroleptic asociat cu sedative, tranchilizante, hipnotice si vitamine -am colaborat cu echipa de ingrijire -am asigurat alimentatia corespunzatoare -am planificat impreuna cu pacienta un program de odihna -am pregatit fizic si psihic pacienta in vederea recoltarii de produse biologice si patologice pentru examene de laborator -am pregatit material necesare pentru recoltare -am recoltat sange, materii fecale, urina pentru examene de laborator -am transportat probele in conditii corespunzatoare la laborator -am mentinut legatura cu familia in permanenta informand-o despre starea pacientului -am sustinut si incurajat pacienta ori de cate ori a fost nevoie -am supravegheat permanent comportamentul pacientei si am raportat medicului orice schimbare survenita in compomportamentul acestuia -am indepartat obiectele ascutite, dure din preajma pacientei pentru a prevenii accidentarea sa si a celor din jur -am incurajat pacienta sa-si exprime temerile si i-am dat exemple de cazuri care s-au recuperat -am asigurat repaosul fizic si psihic al pacientei -am facut educatie pentru sanatate si am verificat gradul de luare la cunostinta al pacientei precum si al familiei -am insotit pacienta pe tot parcursul procesului de externare pana la redare acesteia familiei |
Interventii -am asigurat conditiile de mediu securizat si microclimat prin plasarea pacientului intr-un salon luminous, aerisit cu temperatura si umiditate optima -am asigurat lenjerie curata de pat si de corp pacientului -am asigurat integrarea pacientului facandu-I cunostinta cu ceilalti pacienti -am linistit permanent pacientul comunicand cu el -am asigurat repaos fizic si psihic pacientului -am pregatit fizic si psihic pacientul invederea recoltarii de produse biologice si patologice -am pregatit materialele necesare recoltarii -am recoltat sange, materii fecale, urina pentru examene de laborator -am transportat probele recoltate in conditii corespunzatoare la laborator -am administrat la indicatia medicului medicatia neuroleptica asociata cu sedative, tranchilizate, hipnotice si vitamine -am efectuat igiena personala a pacientului -am ajutat pacientul sa se orienteze in timp si spatiu si la propia persoana -am asigurat legatura pacientului cu familia, informand-o despre starea pacientului -am antrenat pacientul in activitati recreative -am supravegheat, masurat si notat in foaia de temperatura functiile vitale ale pacientului -am supravegheat comportamentul pacientului si am raportat medicului orice modificare aparuta -am planificat impreuna cu pacientul un program de odihna -am colaborat cu echipa de ingrijire -am incurajat permanent pacientul si l-amfelicitat pentru progresele facute -am indepartat obiectele ascutite,dure din prejma pacientului pentru a prevenii complicatiile -am sustinut educatia pentru sanatate si am verificat gradul de luare la cunostinta de catre pacient precum si de catre familia lui -am insotit pacientul pe tot parcusul procesului de externare pana la redarea sa familiei. |
|
Caz 1 |
Caz 2 |
Caz 3 |
|
Externarea Data externarii 15.XI.2006 Starea La Externare Pacientul O.M in varsta de 30 de ani internat in serviciul psihiatrie cronici pentru stare de neliniste psihomotorie, delir de persecutie, interpretativitate, suspiciozitate se externeaza in stare ameliorata BILANTUL AUTONOMIEI In timpul spitalizarii au fost asigurate conditii optime de microclimat si mediu securizat. Am asigurat conditii de igiena corespunzatoare, alimentatie adecvata. In urma tratamentului neuroleptic atipic, anxietatea pacientului a fost diminuata Starea de oboseala a pacientului a fost diminuata la minimum pacientul fiind increzator in vindecarea sa. Comunicarea la nivel afectiv a fost modificata, pacientul este calm, linistit, isi poate exprima sentimentele, emotiile. Sentimentul de frustrare a fost indepartat, pacientul este increzator in Dumnezeu ca va depasi situatia de criza. Pacientul si-a recapatat increderea si stima de sine partial, recunoaste ca are nevoie de ajutor. Lipsa cunsotintelor despre boala, tratament, stare de neliniste au fost inlaturate partial avand in vedere capacitate de intelegere a pacientului. Recomandari La Externare Evitarea stresului, emotiilor Respectare normelor de viata si alimentatie. Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea. Respectarea tratamentului medicamentos conform Rp.sec(nr.) Zyprexa 10mg cp. 1cp/zi=3luni Fluoxetina 20mg-1cp./zi=3luni. Control periodic prin ambulatorul de specialitate. Supraveghere permanenta medico-sociala. Prezentarea de urgenta la medicul specialist in cazul revenirii, acutizari si prezentei bolii |
Externarea Data externarii 27.XII.2006 Starea La Externare Pacienta P.L in varsta de 37 de ani se interneaza in serviciul psihiatrie-cronici pentru stare de neliniste psihomotorie, tulburari de comportament, deficit intelectual se externeaza ameliorat. BILANTUL AUTONOMIEI In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientei conditii optime de microclimat si mediu securizat, igiena corespunzatoare, repaos fizic si psihic. Stare de neliniste psihomotorie a fost diminuata la minimum, pacienta beneficiind de somn corespunzator, atat calitativ si cantitativ. Pacienta isi poata acorda ingrijiri igienice autonom. In urma ingrijirilor acordate Pe durata spitalizarii, tulburarile de comportament au fost reduse la minimum. Lipsa cunostintelor despre boala, regim, tratament, stare de neliniste, stress au fost inlaturate partial avand in vedere capacitatea de intelegere a pacientei. Recomandari la Externare Sa respecte normele de viata si alimentatie. Sa evite stresul, emotiile puternice. Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea. Respectarea medicatiei prescrise conform Rp.sec(nr..) Tiapridal cp.100mg ½+0+½ Zoloft solutie 0+0+25mg Neurol cp. 0,5mg 1+0+1 Control medical periodic prin ambulatorul de specialitate. Prezentarea la medicul specialist in cazul revenirii si acutizarii simptomelor |
Externarea Data externarii 15.XI.2006 Starea la externare Pacientul A.A in varsta de 25 de ani internat in serviciul psihiatrie-cronici pentru agitatie psihomotorie, delir de prejudiciu, interpretativitate, deficit intelectual, se externeaza in stare ameliorate. BILANTUL AUTONOMIEI In timpul spitalizarii au fost asigurate pacientului conditii optime de microclimat si mediu securizat, igiena corespunzatoare, repaos fizic si psihic. Starea de agitatie psihomotorie a fost diminuata la minimum. Avand in vedere intelectul limitat al pacientului, are nevoie permanent de o persoana pentru a-si putea satisface nevoile fundamentale Recomandari la externare Respectarea normelor de viata si alimentative. Evitarea stresului, emotiilor. Evitarea consumului de alcool, tutun, cafea. Respectarea tratamentului medicamentos conform Rp.sec (nr.) Rispolept cp 2mg 0+0+1 2luni Fenobarbital cp.100mg 0+0+1 2luni Control medical periodic prin ambulatorul de specialitate. Prezentarea de urgenta in cazul revenirii si acutizarii simptomelor. |
Anexa Nr 1
PREGATIREA SI ASISTAREA EXAMENULUI ELECTROENCEFALOGRAFIC
Modificarile potentialului electric al creierului pot fi decelate si inregistrate cu ajutorul unor aparate amplificatoare numite electroencefalografe.
Cu ajutorul acestor aparate se pot inscrie curentii de actiune ai scoartei cerebrale, ai nucleilor subcorticali, cerebelului precum si ai altor structuri din sistemul nervos central.
Ele sunt formate dintr-un dispozitiv de detectare care culege variatiile de potential de pe suprafata creierului, cuplat cu un amplificator care functioneaza cu ajutorul tuburilor electronice.
Inregistrarea pe hartie a biocurentilor amplificati se face dupa metoda inscrierii mecanice, simultan in mai multe derivatii conectate pe diverse regiuni ale e,misferelor cerebrale. Electroencefalogramele pot fi inregistrate simultan in 4,6,8,10,12,22 sau 40 de canale, dupa numarul derivatiilor pentru care sunt construite.
Fiecare canal inregistreaza o singura derivatie - adica biocurenti culesi de doi electrozi - avand amplificator propriu. Intre electrozi care detecteaza biocurentii si amplificatoare se interpune un comutator de derivatie, care asigura legarea perechiilor de electrozi co oricare dintre canalele de amplificare, fara sa fie nevoie de demontarea si remontarea lor.
Aparatul este foarte sensibil, de aceea el este instalat intr-o aripa mai izolata, cat mai departe de intalatiile roentgen(raze ultrascurte) sau alte aparate generatoare de curenti paraziti. Legatura lui cu aparatul din camera alaturata se face cu ajutorul unor cabluri electrice care se fixeaza pe capul bolnavului cu ajutorul unor electrozi metalici. Aparatura metalica ca si patul metalic pe care sta bolnavul trebuie sa fie legate la pamant.
PREGATIREA PACIENTULUI - EXECUTIE
Cu trei zile inainte de examinare, bolnavul nu mai trebuie sa primeasca nici un medicament care ar influenta rezultatele. Durata intreruperii medicatiei va fi stabilita de medic. Bolnavul trebuie sa fie odihnit si linistit. Pregatirea psihica a bolnavului si inlaturarea factorului emotiv sunt absolute necesare.
Bolnavul este asezat in pat sau intr-un fotoliu si i se fixeaza capul cu un rezemator in pozitie comoda. Aplicarea electrozilor pe piele se face cu ajutorul unor benzi de cauciuc.
Contactul electric se asigura prin degresarea parului si a pielii paroase a capului cu un amestec de alcool, eter, acetona si utilizarea unei paste de contact, buna conducatoare de electricitate. Electrozii sunt formati din mici placute de metal argintate. Contactul electric intre electrozi si piele trebuie sa fie perfect.
Aplicarea electrozilor se face in derivatii bipolare si unipolare. Electrozii se fixeaza dispersati in deravatii bipolare pe toata suprafata craniului, la distante egale in mod simetric la stanga si la dreapta liniei mediane. Dupa ce aparatul se conecteaza la curent si se lasa sa se incalzeasca o jumatate de ora. Intre timp se face etalonarea amplificatorilor, se controleaza deflexiunile penitelor si apoi se porneste aparatul. In cursul inregistrarii bolnavul trebuie sa stea cu ochii inchisi, nemiscat, deoarece biocurentii produsi de contractiile modifica rezultatul.
Se va evita orice miscare in jurul bolnavului in cursul inregistrazilor
Cursele inscrise cu ajutorul encelografului se numesc ecncefalograme. Electroencefalograma omului sanatos, in repaos fizic si psihic, este formata dintr-o serie de unde printre care se definesc: trei unde normale alfa, beta si teta si una - delta - care in stare normala apare numai in anumite faze de somn, aparitia ei in starea de veghe fiind patologica.
Paralel cu inregistrarea curbelor electroencefalografice se inregistreaza si tensiunea arteriala, pulsul periferic (carotidian, femural) respiratia, fonocardiografia, precum si alte manifestari ale functiilor vegetative.
Anexa nr. 2
SCINTIGRAFIA CEREBRALA
Scintigrafia cerebrala consta in detectarea si inregistrarea grafica a radiatiilor emise de izotopii radioactivi introdusi in organism per os sau parenteral si ajunsi in circulatia cerebrala
Substante radioactive, in conditii normale nu traverseaza bariera hematoencefalica decat eventual in cantitate foarte mica. Evidentierea lor la nivelul creierului, sub forma de zone cu radioactivitate crescuta, denota afectarea permeabilitatii vasculare si localizeaza un process patologic intracranian. Dintre izotopii radioactivi utilizati pentru scintigrafia cerebral amintim iodul 131 inglobat cu serumalbumina, care este emitator de radiatii gama, cu timp de injumatatire scurt si eliminare rapida din organism.
Pregatirea pacientului - executie
Cu 2-3 zile inainte, bolnavul va fi pregatit prin administrare de 3ori/zi cate 10 picaturi solutie lugol pentru a satisface aviditatea glandei tiroide fata de iod si evitarea aglomerarii substantei radioactive in aceasta glanda.
In ziua examinarii bolnavul primeste o cantitate de serumalbumina iodata, echivalenta cu 3-5 microcurie iod 131.
Dupa 3-4 ore se face detectarea substantei radioactive deasupra cutiei craniene. Detectarea si inregistrarea se fac cu un scintigraf care, cu ajutorul unui dizpozitiv automat, parcurge suprafata de investigat in randuri orizontale, successive.
Inscrierea radiatiilor gama se face mecanic, cu un ciocan, sau pe cale fotografica. Pentru orientarea mai usoara este bine sa se fixeze pe scintigrama cateva repere anatomice (vertexul, protuberanta accipitala) inainte de indepartarea graficonului.
Scintigrafia cerebrala este o metoda utila pentru evidentierea leziunilor cerebrale locale, in special a proceselor expansive intracraniene.
Anexa nr. 3
INSULINOTERAPIA
A fost introdusa de Manfred Sakel si consta in producerea de stari de soc hipoglicemic prin injectii cu insulina. A fost unica terapie biologica relativ eficienta in schizofrenie pana la descoperirea electroterapiei.
Cura insulinica este precedata de un examen medial amanuntit al bolnavului pentru a-i exclude pe cei cu diabet, epilepsii, boli cardiovasculare, hepatice, renale, tuberculoza pulmonara, hipertiroide si stari febrile. Tratamentul se aplica dimineata, bolnavul fiind nemancat. Doza zilnica de insulina este de 10-20 unitati crescand cu cca 10u-/zi pana la obtinerea subsocului sau socul insulinic.
Cand se ajunge la doza de soc (60-120u) se observa dupa injectie o stare de somnolenta care se accentueaza progresiv pana la coma. Mentinerea peste 15 minute a stari de coma sau profunzimea extrema a acesteia (disparitia reflexului cornean) prezinta riscuri si trebuie evitate. In cursul evolutiei starii de hipoglicemie(care dureaza aproximativ ore) se observa transpiratii abundente si hipotensiune, iar in perioada imediat premergatoare instalarii comei apar mioclonii si agitatie psihomotorie. In cazul in care nu se urmareste decat obtinerea unui subsoc (``soc umed``-indicat intr-o serie de nevroze in special anxioase) starea de hipoglicemie se intrerupe la aparitia somnolentei si transpiratiilor (dozele medii necesare de insulina sunt intre 60-80 de unitati, dar pot varia mult), dand bolnavului o masa bogata in dulciuri. Iesirea din starea de coma se face fie prin administrarea: I.M a 1-3mg glucagon fie prin injectarea I.V a 40-80 ml solutie de glucoza 33%-40% , iar dupa ce bolnavul se trezeste si poate sa inghita, primeste 100-200mg zahar dizolvant in ceai sau sub forma altor dulciuri. De regula, cantitatea de zahar in grame trebuie sa fie de doua ori mai mare decat numarul de unitati de insulina administrate (glucoza nu se ia in consideratie ). Solutia zaharata se poate introduce la nevoie si pe sonda nazala. Tratamentul se aplica zilnic cu doua zile de pauza pe saptamana pana la un numar maxim de 30. Depasirea acestui numar este grevata de riscuri, dar si inutila.
ACCIDENTE
Aparitia unui acces convulsiv in cursul comei
Socul prelungit
Accesul epileptic impune intreruperea starii hipoglicemice iar preventive in special cand cura hipoglicemica se asociaza cu cea neuroleptica, scaderea rezultanta a pragului convulsivant trebuie corectata prin mici doza de barbiturice.
Coma prelungita este un accident grav ai caror cauze sunt:
Mentinerea prea indelungata a bolnavului in starea de coma
Sensibilizarea la insulina apare poate survenii catre sfarsitul tratamentului (se impune o scadere a dozelor de insulina).
Este o coma din care bolnavul nu se trezeste, desi i s-a administrat cantitatea corespunzatoare de glucoza. Se trateaza ca orice coma hipoglicemica adaugand corticoizi sau ACTH (in perfuzie), glucagon, adrenalina. Posibila trecere intr-un soc hiperglicemic se sesizeaza prin glicemii repetate frecvent, necesitand contraindicarea adrenalinei si adaugarea tonicardiacelor sau in cazul in care bolnavul tot nu isi revine, a 20-30 unitati insulina. Dupa tratament in cursul dupa-amiezii pot avea loc recaderi hipoglicemice daca bolnavul nu s-a realimentat suficient. Prevenirea acestora se face prin supravegherea atenta a realimetarii bolnavilor si a starii lor in cursul zilei de cura (recaderea hipoglicemica poate fi confundata cu somnul obisnuit, frecvent dupa acest tratament).
Anexa nr. 4
TRATAMENTUL ELETROCONVULSIVANT
Electroconvulsioterapia reprezinta "procedura chirurgicala a psihiatriei".
Instituirea ECT este posibila numai dupa ce s-a obtinut in scris consimtamantul bolnavului sau daca bolnavul este incompetent din cauza starii psihice, al unuia dintre apartinatorii sai principali. Tratamentul se face bolnavului dimineata, pe nemancate, dupa mictiune si defecatie. Pacientul sta culcat pe pat, in timp ce o persoana ii imobilizeaza mandibula pentru a prevenii deschiderea excesiva a gurii in perioada tonica a convusiei (luxatii de mandibula). Pentru a evita muscarea limbii in faza cronica, intre arcadele dentare se introduce un material protector. Pe ambele regiuni frontotemporale se aplica electrozii aparatului ECT, dupa degresarea regiunilor respective cu alcool si umezirea cu ser fiziologic sau cu pasta speciala, buna conducatoare de electricitate. Dupa declansarea curentului (80-150V timp de 0,2-0,5 secunde) se produce criza convulsiva cu fazele ei:
Tonica
Clonica
De rezolutie musculara cu stertor
Tratamentul se repeta la fiecare doua zile. In perioada de trezire, daca reluarea respiratiei intarzie se face resuscitare respiratorie. Bolnavul fiind de cele mai multe ori confuz (in special daca ia doze mari de medicamente cu proprietati anticolinergice) reorientarea sa trebuie facuta cu blandete si fara graba. Numarul de sedinte de tratament este in medie de 6-8 (unele depresii sau stari de negativism pot reactiona spectacular chiar si numai dupa 3-4 tratamente), circa 12 in cazurile cu raspuns mai lent (schizofrenii, starii paranoide). Daca dupa cel mult 6-8 sedinte nu se observa o ameliorare importanta continuarea ECT pare a fi inutila. Este important de retinut ca multe dintre efectele secundare ale ECT depind direct de cantitatea de curent folosita pentru inducerea convulsilor (tensiune, intesitate, durata).
Pentru reducerea acesteia la minimum este necesar sa se asigura un contact optim intre electozi si tegumente si sa se caute cea mai mica durata si intensitate a stimului electric care insa mai declanseaza convulsia.
Efecte adverse ale ECT simple:
Fracturi, luxatii
Tasari de vertebre
Tulburari de orientare
Confuzie tranzitorie
Tulburari de memorie
Sindromul confuziv postconvulsiv, dureaza cam o ora dupa tratament. Unele tulburari mai evidente de memorie persista timp de 1-3 saptamani dupa terminarea seriei de ECT in timp ce altele drept "subtile" pot fi sesizate de bolnav pana la 6-7 luni. Tulburarile cardio-vasculare se pot manifestate sub forma aritmiilor benigne sau sub forme mai severe (stop cardiac, fibrilatii). Pot fi prevenite prin premedicatia cu 0,5mg atropine injectata cu 30 minute inainde de ECT. In cazul cand aceste tulburari se produc, se intervine cu ajutorul trusei de reanimare cardio-respiratorie prezente obligatoriu la locul de administrare a ECT.
ECT protejat se face cu colaborarea unui medic anestezist, administrandu-se un tranchilizant (daca bolnavul este anxios), atropina, barbituric cu durata foarte scurta de actiune si succincolina. Inaintea aplicari stimulului electric bolnavul este hiperventilat cu oxygen 100%, ventilatia continuand si dupa producerea convulsiei.
Unele aparate ECT permit urmarirea continua a EEG si eventual a altor parametrii fiziologici al bolnavului. O alta metoda de atestare clinica a producerii convulsiei in cursul ECT protejat este "metoda mansetei" pe unul din mebrele bolonavului (homolateral cu emisfera cerebral pe care se face ECT unilateral, pentru a putea surprinde generalizarea crizei) se aplica manseta unui tensiometru, umflata peste tensiunea arteriala sistolica. In acest fel, succinilcolina nu patrunde in membrul respective, nu patrunde in membrul respectiv, nu produce relaxarea musculara si convulsia devine manifesta.
Alte posibilitati de certificare a producerii convulsiei sunt:
Eletromigrama
Urmarirea diametrului pupilar
Miscarea pleoapelor si a de degetelor de la picioare
O ultima modificare a ECT care vizeaza scaderea efectelor secundare mnezice este ECT unilateral, in care electrozii aparatului se aplica numai pe emisfera cerebral nondominanta. Dupa ECT unilateral perioada de confuzie la trezire este mai scurta iar durata si intensitatea tulburarilor de memorie sunt mai reduse, eficienta ramanand practice egale cu cea a metodei bilateral. ECT unilateral se practica numai sub curalizare. Cel mai frecvent plasament al electrozilor este urmatorul:
Primul electrod la 4cm deasupra mijlocului unei linii ce uneste unghiul lateral al orbitei drepte cu orificiul auditiv extern drept
Al doilea electrod cu inca 7,5cm mai sus pe o linie la 70º (pozitia temporo-parietala).
In cazul ECT unilateral numarul sedintelor se creste cu 1-2 fata de cel bilateral. In general la stangaci se prefera ECT bilateral.
Anexa nr.5
PSIHOTERAPIA
Psihoterapia poate fi definita ca un ansamblu de metode psihologice de actiune asupra omului bolnav, in scopul tratarii anumitor afectiuni somatice sau psihice. In acest sens general, psihoterapia nu reprezinta un apanaj terapeutic al psihiatriei,ci al tuturor stiintelor medicale si se bazeaza pe legatura inter personala dintre medic si pacient stabilita pe cale verbala. In psihiatrie psihoterapia reprezinta pentru o gama larga de afectiuni principala metoda de tratament. Procedeele psihoterapeutice se pot aplica asupra unui singur bolnav sau asupra mai multora deodata.
PSIHOTERAPIILE INDIVIDUALE
Se bazeaza pe sugestionarea bolnavului aflat in stare de veghe, de somn hipnotic sau narcotic (psihoterapii sugestive); de asemenea, ele se pot baza pe mijloace de conditionare negativa, de relaxare, etc.
Psihoterapia individuala este un procedeu laborios care cere o perioada lunga de aplicare, un anumit nivel cultural bolnavului si numite insusiri personale psihoterapeutului. De aceea alegerea uneia sau alteia dintre metodele psihoterapeutice va fi facuta numai de psihoterapeut in functie de posibilitatile de intelegre si de cooperare ale bolnavului de nivelul sau intelectual, de dorinta sa de vindecare si nu in ultimul rand de timpul disponibil al medicului psihoterapeut.
Psihotarapia comportamentala si prin deconditionare isi propune ca prin metode de inhibitie conditionata, inhibitie reciproca sau aversiune conditionata, sa realizeze un nou mod de compotament al bolnavului care sa duca la anularea si disparitia comportamentului lui patologic.
Psihoterapia de relaxare (activatoare) este reprezentata de metode de autodiciplinare si reglare voluntara a functiilor vegetative ale organismului si prin aceasta de influentare a anumitor tulburari psihice.
Aceasta reglare voluntara a functiilor vegetative incepe intotdeauna cu o faza de relaxare neuromusculara, apoi se trece la reglarea ritmului respiratiei, a ritmului cardiac, etc. Aceste exercitii repetate pe timp indelungat permite bolnavului o autocunoastere aprofundata, il ajuta sa isi domine reactiile vegetative si psihice generate de factorii traumatizanti din mediul exterior.
Psihoterapia prin subnarcoza barbiturica are dublu scop:
Explorator - de a cunoaste viata psihica a bolnavului in vederea descoperirii cauzelor tulburarii psihice
Terapeutic - de a influenta bolnavul aflat in stare de narcoza, ajutandu-l sa lupte impotriva tulburarilor sale psihice.
Psihoterapiile sugestive au la baza sugestia ,exercitata asupra bolnavului aflat in stare de veghe,fie in stare de somn hipnotic ,in scopul inlaturarii anumitor tulburari psihice.
Protreptica este o metoda psihoterapica in care sugestia facuta bolnavului in stare de veghe este insotita si intarita de anumite procedee fizice cum ar fi curent electric,injectii subcutanate cu apa distilata.
Sugestia consta in a asigura ferm pe bolnav ca tratamentul respectiv va duce sigur la vindecarea sa rapida.
Sugestia hipnotica este o metoda de transmitere a anumitor idei ,sentimente,atitudini,comportamentale de catre opersoana (hipnotizator), altei persoane aflate in stare de hipnoza. Hipnoza este o stare asemanatore somnului,un fel de somn artificial ,care se deosebeste insa din punct de vedere neurofiziologic si psihologic de somnul normal.
Hipnoza nu se aplica niciodata singura,ci numai insotita de sugestie,adica de imprimarea de catre psihoterapeut a anumitor idei ,sentimente,indemnuri in constiinta bolnavului hipnotizant.
PSIHOTERAPIA DE GRUP
Are avantajul ca face sa beneficieze un numar mai mare de bolnavi de un singur terapeut si in plus ,foloseste in afara de influenta terapeut-pacient,si influenta pacient-pacient.
Psihoterapia de grup este o metoda care,utilizand comunicarea verbal libera intre membrii unei colectivitati de 7-8 bolnavi ,sub conducerea discreta a psihoterapeutului, cauta sa faca pe bolnavi sa se cunoasca bine intre ei, sa-si inteleaga suferinta si sa lupte impotriva bolii.
In cadrul grupului terapeutic fiecare bolnav sufera influenta celorlalti membrii ai grupului dobandind astfel sentimental de participare la viata colectiva a grupului. In functie de aceste influente, el adopta o noua conduita sociala.
ERGOTERAPIA este metoda de tratament prin munca terapeutica si are ca scop evitarea efectelor daunatoare ale spitalizarii indelungate asupra psihicului bolnavilor precum si pregatirea acestora in vederea reinsertiei sociale. Pentru ca munca sa aiba eficienta terapeutica trebuie sa fie adaptata la posibilitatile fizice si intelectuale ale bolnavului, la forma si stadiul bolii sale.
SOCIOTERAPIA este o metoda moderna de tratament care are drept scop reorganizarea vietii bolnavilor fie in cadrul spitalului, fie in afara lui.
Socioterapia in spital se bazeaza pe influenta pozitiva extercitata asupra bolnavului de comunitatea terapeutica in care el este inclus. Comunitatea terapeutica este un grup destul de mare de bolnavi, care cuprinde atat bolnavi psihici, cat si personalul de ingrijire. Grupul se reuneste zilnic si cauta sa-si organizeze viata si activitatea din spital cat mai asemanator cu activitatea din afara spitalului.
Socioterapia in afara spitalului se bazeaza pe psihoterapia aplicata familiilor bolnavilor. Ideea de baza a acestei metode este aceea ca bolnavul psihic este, in multe cazuri, produsul sau victima unor conditii de viata faliliale anormale. De aceea se urmareste ingrijirea intregii familii, pentru a putea indeparta factorii nocivi familiali care genereaza si intretin boala psihica.
BIBLIOGRAFIE
Anatomia si fiziologia omului:
Autori - I.C Voiculescu
I.C Petricu
Editura Medicala - Bucuresti 1971
Medicina interna:
Autor - Acad. Prof. Dr.- J. Bruckner
Editura Medicala - Bucuresti 1979
Ghid de nursing:
Autor - Lucretia Titirca
Editura Medicala Romaneasca 1995
Fiziopatologie
Autor - Eberhard Goetze
Editura Medicala 1990
Psihiatrie
Autor - V. Predescu
Editura medicala 1989
Medicina interna pentru cadre medii
Autor - C. borundel
Editura medicala 1974
Psihiatrie clinica
Autori - Kaplan & Sadock
Editura medicala 1995
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
