PROIECT DE CERTIFICARE - ASISTENT MEDICAL GENERALIST - Ingrijirea copiilor cu rahitism

FUNDATIA DR. BǍLIN ALEXANDRU

SCOALA SANITARǍ POSTLICEALǍ MEDIAS

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE

Ingrijirea copiilor cu rahitism

INTRODUCERE

Telul si activitatea asistentei medicale de pediatri se bazeaza in special pe cresterea, dezvoltarea si integrarea copilului in societate.Nevoile unui copil sunt numeroase si diferite de cele ale unui copil.

Primul capitol al lucrarii prezinta rolul oaselor in organism si inportanta lor in vederea combaterii rahitismului.

In capitolul II gasim dezvoltat rahitismul in toate formele sale,factori favorizanti, tablou clinic, sindromul biologic in rahitism, cu cele trei stadii clasificare, forme clinice, etiologie, diagnostic pozitiv,diferenaatial, tratament, profilaxia postnatala, tratament curativ.

Capitolul trei prezinta studiu de caz a trei copii care au suferit de rahitism.

Tehnica injectiei la copii este cuprinsǎ in ultimul capitol, unde sunt evidentiate pe scurt patru tehnici, injectia intramuscularǎ, recoltarea prin punctie venoasǎ, vaccinare antipoliomielitic, si prima vaccinare.

Capitolul I

Particularitati morfofunctionale ale sugarului

Sistemul osos

In luna a 5-a intrauterina incepe osificarea la nivelul claviculelor, oaselor craniene, vertebrelor, oaselor lungi. La nastere toate diafizele sunt osificate iar la nivelul epifizelor femurului si tibiei, astragalusului, cuboidului si calcaneului exista nuclei de osificare.

Oasele sugarului sunt putin rezistente la traumatisme, deoarece exista un decalaj important intre aportul de calciu si osificare. Oasele sunt mai elastice, mai flexibile cu fragilitate mai mare la presiune, de aceea la sugar si copilul mic, ca urmare a unui traumatism se produc fracturi in "lemn verde", osul fracturat nu este complet detasat.

La nastere coloana vertebrala este aproape rectilinie, la 3 luni, apare lordoza cervicala, cand sugarul isi ridica capul. La 6 luni, cand sta in sezut apare cifoza dorsala, iar la 9-12 luni, cand se ridica in picioare si incepe sa mearga apare lordoza lombara.

Desi la nastere toracele este conic, ulterior el incepe sa se turteasca antero-posterior, coastele se inclina in jos, dupa 6 luni.

Din primele luni de viata la sugar, gambele par a fi recurbate, dar acest

lucru este fals deoarece se datoreste dezvoltarii mai accentuate a partilor moi, nu are semnificatie patologica.

Aparatul ligamentar si tonusul muscular sunt slab dezvoltate, ceea ce confera o laxitate si mobilitate crescuta articulatiilor.

ROLUL OASELOR IN ORGANISM

Determina forma corpului iar impreuna cu articulatiile asigura suportul partilor moi.

Participa la formarea cavitatilor de protectie ale unor organe (cutia craniana, cutia toracica, bazinul).

Sunt organe ale miscarii pentru ca participa la formarea articulatiilor si servesc ca puncte de insertie pentru muschi.

Depozit de substante fosfocalcice, pe care organismul le poate mobiliza la nevoie (sarcina).

CAPITOLUL II

RAHITISMUL

Dupa mai bine de 30 de ani de la prima descriere a bolii, problema rahitismului este departe de a fi epuizata. Descoperirea vitaminei D a dus la desfiintarea rahitismului carential in regiunile civilizate ale globului. Este posibil ca cele mai multe cazuri semnalate astazi in aceste regiuni sa fie forme mai mult sau mai putin vitamino rezistente, desi nu se cunoaste exact natura acestei rezistente vitaminice (nu se cunosc raporturile intime dintre echilibrul metabolic al organismului si vitamina D2).

Problema ramasa cea mai dezbatuta in interpretarea rahitismului se refera la tulburarile metabolice. De interpretarea acestora depinde direct orientarea profilactico-curativa. Cum in aprecierea metodelor si stabilirea dozelor, vitamino rezistenta si vitamino/ toxicitatea sunt notiuni contradictorii, cu consecinte strict individuale, este aproape imposibila stabilirea unor scheme de profilaxie si terapie universal valabile.

Cea mai frecventa carenta vitaminica intalnita inca la copilul mic, dar mai ales la sugar, este cea in vitamina D, ale carei manifestari se include intr-o entitate clinica bine conturata, denumita rahitism carential sau nutritional, sau hipovitaminoza D.

Deficit de aport ale vitaminei D se rasfrange cu predominenta asupra metabolismului fosfo-calcic, determinand in acelas timp si tulburari importante privind cresterea si dezvoltarea tesutului osos.

Cauza bolii este hipovitaminoza D, corelata cu un aport inadecvat de calciu si fosfor din alimentatie. In Romania, frecventa bolii continua sa fie crescuta, reprezentand un factor de risc important in morbiditatea si mortalitatea sugarului. Boala este frecventa in prima copilarie, mai ales intre 3-18 luni; se intalneste mai rar sub 3 luni (cu exceptia prematurilor la care rahitismul este mai frecvent si mai sever) si dupa varsta de 3 ani,

Descris in urma cu 300 de ani, de catre Ambroise Pare, rahitismul a fost denumit "norbus anglicus", tratamentul corect cu vitamina D a fost infiintat in urma cu 50 de ani.

DEFINITIA RAHITISMULUI

Rahitismul cuprinde un grup de boli ale metabolismului osos care are drept "numitor comun" insuficienta mineralizarii tesutului osteoid la un organism in crestere.

VITAMINA D

Este o vitamina liposolubila legat, formata dintr-un grup de 10 compusi dintre care ne intereseaza doua componente si anume:

Vitamina D₂ ergostrol din plante, care se gaseste in cantitati mici, in unele alimente de origine vegetala.

Vitamina D₃, colecalciferol, sintetizeaza la nivelul dermului, prin iradierea cu ultraviolete a precursorului, furnizat de alimente de origine animala.

ETIOLOGIE SI PATOGENIE

P. Rozer (1958) considera ca rahitismul se caracterizeaza prin absenta mineralizarii zonei de crestere a osului, cu formarea de tesut osteoid si exuberant.

Cand tulburarea nu intereseaza numai osteogeneza encondrala, ci si cea periostala si endostala se vorbeste de osteomalacie.

a.   Continutul in Ca al alimentelor

- acest factor are importanta majora in producerea rahitismului la prematurii alimentati exclusiv la san (laptele de mama contine 35% Ca), in ultimile 3 luni ale gestatiei, fatul fixeaza in mod normal 100mg Ca/kilo corp; daca nasterea s-a produs inainte de termen, aportul de Ca din lapte nu asigurǎ decat fixarea a 35-40 mg Ca/kilo corp, ceea ce este cu totul insuficient. Totusi, forme grave de rahitism fac numai prematurii cu 800-1200 gr la nastere.

b.   Deficitul de absortie intestinala a Ca poate avea cauze variate:

pH-ul mediului intestinal (pH acid favorizeaza absortia).

prezenta in alimente a asa numitilor "hoti de Ca" acid fitic sau fitina, acid oxalic.

raportul de Ca/P in alimente este neadecvat (excesul de fosfor ingreuneaza absortia).

administrarea unor medicamente: EDTA, cortizon (antagonist al vitaminei D, in ceea ce priveste resorbtia).

c.       Carenta in vitamina D: vitamina D favorizeaza resorbtia intestinala a Ca, prin intermediul acidului citric.

d.   Procese enzimatice celulare intestinale, mai putin cunoscute.

Urmarea actiunii unuia sau mai multora dintre acesti factori, aportul exogen a calciului se reproduce si apare o hipocalcemie discreta. Calcemia fiind una dintre constantele biologice care trebuie mentinute constant, intra in actiune cu mecanism de contrareglare, exprimat prin asa numitul hiperparatiroidism secundar, in urma caruia calciul deficitar este recuperat din oase.

Drept consecinta apare insa decalcifierea scheletului, hipofosfatemia.

Scaderea produsului Ca*P in ser sub 3000 (normal 4000) antreneaza demineralizari importante ale zonei de crestere si osteomalacie. Cand raspunsul paratiroidian este foarte intens se ajunge la fibroosteoclazie.

Modul de actiune al vitaminei D este complex, iar carenta in aceasta vitamina, care constituie elementul patologic cel mai important al procedurii rahitismului, tulbura mai multe din procesele implicate in dezvoltarea tesutului osos.

Vitamina D intervine in osificarea matricei organice a oaselor, actionand antagonist cu parathormonul. Un rol deosebit il are in cresterea continutului in citrat al lichidelor extracelulare (normal 3 - 4 mg%), aceste cifre scad la 1-2 mg% in rahitism. La randul sau acidul citric are rol de a inactiva ionii de calciu, formand saruri complexe in care mobilitatea calciului se pastreaza. In acest mod, acidul citric face posibila miscarea calciului in tesuturi fara ca nivelul calciului sa se modifice (calciul se resoarbe, se excreta si se depune in oase in conditiile unei homeostazii calcice serice perfecte). Vitamina D are un rol metabolic important asupra, ciclului Krebas, rol pe care il exercita o actiune metabolica generala, influentand indirect procesele celulare oxiditive.

Vitamina D creste resorbtia tubulara a aminoacizilor, in hipovitaminoza D (rahitismul carential) exista o importanta hiperaminoacidurie. Actiunea vitaminei D referitoare la cresterea resorbtiei tubulare a fosforului, nu este bine cunoscuta.

Aportul alimentar (foarte redus la sugar: laptele de mama contine 4-8 U/l, iar laptele de vaca 10-40 de unitati);

Transformarea paravitaminei D din piele in vitamina D₃ prin iradiere solara.

Carenta in vitamina D mai poate fi conditionata si de absorbtia intestinala defectuasa (tulburari digestive cronice, ictere).

Nevoile zilnice variaza foarte mult in legatura cu sensibilitatea familiala si individuala, infectii, dispersii, cresterea rapida calitatile dietecice (raportul calciu/fosfor).

Desi descoperirea vitaminei D a schimbat fundamental, cunoasterea cadrului nosologic, metabolic si profilactico-curativ al rahitismului, multe probleme au ramas obscure ca de exemplu natura factorilor endogeni care conditioneaza starea morbida numita vitaminorezistenta. In conceptia devenita clasica rahitismul este din punct de vedere etiopatologic, o boala de carenta a activitatii vitaminei D fie ca este vorba de lipsa de aport exogen, fie ca este vorba de o vitamino-rezistenta intrinseca. S-a dovedit insa ca in ultimii ani si alte substante aflate in alimentele obisnuite sunt dotate cu o oarecare activitate anti si parahitica.

Aceste constatari aduc in discutie eventualitatea dependentei rahitismului carential nu numai de lipsa vitaminei D, ci si de un dezechilibru intre aceasta vitamina si alte substante.

Rahitismul carential continua sa fie considerat ca o boala a metabolismului calciului si fosforului, a miscarilor acestor minerale. Esential in patogenia acestei boli este raportul dintre metabolismul calcio-fosforic si metabolismul celular.

Notiunile cistigate in ceea ce priveste legaturile vitaminei D cu ciclul Krebs si acidul citric reprezinta, intr-un fel, prima faza a conceptiei metabolice celulare. Are aspecte care incep sa se refere la metabolismul steroid si cu metabolismul glicolitic si oxidativ (Nordia Antoner).In ultimii ani pe linga conceptia veche in care rahitismul este consecinta directa a unui dezechilibru mineral calciu-fosforic, si-a facut loc cea care considera ca rahitismul este, in esenta o boala celulara, dupa cum vitaminorezistenta este rezultatul unui dismetabolism celular. In aceiasi ordine de idei s-ar putea presupune ca disfunctiile unor organe (intestin, aparat renal), facute responsabile de aparitia unor anumite forme de rahitism, sunt la randul lor simple manifestari ale unei disfunctii metabolice celulare, cu mult mai ampla, mai generalizata si mai complexa.

SURSE DE VITAMINA D

Provitamina D din tegumente

Nivelul vitaminei D sintetizate sub actiunea radiatiilor ultraviolete este determinata de:

suprafata de tegument expusa

pigmentarea constitutionala

anotimp

modalitate de expunere

poluare atmosferica

Surse alimentare:

alimente de origine animala cu continut crescut de vitamina D:

unt; margarina; galbenus de ou

ficat de peste; ficat de vita;

lapte de vaca

lapte matern

formele de lapte pentru sugari imbogatite cu vitamina D

FACTORI FAVORIZANTI

Acestia sunt:

varsta; cresterea rapida; pigmentatia pielii

tulburarile de absortie intestinala

boli hepatice; boli renale cronice;

medicatia cortico steroida

dieta neadecvata;

lipsa de acces a razelor solare la nivelul pielii

clima; anotimpul; poluarea mediului

prematuritatea; copii cu epilepsie

Boala debuteaza dupa varsta de 3-6 luni pana la 2 ani, formele precoce sunt semnalate la sugarii alimentati la san de mamele cu osteomalacie si la prematuri, iar formele tardive dupa 2 ani. Cresterea rapida favorizeaza aparitia rahitismului prin cresterea necesarului de vitamina.

Pigmentatia pielii explica susceptibilitatea crescuta a copiilor negrii, a caror piele nu permite patrunderea adecvata a razelor ultraviolete. Boala hepatica este responsabila atat de imobilitatea absortiei vitaminei D si calciului prin insuficienta biliara, cat si de incapacitatea hidroxilarii colecalciferolului. Medicatia corti-costeroida poate fi antagonica vitaminei D in transportul Ca dar mecanismul este independent de vitamina D, dieta neadecvata ar avea un rol favorizant decisiv. In conditiile continutului foarte redus in vitamina D al laptelui, se impune diversificarea alimentatiei la cele mai mici 'varste permise'.

Lipsa de acces a razelor solare (ultraviolete) la nivelul pielii duce la iradierea insuficienta si la netransformarea provitaminei D3. Boala este asociata de conditiile de viata inadecvate de asemenea si de anotimpurile reci care reprezinta un factor favorizant. Prematuritatea constituie un factor favorizant deoarece acesti copii au un ritm de crestere accelerat si dispun de depozite sarace de Ca si P in momentul nasterii. Copii cu epilepsie supusi unui tratament indelungat cu Fenobarbital sau Fenitoin fac demineralizari osoase rahitice, in ciuda unui aport adegvat de vitamina D.

SINDROMUL BIOLOGIC IN RAHITISM

Cercetarea lui permite stadializarea bolii in functie de 3 parametrii biochimici urmariti si anume:

- calcemia, fosfatemia; fosfatazele alcaline

Stadiul I caracterizat prin:

hipocalcemie (valoarea normala a Ca = 9-1 lmg%)

normofosfatemie (valoarea normala a fosforului - 4,5

6,5 mg%)

valori normale ale fosfatazelor alcaline (= 200 ui/%)

Stadiul II

normocalcemie

hipofosfatemie

fosfataze crescute alcaline

Stadiul III

hipocalcemie

hipofosfatemie

fosfataze alcaline crescute

In afara calcemiei, fosfatemiei si fosfatazelor alcaline a caror dozare este suficienta pentru diagnosticul de rahitism, mai pot fi utile in cazul unor probleme de diagnostic diferential:

dozarea parathormonului (determinat prin metoda radioi-muna) valori normale 4-8 mg/mm; valori crescute in rahitism demon-streaza hiperparatiroidismul reactionai;

dozarea 25 - OH - colecalciferolului ambele componente sunt scazute

dozarea 24,25-dihidroxicolecalcuferonului in rahitism

Modificari urinare in rahitism:

hiperfosfaturie

hiperaminoacidurie

absenta Ca urinar

CLASIFICARE:

Din cele rezultate mai sus a reiesit existenta unor forme variate de rahitism, precum si necesitatea clasificarilor. A reiesit insa de asemenea ca, patogeneza lor este inca neelucidata, astfel incat clasificarea lui S. Nordio pe care o reproducem mai jos va suferii probabil in anii ce vor urma numeroase remanieri si multe dintre semnele de intrebare exprimate chiar de catre cel care a propus-o nu-si vor mai gasi loc.

CLASIFICAREA GENERALA A RAHITISMULUI

Rahitismul comun:

forma carentiala

forma tipica

forma atipica

Rahitismul vitaminorezistent:

de prevalare a compromiterii absortiei intestinale
a Ca, P, vitaminei D

de prevalare a alterarii functiei renale

alterari renale izolate

de prevalare a alterarii matricei organice a oaselor

de origine dismetabolic

Rahitismul prin dezechilibru a factorilor alimentari din dieta:

excesul de fosfati, polifosfati, citrati, oxalati

FORME CLINICE DE RAHITISM CARENTIAL

Forma comuna:

biologic este normocalcemica si hipofosfatemica

Forma grava, florida:

este hipocalcemica, hipofosfatemica si asociaza semne clinice severe si demineralizare osoasa vizibila radiologie.

Rahitismul carential cu debut tardiv (dupa virsta de 3 ani): tabloul clinic are elemente asemanatoare osteomalaciei adultului si anume:

dureri osoase si hipotonie musculara.

Biologic bolnavii au hipocalcemie, bine tolerata de altfel, fosfatemie mult scazuta si fosfatazele alcaline cu valori crescute.

Dupa inchiderea cartilagilor de crestere leziunile intereseaza coastele, bazinul si corpii vertebrali. Radiologie se evidentiaza:

radiotransparenta generalizata a bazinului

dublu contur al osului iliac.

RAHITISMUL COMUN.

Forma carentiala, vitamino-sensibil a rahitismului comun (rahitism prin hipo sau avitaminoza D) se intilneste astazi din ce in ce mai rar, in majoritatea regiu-nilor civilizate ale globului. Apare dupa varsta de 3-6 luni si se observa pina la varsta de 2 ani, la prematuri debuteaza mai precoce (2-3 luni) iar cazurile tardive (dupa 2 ani, in a doua sau chiar in a treia copilarie), sunt foarte rare si pun problema unei etiopatogenii mai complexe decat simpla avitaminoza D. Aparitia bolii este favorizata de climatul temperat si umed, de anotimp, centre aglomerate (cu pulberi bogate in atmosfera), lipsa de igiena alimentatie carentiala, dispepsiile si infectiile repetate, neefercuarea riguroasa a profilaxiei cu vitamina D. Se asociaza sau este urmat frecvent de tetanie.

ETIOLOGIE SI PATOGENIE

In ceea ce priveste ereditatea se vorbeste in afarǎ de factorii familiali esentiali din mediu si de o dependenta sau de o conditionare constitutionala pe baze ereditare.

TABLOU CLINIC

Deformatiile scheletului (semne osoase) sunt cele mai pregnante semne:

la nivelul craniului cel mai precoce simptom este craniotabes (intaritura circumscrisa a oaselor parietale sau occipitale dand senzatia de celuloid) persistenta indelungata a deschiderii fontanelei anterioare, intirzierea osificarii suturilor, plagiocefalia, scafocefalia proeminenta exagerata a boselor frontale, bombarea fruntii (frunte 'olimpiana'), prezenta unui sant sagital situat intre bosele parietale proeminente.

toracele este deformat, cu nodozitati 'matanii' la jonctiune contro-costala si prezenta unui sant submamar (Harisson) la nivelul insertiei diafragmului pe peretele costal; baza largita

infundarea sterno-xifoidiana, proeminenta anterioara in forma de carena, survin mai tardiv.

coloana vertebrala prezinta cifoza sau cifoscolioza mai mult sau mai putin precoce si uneori marcata.

La membre indeosebi la cele superioare sunt vizibile proeminente situate deasupra incheieturii pumnului, denumite bratari rahitice.

Membrele inferioare prezinta deformatii in paranteza sau in forma de X denumite genu varum si genu valgum.

Semne musculo ligamentare constau din:

laxitatea ligamentara si hipotonie musculara, care determina intarzierea in tinerea capului, a sederii, a mersului.

abdomenul este bombat si se lateste transversal, atunci cind copilul sta intins pe spate (hipotonia muschilor abdominali).

Semne generale:

copilul rahitic prezinta o paloare a tegumentelor si mucoaselor greutatea lui este subnormala dar poate fi normala sau poate depasi aceasta valoare (la cei supra alimentati).

Hipertrofia ganglionilor limfatici, a vegetatilor adenoide, spleno megalia sunt modificari care traduc raspunsul pe care il are boala asupra intregului organism.

Exista o rezistenta scazuta la infectii ceea ce explica frecventa si gravitatea acestora la rahitici.

Semne radiologice examenul radiologie arata modificari caracteristice:

tulburari ale procesului de osificare, cu deformari consecutive (forma de cupa, cioc de vultur).

intirzieri in aparitia proceselor de osificare.

tulburari de calcifiere osoasa (zona de calcificare este neomogena, stearsa, in loc de a fi opaca).

5. Semne biologice:

calciu saguin este normal, iar hipocalcemia apare in perioada de ameliorare sau de vindecare.

fosforul sanguin este scazut (este cel mai important test biologic in faza activa a bolii).

fosfataza alcalina serica este crescuta.

in rahitism exista o stre de acidoza cu scaderea rezervei alcaline.

hemograma arata anemie hipocroma.

DIAGNOSTIC POZITIV

Se bazeaza pe anamneza sugestiva pentru increta inadecvata de vitamina D si pe tabloul clinic caracteristic, si este confirmat de valorile serice ale Ca, P si ale fosfatazei alcaline precum si de examinarea radiologica.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Se face cu craniotabesul idiopatic al nou nascutului. Craniotabesul mai poate aparea in hidrocefalie si osteogeneza imperfecta. Largirea jonctiunii contro-costale se observa in rinichi si in scorbut. In scorbut angulatia 'mataniilor' sorbutice este mai ascutita decit in rahitism.

Diagnosticul diferential se va face cu rahitismele vitamino-rezistente si alte tulburari metabolice cu leziuni osoase.

COMPLICATII

Sunt frecvent intilnite 'plamanul rahitic' favorizeaza infectiile (bronsita, bronhopneumonia) si atelectazia pulmonara.

Alte complicatii sunt tulburarile gastroenterale cronice, anemia prin deficienta de aport de fier.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

In forma comuna, dupa o evolutie de mai multe luni poate survenii vindecarea spontana, catre virsta de 2-3 ani. In cazurile cu leziuni grave, chiar cu tratament corect ramin sechele. Sunt posibile si recaderi, in evolutia bolii pot aparea anumite accidente cum sunt:

spasmofilia

tetania

infectii care agraveaza si pun in pericol viata copilului.

Semnele osoase dispar dupa luni sau chiar 1-2 ani de la inceputul tratamentului.

RAHITISMUL PREMATURULUI

Apare la prematurii avansati (800-1200 gr la nastere), la care se inregistreaza forme severe. Patogenic este vorba de un rahitism prin carenta calcica si nu un rahitism prin avitaminoza D si se trateaza ca atare.

RAHITISMUL PREMATURULUI ALIMENTAT CU LAPTE DE VACA

Este un rahitism prin avitaminoza D si nu se deosebeste de rahitismul comun decit prin simptome. Continutul bogat in fosfor al laptelui de vaca si dificultatile de absortie calcica, caracteristice prematurului solicita un aport sporit de vitamina D si favorizeaza aparitia rahitismului, dar aceasta conditie nu este indeplinita.

RAHITISMELE VITAMINOREZISTENTE

Majoritatea formelor de rahitism vitaminorezistente debuteaza in al doilea an de viata sau si mai tardiv. Exista totusi unele forme de rahitism vitaminorezistent care debuteaza din primele luni de viata 'pseudo rahitismul comun'.

RAHITISMUL VITAMINOREZISTENT 'CLASIC' (tipul I si tipul al II lea Royer)

Se asociaza prin gravitatea semnelor clinice si radiologice osoase, absenta hi-potoniei musculare si a tetaniei.

Clinic:

se noteaza genu valgum, cocxa vara, cifoscolioza, bose frontale accentuate.

nas in sa, membre scurtate in raport cu trunchiul.

nanism, alterari dentare.

In unele cazuri se asociaza alopecie sau neurofibromatoza Recklinghausen.

In tipul I (Royer) manifestarile clinice sunt mai putin evidentiate, dar vitaminorezistenta este mai accentuata.

In tipul al II lea realizeaza o forma clinica mai grava, cu astenie profunda si imposibilitatea mersului, radiologie, leziunile se aseamana cu cele din rahitismul carential comun, dar sunt mai complexe. Demineralizarea Justametafizarǎ este mai intensa. Aspectul osteomalacic cu fracturi, pseudofracturi si deformari diafizare grave este mai frecvent in tipul al II lea, vindecarea incomplecta (nedefitiva) chiar daca se folosesc doze foarte mari de vitamina D.

HIPOFOSFATAZENIA

Nordio vorbeste de 3 forme, simptomele difera dupa forma clinica:

Forma precoce a sugarului debuteaza cu varsaturi, crize de cianoza convulsii dureri osoase, iritabilitate, hipotonie musculara, incetarea cresterii. Deformarile osoase sunt de 'tip rahitic', moartea survine in stadiu de insuficienta respiratorie (manifestari pulmonare) sau de insuficienta renala. Radiologic se noteaza decalcifierea foarte accentuata atat a oaselor de origine cartilaginoasa cat si a celor membranoase. Metafiza e mult largita si estompata catre diafiza. Diafiza este scurta, cu structura alterata. Oasele boltii craniului sunt intens demineralizate in timp ce baza craniului e normala, se semnaleaza fracturi si deformari ale osoaselor biologic: hipofosfatazenie si fosoetanolaminuruie.

Formele mai putin grave se manifesta cu deformari osoase, aspect radiologie 'rahitic' sau simpla rarefractie si distorsiune a trabecurilor metafizari, craniu lacunar, demine-ralizare si uneori fracturi.

- Formele fruste, inaparente se deceleaza numai prin determinari de laborator.

VITAMINA D

Terapia influenteaza rahitismul osos si numai tranzitoriu acidoza. Tratamentul alcanilizant corecteaza acidoza, dar numai partial si tranzitoriu rahitismul, aceasta vitamina D (in doze foarte mari) plus alcaline da rezultate ceva mai bune.

CISTINOZA

Debuteaza in primii 2 ani de viata si se manifesta clinic cu semne de rahitism grav, hipofosfatemic si hipofosfaturic. Individualitatea bolii este conferita de:

a)        simptome de alterare a starii generale (astenie, apatie, febra, paloare)

b)        simptome digestive (varsaturi)

c)        simptome urinare (poliurie conditionind polidipsie si in caz de aport hidric inadecvat, dezhidratare acuta

d)        tulburari metabolice (acidoza, hiperazotenie, hiperfosfatenie, hipopotasenie)

e)        tulburari neurologice (tetanie hipocalcemica)

f)         tulburari oculare (fotofobie produsa de depunerea a cristalelor de cistina in cornee)

.HORMONUL RENAL CALCIC PRIN INSUFICIENTA RENALA CROMICA

Prezinta putin interes la virstele mici, cu exceptia formelor dezvoltate pe tubolopatii congenitale.

Rahitismul florid se asociaza cu osteomalacie, hipotrofia diafizelor si aspectul caracteristic in'fagure de miere' al metafizelor.

TRATAMENT

PROFILATIA ANTENATALA A RAHITISMULUI

Pentru ca transportul transplacentar al calciului si captarea lui de catre fat sa se faca in conditii prielnice, este bine ca profilaxia hipovitaminozei D sa inceapa in perioada prenatala, respectiv in ultimul trimestru de sarcina si consta dintr-o alimentatie variata, bogata in legume si fructe proaspete si plimbari in aer curat si expunere la soare.

In ultimele 3 luni de sarcina gravida va primi zilnic cite doua, trei picaturi de vitamina D2 (2000-3 000UI) sau 2-3 doze de (400.000UI) pe cale orala, la interval de 1 luna (foarte rar). Concomitent se dau 2-3 g de calciu /zi, 10 zile pe luna.

PROFILAXIA POSTNATALA

Cuprinde toti sugari si este obligatorie la cei predispusi in mod deosebit la rahitism;

prematurii, gemenii,

cei nascuti toamna si iarna

cei cu alimentatie artificiala sau mixta inainte de varsta de 3 luni.

Masurile de profilaxie a sugarilor privesc alimentatia, regimul de viata si vitamino profilaxia.

In privinta alimentatiei, pentru sugarii nascuti la termen este indicata:

alaptarea cel putin in primele 3 luni;

in cazul alimentatiei mixte sau artificialele recomanda un preparat de lapte acidulat (corecteaza conditiile rahitogene produse de digestia laptelui de vaca prin acidul lactic)

diversificarea alimentatiei nu se face mai devreme de virsta de 4 luni, se recomanda introducerea sucului de fructe sau de legume de la 2-3 luni.

se va evita excesul de fainoase si zaharuri

Regimul de viata: trebuie sa-i asigure sugarului:

conditii igienice de crestere si dezvoltare

masuri de calire a organismului (bai de aer si lumina, bai de soare, masaj si exercitii fizice)

Folosirea acestor factori se face in mod gradat si continuu.

Vitaminoprofilaxia

Consta in administrarea de vitamina D2 sau D3 pe cale orala, zilnic, fara intrerupere timp de 1-2 ani cite 400 Ui/zi. Administrarea incepe la prematurii de la 3-7zile dupa nastere si 7-14 zile la nou nascutul la termen si se continua pina la 1-2 ani. Dupa aceasta virsta, se va acministra vitamina D in scop de profilaxie, numai in lunile ce contin litera 'R' (octombrie-aprilie), pina la virsta de 7-8 ani.

Metode de profilaxie

Cu doze stos (socul vitaminic), preconizeaza administrarea vitaminei D2 sau D3 pe cale intramusculara, in doze de 200.000 UI; in primele 2 saptamini dupa nastere si repetate la 2;4;6;9;12 luni. Acesta metoda de tratament va fi recomandata numai in cazuri exceptionale.

in perioada profilaxiei se va administra si calciu in doze de 0,50 gr/an de virsta, timp de 15 zile, pentru fiecare doza de vitamina D.

Tratamentul curativ

Este:

specific

nespecific

Tratamentul specific consta din administrarea zilnica a 5000 UI de vitamina D3 pe cale orala timp de 4-5 saptamini. Concomitent se administreaza Ca 1,5-2 gr/zi.

Administrarea vitaminei D2 prin metoda dozelor stoss 400.000 U1

intervale de 45-60 de zile, 4-5 doze, este o metoda terapeutica la care se recurge numai exceptional.

Dupa vindecarea rahitismului se va face in continuare profilaxia pina la virsta de 7-8 ani. Se reia in perioada pubertala. Tratamentul cu vitamina D va fi asociat cu Ca 0.50-1 gr/zi timp de 15 zile pe luna si cu vitaminele A si C.

Tratamentul cu vitamina D incorect, administrat, poate determina fenomene de supradozaj (hipervitaminoza D) in aceste cazuri se produce o mobilizare a Ca din oase si depozitarea lui in diverse organe (rinichi, aorta) urmata de accidente de gravitate diferita, uneori chiar mortala. Manifestarile clinice mai importante sunt urmatoarele:

anxietate, sete foarte vie

varsaturi prin hipertensiune intracraniana

constipatie, hipertensiune arteriala

cresterea ureei sanguine si a Ca

suprimarea tratamentului cu vitamina D determina o evolutie favorabila

Tratamentul nespecific consta din urmatoarele masuri:

asigurarea unor bune conditii de mediu extern

alimentatia optima a sugarului si copilului in functie de particularitatile virstei.

CAPITOLUL III

CAZUL CLINIC NR.I

Culegerea datelor: Nume: R

Perenume: T Sex: feminin Virsta: l an

Data nasterii: 25.01.2007

Data internarii: 27.04.2008 ora 9

Religia: reformat

Domiciliu: Medias, str. Feleac Nr.1/28

Greutatea la nastere : 2700 gr

Particularitatile situatiei familiale, sociale:

Situatia familiala - buna

Situatia sociala - corespunzatoare

Situtia materiala - buna

Antecedente heredo colaterale:

ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale, interventii chirurgicale sau contagioase.

Antecedente personale:

fiziologice si patologice inexistente

Conditii de viata

bune

Factorii de risc legat de modul de viata

semne de suferinta fetala nu au fost
Motivele internarii:

copilul prezinta: - apetit scazut, greturi

stagnarea greutii

paloare

nu prezinta interes pentru joaca:

intarzierea aparitiei dentitiei (de lapte)
Diagnostic la internare

Rahitism vitaminorezistent

Istoricul boli: boala a debutat de 2 -3 luni, timp in care parintii au observat lipsa poftei de mancare starea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca. Se interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate.

Examen clinic general

stare generala satisfacatoare

stare de nutritie distrofie de gr.I prin prematuritate

tegumente si mucoase palide

facies palid

- tesut conjunctiv adipos slab reprezentat

sistem muscular slab reprezentat

sistem osteo-articular - fontanela anterioara 1,5/1 cm

-matanii costale

Aparat respirator:

torace deformat

sonoritate pulmonara buna
Aparat cardiovascular:

- zgomote cardiace bine batute
Aparat digestive:

abdomen de 'batracian'

ficat normal, splenomegalie

-transit intestinal presen   

Aparat uro-genital:

loji renale libere
Examene paraclinice:

Ca-5mg%

P -3mg%

Hemoglobina - l0g/dl

Leucocite - 6000mm3

Hematii     - 4 milioane/mm3

Fe - 50m cg/dl

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA INTERNARE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25-50 respir. / min).

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii.

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice.

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense.

toracele prezinta modificari ale coastelor.

puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120 pulsatii/min.).

zgomote cerdiace ritmice, bine batute.

T.A. = 75/50 mm Hg.

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

2. Nevoia de a bea si a minca

copilul nu se poate alimenta singur, greutatea = 7500 gr.

alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore.

alimentele administrate se vor taia in bucati mici,

- alimentatia este copusa din: - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte,     pireuri de fructe sau legume.

copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel:

o dimineata la ora 7.

o amiaza la ora 13.

2 gustari la orele 10 si 16.

o seara la ora 19.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori numarul dintilor este redus la 6 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor.

Nevoia de a elimina

loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,

la un an copilul prezinta 15 - 20 mictiuni/zi.

urina prezinta o coloratie normala.

diureza= 1000ml/24h.

cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate.

tranzit prezent.

scaune frecvente modificate de culoare mai inchisa.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

tesut muscular slab reprezentat.

echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei.

nu prezinta handicapuri.

mersul fara sprijin incepe de la 11 luni.

face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la un an sa se poata apleca, sa se ridice.

manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.

Nevoia de a dormi si a se odihni

copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la orice zgomot.

in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza.

Nevoia de a se imbraca dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale.

vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului.

Nevoia de a mentine temperatura in limite normale

copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperature corporala este usor influentata de cea a mediului ambient.

temperatura se masoara rectal si este = 37,4C°.

8. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

copilul prezinta dezhidratare datorita scaunelor frecvente si modificate, manifestate prin: tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici abdominale.

copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul Turgor.

elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala.

pielea din regiunea abdominala, apucata intre 2 degete realizeaza o cuta denumita 'pliu cutanat'. In caz de dezhidratare rezulta un pliu cutanat persistent cu aspect de cirpa moale.

la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii.

mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra.

conductul auditiv extern este curat.

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina.

unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz.

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a lor efectuate de ecatre mama.

- sau asistenta medicala.

Nevoia de a evita pericolele

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului.

copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta.

asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.

Nevoia de a comunica

copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt: - mama, tata, papa, caca.

mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:

- prin plans.

Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza.

Nevoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului.

copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

Nevoia de a se recrea

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber.

Nevoia de a invata

aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului.

-copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.

invata sa rasfoiasca paginile unei carti.

NEVOI ALTERATE LA INTERNARE 27.04.-2008

Nevoia de a bea si a manca.

2. Nevoia de a elimina.

3. Nevoia de a mentne tegumentele curate si integre.

4. Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.

5. Nevoia de a se recrea.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

ANALIZA DATELOR

Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si

de greata.

Deshidratare hidroelectrolitica datorita scaunelor diareice.

Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii.

Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de

echilibrul instabil al copilului.

Alterarea nevoi de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca.

Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei

copilului.

OBIECTIVE

Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.

Copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa nu mai prezinte scaune diareice.

Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.

Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un echilibru stabil.

Copilul sa prezinte o stre de buna dispozitie in termen de cateva zile.

Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.

INTERVENTII

Am efectuat examene paraclinice:

- am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina leucocite, hematii, fier.

Am efectuat radiografia toracica care evidentiaza matanii costale

La internare am masurat:

T.A.

Temperatura

Respiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi

Am administrat un tratament cu antiemetice (emetiral) si un tratament cu vitamine (vitamina D, Ca, Fe)

Am efectuat alimentatia la orele stabilite, formata dintr-un regim alimentar pentru a combate scaunele frecvente si modificate.

Realimentarea se incepe cu dieta hidrica ce dureaza 6-12-24h

se administreaza apa fiarta si racita, ceai zaharat 5%, sau amestec de glucoza 5% sau ser fiziologic

Dieta de tranzitie dureaza 12-24h si consta dintr-o formata din:

morcov, orez, banane si mere

supa de morcov se administreaza pana ce apar scaunele legate de morcov

in cursul realimentarii lactate pe masura ce cantitatea de supa scade, creste cantitatea de lapte si treptat se va introduce intreaga cantitate de lapte

La copii care refuza supa de morcov se va administra mucilagiu de orez.

Realimentarea dureaza 8-10 zile

Trecerea progresiva la o alimentatie normala dureaza 5-7 zile

Am ajutat copilul sa bea apa din cana

Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita

Am calculate ratia alimentara in functie de varsta

Am protejat lenjeria copilului cu barbita

Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand,

alimentele fiind taiate in bucati mici)

Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la

aceleasi ore de preferinta seara

Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24°C si temperature apei de 37°C.

Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului.

Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste

Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului

Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia Am corectat dezechilibrul hidric prin hidratare per os si parenterala montand o perfuzie cu Glucoza

Am administrat furazolidon per os la indicatia medicului pentru combaterea scaunelor.

Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei.

Am efectuat toaleta organelor genitale externe.

Am administrat copilului alimente bogate in vitamina D cum sunt:

unt, margarina

peste, galbenus de ou

ficat de pui

Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute

Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si

lenjeria patului.

Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri

Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului.

Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele

inferioare si superioare.

Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile

anatomice - decubit dorsal.

Am incercat sa corectam mersul copilului

Am asigurat conditiile de mediu:

camera curata, calduroasa,

lumina temperatura optima, curatenie
Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:

tesut adipos, tegumente si mucoase

Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:

- afectivitate, protectie si calm. Am efectuat manevre de calire a organismului: - prin factorii favorizanti utilizati: - apa, aer, soare.

Am organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. Am supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea toaletei

EVALUARE

Copilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata: Copilul nu mai prezinta o stare de dezhidratare ca urmare a rehidratarii si scaunele devenind normale prin tratamentul de electie prescris de medic Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre se mentine alterata. Pentru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu se modifica.

Copilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui:

Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta.

Nevoi alterate in perioada 27 - 04..2008

Nevoia de a bea si a manca.

Nevoia de a mentne tegumentele curate si integre.

Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

ANALIZA DATELOR

Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si de greata.

Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii.

Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de echilibrul instabil al copilului.

Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.

OBIECTIVE

Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.

Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile. Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un echilibru stabil.

Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.

INTERVENTII

Am efectuat examene paraclinice:

am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina leucocite, hematii, fier.

Am masurat

P

T.A.

Temperatura

Respiratie si le-am notat grafhic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi

Am administrat un tratament cu antiemetice (emetiral) si un tratament cu vitamine (vitamina D, Ca, Fe) Am ajutat copilul sa bea apa din cana

Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita Am calculate ratia alimentara in functie de varsta

Am protejat lenjeria copilului cu barbita

Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici) Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.

Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24°C si

temperature apei de 37°C.

Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului.

Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste.

Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului.

Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia.

Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei.

Am efectuat toaleta organelor genitale externe.

Am administrat copilului alimente bogate in vitamina D cum sunt:

- unt, margarina.

peste, galbenus de ou.

ficat de pui.

Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute.

Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si lenjeria patului.

Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri.

Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului.

Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si superioare.

Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile anatomice decubit dorsal.

Am incercat sa corectam mersul copilului.

Am asigurat conditiile de mediu:

camera curata, calduroasa,

lumina temperatura optima, curatenie .    Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:

tesut adipos, tegumente si mucoase

Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:

- afectivitate, protectie si calm

Am efectuat manevre de calire a organismului:

prin factorii favorizanti utilizati:

- apa, aer, soare.

Am supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei

EVALUARE

Copilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. Copilul prezinta o elasticitate si un tesut muscular normal. Copilul isi poate mentine echilibrul.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta.

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA

EXTERNARE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25 -50 respir. / min),

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii,

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice,

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense,

toracele prezinta modificari ale coastelor puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120 pulsatii/min.),

zgomote cardiace ritmice, bine batute,

T.A. = 75/50 mm Hg,

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii, tensiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

Nevoia de a bea si a minca

alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore,

alimentele administrate se vor taia in bucati mici,

alimentatia este copusa din: - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume,

copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel :

dimineata la ora 7

amiaza la ora 13

2 gustari la orele 10 si 16

seara la ora 19

la un an copilul poate folosi lingurita.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori (normal 8 dinti)

numarul dintilor este redus la 6 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor,

greutatea = cu 8000gr

inaltime = 70 cm

3. Nevoia de a elimina

loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,

la un an copilul prezinta 15 - 20 mictiuni/zi,

urina prezinta o coloratie normala,

diureza=1000ml/24h,

cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate,

tranzit prezent,

scaune normale,

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

tesut muscular slab reprezentat,

echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei,

nu prezinta handicapuri,

mersul fara sprijin incepe de la 11 luni,

face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la un an sa se poata apleca, sa se ridice,

manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.

Nevoia de a dormi si a se odihni

copilul doarme normal 14 - 16 h, se vor respecta orele de somn, in functie de varsta,

in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza,

Nevoia de a se imbraca dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale,

vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului,

Nevoia de a mentine temperatura in limite normale

- copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura corporala este usor influentata de cea a mediului ambient,

- temperatura se masoara rectal si este = 37,4C°,

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

elasticitatea tegumentelor la este normala

la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii,

mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra,

conductul auditiv extern este curat,

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina,

unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz,

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijirea lor efectuate de catre mama sau asistenta medicala.

Nevoia de a evita pericolele

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta,

Nevoia de a comunica

copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt:

- mama, tata, papa, caca.

mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:

- prin plans.

Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza.

Nevoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului;

copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

Nevoia de a se recreea

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber,

Nevoia de a invata

aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului,

copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.

CAZUL CLINIC NR. II

Culegerea datelor Nume: M

Perenume: B Sex: masculin Virsta: 10 luni

Data nasterii: 10.08.2006-

Data internarii: 25.06.2007.

-ora 9
Religia: romano-catolic

Domiciliu :.Medias str. Paltinis; Nr.3 Greutatea la nastere: 2900 gr

Particularitatile situatiei familiale, sociale Situatia familiala buna

- Situatia sociala- corespunzatoare

-situatia materialǎ-accesibilǎ

Antecedente heredo colaterale

- ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale, interventii chirurgicale sau contagioase.

Antecedente personale

fiziologice si patologice inexistente

Conditii de viata

- bune

Factorii de risc legat de modul de viata

semne de suferinta fetala nu au fost
Motivele internarii;

copilul prezinta : - apetit scazut, greturi, varsaturi

stagnarea greutii

paloare

nu prezinta interes pentru joaca

intarzierea aparitiei dentitiei (de lapte)
Diagnostic la internare

- Rahitism clasic

Istoricul boli: boala a debutat de 2 -3 luni, timp in care parintii au observat lipsa poftei de mancare starea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca si varsaturi. Se interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate.

Examen clinic general

stare generala satisfacatoare

stare de nutritie distrofie

tegumente si mucoase palide

facies palid

tesut conjunctiv adipos slab reprezentat

sistem muscular slab reprezentat

sistem osteo-articular - fontanela anterioara 1/1 cm

"bratari rahitice' la membrele superioare

Aparat respirator:

torace deformat

sonoritate pulmonara buna
Aparat cardiovascular;

zgomote cardiace bine batute
Aparat digestive;

abdomen de 'batracian'

ficat normal, splenomegalie

transit intestinal present
Aparat uro-genital;

loji renale libere
Examene paraclinice

Ca-5mg%

P -3mg%

- Hemoglobina - lOg/dl

Leucocite - 6000mm3

Hematii     - 4 milioane/mm3

Fe - 5Om cg/dl

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA

INTERNARE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25
50 respir. / min)

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense

puls 110 pulsatii/min. v.n. (90 - 120 pulsatii/min.)

zgomote cerdiace ritmice, bine batute

T.A. = 75/50 mm Hg

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

Nevoia de a bea si a minca

- copilul nu se poate alimenta singur

- alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore

-alimentele administrate se vor taia in bucati mici,

- alimentatia este copusa din:

- sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume;

- copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel :

dimineata la ora 7

amiaza la ora 13

● 2 gustari la orele 10 si 16

● seara la ora 19

la un an copilul poate folosi lingurita.

copilul prezinta o dentitie de lapte, prezinta 4 dinti (normal 6 dinti)

numarul dintilor este redus la 4 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

greutatea este de 7500 gr (normal 8400 gr)

lungimea normala este de 65cm (normal 73cm)

3. Nevoia de a elimina

loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,

la 10 luni copilul prezinta 15-20 mictiuni/zi

urina prezinta o coloratie normala

diureza = 1000 ml/24h

cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate

tranzit prezent

scaune normale 1-2/zi

copilul este deshidratat datorita varsaturilor si a transpiratiilor manifestate prin:

tegumente palide

varsaturi

colici abdominale

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

tesut muscular slab reprezentat

echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei

nu prezinta handicapuri

copilul la 10 luni se ridica singur in picioare, paseste lateral tinund-se, ridica de jos obiecte folosite

mersul fara sprijin incepe de la 11 luni

5. Nevoia de a dormi si a se odihni

copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la orice zgomot

in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza.

la 10 luni copilul doarme 15 - 16 h

la sfirsitul lunii a 10 a organizarea somnului la copil este ca si la adult

Nevoia de a se imbraca dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale

vestimentatia este aleasa in functie de anotimp,

- anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului

Nevoia de a mentine temperatura in limite normale

copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperature corporiala este usor influentata de cea a mediului ambient temperatura se masoara rectal si este = 37,4°C

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

- copilul prezinta dezhidratare datorita varsaturilor manifestata prin:

tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici abdominale.

copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul Turgor

elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala

pielea din regiunea abdominala, apucata intre 2 degete realizeaza o cuta denumita 'pliu cutanat'. In caz de dezhidratare rezulta un pliu cutanat persistent cu aspect de carpa moale.

la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectie.

mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra

conductul auditiv extern este curat

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina

unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a lor efectuate de ecatre mama sau asistenta medicala.

9. Nevoia de a evita pericolele

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta

asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului

Nevoia de a comunica

- copilul comunica la un an prin cuvinte putine cum sunt:

- mama, tata, papa, caca

mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:

prin plans

la 10 luni copilul raspunde daca este strigat, pronunta silabe cum sunt:

ma, pa, da si le pronunta cu intentie

la 10 luni copilul intelege cuvinte poate arata obiecte despre care se vorbeste, percepe interzicerea

Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza

Nevoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

Nevoia de a se recrea

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber

la 10 luni copilul diferentiaza mai mult de 10 culori si manifesta referinta pentru una din ele

Nevoia de a invata

aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului

copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere

invata sa rasfoiasca paginile unei carti.

NEVOI ALTERATE LA INTERNARE

Nevoia de a bea si a manca.

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a mentne tegumentele curate si integre.

Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.

Nevoia de a se recrea.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

ANALIZA DATELOR

Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si de greata.

Deshidratare hidroelectrolitica datorita varsaturilor si transpiratiilor.

Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii. Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de echilibrul instabil al copilului.

Alterarea nevoii de a se recrea datorita lipsei interesului pentru joaca.

Alterarea nevoii de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.

OBIECTIVE

Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara

greturi.

Copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa nu mai prezinte

varsaturi.

Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.

Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala,

pentru a prezenta un echilibru stabil.

Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.

INTERVENTII

Am efectuat examene paraclinice:

- am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, * hemoglobina leucocite, hematii, fier.

Am efectuat radiografia membrelor superioare care evidentiaza "bratari rahitice'.

La internare am masurat:

P

T.A.

Temperatura

Respiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi

Am administrat un tratament cu antiemetice (emetiral) si un tratament cu vitamine (vitamina D, Ca, Fe)

Am efectuat alimentatia la orele stabilite Am ajutat copilul sa bea apa din cana.

Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita.

Am calculat ratia alimentara in functie de varsta.

Am protejat lenjeria copilului cu barbita.

Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand,

alimentele fiind taiate in bucati mici).

Am efectuat igiena corporala

- baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.

Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24°C si temperature apei de 31° C.

Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului

Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste.

Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand

greutatea si inaltimea copilului

Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia.

Am administrat tratamentul prescris de medic pentru a combate varsaturile: - Fenobarbital lf/zi.

Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei.

Am efectuat toaleta organelor genitale externe

Am administrat copilului alimente bogate in vitamina Dcum sunt:

unt, margarina

peste, galbenus de ou

ficat de pui

Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute

Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si

lenjeria patului.

Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri

Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea

copilului

Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele

inferioare si superioare

Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile

anatomice - decubit dorsal.

Am incercat sa corectam mersul copilului

Am asigurat conditiile de mediu:

camera curata, calduroasa,

lumina temperatura optima, curatenie
Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:

tesut adipos, tegumente si mucoase.

Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:

- afectivitate, protectie si calm.

Am efectuat manevre de calire a organismului:

prin factorii favorizanti utilizati:

- apa, aer, soare.

Am organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere. Am supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea toaletei.

EVALUARE

Copilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata.

Copilul nu mai prezinta o stare de dezhidratare ca urmare a tratamentului pentru varsaturi prescris de medic.

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre se mentine alterata.

Pentru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu se modifica.

Copilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta.

Nevoi alterate in perioada 25-29.06.2007

Nevoia de a bea si a manca.

Nevoia de a mentne tegumentele curate si integre.

Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

ANALIZA DATELOR

Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si de greata.

Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii.

Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de echilibrul instabil al copilului.

Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei copilului.

OBIECTIVE

Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara greturi.

Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.

Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala, pentru a prezenta un echilibru stabil.

Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.

INTERVENTII

Am efectuat examene paraclinice:

am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina leucocite, hematii, fier.

Am masurat

P

T.A.

Temperatura

Respiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi

Am administrat un tratament cu vitamine (vitamina D, Ca, Fe)

Am ajutat copilul sa bea apa din cana

Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita

Am calculat ratia alimentara in functie de varsta

Am protejat lenjeria copilului cu barbita

Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici)

Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara

Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24°C si temperature apei de 37°C.

Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului

Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste

Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului.

Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia

Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei

Am efectuat toaleta organelor genitale externe

Am administrat copilului alimente bogate in vitamina D cum sunt:

unt, margarina

peste, galbenus de ou

ficat de pui

Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute

Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si lenjeria patului.

Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri

Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului

Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele inferioare si superioare

Am asigurat o pozitie fiziologica a copilului respectand regiunile anatomice - decubit dorsal.

Am incercat sa corectam mersul copilului

Am asigurat conditiile de mediu:

camera curata, calduroasa,

lumina temperatura optima, curatenie
Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:

tesut adipos, tegumente si mucoase

Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:

- afectivitate, protectie si calm

Am efectuat manevre de calire a organismului:

prin factorii favorizanti utilizati:

- apa, aer, soare.

Am supravegheat in permanenta copilul Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei.

EVALUARE

Copilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. Copilul prezinta o elasticitate si un tesut muscular normale. Copilul isi poate mentine echilibrul.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta.

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA EXTERNARE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25- 50 respir. / min)

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense

puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120 pulsatii/min.)

zgomote cardiace ritmice, bine batute

T.A. = 75/50 mm Hg

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii

tanesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

Nevoia de a bea si a minca

alimentatia trebuie sa se efectueze la eceleasi ore

alimentele administrate se vor taia in bucati mici

alimentatia este conpusa din:

- sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, pireuri de fructe sau legume

copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel:

dimineata la ora 7

amiaza la ora 13

2 gustari la orele 10 si 16

seara la ora 19

la un an copilul poate folosi lingurita.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a incisivilor laterali superiori (normal 6 dinti)

numarul dintilor este redus la 4 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

greutatea = cu 8000gr

inaltime = 70 cm

3. Nevoia de a elimina

lojii renale libere nedureroase in limite fiziologice,

la 10 luni copilul prezinta 15 - 20 mictiuni/zi

urina prezinta o coloratie normala

diureza=1000ml/24h

cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate

tranzit prezent

scaune normale 1 -2/zi

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

tesut muscular slab reprezentat

echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei

nu prezinta handicapuri

mersul fara sprijin incepe de la 11 luni

Nevoia de a dormi si a se odihni

copilul doarme normal 14 - 16 h, se vor respecta orele de somn, in functie de varsta

in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza

Nevoia de a se imbraca dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei sau a asistentei medicale.

vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului

Nevoia de a mentine temperatura in limite normale

copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperatura corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant

temperatura se masoara rectal si este = 37,4C°

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

elasticitatea tegumentelor este normala

la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii

mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra

conductul auditiv extern este curat

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina

unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a lor efectuate de ecatre mama sau asistenta medicala.

Nevoia de a evita pericolele

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta

Nevoia de a comunica

copilul nu comunica la 10 luni decit prin silabe

mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:

- prin plans

Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza

Nevoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

Nevoia de a se recrea

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber

Nevoia de a invata

aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului

copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere

CAZUL CLINIC NR .III

Culegerea datelor Nume: M

Perenume: A

Sex: feminin

Virsta: 1 an si 4 luni

Data nasterii: 08.03.2006

Data internarii: 12.05.2007 ora 19

Religia: ortodox

Domiciliu: Tineretului nr. 11

Greutatea la nastere: 2800 gr

Particularitatile situatiei familiale, sociale

Situatia familiala

- buna

Situatia sociala

- corespunzatoare

Situtia materiala

- buna

Antecedente heredo colaterale

- ambii parinti neaga existenta anterioara a unor boli medicale, interventii chirurgicale sau contagioase.

Antecedente personale:

fiziologice si patologice inexistente

Conditii de viata

bune

Factorii de risc legat de modul de viata

semne de suferinta fetala nu au fost

Motivele internarii

copilul prezinta: - apetit scazut, greturi,varsaturi

stagnarea greutii

scaune multiple

paloare

nu prezinta interes pentru joaca

intarzierea aparitiei dentitiei (de lapte)

Diagnostic la internare:

- Rahitism vitaminorezistent

Istoricul boli: boala a debutat de 2 -3 luni, timp in care parintii au observat lipsa poftei de mancare,varsaturi, scaune multiple, starea de somnolenta, lipsa interesului pentru joaca. Se interneaza in sectia de pediatrie pentru investigatii si tratament de specialitate.

Examen clinic general

stare generala satisfacatoare

tegumente si mucoase palide

facies palid

tesut conjunctiv adipos slab reprezentat

sistem muscular slab reprezentat

sistem osteoarticular

stern infundat

matanii costale

Aparat respirator:

torace deformat

sonoritate pulmonara buna

Aparat cardiovascular:

zgomote cardiace bine batute

Aparat digestiv:

abdomen de 'batracian'

ficat normal, splenomegalie

transit intestinal present

Aparat uro-genital:

loji renale libere

Examene paraclinice

Ca-5mg%

P -3mg%

Hemoglobina    - lOg/dl

Leucocite    - 6000mm3

Hematii     - 4 milioane/mm3

Fe - 50m cg/dl

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA IN FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA

INTERNARE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25,- 50respir. / min)

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense

toracele prezinta modificari ale coastelor

puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120 pulsatii/min.)

zgomote cerdiace ritmice, bine batute

T.A. = 75/50 mm Hg

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii tenesiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

Nevoia de a bea si a minca

- copilul nu se poate alimenta singur, greutatea = 9000 gr (normal =11 kg)

inaltimea 75 cm (normal = 80cm)

alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore

alimentele administrate se vor taia in bucati mici,

alimentatia este copusa din:

- sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, piurue de fructe sau legume

- copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel:

●dimineata la ora 7

amiaza la ora 13

2 gustari la orele 10 si 16

seara la ora 19

la un an copilul poate folosi lingurita.

copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a premolarilor inferiori (normal 12 dinti)

numarul dintilor este redus la 10 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si digestie dificitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

3. Nevoia de a elimina

loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,

la un an si 4 luni copilul prezinta 10-15 mictiuni/zi

urina prezinta o coloratie normala

tranzit prezent

copilul prezinta varsaturi

scaune frecvente modificate de culoare mai inchisa

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

tesut muscular slab reprezentat

echilibru nu este stabil, copilul mobilizindu-se cu ajutorul mamei

nu prezinta handicapuri

manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti

mersul fara sprijin se perfectioneaza

abilitatea manuala progresiva: spre 18 luni poate suprapune 3 - 4 cuburi si poate bea singur din cana

Nevoia de a dormi si a se odihni

copilul prezinta somnolenta, plinge inainte sa adoarma, se trezeste la orice zgomot

in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza

Nevoia de a se imbraca dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale

vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului

Nevoia de a mentine temperatura in limite normale

- copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperature corporala este usor influentata de cea a mediului ambiant

- temperatura se masoara rectal si este = 37,4C°

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

copilul prezinta dezhidratare datorita varsaturilor si scaunelor frecvente, modificate, manifestata prin:

-tegumente palide, uscate, buze uscate, sete transpiratii, colici abdominale

copilului i se va urmarii elasticitatea pielii prin reflexul Turgor

elasticitatea tegumentelor la copilul sanatos este normala

pielea din regiunea abdominala, apucata intre 2 degete realizeaza o cuta denumita 'pliu cutanat'. In caz de dezhidratare rezulta un pliu cutanat persistent cu aspect de cirpa moale

la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii

mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra

conductul auditiv extern este curat

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina

unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor si o ingrijire a lor efectuate de catre mama

- sau asistenta medicala.

Nevoia de a evita pericolele

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul
dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin
autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta.

asistenta medicala evita pericolele mentinind temperatura normala a corpului.

Nevoia de a comunica

copilul comunica la 1 an si 4 luni incepe sa construiasca singur
cuvinte putine cum sunt: - mama, tata, papa, caca

mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:

- prin plans

Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului,
credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate
realiza

Nevoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

Nevoia de a se recrea

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri
colorate si prin plimbarile in aer liber

Nevoia de a invata

aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului

copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere

invata sa rasfoiasca paginile unei carti.

NEVOI ALTERATE LA INTERNARE 12.05..2007

Nevoia de a bea si a manca.

Nevoia de a elimina.

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre.

Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.

Nevoia de a se recrea.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

ANALIZA DATELOR

Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si

de greata.

Deshidratare hidroelectrolitica datorita scaunelor diareice si a

varsaturilor.

Alterarea elasticitatii tegumentelor datorita deshidratarii.

Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de

tonusul muscular slab dezvoltat.

Alterarea nevoii de a se recrea datorita lipsei interesului pentru

joaca.

Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei

copilului.

OBIECTIVE

Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara

greturi.

Copilul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si sa nu mai prezinte

scaune diareice si varsatura.

Copilul sa prezinte tegumente elastice in termen de cateva zile.

Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala.

Copilul sa prezinte o stare de buna dispozitie in termen de cateva zile.

Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un termen cat mai scurt.

INTERVENTII

Am efectuat examene paraclinice:

- am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor, hemoglobina leucocite, hematii, fier.

Am efectuat radiografia toracica care evidentiaza matanii costal.

La internare am masurat:

P

T.A.

Temperatura

Respiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura de 2 ori pe zi

Am administrat un tratament cu antiemetice (emetiral) si un tratament cu vitamine (vitamina D, Ca, Fe)

Am efectuat alimentatia la orele stabilite, formata dintr-un regim alimentar pentru a combate scaunele frecvente si modificate.

Realimentarea se incepe cu dieta hidrica ce dureaza 6-12-24h

se administreaza apa fiarta si racita, ceai zaharat 5%,
sau amestec de glucoza 5% sau ser fiziologic

Dieta de tranzitie dureaza 12-24h si consta din:

morcov, orez, banane si mere

supa de morcov se administreaza pana ce apar scaunele
legate de morcov

in cursul realimentarii lactate pe masura ce cantitatea
de supa scade, creste cantitatea de lapte si treptat se va
introduce intreaga cantitate de lapte

La copii ce refuza supa de morcov se va administra mucilagiu de orez.

Realimentarea dureaza 8-10 zile

Trecerea progresiva la o alimentatie normala dureaza 5-7 zile

Am ajutat copilul sa bea apa din cana

Am ajutat sa tina in mana un biscuite si sa foloseasca lingurita

Am calculat ratia alimentara in functie de varsta

Am protejat lenjeria copilului cu barbita

Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand,

alimentele fiind taiate in bucati mici)

Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la aceleasi ore de preferinta seara.

Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24°C si temperature apei de 37°C.

Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului

Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste

Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului.

Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia

Am corectat dezechilibrul hidric prin hidratare per os si parenterala montand o perfuzie cu Glucoza

Am administrat furazolidon per os la indicatia medicului pentru combaterea scaunelor si fenobarbital pentru linistirea copilului, i.m.

Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si

al urinei.

Am efectuat toaleta organelor genitale externe

Am administrat copilului alimente bogate in vitamina D cum sunt:

unt, margarina

peste, galbenus de ou

ficat de pui

Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute

Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si

lenjeria patului.

Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea copilului

Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele

inferioare si superioare

Am asigurat conditiile de mediu:

camera curata, calduroasa,

lumina temperatura optima, curatenie
Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:

tesut adipos, tegumente si mucoase

Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:

- afectivitate, protectie si calm Am efectuat manevre de calire a organismului: -    prin factorii favorizanti utilizati: - apa, aer, soare.

Am organizat activitati recreative ce ii produc copilului placere

Am supravegheat in permanenta copilul

Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei

EVALUARE

Copilul mai prezinta inca greturi si o stare generala alterata

Copilul nu mai prezinta o stare de dezhidratare ca urmare a

rehidratarii si scaunele devenind normale prin tratament de electie prescris de medic.

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre este buna.

Pentru nevoia de a se misca si a avea o buna postura starea copilului nu se modifica.

Copilul se poate recrea in limitele posibilitatii lui.

Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta.

Nevoi alterate in perioada 12-15.05.2007

1. Nevoia de a bea si a manca.

2. Nevioa de a se misca si a avea o buna postura.

3. Nevoia de a se imbraca si dezbraca.

ANALIZA DATELOR

Dificultate de a se alimenta si hidrata legata de apetitul scazut si

de greata.

Dificultate de a se misca si de a avea o buna postura, legata de

echilibrul instabil al copilului.

Alterarea nevoi de a se imbraca si dezbraca datorita varstei

copilului.

OBIECTIVE

Copilul sa prezinte apetit crescut si o stare generala buna, fara

greturi.

Copilul sa aiba un tonus muscular si o forta musculara normala.

Copilul sa se poata imbraca si dezbraca cu ajutorul mamei intr-un

termen cat mai scurt.

INTERVENTII

Am efectuat examene paraclinice:

am efectuat examene de laborator, pentru calciu, fosfor,
hemoglobina leucocite, hematii, fier.

Am masurat

P

T.A.

Temperatura

Respiratie si le-am notat grafic in foaia de temperatura
de 2 ori pe zi.

Am administrat un tratament cu antiemetice (emetiral)
si un tratament cu vitamine (vitamina D, Ca, Fe)

Am ajutat copilul sa bea apa din cana

Am calculate ratia alimentara in functie de varsta

Am protejat lenjeria copilului cu barbita

Am alimentat copilul corespunzator (cu rabdare in pozitie sezand, alimentele fiind taiate in bucati mici)

Am efectuat igiena corporala - baia generala sau partiala, zilnic la

aceleasi ore de preferinta seara

Am asigurat temperature camerei corespunzatoare de 22-24°C si temperature apei de 37°C.

Am pregatit imbracamintea corespunzatoare copilului

Am asezat copilul cu regularitate pe olita, dupa alimentatie sau cand se trezeste

Am apreciat dezvoltarea fizica a copilului masurand si notand greutatea si inaltimea copilului

Am efectuat zilnic bilantul hidric, masurand ingestia si excretia

Am urmarit frecventa cantitatea continutul si mirosul scaunului si al urinei

Am efectuat toaleta organelor genitale externe

Am administrat copilului alimente bogate in vitamina D cum sunt:

unt, margarina

peste, galbenus de ou

ficat de pui

Am efectuat un masaj a tegumentelor copilului timp de 10 minute

Am asigurat confortul copilului schimband hainutele copilului si

lenjeria patului.

Am evitat administrarea alimentelor ce contin fainoase si zaharuri

Am planificat un program de exercitii in functie de capacitatea

copilului.

Am efectuat copilului miscari de flexie si extensie la membrele

inferioare si superioare.

Am asigurat conditiile de mediu:

camera curata, calduroasa,

lumina temperatura optima, curatenie
Am apreciat gradul de nutritie al copilului prin:

tesut adipos, tegumente si mucoase

Am educat parintii sa mentina climatul familiei prin:

- afectivitate, protectie si calm

Am efectuat manevre de calire a organismului:

prin factorii favorizanti utilizati:

- apa, aer, soare.

Am supravegheat in permanenta copilul

Am imbracat si dezbracat copilul dupa efectuarea tualetei

EVALUARE

Copilul prezinta o stare de bine fara greturi si cu un apetit normal. Nevoia de a se imbraca si dezbraca se mentine alterata, copilul fiind ajutat de catre mama sau asistenta.

EVALUAREA GRADULUI DE DEPENDENTA N FUNCTIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE LA

EXTERNARE

Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie

frecventa respiratiei 30 respiratii/min. (valori normale 25-50respir. / min)

ritm regulat cu pauze egale intre respiratii

zgomote respiratorii normale, fara sufluri patologice

mucoasa respiratorie, este umeda, secretii reduse, transparente dense

toracele prezinta modificari ale coastelor

puls 110 pulsatii/min.v.n. (90 - 120 pulsatii/min.)

zgomote cerdiace ritmice, bine batute

T.A. - 75/50 mm Hg

ritm cardiac egal cu pauze egale intre pulsatii

tensiunea arteriala este mai mica la copil si creste pe masura ce inainteaza in virsta.

Nevoia de a bea si a minca

alimentatia trebuie sa se efectueze la aceleasi ore

alimentele administrate se vor taia in bucati mici

alimentatia este copusa din: - sucuri de fructe, fructe proaspete, legume fierte, piure de fructe sau legume

copilul va primi 3 mese principale pe zi si 2 gustari astfel:

dimineata la ora 7

amiaza la ora 13

2 gustari la orele 10 si 16

seara la ora 19

la un an copilul poate folosi lingurita.

- copilul prezinta o dentitie de lapte cu o intarziere a premolarilor inferiori (normal 12 dinti)

numarul dintilor este redus la 10 datorita rahitismului si rezulta o masticatie si digestie deficitara, care impune maruntirea si pisarea alimentelor

greutatea = cu 9000gr

inaltime =75 cm

3. Nevoia de a elimina

loji renale libere nedureroase in limite fiziologice,

la un an copilul prezinta 10 -15mictiuni/zi

urina prezinta o coloratie normala

diureza=1000ml/24h

cantitatea de urina depinde de cantitatea de lichide ingerate

tranzit prezent

scaune normale

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura

tesut muscular slab reprezentat

nu prezinta handicapuri

face progrese in ceea ce priveste motricitatea si coordonarea miscarilor

manualitatea s-a dezvoltat mai mult, poate intoarce singur paginile unei carti.

Nevoia de a dormi si a se odihni

copilul doarme normal 14 - 16 h, se vor respecta orele de somn, in functie de varsta

in timpul cresterii copilul are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pina la virsta adulta cind se stabilizeaza

Nevoia de a se imbraca si dezbraca

copilul necesita ajutor atit la imbracare cit si la dezbracare, din partea mamei s-au a asistentei medicale

vestimentatia este aleasa in functie de - anotimp, virsta, talie, sex, statura si temperatura mediului

Nevoia de a mentine temperatura in limite normale

copilul mic are termoreglarea fragila, datorita imaturitatii centrului reglator, de aceea temperature corporiala este usor influentata de cea a mediului ambient - temperatura se masoara rectal si este = 37,4C°

Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre

elasticitatea tegumentelor este normala

la copil pielea este mai sensibila, mai putin rezistenta, la variatii de temperatura, la microbi si infectii

mucoasa cavitatii bucale este roz umeda, integra

conductul auditiv extern este curat

parul se va pieptana zilnic si se va spala pe cap de 2 ori pe saptamina

unghile sunt taiate, ingrijite cu aspect roz

trebuie sa prezinte o culoare normala a tegumentelor si mucoaselor ingrijirea lor efectuate de catre mama sau asistenta medicala.

Nevoia de a evita pericolele

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul percepe sensul pericolului in functie de ritmul
dezvoltarii sale mintale, descopera putin cite putin
autoprotectia contra pericolelor, pina la virsta adulta

Nevoia de a comunica

copilul comunica la 1 an si 4 luni incepe sa construiasca singur propozitii,

mai comunica de cele mai multe ori si prin expresia fetei:-prin plans

Nevoia de a actiona conform proprilor credinte si valori

copilul mic nu cunoaste sensul binelui si al raului, credinta spirituala, de aceea aceasta nevoie nu se poate realiza

Nevoia de a se realiza

aceasta nevoie este realizata in functie de limita posibilitatii copilului

copilul realizeaza aceasta nevoie atunci cand se bucura de terminarea unui joc sau de efectuarea unui castel din cuburi.

Nevoia de a se recrea

copilul se recreaza prin joaca prin diferite jocuri colorate si prin plimbarile in aer liber.

Nevoia de a invata

aceasta nevoie este realizata in functie de limitele posibiltatii copilului.

copilul invata diferite lucruri pe parcurs cum inainteaza in crestere.

CAPITOLUL IV

Tehnica efectuarii injectiei la copii

Injectia intramusculara: reprezinta introducerea unei substante izotone, uleioase sau coloidale prin intermediul unui ac atasat la o seringa in tesutul muscular.

Resorbtia incepe imediat si dureaza minute, este mai lenta in cazul solutiei uleioase.

Scop - terapeutic

Locul de electiei

-este cadranul superoextern fesier - rezulta din intretaierea unei linii orizontale, care trece prin marginea superioara a marelui trohanter, pana desupra santului interfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celei orizontale.

fata anterioara a coapsei in treimea medie pentru imunizari.

Imobilizarea copilului se face astfel:

in decubit ventral se fixeaza membrele inferioare cu
mana, pe fata posterioara a articulatiei genunchiului si
regiunea toraco- lombara

se fixeaza copilul cu fata privind spre adult imobilizandu-1 intre genunchi

Pregatira injectiei:

materiale sterile - ace, seringi, manusi

materiale nesterile - tampoane, solutii dezinfectante

se incarca seringa.
Efectuarea injectiei:

asistenta se spala pe maini

dezinfecteaza locul injectiei

se intinde pielea si se inteapa perpendicular cu rapiditate si siguranta, cu acul montat la seringa

se verifica pozitia acului prin aspirare

se injecteaza lent solutia

se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul

se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia

Incidente si accidente

atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

lezarea nervului sciatic

hematom prin lezarea unui vas

ruperea acului

embolie prin injectarea intr-un vas a solutiilor uleioase.

Tehnica recoltarii sangelui prin punctie venoasa Ia copil

Recoltarea sangelui la copil se face din punctie venoasa si din fata plantara a halucelui sau calcaiului.

Aceasta se face in scop explorator si terapeutic. Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac.

. Locul punctiei:

venele de la plica cotului

venele antebratului

venele de pe fata dorsala a mainii

venele subclaviculare

venele femurale
Pregatirea materialelor pentru punctie

materiale de protectie - musama, aleza

materiale pentru dezinfectia tegumentului

materiale sterile - seringi, ace

garouri, eprubete uscate si etichetate
Pregatirea copilului

- se informeaza mama despre necesitatea efectuarii
punctiei.

se imobilizeaza copilul.

se examineaza calitatea si starea venelor.

se dezinfecteaza locul punctiei.

se aplica garoul la distanta de 7 -8 cm desupra locului
punctiei.

Efectuarea tehnicii

asistenta imbraca manusi steile.

fixeaza vena cu policele executand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor venoase.

se fixeaza seringa cu acul atasat si cu bizoul in sus in
mana dreapta.

se patrunde cu acul transversal (unghi de 30°) pana ce
inainteaza in gol.

se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie

se recolteaza sange (nu se indeparteaza staza venoasa),

se retrage acul.

se indeparteaza staza venoasa dupa recoltarea sangelui.

se tamponeza cu solutie dezinfectanta locul punctiei.

se comprima locul punctiei.

se trimite la laborator.
Accidente si incidente

hematom

strapungerea venei

ameteli

lipotemie

atingerea produsului recoltat
Nota: - imobilizarea copilului se face

-in decubit lateral pe latimea patului cu capul atarnand,
sau pe o atela de lemn pentru brat sau picior

-in decubit dorsal cu bratele pe langa corp si cu un colac
moale sub cap, pentru venele epicraniene

- la indicatia medicului copiii agitati vor fi sedati pentru
a evita incidentele si accidentele.

BIBLIOGRAFIE

Luctetia Titirca, Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2003.

Luctetia Titirca, Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2003.

Luctetia Titirca, Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti 2001.

Mioara Mincu, Roxana Maria Albu, Valeriu Bistriceanu, Anatomia si fiziologia omului Editura Universul, Bucuresti, 2001.

Profesor Doctor M. Giormǎnenu Editia a II a revistǎ.

Serban Cretu, Copilul sanatos si bolnav, vol.2, Editura Scrisul Romanesc, Craiova 1977.