Panctreatita acuta - simptome

PANCTREATITA ACUTA

Pancreasul este o glanda anexa a tubului digestiv, ce are rol fundamental in procesele digestive ( indeplinind rol de glanda exocrina). Totodata este si o glanda endocrina de o importanta majora prin cei doi hormone pe care ii secreta.

Dereglarea activitatii exocrine a pancreasului produsa de diverse etiologii, genereaza pancreatitele acute, ce se caracterizeaza printr-un mare polimorfism clinico-evolutiv, de la formele latente pana la sindroame abdominale acute de maxima severitate.

Pancreatita acuta este o anatomo-patologica ce se manifesta prin inflamatie edematoasa sau necrotico-hemoragica a pancreasului, caracterizata printr-un sindrom dureros , abdomen acut insotit uneori de stare de soc si modificari locale. La inceput pancreatitele sunt inflamatii nebacteriene , apoi pot deveni supurate prin suprainfectie.

ETIOLOGIE

Mecanismele de producere nu sunt asa clare la ora actuala dar exista cateva teorii :

teoria canaliculara - litiaza biliara - un calcul pleaca din colecist, obstruiaza canalul pancreatic , sau de cle mai multe ori ampula Water , se creaza reflux biliar in pancreas prin canale si rezultatul este activarea enzimelor inactive pancreatice ;

consumul excesiv de alcool care duce la ischemia vaselor mari, urmand spasmul vaselor pancreatice. De asemenea se considera ca alcoolici consuna mai multe grasimi care pot afecta pancreasul. Vasele pancreaticepot suferi si embolizari , tromboza a capilarelor si venulelor datorita fenomenelor de reactie anafilactica , rezultand pancreatita hemoragica ;

infectiile bacteriene si virale duc la activarea enzimelor pancreatice , septicemiile rezultate putand produce pancreatita acuta ;

alergiile pot avea repercusiuni distructive parenchimatoase si enzimatice ;

alti factori incriminati : hipertiroidizmul , hipercalcemia , traumatismele , e.t.c..

SIMPTOME

Vom lua cazul aparte al unui bolnav , P. C. , internat in Spitalul de Urgenta Floreasca care prezinta urmatoarele simptome : dureri abdominale brutale (debu brusc) aparute in plina stare de sanatate aparenta , dupa o masa copioasa si consum de bauturi alcoolice. Durerea cuprinde intreg abdomenul superior , cu caracter de durere in bara , ce iradiaza in spate (tine la respiratie) si in umar.

Alte simptome : facies palid , tegumente transpirate palide si reci, varsaturi ce persista , meteorism , prurit al tegumentelor , oprirea tranzitului intestinal si uneori tulburari psihice.

Bonlavul este asezat intr-o pozitie comoda , i se masoara : tensiune arteriala care este scazuta , alura ventriculara - un puls rapid , filiform , saturatia de oxigen in valori normale iar temperatura este 38,5 grade C.

Examenul clinic. La palparea abdomenului nu exista aparare musculara ( abdomen de lemn). Tuseul rectal arata ca exista lichid in Douglas.

Examene paraclinice. Se recolteaza bolnavului analize de sange si se constata : leucocitoza , amilaze si lipaze mari , uree mare , bilirubina crescuta si transaminazele de asemeni. Pentru elucidare medicul recomanda determinarea proteinei C reactive.

La examenul radiologic se observa revarsat pleural cu imobilitatea hemidiafragmului stang , cadrul duodenal largit si nivele hidroaerice.

Se recomanda echografia abdominala , care evidentiaza ca pancreasul este marit de volum , edematiat cu przenta unei calcefieri si a unor pseudochisturi. In continuare medicul recomanda efectuarea examenului computer tomograf care confirma cele evidentiate echografic , pancreasul fiind infiltrat lipomatos si necrotic hemoragic in plus prezenta de lichid peritoneal.

In urma examenului clinic , de laborator , ecografie abdominala si examen computer tomograf se face diagnostic diferential si se pune diagnosticul de Pancreatita necrotico-hemoragica cu prezenta de pseudochisturi si calcefieri.

TRATAMENT MEDICAMENTOS

Se institue imediat tratament medicamentos pentru ca evolutia bolnavului sa ajunga intr-un stadiu de accalmie , pentru ca ulterior sa poata fi operat.

Se monteaza o linie venoasa in scopul hidratari si reechilibrari hidroelectrolitice cu solutie de Ringer si solutie glucozata 10% tamponata cu insulina (10 u.i / 500 ml). Se monteaza o sonda nazo-gastrica in vederea aspiratiei gastrice , pentru a diminua stimularea pancreasului exocrin , ca sa nu se mai produca necroza. Regimul alimentar este 0 iar pe abdomen se pune o punga cu gheata infasurata in prosop.

Se incearca calmarea durerilor cu : No-Spa , Scobutil , Algocalmin , Piafen , sau la nevoie Mialgin , si tranchilizante administrate parenteral in perfuzie endovenoasa controlata. Se administreaza antibiotice Ciprofloxacin , Tienam sau Meronem in vederea reduceri edemului si a prevenirii infectiilor secundare , caci pancreasul care este devitalizat se poate infecta cu germeni din flora intestinala. De asemeni i se administreaza antisecretorii : Sandostatin, Losec sau Controloc , pentru oprirea procesului evolutiv necrotic. Din a treia zi i se administreza Gluconat de Calciu.

Deoarece bolnavul nu prezinta stare de soc nu se face reechilibrare hemodinamica ci numai electrolitica.

Pentru ca bolnavul este constipat i se efectuiaza o clisma evacuatorie. Din a treia zi regimul alimentar este hidric (ceai si apa plata). Din a cincea zi regimul alimentar este hidro-lactat ( iaurt si brinza de vaci).

In continuare bolnavul se urmareste cu atentie , se masoara functiile vitale (T.A , A.V , SpO2 , D.Z si temperatura) si se evaluiaza in fiecare zi starea generala.

Dupa 5-7 zile de tratament sub stricta supraveghere medicala starea generala a pacientului se inbunatateste , semnele clinice obiective se amelioreaza , se continua tratamentul si bolnavul este programat pentru operatie in vederea eliminarii chisturilor.

TRATAMENT CHIRURGICAL

Pregatire preoperatorie

Cu o zi inainte bolnavul nu se mai alimenteaza , este instiintat , i se explica pe rand tehnicile pregatirii , apoi tehnica interventiei chirurgicale.

I se efectuiaza toaleta generala si locala (bolnavul este ras abdominal) si i se efectuiaza una doua clisme evacuatorii.

In ziua operatiei blnavul semneaza protocolul operator, este consultat de medicul anestezist si este dus la sala de operatie.

Ingrijire postoperatorie

Dupa interventia chirurgicala bolnavul este adus la salonul de postoperator, aici i se administraza O2 pe masca timp de douazeci de minute , cu monitorizarea SpO2. Se monitorizeaza si celelalte functii vitale (T.A. , A.V. , D.Z. si temperatura).

Se administreaza la ore fixe antibiotice , antisecretorii si analgezice la nevoie.

O atentie sporita se acorda tuburilor de dren pentru a fi permeabile si a nu se smulge. In fiecare zi se panseaza bolnavul la plaga si la nivelul tuburilor de dren. Bolnavul are sonda nazo-gastrica (ne asiguram de permeabilitatea ei) , urmarim perfuzia endovenoasa, calculand intrarile si esirile din organism (perfuzie si diureza).

Dupa 6-8 ore se efectuiaza o toaleta sumara la pat , este imbracat in pijama si asistat in continuare. I se uda buzele cu compresa umeda. Deoarece are sonda urinara se supravegheaza umplerea si schimbare ei.

In urmatoarele 2-3 zile de la operatie bolnavul are abdomenul meteorizat , incepe sa se plimbe , i se scoate sonda nazo-gastrica si pentru ca nu are tranzit decat pentu gaze se efectuiaza o clisma evacuatorie.

In urmatoarele zile bolnavului i se scoate sonda nazo-gastrica , incepe sa bea lichide si are primul scaun spontan. Diureza este buna, functiile vitale sunt in limite normale.

Pentru ca starea generala a bolnavului se inbunatateste , acesta este adus la salonul initial , unde i se continua tratamentul si ingrijirile.

Se scoate unul din drenuri dupa trei zile cel deal doilea si aproape de externare ultimul.

Starea generala a bolnavului se amelioreaza si se decide externare lui cu urmatoarele recomandari :

Rp

regim alimentar hipolipidic si hipoglucidic.

regim de munca si viata adecvat.

revine la control peste 30 zile.