Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» NOTIUNI GENERALE DESPRE HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA


NOTIUNI GENERALE DESPRE HEMORAGIE DIGESTIVA SUPERIOARA




NOTIUNI GENERALE  DESPRE HEMORAGIE  DIGESTIVA SUPERIOARA

Pierderea de sange la nivelul tubului digestiv si eliminarea lui permit recunoasterea acestei suferinte grave.

  Sangerarea se traduce prin: hematemeza , melena ,eliminare de sange prin anus ,simptome si semne clinice de hemoragie interna ( inca neexteriorizata , in momentul examinarii bolnavului ).




  Hematemeza consta in eliminarea pe gura , prin varsatura , de sange rosu sau negru , nealterat , amestecat cu cheaguri cu lichid gastric si cu resturi alimentare . Uneori sangele eliminat este digerat , cu aspectul de „zat de cafea” ( culoarea se datoreste hematinei , rezul-

tata din actiunea acidului clorhidric asupra hemoglobinei ). Hemateme-

meza este urmata de emiterea unor scaune melenice.

  Hematemeza traduce o sangerare esogastroduodenala , deci suprajejunala ( o hemoragie cu un sediu inferior zonei amintite , de obicei nu se exteriorizeaza prin hematemeza ).

Este necesara diferentierea de hemoptizie , care consta in eliminarea de sange din caile respiratorii , sange care este de obicei rosu , aerat .

Hematemeza mai trebuie diferentiata , de asemenea , de eliminarea prin varsatura a sangelui inghitit ce provine din afara tubului digestiv :

un epistaxis abundent ( mai ales cand acesta se produce in timp ce bolnavul se gaseste culcat sau chiar doarme , neproducandu-se eliminarea obisnuita , prin narine ) , o sangerare din gura si faringe ( determinate de traumatisme , inflamatii sau chiar tumori la acest nivel ).

  Melena consta din eliminarea prin anus a unui sange negru , amestecat sau nu cu materii fecale. Scaunele melenice sunt abundente , moi , stralucitoare , fetide , negre „ca pacura”. Melena poate fi precedata de hematemeza , dar nu intotdeauna.

  Culoarea neagra se datoreste transformarilor pe care le sufera sangele in timp ce trece prin intestin. Aspectul scaunului la un bolnav cu hemoragie digestiva depinde de sediul sangerarii , de cantitatea de sange pierduta si de viteza cu care are loc tranzitul intestinal.

  Aspectul negricios  caracteristic al scaunului melenic este intalnit in cazul in care sangerarea se produce in tubul digestiv deasupra jejunului.

  Exista , insa si exceptii relativ numeroase : astfel , o hemoragie gastroduodenala , in cantitate mare si cu tranzit foarte rapid , se poate exterioriza printr-un scaun care contine sange rosu , in timp ce sangerarea situata mult mai jos , spre exemplu la nivelul cecului , poate determina aparitia unui scaun melenic , daca tranzitul a fost lent.

  Pentru a se produce un scaun melenic , este necesara o sangerare in tubul digestiv proximal , de cel putin  50-60 ml si un tranzit intestinal care sa depaseasca durata de 8 ore. Eliminarea unor scaune melenice poate continua 3- 4 zile dupa oprirea sangerarii ( mai ales daca aceasta a fost masiva ) , iar hemoragiile oculte in scaun pot fi prezente inca 2 – 3 saptamani ( deci , persistenta scaunelor negre si a hemoragiilor oculte nu au neaparat semnificatia continuarii sangerarii ).

  Melena nu trebuie confundata cu scaunele a caror culoare neagra este determinata de consumul unor alimente  ( mure,afine,carnati cu sange ) sau medicamente (bismut,fier,carbune).

Lipsa simptomelor si semnelor clinice de colaps sau anemie severa permit o buna orientare diagnostica.

Rareori o hemoragie gastroduodenala se poate traduce prin scaun cu sange rosu , daca tranzitul intestinal este foarte rapid.

STATISTICA :

Ulcerul gastric si duodenal , gastritele erozive si varicele esofa-giene reprezinta cauzele a peste 90% din hemoragiile digestive , toate celelalte afectiuni ale tubului digestiv neconstituind cauza decat pentru restul de 10% .




  Astfel :

-        hemoragiile ulceroase ( ce insotesc ulcerul gastric si duodenal ) reprezinta 60-70% din totalitatea hemoragiilor digestive

-        ulcerul peptic are o tendinta de a sangera de aproximativ 35% , determinand sangerari de obicei moderate sau minime , rareori masive

-        gastritele hemoragice reprezinta o cauza relativ frecventa de hemoragii digestive , aproximativ 15% .

-        hemoragiile medicamentoase aproximativ 15% din hemoragiile digestive ( in unele statistici se dau cifre mult mai mari : 40% ).

-        cancerul esofagian , diverticulii esofagieni , hernia hiatala deter-mina de obicei sangerari mici si constituie numai in 2% din cazuri, cauza unor hemoragii importante.

-        sindromul  Mallory-Weiss - aproximativ 3% din hemoragiile digestive

-        tumorile gastrice constituie cauza a 5% din hemoragiile digestive mari

-        cirozele hepatice reprezinta 10-15% din cazurile de hemoragie digestiva. Hemoragia digestiva complica 30% dintre ciroze , in 10-15% din cazuri constituind semnul revelator. Hemoragia digestiva agraveaza evolutia cirozei , multi dintre bolnavi murind imediat , iar altii ( peste 50% ) decedand in anul care urmeaza ( prin decompensarea cirozei sau prin repetarea hemoragiei ).

-        diverticul  Meckel sangereaza in 25- 50% din cazuri , uneori in prima copilarie , alteori mai tarziu.

Hemoragiile digestive reprezinta o urgenta medico-chirurgicala, pentru care este necesara internarea de urgenta in spital ; o sangerare aparent minora poate fi urmata , in scurt timp , de o hemoragie cataclismica , ce nu poate fi stapanita decat intr-un spital bine utilat. De aceea , problema hemoragiilor digestive nu trebuie privita cu usurinta , ele putand duce rapid la soc si moarte , in lipsa unor masuri adecvate prompte. 







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




AUTOEXAMINAREA (AUTOPALPAREA) SANILOR
ACTIVAREA UNEI UNITATI MOTORII
LUXATIILE
DISKINEZIA BILIARA
PIONEFRITELE
INFECTIILE SI INFLAMATIILE APARATULUI GENITAL
Hermafroditismul adevarat XX la un caine
Boli ale glandelor accesorii mascule
Osteosarcomul
SEMIOLOGIA RADIOLOGICA ELEMENTARA A APARATULUI URINAR