Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» METODA MASAJULUI PARTIAL SI GENERAL


METODA MASAJULUI PARTIAL SI GENERAL




METODA MASAJULUI PARTIAL SI GENERAL

1 MASAJUL REGIUNII TRUNCHIULUI

         Trunchiul are 3 regiuni distincte, si anume: spate, perete toracic si peretele abdominal. Aceste regiuni fiind diferite ca functie anatomica si functionala, se maseaza separat.

 

                                    1.1   MASAJUL SPATELUI

         Constituie o parte importanta in cadrul secventei de masaj, spatele fiind regiunea unde tensiunile se acumuleaza. Masajul spatelui contribuie la combaterea oboselii generale sau a celei localizate in regiunea lombara. Se pot aplica toate procedeele principale si o buna parte din cele ajutatoare.




         Pacientul va sta culcat facial pe partea anterioara a corpului iar maseorul va sta in stanga lui. FIG.1, FIG.2

          

       FIG.1

Trecerea de la manevra de efleuraj la frictiuni se face dupa o prealabila “incalzire a spatelui si in continuare apoi spre manevra de framantare, se face mentinand tot timpul fluenta miscarilor precum si contactul cu suprafata pielii. Manevra se face pe toata intinderea spatelui formandu-se o cuta de piele si tesuturi intre varful degetelor si radacina mainii, dar mai ales in lungul coloanei vertebrale.

                                                                                                                                       

                                                                                            FIG.2   EFLEURAJ       

             

     FIG.3  DIRECTIA DE EXECUTIE             

      

                         FIG.4   FRICTIUNI

         Aceasta miscare de framantare este ft. utila in masajul sportivilor si combinat cu frictiunea, dau un puternic efect de relaxare. Dupa framantat urmeaza tocatul, care se combina cu percutatul. De asemenea se executa batatoritul, plescaitul, executat cu palmele intinse sau stranse, in caus sau ventuza. FIG.5-7

                                          

                                        FIG.5 BATATORITUL                

                                                                                                         

                                         FIG.6   FRICTIUNI

                                                                                     

                                  FIG.7 CAUS SAU VENTUZA

                          1.2   MASAJUL PERETELUI TORACIC

         Masajul incepe cu manevre de netezire, alunecand de la baza toracelui peste regiunea sternala si apoi in lungul claviculelor pana peste umeri, ocolindu-se la femei regiunea mamara. Se recomanda pozitia culcat dorsal, cu capul usor ridicat.

         Alunecarile pot fi lungi si lente, si se pot executa simultan sau alternativ urmand apoi manevrele scurte.   FIG.8

                                          FIG.8

         Pe masa musculara vom aplica frictiuni cu varful degetelor. Pe muschii pectorali se poate realiza si framantatul. Masajul este recomandat pentru insuficiente functionale respiratorii, atrofii musculare, tonifierea convales-centilor dupa boli pleuro-pulmonare.

         Dupa terminarea masajului toracal se recomanda respiratii ample.

                        1.3   MASAJUL PERETELUI ABDOMINAL PROFUND

         Peretele abdominal se maseaza din aceiasi pozitie ca si peretele toracic, insa se recomanda ca membrele inferioare sa se indoaie din articulatiile soldurilor si genunchilor, iar picioarele sa fie sprijinite pe sol pentru relaxarea muschilor abdominali. Se incepe cu usoare si blande miscari de efleuraj care vor fi executate de o parte si alta a abdomenului. FIG. 9,10         

         Se vor executa miscari  circulare in sensul acelor de ceasornic incepand din partea dreapta de la punctul apendicelui urmand traseul colonului, pana pe partea stanga a cavitatii abdominale, realizand astfel un cerc deschis care urmareste traseul hranei in intestin.  FIG.11

       FIG.9

       FIG.10

       FIG.11

         Mana terapeutului va fi in permanenta pe suprafata pielii abdomenului. Pentru a ajuta drenarea limfatica, vom folosi o usoara miscare laterala. Cand se gasesc si straturi de grasime se poate aplica si framantatul. Pielea si tesuturile grase se vor prinde intre degete si palma si se vor masa insistent.

         SUNT INTERZISE PROCEDEELE DE BATERE. Masajul peretelui abdominal se incheie intotdeauna prin manevre usoare de netezire insotite de vibratii.

                                MASAJUL SPECIAL PENTRU SANI

 

         Fiind o zona foarte sensibila se lucreaza cu mare atentie. Daca se descopere existenta unor noduli se pot executa frictiuni circulare in sens invers acelor de ceasornic. Efleuraj cu toata palma, circular de jur imprejurul sanului, circular de la baza spre sfarcuri. Frictiuni circulare cu 2-4 degete de jur imprejurul sanului in sensul acelor de ceasornic, circular pe suprafata sanului, circular in jurul sfarcurilor. Framantat usor in cuta cu varful degetelor, de jos in sus, intinderea pectoralului superior spre clavicula cu podul palmei, usoare pensari, ciupiri, pe sfarc ciupiri cu varful aratatorului si policele sau intre degete.Tapotament nu se executa, doar o manevra usoara de percutat din articulatia mainii.

IV.2 MASAJUL MEMBRELOR INFERIOARE


         In contextul masajului general,dupa prelucrarea trunchiului se terce la masajul membrelor inferioare care se executa segmentar sau toata lungimea lor, preferandu-se mai intai partea posterioara apoi partea anterioara.

         Masajul partii posterioare se executa din pozitia culcat facial si mai rar se foloseste pozitia:culcat pe o latura. Executat segmentar si analitic, masajul membrului inferior se lucreaza tot de jos in sus de la laba piciorului spre coapsa. Se poate face general sau local. Masajul in talpa se face separat de gamba si coapsa. Nu se lucreaza pe ambele membre in acelasi timp. La masajul coapselor ATENTIE la ganglionii inghinali. Pe partea posterioara nu se insista mult in spatiul popliteu pentru ca e dureros. Nu se lucreaza la persoanele cu varice in stare avansata, cu artrita, tromboflebite.

         Masajul coapsei se lucreaza identic cu cea posterioara. Se executa manevre de efleuraj, frictiuni, framantat si cele speciale (sacadat, ridicare si presare de muschi, ondulatoriu cu palmele in plica, in bratara, prinderea muschiului cu ambele maini si rotirea lui cat permite elasticitatea), tapotament, cernut, rulat, scuturari, tractiuni in ax.

        

                             2.1.  MASAJUL REGIUNII FESIERE    

 

             Masajul feselor incepe cu miscari de efleuraj(netezire) executate cu ambele maini in sus spre regiunea lombara, in jos spre coapse si lateral spre solduri. In aceasta zona masa musculara fiind mare, manevrele de masaj pot fi mai puternice decat in alte zone. Se realizeaza cu palma sau cu radacina mainii. Miscarile se vor face simultan sau alternativ pe ambele parti sau numai pe o parte.

         Dupa efleuraj urmeaza frictiunile, care se vor efectua energic cu palmele sau cu pumnii prin aplicarea procedeelor invatate la capitolul  FRICTIUNI”. Pentru realizarea acestei manevre se aseaza o mana peste cealalta intarind astfel miscarile.

         Framantatul se executa apucand masa musculara intre degetele mari ale mainilor si celelalte degete relizand stoarcerea si presiunea muschilor, continuam apoi cu cateva miscari de tapotament cum ar fi tocatul si batatoritul.

         Tocatul se realizeaza cu marginea degetelor si a palmelor,iar batatoritul se face cu marginea laterala a pumnului inchis sau deschis. In continuare, cu degetele rasfirate (sub forma de evantai) se aseaza mana in locul de unire a feselor cu coapsele si se imprima acesteia o miscare de vibratie urmand punerea  in miscare a masei musculare fesiere.

         Masajul se incheie cu cateva manevre de efleuraj.

2.2.  MASAJUL COAPSEI PE PARTEA POSTERIOARA

      

         Masajul incepe cu manevre de netezire pe partea de sus a picioarelor de la genunche spre fese. FIG.12 Daca e nevoie folosim radacina mainii sau taisul mainii, pumnul inchis si nodozitatile degetelor, manevra  numita IN PIEPTENE. FIG.13  Trecem apoi la miscarea de frictiune efectuata de obicei mana peste mana. Acest procedeu se poate realiza in cerc, serpuit si in cuta. FIG.14-15





         Tapotamentul se executa viguros evitandu-se regiunea interna a coapsei manevrele efectuandu-se mai usor in acea zona. Ele se pot executa pe rand sau combinate intre

ele. FIG.16-17

                        FIG.12                                                              FIG.13

                        FIG.14                                                                  FIG.15

     

                         FIG.16                                                          FIG.17

                                   

          

                                                              FIG.18

         Se executa si manevre secundare care trebuiesc aplicate mai energic precum cernutul, rulatul care maresc elasticitatea tesuturilor si supletea acestora. Incheierea se poate face cu efleuraj care dau un efect linistitor, relaxant daca sunt efectuate lung si lent.

                          

                       2.3.  MASAJUL GAMBEI PE PARTEA POSTERIOARA

         Masajul incepe cu cateva miscari de efleuraj realizate in directie ascendenta pornind de la glezna si depasind articulatia genunchiului.    FIG.19

         Gamba se tine sprijinita pe genunchiul celui care executa masajul pentru a permite relaxarea muschilor extensori. La articulatia gleznei, in jurul maleolelor se poate face si miscari circulare. FIG.20  Mentinand tot timpul contactul cu corpul vom trece apoi la manevre de frictiune, care se realizeaza cu ambele degete, manevrand pielea ascendent de la glezna la genunchi insistand asupra masei carnoase a muschilor gambei. FIG 21

         Framantatul se realizeaza cu ambele maini, masa musculara fiind manuita in directie ascendenta, in cerc, serpuit sau in cuta. FIG.22 Tapotamentul si celelalte manevre ajutatoare se aplica numai pe masa carnoasa.  FIG.23-24

 

          

                       FIG.19                                                                   FIG.20

       

                FIG.21                                                                         FIG.22

           

                     FIG 23                                                                    FIG.24

                         2.4.  MASAJUL PICIORULUI  (LABA PICIORULUI)

         De regula se incepe de la degete spre calcai, sau glezna.

         Masajul se incepe cu manevrele de efleuraj, miscari care trebuie sa fie blande si line executate cu podul palmei, palmele si degetele, cu radacina mainii sau cu pumnul inchis. Trecem la miscari de frictiune. In continuare se face o scuturare a spatiilor interosoase in locul framantatului deoarece acestea nu se aplica pe acest segment.

         Degetele pot fi masate fiecare in parte sau impreuna prin manevre de efleuraj in sectiune longitudinala sau transversala, tensiuni, tractiuni, frictiuni si usoare scuturari.

         Exista si un masaj special pentru degete, pe langa efleuraj, mai sunt: flexie, extensie, rasuciri, lateralitate, tractiuni, scuturari, circumductii, presiuni cu policele si aratatorul, tensiuni (stretching).

         Tendonul lui AHILE : este o zona foarte importanta a labei piciorului in functie de care este format mersul. Pe el se afla toata greutatea corpului, in special este influentata coloane vertebrala de la mersul pe tocuri. Se lucreaza de la calcai spre gamba, efleuraj, frictiuni, framantat, manevra in fierastrau (se executa cu taisul exterior al mainii cum se taie cu fierastrau si se urca si coboara pe el).

2.5 MASAJUL GAMBELOR PE PARTEA ANTERIOARA

         Masajul se incepe cu manevre de netezire presand apoi zona cu degetele mari si mutandu-le incet in directia ascendenta. Manevrele pot fi executate cu degetele sau cu nodozitatile acestora. Pentru frictiune se folosesc perinitele musculare tenare si hipotenare ale mainilor.  FIG.25-26    Pe aceasta regiune atat framantatul cat si manevrele de tocat si plescait au importanta mai mica.

         Manevrele trec peste articulatia genunchiului finalizand masajul cu manevre de netezire efectuate usor si lent.

  

                   FIG.25                                                         FIG.26

                                   2.6  MASAJUL GENUNCHIULUI

         Masajul acestei regiuni se efectueaza dn pozitie sprijinit pe toata partea posterioara a membrului inferior. Se face manevre scurte efectuate cu varful degetelor depasind in jos si in sus regiunea articulara.   FIG.27

                             FIG.27

         Nu se aplica framantatul si tapotamentul, prelucrandu-se pielea, tesutul conjunctiv subcutanat, precum si elementele articulare si periarticulare accesibile.

                   2.7.     MASAJUL COAPSEI PE PARTEA ANTERIOARA

         Avand in vedere marea masa musculara care se afla pe acest segment, manevrele trebuie sa fie mai puternice. Alunecarile vor fi lungi si lente urmate de neteziri scurte si sacadate.    FIG.28-30

 

                   FIG.28                                                         FIG.29

                       FIG.30

         Manevrele de frictiune si framantat se executa cu putere mai ales cele in cuta, dar acestea pot fi si circulare sau serpuite.     FIG.31-32

     

        FIG.31                                                              FIG.32

      

       

         Se aplica apoi batatoritul cu palmele sau cu pumnii deschisi, plescaitul, tocatul, evitandu-se fata interna. FIG.33-34   Manevrele secundare precum si netezirea de incheiere a coapsei, se pot intinde pe toata lungimea membrului inferior.   Fig.35-36 

    

                   FIG.33                                                              FIG.34

  

                     FIG.35                                                             FIG.36




        

         Masajul rotulei:se poate face circular cu 2-4 degete in ambele sensuri, frictiuni, prinderea rotulei cu 2 degete (police si aratator ), cu tragerea ei spre exterior, impingerea ei spre interior, in sus, jos, de-a lungul piciorului sau ridicarea rotulei spre in sus cat permite elasticitatea pielii.

                       3.   MASAJUL MEMBRELOR SUPERIOARE

         La fel ca in masajul membrelor inferioare si in masajul pe segmente al membrului superior se prelucreaza mai intai degetele si mana apoi antebratul, bratul si umarul. Se recomanda ca membrul superior sa fie tinut pe picioarele maseorului. Pozitia potrivita pt. masaj este aceea de culcat-rezemat pe o bancheta de masaj sau chiar sezand pe un scaun sau sezand rezemat.    FIG.37-38

         

    

                FIG.37                                                          FIG.38

3.1.  MASAJUL DEGETELOR

         Masajul se incepe cu manevre de netezire pe lungimea lor si pe fiecare falanga (deget)  FIG.39, urmata de frictiuni pe partea lor palmara. Se incheie prin mobilizari ale tuturor degetelor, tractiuni si scuturari ale fiecarui deget in parte.  FIG.40-41  Pozitia mainii celui masate poate fi in sprijin pe genunchiul maseorului, pe speteaza unui scaun sau cu cotul pe o masa.  FIG.42

 

       

                    FIG.39                                                         FIG.40

      

                      FIG.41                                                     FIG.42

                                       3.2  MASAJUL MAINII

         Se aplica miscari de efleuraj pe fata palmara, manevra care se poate executa si in pieptene, continuandu-se cu frictiuni liniare pe spatiile interosoase si circulare pa fata palmara.  FIG.43-44.

         Se continua cu framantat atat fata palmara cat si interosoasa precum si muschii tenari si hipotenari ai palmei, iar netezirea de incheiere se aplica deasemenea pe ambele fete ale mainii. De retinut e faptul ca masajul degetelor si al mainilor propriu-zise poate fi executate impreuna.   FIG.45-46

         

                       FIG.43                                                        FIG.44

                                                                            

                             FIG.45                                            FIG.46

                                    3.3  MASAJUL ANTEBRATULUI

         In FIG.47 se arata mobilizarea articulatiei incheieturii mainii de partea bratului masat. Se pleaca cu neteziri de la nivelul pumnului pana deasupra cotului, miscari ce se pot face simultan sau alternat

         Framantam apoi antebratul (in cerc, serpuit sau in cuta) de la incheietura mainii pana la cot, restul bratului fiind asezat intr-o pozitie confortabila astfel incat sa fie redusa tensiunea musculara.   FIG.48-49   In  FIG.50  putem observa miscarea de rulat care se executa urcand si coborand pe acest segment, manevrele de batere aplicandu-se mai greu. Dupa manevra de netezire care se aplica linistitor se poate trece la masajul bratului.

    

                      FIG.47                                                      FIG.48

   

                  FIG.49                                                   FIG.50

                                       3.4   MASAJUL BRATULUI

         Ca pe orice segment se incepe cu neteziri efectuate cu o mana sau cu ambele maini. Miscarea de frectionare se va face pana aproape de linia superioara a umerilor.Aceasta miscare ajuta la drenarea limfatica a umerilor in pozitia culcat dorsala.

         O manevra foarte utila este framantatul pentru ca prelucreaza toate grupele musculare; biceps, triceps, deltoid, manevra ce se executa in bratara, serpuit sau in cuta.  FIG.51-57.   Urmeaza procedeele secundare si cele diverse care sunt foarte utile si se executa cu usurinta. Dintre acestea amintim: tocatul, plescaitul, cernutul si rulatul,

FIG.58-59.   Masajul acestei regiuni se incheie cu neteziri usoare.

          

                        FIG.51                                                                FIG.52

                                                                               

         

          FIG. 53                                    FIG.54                                       FIG.55

           

                FIG.56                                     FIG.57                                      FIG.58

                                                   

                                                                 FIG.59                                  

                                       3.5.  MASAJUL UMARULUI

         Masajul se executa din pozitia sezand pe scaun fara speteaza pentru cel masat. Dupa alunecari scurte si dese manevrele se prelungesc inapoi spre omoplat in sus spre gat si in fata spre torace. In general toate manevrele in cazul masajului membrului superior se fac in sensul de intoarcere a sangelui si limfei. Este foarte util pentru sportivi fiind un bun mijloc de tratament si recuperare neuromotorie.

                                    4.  MASAJUL CAPULUI SI GATULUI 

         Cand  vorbim despre masajul acestei regiuni, in special la gat trebuie sa delimitam regiunea anterioara de cea posterioara. Muschii anteriori sunt lungi si subtiri, in timp ce in regiunea posterioara se afla coloana verebrala cervicala cu musculatura respectiva.

4.1.MASAJUL GATULUI PE PARTEA ANTERIOARA

         Pozitia e de culcat dorsal iar maseorul se va deplasa la capul celui masat. Tehnica este mult simplifivcata, masajul acestei regiuni este indicat destul de rar.



         Miscarile trebuie sa fie blande dar ferme, executate cu marginea cubitala a mainilor, radacina palmelor si se termina cu miscari ale varfurilor degetelor.  FIG.60

         Frictiunea si framantatul se executa minutios insa pe muschi,manevrele facandu-se pe marginile libere ale trapezului si in cuta in lungul muschilor sternocleidomastoidieni.      FIG.61

       

      FIG.60                                                     FIG.61

         Masajul are ca scop relaxarea musculaturii, stimularii organelor locale sau dupa interventii chirurgicale, arsuri sau chiar traumatisme.

       

4.2  MASAJUL GATULUI A REGIUNII POSTERIOARE

         In FIG.62 se poate observa pozitia pacientului, care este de culcat facial cu fruntea rezemata pe dosul mainilor sau capul sprijinit pe un sul moale. In aceasta regiune folosim netezirea, frictiunea, framantatul, percutatul si tocatul. Spre deosebire de celelalte regiuni, manevrele se executa de sus in jos, de la insertia muschilor pe occipital in jos pana la baza gatului.

         Frictiunile si framantatul se executa cu podul palmelor, radacina mainilor, in forma de cuta.  FIG.63-64 Netezirile insotite de vibratii usoare vor incheia masajul acestei regiuni.

     

                            FIG.62                                                     FIG.63

                                    

 

                                                             FIG.64

                                      4.3.MASAJUL CAPULUI

         Masajul capului se poate aplica pe toata intinderea sau partial pe frunte, crestat, partile laterale si posterioare. Cel care executa masajul va avea pozitia de stand in picioare sau sezand pe un scaun mai inalt. FIG.65-66      Trebuie tinut seama de particularitatile anatomice ale acestei regiuni precum si de influentele pe care dorim sa le obtinem avand in vedere organele cuprinse in craniu.

               

                         FIG.65                                                      FIG.66

         In functie de portiunea masata pozitia capului celui masat se va schimba dupa cum se poate observa si in   FIG. 67-68.  Manevrele intalnite sunt netezirile, frictiunile, loviturile usoare si ritmice si vibratiile. Acestea se pot executa cu o mana sau doua maini si mereu dinainte spre inapoi. Bine executate dau o senzatie de relaxare si liniste.

         Vibratiile insotesc manevrele de netezire si frictiune. Pe aceasta regiune se executa foarte rar percutatul sau tocatul, iar atunci cand totusi se face aceasta imbraca o tehnica speciala. Se executa doar percutia cu varful degetelor, miscarea facandu-se din articulatia pumnului, mana cazand lent, rar si elastic.

         In functie de tehnica folosita, masajul da efecte calmante sau linistitoare, stimulente si invioratoare, fiind indicat in dureri de cap, stari congestive si reumatice.

                

                    FIG.67                                                               FIG.68

 

                              4.3.1.  MASAJUL FACIAL(COSMETIC)

         Este o forma de masaj speciala practicata in scop cosmetic sau terapeutic si se adreseaza in special muschilor si pielii fetei,tratarea ridurilor fruntii,sprancenelor,ochilor,nasului,buzelor si obrajilor.Se foloseste actiuni manuale,derivate din procedee clasice de netezire FIG.69 ca pianotatul, tapotatul, framantatul, pensatul.

         Netezirea se executa cu pulpa degetelor sau cu mana deschisa pe directia circulatiei sangelui si limfei de jos in sus. Se foloseste miscari vibratorii sau chiar aparat electric vibrator.

         Pianotatul se executa cu patru degete prin miscari asemanatoare cu cele facute la pian pentru activitatea circulatiei sangelui.

         Framantatul este recomandat pentru tenul gras, pentru indepartarea surplusului de sebum al glandelor sebacee.

         Ciupitul se executa cu pulpa degetelor prin miscari circulare, verticale, orizontale, in zig-zag, etc.

         Inainte de masajul propriu-zis, se aplica si unele preparate chimice sub forma de pudre, lotiuni, unguente care contin esente, tincturi, toate cu proprietati fiziologice si terapeutice. In activitatea sportiva masajul fetei este deosebit de util mai ales in ramurile sportive in care este posibila producerea traumatica a acesteia, ca plagi, contuzii, fracturi, hematoame, etc. mai ales in box.

                                          MASAJUL PE ZONE

IN zona Fruntii :

  • oblic la frunte
  • in foarfece pe frunte, miscarea incepe din partea mediana a fruntii spre exterior in ambele sensuri, se face si simultan Se lucreaza cu aratatorul si cu mediul realizand o netezire in foarfece cu intrepatrunderea degetelor. Se repeta de 3 ori.
  • in zig-zag in foarfece, miscarea incepe de la tampla dreapta spre cea stanga
  • punctat in foarfece se realizeaza ca si manevra anterioara cu deosebirea ca aratatorul mainii drepte executa vibratie punctata.
  • ondulatoriu transversal pe frunte si in zig-zag

IN zona Ochilor :

  • frictiuni pe orbita superioara sau pe inferioara executata dinspre interior spe exterior
  • efleuraj in foarfece in zona ochilor
  • in zona “labei gastii”sau coltul exterior a ochiului se executa cu aratatorul si degetul mijlociu, se face o intindere in foarfece cu 2 degete.
  • usoare presiuni pe globul ocular cu un singur deget si foarte usoare frictiuni
  • usoare presiuni pe orbitele ochilor cu cele 4 degete
  • framantatul sprancenelor
  • pianotatul sprancenelor
  • netezirea in spirala sau in forma de “8”, se executa la coltul exterior al ochilor in zona “labei gastii”.

IN zona Nasului :

  • efleuraj in foarfece de jos in sus
  • frictiuni circulare cu un deget la baza nasului
  • ciupiri
  • neteziri in zig-zag pe muchia nasului, se lucreaza cu policele ambelor maini de la baza in sus alternativ

IN zona Gurii :

  • ciupiri
  • usoare presiuni si strangeri cu policele si aratatorul pe buza superioara si inferioara cu o usoara deplasare
  • efleuraj in foarfece
  • netezire in forma de “8” sau in spirala

BaRbiE :

  • rotund la barbie :se prinde cu degetul mare barbia din fata si se face o miscare circulara
  • efleuraj in foarfece
  • efleuraj cu dosul palmei
  • frictiuni circulare, ondulatorii, in zig-zag
  • pianotat in arpegiu in sens invers celui executat pe spate, adica din interior spre exterior

                           

                 

                                 

                                                        FIG.69    NETEZIRE

                                            MASAJUL ANTICELULITIC

         Celulita este un strat semiadipos situat intre piele si tesutul adipos (subcutanat) Acest strat contine toxine. Celulita se poate observa prin testul de strangere a pielii si in acest timp apare o forma ca “coaja de portocala” striat. Masajul e putin dureros si trebuie asociat cu o alimentatie corespunza-toare, fara cafea, tigari, trebuie facuta sauna, etc. Sauna se face inainte de masaj pentru a deschide porii. Efleuraj nu se insista prea mult FRAMANTAT se insista cel mai mult in special cel cu procedee de stoarcere (vezi masajul spatelui si membrelor inferioare) Tapotament putin, Presiuni se executa normal, Efleuraj vibrat la incheiere. Masajul trebuie asociat cu creme anticelulitice care sunt hidratante si deschid porii.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




ELEMENTELE DE FIZIOLOGIE CARDICA - MECANISME COMPENSATORII
Timpii extractiei dentare
Distrofia fibrinoida
CARCINOMUL VEZICULEI BILIARE
Luesul primar
Reguli de igiena individuala si colectiva
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR IN GRIPA
FLORA TEGUMENTARA NORMALA
Generalitati privind starea de sanatate si factorii care o influenteaza
DEFINITIA INSUFICIENTEI CARDIACE - CLASIFICARE