Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» MAI PUTIN ZGOMOT - MAI MULTA ARMONIE!


MAI PUTIN ZGOMOT - MAI MULTA ARMONIE!




MAI PUTIN ZGOMOT - MAI MULTA ARMONIE!

Ce este zgomotul?    

Zgomotul este definit, cel mai des, ca un sunet nedorit. Sunetul este senzatia auditiva provocata de vibratia acustica a particulelor unui mediu elastic in jurul unei pozitii de echilibru.

Cele doua caracteristici importante ale sale sunt frecventa, masurata in Herti (Hz), si intensitatea, masurata in decibeli (dB). 

Urechea umana este capabila sa detecteze frecvente cuprinse intre 20 Hz si 20.000 Hz. Frecventa joasa produce un sunet grav, iar frecventa inalta, un sunet inalt, ascutit. Sunetele sub 20 Hz (infrasunete) si cele peste 20.000 Hz (ultrasunete) pot determina disconfort si leziuni, chiar daca nu pot fi auzite. 



Cum auzim?

Urechea capteaza aceste vibratii si celulele ciliate situate in urechea interna transforma aceste vibratii in impulsuri nervoase care se transmit la creier, unde sunt analizate si transformate in senzatii acustice. Celulele ciliate, in numar de 24.000, sunt esentiale pentru auz, nu pot sa se reinnoiasca, distrugerea lor fiind ireversibila.

Intensitatea sunetului sau taria acestuia, se exprima in decibeli (dB), scara acestuia fiind logaritmica. Nivelul de zgomot se masoara in decibeli (dB).

Conform acestei scari, rezultatul adunarii a doua nivele de zgomot identice nu este un nivel de zgomot dublu, ci nivelul de zgomot marit cu 3 dB.

Atunci cand nivelul de zgomot trebuie sa exprime subiectivitatea auzului uman el se exprima in decibeli A, dB(A).

De retinut!

Zgomotul este un sunet nedorit. Intensitatea sa (adica cat de tare este, asa cum se vorbeste in limbajul comun) se masoara in decibeli (dB). De exemplu, o conversatie normala poate emite in jur de 65 dB, iar cineva care tipa emite in jur de 80 dB.

Incepand de la 85 dB, zgomotul poate cauza vatamari permanente auzului.

 


Text Box:  Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera:

-        Conversatia obisnuita: 60 dB(A)

-        O clasa de elevi: 74 dB(A)

-        Traficul rutier greu: 85 dB(A)

-        Ciocanul pneumatic: 100 dB(A)

-        Decolarea unui avion cu reactie la 100 metri distanta: 130 dB(A)

EFECTELE  ZGOMOTULUI

¨    Degradeaza relatiile interpersonale si deci climatul social.

¨    Impiedica concentrarea si deci dauneaza calitatii muncii.

¨    Altereaza sanatatea, favorizand absenteismul.

¨    Pe termen lung, zgomotul provoaca hipoacuzii si surditati profesionale.

¨    Stresul in munca

¨    Risc crescut de accidentare la locul de munca

Efectele asupra starii de sanatate

Expunerea la zgomot poate cauza o multitudine de riscuri pentru securitate si sanatate:

-        Pierderea auzului indusa de zgomot, este cauzata, de regula, de expunerea prelungita la zgomot excesiv, de peste 85 decibeli (dB (A)). Desi rareori dureroasa, leziunea este permanenta. Primul simptom este, de regula, incapacitatea de a auzi sunetele ascutite. In cazul in care continua expunerea la zgomot excesiv, auzul se deterioreaza in continuare si exista riscul de a nu mai fi auzite nici sunetele mai putin ascutite..

-        Tinnitus (Tiuit): Tinitus-ul este o senzatie auditiva de tiuit, suierat sau zumzait. Studiile au indicat faptul ca o expunere prelungita la zgomot aproape ca dubleaza riscul de tinitus.

-        Socul acustic :la unele ocuri de munca, lucratorii pot fi expusi la socuri acustice. Socul acustic se defineste ca o crestere brusca a zgomotului cu frecventa inalta transmis prin casti; acesta poate fi determinat de interferente pe linia telefonica. Expunerea la aceste socuri poate cauza durere, leziuni ale urechii, si poate fi un factor al stresului in munca.

-        Deplasarea temporara a pragului de audibilitate: O expunere de scurta durata la zgomot puternic, cum ar fi muzica din cluburi, sau la zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi exploziile, poate conduce la pierderea temporara a auzului la sunete inalte precum si la tinitus; de obicei, auzul normal revine dupa cateva zile.

-        Interactiunea cu 'agentii toxici': Diverse substante, inclusiv unii solventi si metale grele, sunt ototoxice. Expunerea la aceste substante chimice poate afecta urechea. Studiile evidentiaza ca expunerea atat la unele substante ototoxice, cat si la zgomot, amplifica riscul de afectare a urechii.

-        Stresul in munca: Sunetele puternice si bruste declanseaza reactii instinctive de tipul 'lupta sau fugi', generand eliberarea de adrenalina si cortisol. Acesti doi hormoni maresc ritmul cardiac, presiunea arteriala si metabolismul, generand starea de 'stres'. In general, stresul in munca este determinat de mai multi factori de risc, unul dintre acestia fiind zgomotul. Zgomotul nu trebuie sa fie neaparat puternic pentru a cauza starea de stres.

Modul in care zgomotul afecteaza nivelul de stres al lucratorilor depinde de un ansamblu de factori, printre care, in special:

§       natura zgomotului, inclusiv volumul, tonul si previzibilitatea acestuia;

§       complexitatea sarcinii de munca efectuate de lucrator;




§       limita stresului si forma fizica a fiecarei persoane, inclusiv starea de oboseala.

-        Riscul crescut de accidentare: In Europa se inregistreaza anual peste 7,5 milioane de accidente de munca. Desi este dificil de cuantificat rolul zgomotului in producerea acestor accidente, logica si datele indica faptul ca acest rol poate fi semnificativ. Zgomotul poate conduce la accidente prin:

§       perturbarea comunicarii verbale intre lucratori;

§       mascarea sunetului emis de un pericol iminent sau de semnalele de avertizare;

§       distragerea atentiei lucratorilor, cum ar fi soferii;

§       cresterea stresului in munca.

                       


De retinut!

Urechea poate tolera mult mai usor sunetele joase decat cele inalte. Astfel, daca este afectat aparatul auditiv, perceptia sunetelor inalte este cea care dispare prima. S-ar putea sa nu ne dam seama de acest lucru deoarece putem auzi orice conversatie normala. Trebuie sa treaca cativa ani pana cand vom avea dificultati evidente in a intelege ceea ce spun oamenii din jurul nostru.

 


Ce trebuie facut ?

Solutii pentru reducerea riscurilor generate de zgomot

Angajatorii au datoria legala de a proteja securitatea si sanatatea angajatilor impotriva riscurilor legate de zgomotul la locul de munca, prin luarea urmatoarelor trei masuri:

a)     Efectuarea unei evaluari de risc

b)     Stabilirea masurilor de prevenire sau de control a riscurilor

c)     Supravegherea si analizarea periodica a eficientei masurilor puse in aplicare.

exemple de METODE DE COMBATERE A ZGOMOTULUI

Daca masuratorile expunerii la zgomot a angajatilor au evidentiat niveluri de expunere peste 85 dB(A), angajatorul este obligat sa intocmeasca si sa puna in practica un program de masuri tehnice si organizatorice in vederea reducerii expunerii la zgomot.

Pe primul plan trebuie sa se situeze masurile tehnice referitoare la:

¨    Combaterea zgomotului la sursa: se realizeaza prin modificari constructive aduse echipamentelor tehnice (de ex. dotarea echipamentelor tehnice cu atenuatoare de zgomot);

¨    Izolarea surselor de zgomot: se realizeaza prin amplasarea de ecrane fonoizolante, carcasare fonoizolanta a echipamentelor tehnice;

¨    Combaterea zgomotului la receptor: se realizeaza prin izolarea personalului care lucreaza intr-o zona zgomotoasa, solutiile cele mai cunoscute fiind cabinele fonoizolante, peretii de separare partiala, ecrane acustice simple.

Masurile tehnice trebuie sa fie completate cu urmatoarele masuri organizatorice:

¨    Instruirea angajatilor privind riscul expunerii la zgomot si asupra modului de utilizare a echipamentului individual de protectie impotriva zgomotului;

¨    Examinarea starii auzului personalului expus la zgomot

¨    Stabilirea programului de lucru pe posturi de munca in functie de durata expunerii la zgomot.

Text Box: Mai incet cu zgomotul!

Limita maxima de expunere: 87 dB(A)!

In concluzie principalele masuri pentru reducerea nivelului de zgomot sunt urmatoarele..






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Clasificarea vitaminelor
PULBERI FARMACEUTICE
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL (INSUFICIENTA CIRCULATORIE ACUTA)
TUMORA MIXTA MÜLLERIANA MALIGNA
Faza exudativa a inflamatiei : vasodilatatie si crestrea permeabilitatii capilare
Mecanismul contractiei musculare
Boala ghearelor de pisica
SANATATE PRIN REFLEXOTERAPIE
ZONA ZOSTER
ANTIALERGICE - TEST GRILA