LUCRARE DE DIPLOMA - INGRIJIREA PACIENTULUI CU PANCREATITA ACUTA

ministerul educatiei si cercetarii

scoala postliceala sanitara

,,fundeni''

lucrare de diploma

Ingrijirea pacientului cu

pancreatita acuta

motto:

Boala este, in esenta, rezultatul conflictelor dintre suflet si minte, atata timp cat sufletele si personalitatea sunt in armonie, totul este bucurie si pace, fericire si sanatate. Conflictele apar, atunci cand mintea (personalitatea) se abate de la drumul ales de suflet, indiferent daca alegerea a fost facuta din propria initiativa, sau ca am fost fortati din exterior spre respectiva alegere.

cuprinsul lucrarii

capitolul i

motivatia.

introducere.

3.anatomia si fiziologia pancreasului:

asezarea pancreasului

Raporturile pancreasului

Vasele pancreasului

Nervii pancreasului

Structura si ultrastructura pancreasului

Fizilogia pancreasului

capitolul ii

pancreatita acuta

Definitie

Etiologia pancreatitei acute

Patologia pancreatitei acute

Anatomia patologica a pancreatitei acute

Fiziopatologie

Tablou clinic

Simptomatologie

Examene paraclinice

Forme clinice

Diagnosticul pozitiv si diferential

Complicatii

Evolutia-Prognostic

Tratament

Capitolul iii

Rolul asistentei medicale in

ingrijirea pacientului cu pancreatita acuta.

Rolul asistentei medicale in profilaxia bolii si educatia sanitara

Rolul asistentei medicale in asigurarea conditiilor de mediu

Rolul asistentei medicale in simptomatologie si tratament

Rolul asistentei medicale in diagnosticul paraclinic si de laborator

Capitolul iii

prezentarea celor trei cazuri

Cazul i

Cazul ii

Cazul iii

Bibliografie

motivatia

Pancreatita acuta este denumita impropriu astfel, deoarece ea nu este o inflamatie.

Pancreatita acuta inseamna, manifestarile declansate prin auto digestia pancreasului de catre propriile sale enzime care devin activate brusc, in interiorul glandei, prin cauze variate.

Deoarece la 80% din cazuri evidentiaza, in antecedentele bolnavului afectiunile biliare si abuzul de alcool este bine sa stim cu totii despre efectele nocive ale alcoolului (mai ales in randurile tinerilor) si a unei alimentatii necorespunzatoare (lipide, glucide in exces).

Este bine ca oamenii sa cunoasca cat mai multe despre corpul lor, de unele boli care apar datorita unor greseli sau proaste obiceiuri alimentare, pentru a-i ajuta sa aiba o viata sanatoasa cat mai mult timp cu putinta.

Educatia sanitara are un rol de o importanta covarsitoare pentru oameni.

Introducere

Ingrijirea bolnavului se pierde in negura timpului: in trecutul indepartat cand femeile pansau ranile barbatilor intorsi din lupta sau de la vanatoare.

Istoria profesiunii de ingrijire a bolnavului incepe odata cu infiintarea primei scolii de catre FLORENCE NIGHTINGALE.

Cu toata vechimea pe care o are, misiunea sa sociala nu este intotdeauna clara, astfel rolul asistentei medicale este perceput si descris divers.

Autonomia asistentei in procesul de ingrijire demonstreaza ca asistentele sunt capabile de o judecata independenta in ceea ce priveste ingrijirile de baza.

Asistenta medicala colaboreaza cu medicul si are obligatia sa execute tratamentul prescris de acesta, chiar daca are si responsabilitati si activitati independente cu rol propriu.

Pentru aceasta asistenta trebuie sa se perfectioneze, sa posede cunostinte tehnice temeinice, sa dea dovada de multa intelegere, devotament si daruire profesionala.

Toti cei ce lucreaza in spitale cu bolnavii si pentru bolnavi, trebuie sa ramana oameni, sa inteleaga sufletul omului, suferinta sa fizica, dar si cea psihica.

capitolul I

notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului

anatomia pancreasului

Pancreasul este un organ-glanda, anexa a tubului digestiv, avand atat o functie exocrina cat si o functie endocrina cu rol in digestie si metabolismul hidrocarbonatelor.

Anterior este acoperit de peritoneu, fiind situat pe peretele posterior al cavitatii abdominale. Are forma literei "J" dispus orizontal cu carligul orientat inferior. Are greutate de 80-100 g., lungime de 15-20 cm. si o grosime de 2 cm. Pancreasul este un organ friabil, rupandu-se usor.

ASEZAREA PANCREASULUI

Pancreasul este situat in etajul superior al abdomenului, posterior stomacului, intinzandu-se transversal de la potcoava duodenala pana la splina, este un organ retroperitoneal dispus anterior coloanei vertebrale, proiectat la nivelul L₁ - L₂, fiind in cea mai mare parte lipsit de peretele abdominal posterior prin fascia treiz la dreapta, pe o zona transversala, dispusa intre epigastru si hipocondrul stang, iar coada pancreatica este mobila in ligamentul pancreatico-splinic.

raporturile pancreasului

Pancreasului i se disting patru portiuni:

            Capul

            Gatul sau Colul

            Corpul

            Coada

capul pancreasului este cea mai voluminoasa parte a pancreasului, care inconjoara ca o fanta fata interna a potcoavei duodenale. In afara de raporturile ventrale, respectiv cu ficatul si stomacul, sunt de retinut cele dorsale, pancreasul acoperind in aceasta zona: aorta, vasele mezenterice superioare, plexul solar, vena cava, originea venei porte si vena splenica, iar canalul coledoc este asezat pe un sant sapat in spatele capului pancreasului, numit incizura pancreasului.

Circumferinta capului prezinta un sant determinat de duoden.la acest nivel tesutul pancreatic se muleaza pe duoden si cele doua adera strans unul de altul prin tracturi conjunctive, vase, nervi care merg prin ansa duodenala. Din aceasta cauza, si din faptul ca ductul pancreatic se deschide in partea descendenta a duodenului, cele doua organe nu pot fi despartite in interventiile pe duoden sau pancreas, fara fisuri de necroza duodenala.

Gatul sau colul pancreasului: situat intre cap si corp, este marcat de marginea inferioara a organului de o scobitura numita incizura pancreasului, prin care trece inapoia pancreasului vena mezenterica superioara si iese artera mezenterica superioara.

corpul pancreasului: situat anterior de coloana vertebrala si aorta, are pe sectiunea transversala feruia triunghiulara. El prezinta o fata anterioara, o fata posterioara si una inferioara delimitata de marginea anterioara si marginea inferioara. Corpul pancreasului prezinta in vecinatatea capului o proeminenta in bursa amenrala determinata de coloana vertebrala numita tubercul amental.

coada pancreasului: reprezinta extremitatea stanga a organului, este mpbila fiind cuprinsa in ligamentul pancreatico-splenic si ajunge pana pe fata anterioara a rinichiului si la hilul splinei.

a) Raporturile capului

Anterior capul pancreasului este intretaiat transversal de radacina mezocolanului, incat partea inferioara a capului impreuna cu procesul uncinat corespunde regiunii inframezocolice, dand raport prin intermediul peritoneului cu ansele jujenale.

Raporturile posterioare ale capului pancreasului se realizeaza cu formatiuni situate la dreapta coloanei vertebrale, dintre care unele sunt cuprinse intre parendricuul pancreatic si fascia de covalescenta duodeno-pancreatica, iar altele posterior de fascie. Intre fascie si pancreas are raporturi cu canalul coledoc, ce trece oblic spre peretele pesteo-medical al duodenului ascendent, printr-un sant sau chiar canal sapat in parendrian.

Tot la acest nivel se afla ascada vasculara posterioara a capului de pancreas, ganglionii limfatici, iar spre stanga triunghiul venei porte si originea ei. Posterior de fascie, vine in raport cu vena cava inferioara, vena renala dreapta, partea terminala a venei renale stangi si ganglionii.

b) Raporturile corpului

Corpul pancreasului se proiecteaza pe vertebra L₁ dintre cele trei fete care le poseda, cea anterioara si posterioara sunt mai late, iar cea mai inferioara mai ingusta. Foita inferioara a radacinii mezocolonului transver se continua pe fata inferioara a pancreasului si la nivelul marginii inferioare se continua cu peritoneul posterior al spatiului inframezocolic.

Fata anterioara a corpului are raporturi prin amentala cu fata posterioara a stomacului. Acest raport explica aderentele care se fac intre cele doua organe, in ulcerul gastric, precum si in fistulele gastro-pancreatice.

Fata inferioara a corpului, cea mai ingusta, vine in raport prin intermediul peritoneului care o inveleste cu ansele jejunale si cu flexura duodeno-jejunala, situata inferior de ea.

Fata posterioara a corpului are raporturile cele mai complexe, deoarece transverseaza coloana vertebrala si toate formatiunile situate anterior si latero-vertebral.

De la dreapta la stanga, corpul pancreasului are raporturi cu aorta si arterele mezenterice superioare, precum si cu plexul solar. Urmeaza raporturile cu partea inferioara a glandei suprarenale stangi si cu fata anterioara a rinichiului stang. Pancreasul vine in contact cu vena renala stanga, ea fiind situata cel mai anterior in hilul rinichiului. Vena slenica trece printr-un sant in parenclinul pancreatic. Artera splenica, situata superior de vena, are un traiect sinuos si merge cu aproximatie in lungul marginii superioare a pancreasului si partial pe fata posterioara a corpului.

c) Raporturile cozii pancreasului:

Coada pancreasului este singura parte mobila a acestui organ, fiind cuprinsa in ligamentul splino-renal.

Coada, ajunge impreuna cu vasele splenice in contact cu partea inferioara a splinei. Vasele splenice se gasesc pe fata anterioara a cozii pancreasului.

Pancreasul se proiecteaza pe peretele anterior abdomenului in epigastru, iar coada ajunge pana la hipocondrul stang.

vasele pancreasului

Originea pancreasului si a cailor biliare din ansa duodenala, arata nu numai raporturile de legatura dintre duoden, pancreas si coledoc, ci si vascularizatia lor in parte comuna.

Capul pancreasului, duodenul si coledocul au aceeasi surse vasculare.

Vascularizatia arteriala

Pancreasul are trei surse arteriale:

doua din trunchiul celiac; artera hepatica comuna si artera lienala.

una din artera mezenterica superioara.

a)        Arterele supraduodenale superioare - au ramuri pancreatice si ramuri duodenale. Ele corespund clasic artrei pancreatico-duodenale superioare si sunt ramuri ale arterei gastro-duodenale, care vine din artera hepatica comuna.

b)        Arterele retro-duodenale - sunt tot ramuri din artera gastro-duodenala cu originea posterior de prima portiune a duodenului. Una dintre ele, de calibru mai mare, merge pe fata posterioara a capului pancreasului avand raporturi stranse cu coledocul, in partea sa retro-pancreatic.

c)        Arterele pancreatico-duodenale inferioare - sunt arterele ce iau nastere din artera mezenterica superioara in portiunea sa retropancreatica sau in dreptul marginii inferioare a corpului pancreasului. Ele sunt in numar de doua si au originea separata sau prin trunchi comun.

Arterele corpului si cozii pancreasului - sunt ramuri ale arterei splenice (lienale):

Artera pancreatica dorsala - ia nastere din artera splenica in apropierea originii acesteia din trunchiul celiac, in majoritatea cazurilor. Uneori poate avea originea in artera hepatica comuna, nu departe de emergenta ei din trunchiul celiac sau in artera mezenterica superioara. Aceasta artera a mai fost numita si artera procesului uncinat al pancreasului.

Artera pancreatica inferioara - se indreapta catre marginea inferioara a corpului si merge posterior in lungul acestei margini pana la coada pancreasului unde se anastomozeaza cu artera cozii pancreasului.

Artera pancreatica mare - este o ramura de calibru mai mare a arterei lienale destinata partii stangii a corpului pancreasului. Originea ei din lienala este la unirea a 2/3 drepte cu 1/3 stanga a pancreasului.

Artera cozii pancreasului - are originea in hilul splinei intr-una din ramurile terminale ale arterei lienale. Are traiect recurent, patrunde in coada pancreasului si merge spre marginea inferioara a cozii anastomozandu-se cu capatul terminal al arterei pancreatice inferioare.

Artera lienala - in traiectul ei, in lungul cozii si corpului pancreasului, dar si alte ramuri pancreatice de calibru mai mic. Ramurile pancreatice mici iau nastere si din artera hepatica comuna.

venele

Retropancreatic, organul are bogate raporturi cu venele extrinseci. La acest nivel se formeaza vena porta din vena mezenterica superioara si vena mezenterica si vena lienala.

Venele intrinseci ale pancreasului sunt aferenti care indirect duc sangele in ficat prin vena porta.

Venele pancreatico-duodenale corespund arterelor pancretico-duodenale inferioare si supraduodenale superioare. Superior duc sangele in zona gastro-epiploica dreapta, care se varsa in vena mezenterica superioara, are afluent de varsare, in vena colica dreapta.

Venele pancreatice sunt mai multe vene de calibru mai mic care dreneaza sangele venos de la nivelul corpului si cozii pancreasului, in vena lienala.

Limfaticele

Drenajul limfatic al pancreasului se realizeaza prin vase care pleaca din reteaua limfatica perilobulara si prin colectare de calibru crescand, formeaza vasele aferente ale ganglionilor mai multor grupuri ganglionare.

NERVII PANCREASULUI

Inervatia pancreasului este asigurata de sistemul nervos autonom si este de mare importanta in fiziologia, chirurgia pancreasului.

Interceptorii sunt reprezentati de terminatii nervoase libere si de corpusculi WALTER-PACINI care sunt abundenti in tesutul conjunctiv al pancreasului.

Fibrele simpatice si parasimpatice provin din ganglionii celiaci si din plexul mezenteric superior. Exista si fibre parasimpatice care provin din trunchiul Vagal atat pentru cap, cat si pentru corpul si coada pancreasului.

Ele asigura inervatia excito-secretorie a pancreasului, cu actiune asupra acinilor glandulari si insulelor pancreatice.

STRUCTURA SI ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI

Pancreasul este invelit de o capsula fibro-conjunctiva, laxa ce contine corpusculi de tip KRAUS si WALTER PACINI. Din capsula se desprind trame subtiri ce acompaniaza parendicul pancreatic in lobuli.

Perendicul pancreatic este format din doua tipuri de elemente secretoare: exocrine si endocrine.

Pancreasul exocrin: este alcatuit din acini secretori care reprezinta unitatea morfofunctionala a pancreasului. Fiecare acin are un perete propriu subtire si doua tipuri de celule: celule acinoase si celule acino-centrale.

      Celulele acinoase sunt inalte, piramidale.

      Celule centro-acinoase sunt situate in interiorul acinilor si reprezinta, de fapt, portiunile initiale ale ductelor intercalare.

Ele au o citoplasma clara si omogena dispusa continuu.

Produsul de secretie este vehiculat spre duoden printr-un sistem de canale colectoare. Aceste canale, dupa morfologia si propritatile lor fiziologice, sunt:

canale intercalare, de la acini, la canale interlobulare;

canale interlobulare, situate in lobulii glandulari care formeaza canale interlobulare;

canale interlobulare sau canale colectare situate in intervalul care separa lobulii.

Canalul colector principal (Wirsung) strabate glanda pe toata lungimea ei. Exista si un canal colector accesor, SANTORINI.

Care se varsa in duoden prin papila mica. Canalul colector principal, WIRSUNG, contine in peretele sau abundente fibre musculare netede, in tunica sa conjunctiva. Se deschide in duoden la nivelul papilei mari. La nivelul orificiului de deschidere se gaseste SFINCTERUL ODDI.

PANCREASUL ENDOCRIN este format din insulele LANGHERHANS, reduse ca numar la nivelul cozii si numeroase in corpul si capul pancreasului.

Ele sunt formate din cordoane de celule prismatice, anastormozate intre ele si inconjurata de o bogata retea capilara.

Cordoanele sunt formate din doua tipuri de principale celule α si β. Celulele β secreta hormonul numit insulina; iar celulele α secreta glaucagonul.

Insulele Langherhans nu poseda canale de excretie, ci isi varsa produsul direct in sange.

ULTRASTRUCTURA PANCREASULUI

Organizarea acinului

Celulele ancinoase si centro-ancinoase din acelasi acin sunt separate prin doua membrane foarte osmiofile si un spatiu intercelular.

FIZIOLOGIA PANCREASULUI

A. PANCREASUL EXOCRIN acesta este alcatuit din lobulii. Lobulii sunt alcatuiti din acini glandulari si ducturi. Este glanda digestiva fundamentala pentru procesele de digestie si absorbtie.

Prin continutul sau bogat in bicarbonat, sucul pancreatic contribuie impreuna cu bila si cu secretiile intestinale, la neutralizarea aciditatii chimului gastric, prevenind lezarea celulelor mucoasei intestinale.

Secretia glandei este reglata pe cale umerala si vagala. Cea mai importanta este reglarea umorala, prin doi hormoni duodenali: secretina si pancreozimina. Secretina este produsa sub forma de prosecretina si activata de HCL.

Enzimele elaborate de pancreas sunt cele proteolitice: tripsina si chimotripsina, cu rol important in digestia proteinelor, alaturi de proteaze, pancreasul, secreta amilaze, lipaze, fosfolipaze, nucleaze si elastaze, toate elaborate, ca percursori inactivi, activate in duoden in contact cu sucul euteric.

Amilaza este o enzima glicolitica sintetizata in ribozomi si transferata in vezicule microzaniale.

Actiunea hidrolitica a amilazei este foarte rapida si foarte puternica. Amilaza se elimina pe cale urinara.

Cresteri exprimate ale amilazei serice de cinci ori peste valoarea normala se constata in pancreatita acuta si in uremie (perturbarea eliminarii pe cale urinara).

Cresteri moderate sunt in cancerul de cap de pancreas si in afectiuni abdominale acute, de exemplu: ulcer perforat, ocluzie intestinala, colecistita acuta, sarcina extrauterina, de asemenea in afectiuni ale glandelor salivare: parotidita si calculii salivari.

Cresteri trecatoare se pot observa dupa administrarea de morfina sau in intoxicatii cu alcool.

Cresteri ale activitatii amilazice ale serului se constata in afectiunea macroamilazemie, caracterizata prin molecule anormal de mari ale amilazei care nu pot fi excretate de rinichi. Ea transforma amidonul in maltoza si care va fi transformata de maltoza in glucoza.

Lipaza intervine in saponificarea grasimilor.

Sucul pancreatic contine lipazii, enzima care catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a grasimilor neutre in glicerol si acizi grasi in prezenta bilei.

Lipaza pancreatica este cea mai activa enzima lipolitica din tractul digestiv. In absenta ei, grasimile trec nedigerate in fecale.

Enzimele proteolitice din sucul pancreatic sunt reprezentate de doua proteinoze distincte.

Tripsina

ambele sunt endopeptidaze

Chimotripsina

Trispina este secretata sub forma inactiva tripsinogen.

Chimotripsina se gaseste sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata de tripsina.

Poseda si propritatea de a coagula laptele.

Ambele enzime sunt activate la un pH = 8.

Tripsina are o puternica si rapida actiune proteolitica.

Peptidazele din sucul pancreatic sunt exopeptidaze.

Celulele pancreatice contin: polinucreotidaze, ribonucleaze, dezoxiribonucleaze care trec in sucul pancreatic.

Aceste peptidaze sunt: - carboxipeptidaza

aminopeptidaza

depeptidaza.

Primele au proprietatea de a transforma polipeptidele in dipeptide eliberand in acelasi timp si o seama de aminoacizi. Dipeptidaza actioneaza asupra dipeptidelor, scindeaza in aminoacizi, din care sunt alcatuite.

B. PANCREASUL ENDOCRIN: este format din insulele lui Langherhans. Acestea reprezinta la om aproximativ 1-2% din greutatea totala a pancreasului.

Ele sunt diseminate in intreg pancreasul, dar reduse la nivelul cozii si numeroase la capul si corpul pancreasului.

Insulina este un hormon deosedit de important secretat de celulele pancreatice β ale insulelor Langherhans.

Insulina este implicata intr-o serie de etape importante ale metabolismului intracelular.

Reglarea secretiei de insulina

Glucoza reprezinta agentul insulinotrop cel mai important. O usoara hiperglicemie constituie nucleul pentru sinteza si eliberarea de insulina.

Descarcarea insulinica accelereaza tranzitul de glucoza din compartimentul extracelular in tesuturile insulino-dependente.

INSULINA actioneaza asupra metabolismului glucidic.

La nivelul ficatului, unde creste sinteza de glicogen si diminueaza glicogeneza.

La nivelul muschiului, unde glucoza este transformata in energie, sau depozitata sub forma de glicogen.

La nivelul tesutului adipos, unde glucoza este transformata in acizi grasi si este depusa sub forma de trigliceride de rezerva.

Insulina stimuleaza atat transportul de aminoacizi in celula, cat si incorporarea lor in proteine, ambele actiuni fiind independente fata de efectele asupra transportului de glucoza.

Muschiul este principalul loc de actiune al insulinei nu numai pentru utilizarea glucidelor, dar si pentru metabolismul proteic. Insulina este principalul hormon care provoaca stocajul energetic in tesutul adipos si in alte tesuturi.

Ea creste formarea de acizi grasi si glicerol in celula grasa adipoasa.

GLUCAGONUL: este un hormon polipeptidic format dintr-un sant de 29 reziduuri de aminoacizi. Are actiune antagonica cu a insulinei. Secretia lui este declansata de hipoglicemie.

Reglarea secretiei de glucagon: se realizeaza de catre nivelul glicemic in mod normal existand un raport invers intre eliberarea de lucagon si concentratia plasmatica a glucozei, in sensul ca hiperglicemia o mareste.

Este efectul inhibator al hiperglicemiei asupra secretiei de glaucon, necesita prezenta insulinei dovedind ca celulele sunt tesuturi insulino-dependente.

El intervine in mecanismul homeostaziei glicemice, prin stimularea glicogen-fosforilaza din ficat, astfel ca intreaga secventa de reactii de la glucogen hepatic la glucoza este accelerata si creste afluxul hepatic de glucoza.

CAPITOLUL II

PANCREATITA ACUTA

2.1. DEFINITIE

Pancreatita acuta este o afectiune caracterizata anatomo-patologic prin inflamatii acute necroticohemoragice si/sau edematoase ale pancreasului.

Se caracterizeaza clinic prin marea drama pancreatica TRIADA DIEULAFAY: - contractura

durere

hiperestezie.

2.2. ETIOLOGIE

Pancreatitele acute sunt frecvent asociate cu litiaza biliara.

Pancreatitele acute sunt generate, mai ales, de leziunile distale ale cailor biliare.

Etilismul este al doilea factor cauzal major, intoxicatia acuta cu alcool producand necroza hemoragica pancreatica, iar etilismul cronic fibroza pancreatica.

In etiologie mai sunt incriminate:

hiperlipemia

hiperparatiroidismul

diabetul zaharat

sarcina

medicamente ca: cortizon, izoniazida, anticoagulantele.

unele     infectii virotice (paratiroida urliana, hepatita epidemica).

factorii vasculari, ereditari

interventii chirurgicale

traumatisme abdominale

Doua sunt dereglarile principale care declanseaza pancreatita acuta:

a)extravazarea sucului pancreatic

b)      activarea enzimelor (proteolitice si lipolitice) in urma agresiunii factorilor etiologici

Alti factori favorizanti:

ateroscleroza

obezitatea

abuzul alimentar

Teren favorizant:

litiaza biliara

alcoolismul

2.3. PATOGENIE

Pancreatitele acute pot fi nesupurate, supurate si hemoragice.

Pancreatita nesupurata: este forma cea mai atenuata si insuficient cunoscuta din punct de vedere anatomo-patologic, deoarece se vindeca in general, poate aparea atat pe cale ascendenta cat si hematogena (in cursul febrei tifoide, difterie si mai ales in cursul paratiroidei epidemice, cand exista o explicatie prin similitudinea histologica dintre parotida si pancreas).

Pancreatita edematoasa: este frecventa, benigna si se remite in cateva zile.

Pe langa edem, exista un exudat inflamator, prolifereaza fibroblastii, se depune colagen in spatiile interlobulare si interacinoase, in interstitial apare o infiltratie limfaciera si granulocitara.

Leziunile de necroza lipsesc.

PANCREATITA SUPURATA: poate fi intalnita de asemenea in ambele modalitati patogenice. Se pot observa abcese instalate in cursul unor septicemii si pioemii, infectiile canaliculare sunt insa mai frecvente, deoarece prima portiune a canalului Wirsung care se deschide in duoden, este infectata de microbii aerobi si anaerobi din intestin.

Organul se apara contra infectiei prin scurgerea lichidului de secretie si prin mucusul care acopera peretii canalului. Existenta unui obstacol (bride, calculi) provoaca staza si instalarea canaliculitei.

Euteritele, gastritele, ulcerele gastrice si duodenale se insotesc adesea de pancreatite, forma supurata are loc fie pe o glanda cu leziuni vechi care fac mai putin rezistent organul respectiv, sau este vorba de o exaltarea a virulentei microbilor, mai ales prin asocierile care au loc in aceste imprejurari.

Teorii patogenice:

Teoria caniculara: reflux de bila in pancreas.

Teoria vasculara: arterite mezenterice.

Teoria nervoasa: excitatia splahnicului stang (nervul simpatic).

Teoria alergica: sirul histaminic.

PANCREATITA HEMORAGICA: este o necroza acuta a pancreasului, realizand clinic sindromul de abdomen acut cu debut brusc, uneori in plina sanatate.

Este vorba de o autodugesti, ca urmare a enzimelor activate in interiorul organismului. Viscerul este marit, indurat, cu zone mari de ramoliment, uneori sub forma de chisturi de culoare rosie, alteori pancreasul apare cenusiu, marmorat, cu pete de stetonecroza, cu eliberarea de acizi grasi si formarea de sapunuri (pete albicioase cunoscute sub denumitea de "pete de spermantet") reprezentand procesul de citosteatonecroza a pancreasului si hemoragii mai mult sau mai putin intinse. Acinii, strama, vasele si canaliculii prezinta necroza difuza, dilatari ancinoase si caniculare, obstructii de canaliculi prin dopuri (calcuri, metaplazii de mucoasa.)

Elastaza (enzima proteolitica) actioneaza asupra mediei arteriorale si venulare si produce tromboze vasculare, astfel incat ischemia exacerbeaza necroza. Pete albicioase se pot observa si in afara organismului, pe peritoneu fiind vorba de o difuziune a enzimelor ca urmare a unei permeabilizari excesive, situatie ce apare prin deschiderea structurilor caniculare ale organului.

Ca patogeneza:

a)      Reflux biliar prin obstructii realizate de calculi in ampula Vater, bila activeaza sucul pancreatic inauntrul organului.

b)     Hipersecretia - obstructie.

c)Alterari ale vaselor sanguine, cand prezenta hematiilor activeaza sucul pancreatic, ca si bila.

d)     Reflux duodenal, cand bacteriile ajunse in canalicule activeaza enzimele pancreatice.

e)Rolul alcoolului (pancreatita alcoolica) pare sa fie un factor important.

Microscopic: se constata alterari distrofice proteice, infiltrat inflamator, necrozele pot fi focare izolate, uneori confluente, intereseaza pancreasul excesiv si cel endocrin.

Precipitatele opace (sapunurile) apar datorita faptului ca prin lipoliza, glicerolul este absorbit, iar acizii grasi se combina cu CA (saponificare), formand saruri insolubile.

Peritoneul este alterat: apar si aici depuneri de sapunuri, prin supraadaugare bacteriana se poate instala o peritonita supurata.

Forma supra acuta este grevata de o mare mortalitate prin severitatea socului si a toxemiei.

Pancreatita acuta recidivanta cu crize repetate de intensitate variabila, separate de perioade asimptomatice.

Pancreatita postoperatorie este, de obicei, edematoasa si adesea nediagnosticata.

anatomie patologica

Leziunile constatate in pancreas sunt: edemul, hemoragiile, zonele de citosteatonecroza, se mai poate intalni supuratii sau cangrena.

Pancreasul este marit, indurat, hiperemiat si edematiat.

De obicei, exista doua tipuri de leziuni: edemul si necroza hemoragica. In realitate acestea reprezinta doua stadii cu gravitate crescanda. Edemul apare in formele cu gravitate mai redusa, iar necroza in formele severe. Citosteatonecroza apare in formele cele mai grave.

fiziopatologie

Pancreatita acuta se manifesta prin:

dureri epigatrice iradiate posterior;

intoleranta alimentara (sindrom dispeptic);

pierderi digestive (sindrom dispeptic);

pleurezia stanga;

tumora palpabila supraombilical.

Mecanismul durerii este incomplet clarificat. Una din cauzele durerii aici, ar fi obstructia ductala (dopuri, calculi, stricturi), cu ocazia meselor abundente ori a consumului de alcool, secretia pancreatica creste masiv, dar ducturile obstruate nu permit drenajul ei si apare durerea.

In sprijinul acestei pareri se inscrie ameliorarea durerii la sistearea alcoolului si la administrarea de extracte pancreatice orale, care inhiba secretia pancreatica prin raspunsul negativ asigurat de excesul de proteaze din intestinul proximal.

In geneza durerii ar putea intervenii, afectarea de vecinatate a peritoneului ori a duodenului, eventual obstructia duodenului sau a coledocului prin inflamatie si fibroza cefalica. Se sustine ca sursa durerii ar fi inflamatia perineurala sau/si fibroza nervilor intrapancreatici. Inflamatia perineurala duce la distrugerea barierei perinervului, permitand influxul de mediatori inflamatori sau enzime pancreatice active.

Uneori durerea dispare numai la pancreatectomie. In schimb, alteori durerea dispare mai curand la distrugerea progresiva a pancreasului ("autocombustie") pe parcursul bolii, decat la rejectia pancreatica.

Malabsorbtia apare cand distrugerea masei exocrine a pancreasului depaseste 90%. La aceasta etapa durerea se accentueaza sau dispare, secretia de lipaze si proteaze scade la un prag care explica maldigestia lipidelor si proteinelor cu creatoree, streatoree, pierdere ponderala. Deficitul de lipaze se constituie mult mai repede decat cel de proteaze. De aceea prima care apare este maldigestia lipidelor cu steatoree.

Diabetul apare prin scaderea masei endocrine, el se insoteste de scaderea paralela a glucagonului, deoarece insulele pancreatice sunt in totalitate distruse prin fibroza.

Deficitul de glaucon explica anumite caracteristici ale diabetului in pancreatite, raspunsul hipolicemic prelungit, insensibilitate frecventa la antidiabetice orale, frecvente atacuri hipoglicemice, necesar de insulina mai mic.

SIMPTOMATOLOGIA PANCREATITELOR ACUTE

PANCREATITELE ACUTE sunt frecvente atat la barbati, cat si la femei. Debutul bolii este in medie in jur de 45 de ani, adesea dupa un exces alimentar sau alcoolic, la persoane obeze sau gurmande sau la vechi biliari, dupa o colica biliara sau angiocolita.

Boala se manifesta prin:

durere

tulburari dispeptice

uneori icter

soc pancreatic

Simptomatologia pancreatitelor acute este foarte dramatica. Debutul este in plina sanatate, cu durere epigastrica foarte violenta. Bolnavul este in stare de agitatie, anxios, cu facies contorsionat, cu buze livide.

Durerea epigastrica este prezenta, insuportanila, aduce bolnavul la medic. Este de mare intensitate si tenace (rebela la analigezicele uzuale), iradiaza de partea stanga: hipocondru, baza hemitoracelui, umar. Este comparata cu un "pumnal", o "torsiune", o "compresiune violenta", mai rar ca o arsura.

Varsaturile preceda sau survin concomitent cu durerea si pot fi alimentare, bilicase, negricioase, hemoragice sau poracee, spoliind organismul de lichide si electroliti.

La examenul fizic, destul de sarac, se constata uneori icter.

Durerea foarte intensa la palpare, coincide cu sediul descris de bolnav. La percutie matitatea hepatica este prezenta.

Abdomenul este balonat, mai pronuntat in etajul superior, si prezinta sau nu, o usoara apasare musculara. La palpare se constata sensibilitatea epigastrica sau sensibilitate in hipocrondrul stang.

Initial se instaleaza o retentie de fecale si gaze, pentru ca mai tarziu sa apara un ileus cu peritonita.

Uneori, putem descoperii revarsat peritoneal, iar in lichidul extras, amilaza de gaseste in concentratie crescuta.

Temperatura creste moderat (in afara starii de soc). Petele echimotice periombilicale (semnul CULLEN), sau pe flancuri, mai ales in stanga (semnul GREY-TURNER), sunt rar gasite si de obicei tardive, (dupa 5-7 zile).

Frecvent, in cazurile severe se instaleaza dupa debut o insuficienta circulatorie acuta, care ulterior se transforma in soc clar exprimat prin dezechilibru electrolitic, toxemie enzimatica si iritatie neurovegetativa.

Bolnavul are facies tras, ochi incercanati, nas subtiat, transpiratii reci, puls mic si rapid, scaderea tensiunii arteriale (maxim sub 90 mm Hg), agitatie si confuzie. Mai pot aparea tulburari de tranzit, dispnee si tahipnee.

Tulburarile metabolismului glucidic pot imbraca fie forma hiperinsulinismului (ameteli, lipotimii, transpiratii reci, senzatii de foame), fie a hipoinsulininismului.

Simptomatologie determinata de suferinta organelor vecine, sindrom solar de dureri permanente sau in crize, varsaturi, tendinta la sincopa, stari de colaps, icter mecanic, staza duodenala, hipertensiune portala, simptome vasculare sau pulmonare.

FORME CLINICE

Forma edematoasa - frecventa, benigna si se remite in cateva zile.

Forma necrotica - prezenta in leziuni necrotice.

Forma hemoragica - tromboze vasculare, viscer marit si indurat.

Forma supraacuta (mixta) - grevata de o mare mortalitate.

Pancreatita supurata sechelara.

Pancreatita cronica - cu diabet.

DIAGNOSTIC

Nu este posibil un diagnostic precoce al pancreatitei, deoarece testele folosite pentru diagnosticare devin pozitive intr-o etapa cand modificarile morfologice sunt avansate si uneori ireversibile.

Diagnosticul pozitiv - se bazeaza pe: durere violenta cu sediul si iradierile descrise, varsaturi, meteorism, stare de soc (in absenta contractiilor abdominale). Prezenta exudatelor bogate in amilaza constituie un argument important.

Confirmarea o dau investigatiile de laborator.

O propunere de abordare in trepte a diagnosticului de pancreatita, forme cu durere, a fost adoptata dupa propunerea sugerata de STEINBERG.

Treapta I

se efectueaza o radiografie abdominala simpla postanterioara si de profil si o ecografie, pentru depistarea calcificarilor pancreatice.

Treapta II

se apreciaza tripsinogenul seric

se evalueaza produsii proteici si lipidici din scaun

se practica timp de o luna terapie de proba enzime pancreatice oral. Daca durerea dispare, ori se amelioreaza, se considera durere de origine pancreatica.

Treapta III

daca probele 1,2 nu au permis diagnosticul si durerea nu dispare se practica tomografie computerizata, CPRE si/sau testul la secretina, secretina - colecistochinina, ori testul LANDH, apoi biopsia pancreatica sub ghidare ecografica ori T.C.

Diagnosticul diferential

Desi contractura abdominala lipseste, este obligatoriu sa eliminam abdomenul acut chirurgical produs prin:

a)Ulcer gastro-duodenal perforat, in care exista pneumo-peritoneu clinic (disparitia matitatii hepatice) si radiologic (aer subdiagragmatic).

b)      Ocluzia intestinala, caz in care durerile au caracter colicativ, intermitent, iar radiologic se descopera niveluri hidroaerice.

c)Obstructia arteriala mezenterica aparuta in fond aterosclerotic si mai rar prin embolie, ca si infarctul venos (post operator, in inflamatii sau tumori abdominale) sunt mai greu de diferentiat de pancreatita hemoragica.

d)      Colecistita acuta se poate asocia cu pancreatita.

e)Apendicita acuta, chiar cand apendicele este situat subhepatic, se confrunta rar cu o pancreatita acuta: sediul durerii este diferit, iar apararea musculara clar exprimata.

f)  Sarcina tubara rupta asemanatoare cu debut brutal si a starii de soc.

g)Porfira acuta, uneori mai greu de recunoscut (in special in forma abdominala pura) poate fi confundata cu o pancreatita.

In al doilea rand trebuie eliminat un infarct miocardic acut, deoarece intre aceasta afectiune si pancreatita acuta exista asemanari:

Socul,

durerea precardiala (iradiata de la pancreas) si epigastrica (iradiata de la un infarct diafragmatic) ca si unele semne ischemice miocardice.

Diferentierea se sprijina pe determinarile enzimatice si evolutia in timp a traseului electrocardiografic.

Hernia diafragmatica incarcerata este recunoscuta foarte rar (atunci cand nu se efectueaza examen radiologic).

Problemele pot ridica si acele situatii care afecteaza intestinul subtire proximal. Pentru trasare se impune uneori biopsia jejunala prin sonda orala.

Diagnosticul diferential al unor manifestari mai rare sau al unor complicatii poate ridica numeroase probleme. Asa este diagnosticul icterului, diagnosticul ascitei ori al pleureziei pancreatice, diagnosticul paniculitei, diagnosticul arteritelor.

COMPLICATII

Complicatiile cele mai frecvente ale pancreatitei acute sunt de natura infectioasa: abcese pancreatice, abcese subfrenetice, peritonita purulenta.

In formele mai prelungite se pot ivi colectii sangviolente (hematocel pancreatic) si pseudochisturi pancreatice. Se mai pot intalni si un icter prin ocluzie. Obstructia coledociana cronica prin inflamarea cronica comporta nise de colangita si de aciroza biliara secundara.

Procesele inflamatorii si fibrozante pancreatice pot determina obstructie duodenala, constructia antrului ori a colonului transvers. Exista o frecventa crescuta a ulcerului peptic, prin deficitul de secretie de bicarbonati pancreatici, ceea ce permite ca agresiunea clorhidropeptica sa se exercite in duoden

Nu este o raritate tromboza de vena splenica (explicata de inflamatia de vecinatate a cozii pancreasului) cu varice gastrice secundare ce pot explica o hemoragie digestiva superioara.

Diabetul secundat din pancreatita poate genera complicatiile vasculare, retinopatie vasculara diabetica, nefropatie, neutropatie, ceea ce invita la explorari pentru depistarea unui diabet concomitent cu pancreatita acuta sau cronica.

Incidenta cancerului pancreatic, este crescuta la cei cu calcificare pancreatica.

EVOLUTIE. PROGNOSTIC

Dupa o evolutie progresiva (12-72 ore) semnele si simptomele incep sa retrocedeze lent (in 7-8 zile) deoarece sucul pancreatic bogat in enzime proteolitice nu mai difuzeaza in tesutul din jur.

In unele cazuri insa, prin complicatiile care apar:

insuficienta circulatorie;

insuficienta respiratorie;

insuficienta hepatica;

hemoragii digestive;

stare septica.

Se prelungeste procesul agresiv (forma subacuta) suferintele bolnavului dureaza mai mult de 72 de ore, persista un fel de tumoare chistica hemoragica.

In forma supraacuta evolutia este mortala, prin sincopa in primele sase ore. In forma acuta grava, evolutia decurge in trei faze: faza de debut brutal, apoi dupa 6-12 ore faza de ileus paralitic, faza a treia cu infectie si necroza care se termina letal in 24-48 ore sau dupa 7-8 zile, prin peritonita si stare de colaps.

Prognosticul este sever in forma hemoragica. Mortalitatea pana la 50% depinzand de antecedentele bolnavului: varsta, obezitatea.

Severitatea procesului este data de varsaturi, stare de soc, hipertermie, chimozele peretelui abdominal hiperleucocitoza, hipocalcemie accentuata.

Socul constituie cauza principala a deceselor care survin in primele zile. Ulterior, bolnavii pot muri prin dezechilibru electrolitic sau prin complicatii.

Bolnavii de pancreatita cronica acuta pot ramane cu sechele ca:

pancreatita cronica

chisturi pancreatice

supuratii pancreatice

diabet secundar.

tratament

Tratamentul igieno-dietetic consta in: combaterea obezitatii si alcoolismului, evitarea pranzurilor copioase, a excesului de bauturi alcoolice, a bauturilor reci, tratamentul infectiilor cailor biliare, a liziazei biliare, al bolilor gastro-duodenale (ulcer, diverticuli), tratamentul infectiilor biliare acute sau cronice pancreato-trope.

Episoadele acute se trateaza cu: internare urgenta in spital, oprirea alimentatiei orale pentru punerea pancreasului "in repaus", aport de lichide intravenos (care trebuie sa contina necesarul caloric de glucide, aminoacizi, electroliti).

Tratamentul medicamentos: tratamentul modern este in principal medical, urmarind calmarea durerii, combaterea socului, corectarea dezechilibrelor volumice si hidroelectrolitice, inhibarea secretiei pancreatice, neutralizarea actiunii enzimelor proteolitice si a excesului de histamina, reducerea inflamatiei organului si prevenirea suprainfectiilor.

Acest tratament se face in spital in sectiile de terapie intensiva, fiind un tratament complex.

Astfel:

Medicatia durerii - antialgica

se face cu analgetice:

Mialgin - 100 mg./6 ore I.M./S.C.

Novocaina - 200-400 mg.

Xilina - in perfuzie, asociata cu atropina sulfurica (0,5 mg.) sau Scobutil (100 mg.) la 4-6 ore.

Combaterea socului:

prin refacerea volemiei:

Glucoza 5-10% solutii fiziologice, dextran pana la 3000 de ml. in perfuzie endovenoasa.

1000 ml. sange total sau albumina umana (are actiune antihipsinica).

HHC (200-400 mg.) care se recomanda in socul foarte sever.

insuficienta respiratorie si hipoxia: oxigenoterapie pe sonda endonazala si chiar prin intubatie in formele grave.

insuficienta renala acuta: prin mentinerea volemiei, dopamina si diuretice.

reechilibrarea hidroelectrolitica si metabolica: glucoza tamponata cu insulina, Ca si Mg., perfuzii i.v.

Inhibarea secretiei pancreatice: aspiratia gastrica permite controlul pierderilor de lichide si compensarea acestora si previne aparitia ulcerului de stres. Repausul pancreatic este obligatoriu, alimentatia pe gura fiind total interzisa, aspiratia gastrica, eventual asociata cu spalatura gastrica cu trisilicat de Mg.

Terapia antienzimatica: de blocare se face cu - Trasylol, (inactivatori de tripsina si kalikreina) - 1 f.=100.000 U.I./zi, in perfuzie endovenoasa continua in primele 48 ore.

Prostaglandinele: administrate i.v. au rol protector celular.

Antibioterapia: previne angiocolita si aparitia pancreatitei acute supurate, suprainfectia. Se folosesc antibioticele cu spectru larg: Ampicilina 2-6 g./zi.

Odata obtinuta ameliorarea, se opreste aspiratia gastrica si se administreaza oral la fiecare 60 min.: trisilicat de Mg, iar ulterior de 72-96 de ore se incepe prudent alimentatia: cu regim hidrozaharat cu suc de fructe, glucide usor hidrolizabile, apoi gris cu lapte, paste fainose, orez fiert, supa de morcovi, paine alba prajita.

Alcalinizarea medicamentoasa continua.

In covalescenta (dupa 7-10 zile) se adauga treptat proteine usor digerabile cum ar fi: lapte degresat, derivate lactate proaspete, albus de ou, carne slaba fiarta etc. Numai dupa trei saptamani pot fi permise grasimile: (unt, galbenus de ou, smantana, untdelemn) progresiv, dupa toleranta.

Tratament chirurgical: este de multe ori impus de semnele de peritonita, ocluzie sau hemoragie, de litiaza biliara, litiaza Wirsungiana care indica laparotania de urgenta.

In aceasta situatie se procedeaza in modul urmator:

a)         evacuarea colectiilor hematoamelor si degajarea pancreasului destins prin capsulatomie, aspiratia secretiilor din peritoneu si drenajul larg al lojii pancreatice si dinglusului.

b)        colecistotanie sau coledocotomie pentru suprimarea tensiunii din calea biliara principala, eventual extragerea calculilor din colecist sau coledoc.

c)         extirparea sechestrelor de necroza pancreatica

d)        afectiunile biliare asociate se trateaza dupa iesirea bolnavului din faza acuta de pancreatita dupa 2-3 luni, pentru a evita aparitia recidivelor.

e)         pseudochistul de pancreas se trateaza prin chisto-gastro-anastamoza, chisto-duodeno sau jejuno-duodeno sau jejuno-anastamoza.

f)          dupa desocare, la minimum 5 zile de la debut, se pune indicatia operatorie pentru un icter persistent, supuratii, hematom perirenal compresiv. Mai rar este necesara calmarea durerii prin splahnicectomie stang si/sau papilotamie.

Aceasta face parte din tratamentul complicatiilor.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

IN PROFILAXIE SI EDUCATIA SANITARA

Asitenta medicala este un cadru tehnic specializat in munca medico-sanitara, situata pe cea mai inalta trapta a cadrelor medii sanitare.

Asistenta medicala a carei sarcina de baza este asigurarea conditiilor de ingrijire a bolnavilor are atributii: de ingrijire igienico-sanitara, de ingrijire medicala propriu-zisa, atributii organizatorice, educative, gospodaresti.

Assitenta medicala este un cadru care se afla in permanenta langa bolnav, ea are legatura directa si cea mai calificata dintre medic si omul suferind. Ramanand mai mult timp decat medicul langa bolnav, ingrijindu-l, asistand la felul cu acesta se alimenteaza, sau ajutandu-l sa manance, administrandu-i medicatia zilnica, controlandu-i temperatura si pulsul, tensiunea arteriala, observand cantitatea de urina pe care o elimina, caracteristicile urinei si ale scaunelor, felul cum umbla, cum se odihneste, cum vorbeste, cum reactioneaza si cum rationeaza, asistenta medicala poate sa-si faca o imagine asupra evolutiei bolii.

Asistenta medicala trebuie sa dea dovada de mare constiinciozitate profesionala, sa fie apropiata, comunicativa, prietenoasa cu bolnavii, sa inspire incredere bolnavilor.

Asistenta trebuie sa aiba cunostinte temeinice de specialitate pe care sa le perfectioneze in permanenta.

Asistenta medicala cunoaste tehnicile curente ale examinarilor complementare necesare stabilirii diagnosticului. Ea executa recoltarile de produse biologice si patologice, sondaje etc. si pregateste bolnavii pentru examinarile: radiologice, endoscopice, explorari functionale.

Se stie ca pacientul are pe toata durata bolii un moral si o psihologie deformate.

Asistentei ii revine sarcina sa-l ajute pe bolnav cu tact, intelegere, delicatete, atentie.

Asistenta medicala trebuie sa manifeste solicitudine fata de toti bolnavii, incurajandu-i pe cei tristi, descurajati sau grav bolnavi.

Trebuie sa-si pastreze intotdeauna demnitatea, sa manifeste fermitate fata de bolnavi in indeplinirea prescriptiilor, in respectarea disciplinei in spital.

Asistenta trebuie sa-si cunoasca si sa-si indeplineasca obligatiile si fata de apartinatorii bolnavilor. Trebuie sa fie atenta, binevoitoare fata de acestia, sa-i informeze despre boala si ceea ce trebuie facut pentru a contribui la recapatarea sanatatii pacientului, dar sa-si scurteze vizitele obositoare.

Secretul profesional constituie o alta obligatie fundamentala a asistentei medicale. Respectarea secretului profesional este o datorie morala, o obligatie, chiar daca bolnavul nu a cerut-o.

Bolnavii suporta, de obicei, greu regimul de viata al spitalului.

Internarea este un prilej de a reeduca ritmul si felul de viata al bolnavului, de a-l dezobisnui de anumite deprinderi daunatoare, in special de alimentatie.

Bolnavii trebuie sa-si insuseasca si sa se obisnuiasca cu igiena.

Regimul de viata trebuie sa fie ordonat, echilibrat, dar individualizat dupa natura bolii si starea bolnavului si intotdeauna hotarat de medic, si pentru ca toate acestea sa duca la recuperarea starii de sanatate a bolnavului, asistenta medicala trebuie sa-si indeplineasca rolul sau.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ASIGURAREA CONDITIILOR DE MEDIU

Asistenta medicala are un rol important in asigurarea conditiilor de mediu favorabile, in salonul bolnavului.

Astfel:

va aerisi camera, temperatura optima in salon fiind cea de 18-22⁰ C

va urmari ca lenjeria de corp si de pat sa fie curate

va avea grija ca bolnavul sa aiba o igiena corporala buna

va urmari curatenia in salon, acesta sa fie si bine luminat.

In vederea efectuarii vizitei, asistenta medicala va aerisi camera inaintea vizitei, va avea grija ca toate foile de observatie sa fie la patul bolnavului, bolnavul sa se afle la pat, sa aiba lenjerie de pat si de corp curate. Toate urinarele si toate bazinetele aflate in salon vor fi curate inainte de sosirea medicului.

In timpul vizitei asistenta medicala va urmari si nota, toate recomandarile medicului.

Dupa efectuarea recoltarilor de produsi biologici si patologici, asistenta medicala va strange materialele folosite, va aerisi camera si va asigura bolnavului o pozitie comoda.

Va nota in foaia de observatie, medicatia prescrisa si examenele de laborator si radiologice ceruta de medic.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIRILE ACORDATE SI CONDUITA TERAPEUTICA

Asistenta medicala va acorda ingrijiri in functie de simptomele intalnite la bolnav:

- greata, varsaturile:

Varsatura reprezinta eliminarea continutului gastric prin actul reflex de voma, prin cavitatea bucala.

Voma este un act reflex cu centrul in bulbul rahidian si reprezinta o modalitate de aparare a organismului fata de un continut daunator.

Varsaturile sunt alimentare, apoi biliare, dar nu fecaloide.

In timpul varsaturii, asistenta medicala trebuie sa protejeze fizic si psihic bolnavul. Va aseza bolnavul in pozitie sezand la marginea patului il va sprijini in timpul varsaturii, ii va oferi o tavita renala in care sa vomeze.

Daca pozitia bolnavului este culcat in pat il va aseza cu capul intr-o parte, pentru ca acesta sa nu se inece cu voma. Dupa incetarea varsaturii, asistenta medicala va oferi bolnavului un pahar cu apa ca sa-si clateasca gura si la indicatia medicului va administra medicatie antiemetica.

durerea este intensa, atroce, chiar sincopala si rezistenta la analgetice.

Bolnavii cauta o pozitie antalgica. Sediul durerii este epigastrul, hipocondrul drept, periombilical si iradierea este "in bara" sau "semicentura", catre hipocondrul stang si loluba stanga.

Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice, iar rolul asistentei medicale va fi de a linisti din punct de vedere psihic.

constipatia este caracterizata prin scaune rare, ura la doua zile sau mai rar

Asistenta medicala va administra la indicatia medicului laxative sau va efectua clisma evacuatoare.

Durerea va fi calmata la indicatia medicului cu analgezice sau opiacee.

Atentie la opiacee pentru ca pot determina dependenta daca sunt folosite timp indelungat.

Starea generala a bolnavului este alterata, semnele sunt impresionate si se datoreaza toxemiei enzimatice:

encefalopatia pancreatica se manifesta prin stari confuze, anxietate si chiar delir,

tahicardia care poate sa duca la pulsul filiform, prabusirea tensiunii arteriale

dispneea si hahipneea

semenele de insuficienta hepato-renala si anume: icter, oligoamurie

eritemul pometilor fetei contrasteaza cu colapsul general al circulatiei sanguine.

Aceasta boala reprezinta o urgenta din punct de vedere medical si chirurgical.

In aceasta situatie asistenta medicala va lua tensiunea arteriala, va masura pulsul si respiratia pacientului. Il va aseza in pat intr-o pozitie care sa-i mai diminueze din dureri, salonul va fi bine luminat si aerisit, asternuturile si lenjeria de corp curate.

Va observa si va nota, pentru a-i raporta medicului toate schimbarile pe care le suferea bolnavul pe parcursul bolii, pentru a se putea interveni la timp.

O mare atentie se va acorda varsaturilor, pacientul este pozitionat sezand sau decubit ventral cu capul usor ridicat pentru a impiedica aspirarea varsaturilor.

se efectueaza toaleta bucala;

nu se administreaza pacientului cu varsaturi, medicamente, alimente pe cale orala;

se comunica de urgenta medicului aparitia varsaturilor sangviolente;

lichidul de varsatura se pastreaza si se transporta la laborator pentru investigatii.

Fiecare varsatura se noteaza in foaia de observatie, data si ora la care s-a produs:

cu culoare albastra varsaturile alimentare;

cu culoare verde varsaturile bilioase;

cu culoare rosie varsaturile sangviolente.

Asistenta medicala efectueaza la indicatia medicului bilantul hidric si administreaza pentru corectarea tulburarilor electrolitice, parenteral, solutiile perfuzabile, electrolitii sau cantitatea de sange prescrisa (in cazul hemmoragiilor).

Asistenta medicala urmareste ca pacientul sa nu prezinte semne de deshidratare, sa nu aiba glob vezical, sa elimine urina, sa capteze, sa determine cantitatea de urina, sa inregistreze diureza.

Asistenta medicala observa, interpreteaza si noteaza eliminarea materiilor fecale, pacientul urmand sa aiba un scaun fara dificultate, sa-si amelioreze disconfortul anal.

Metode folosite: spalaturi (lavaj peritoneal), clisme evacuatoare si terapeutica, drenaj.

Examinarea si controlul tegumentelor si mucoselor pacientului, au rol de a descoperii modificari patologice care trebuie aduse la cunostinta medicului.

In cazul pancreatitei acute, cu tratament chirurgical, asistenta medicala va acorda atat ingrijiri preoperatorii, cat si ingrijiri postoperatorii pacientului

Ingrijirile preoperatorii

Definitie: reprezinta masurile de examinare, supraveghere, tratament, efectuate pentru a preveni eventualele accidente in timpul sau imediat dupa operatie

Planul de interventii preoperatorii:

masuri generale sau uzuale

masuri speciale

masuri de urgenta

In cadrul masurilor generale:

- pregatirea psihica a pacientului

Pacientii care necesita interventii chirurgicale au teama, sunt agitati, pentru aceasta, asistenta medicala are responsabilitatea si obligatia sa castige increderea pacientului, sa-i inlature teama si starea de anxietate

- igiena generala: pacientul va fi supravegheat zilnic in ceea ce priveste igiena sa: toaleta corporala, toaleta gurii, pieptanatul parului, curatenia patului si a lenjeriei de corp, curatenia salonului

- supravegherea: asistenta medicala observa zilnic:

      functiile vitale (tensiune, puls, respiratie, temperatura)

      scaune si urina, greutate si talie, leziuni ale tegumentelor

      dezechilibre hidro-electrolotice

      depistarea afectiunilor cronice diabet, HTA (contribuie la tratarea lor si usureaza actul operator)

- alimentatia preoperatorie:

      In cazul pancreatitei acute, alimentatia pe gura este oprita, este indicat repausul digestiv, iar alimentatia se face pe cale parenterala la indicatia medicului

- examene de laborator

      HLG, glicemie, uree, creatinina, TGP, TGO, urocultura, antibiograma din puroi abdominal, examenul genital - in sectia de ginecologie, amilazemie, laparotomie

- examen de specialitate

      exploratoare, Rg. Pulmonara, Rg. Abdominala, Irigografie, EKG

Pregatirea pacientului din seara precedenta:

evacuarea intestinului si a vezicii urinare

igiena corporala si depilarea zonei de interventie cu dezinfectare speciala

administrarea de medicamentatie preanestezica

asezarea pacientului pe masa de operatie

dezinfectarea campului operator cu tinctura de iod pentru a impiedica diseminarea florei cutanate

Ingrijiri postoperatorii

Definitie: supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de masuri si interventii efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.

Pacientul este preluat din sala de operatii, dupa terminarea actului oprator si transportat in serviciu de reanimare. Este asezat in pat si este supravegheat permanent pentru depistarea eventualelor complicatii de anestezie si interventia chirurgicala.

Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie si cardio-vasculara, sangerare, durere, stare de confuzie, asfixie, soc operator, etc. De asemenea, asistenta medicala supravegheaza pansamentul plagii.

PARAMETRII FIZIOLOGICI

Tensiunea arteriala: se masoara ori de cate ori este nevoie in primele ore din 15 in 15 minute, in urmatoarele 6 ore din 30 in 30 de minute, iar pentru urmatoarele 16 ore din ora in ora.

Pulsul: se ia la 10-15 minute si se urmareste frecventa, ritmicitatea, amplitudinea, in caz de bradicardie sau tahicardie este anuntat medicul.

Respiratia: se masoara frecventa, amplitudinea, ritmicitatea, tusea si expectoratia.

Temperatura: se masoara dimineata si seara.

Urina: se urmareste emisia de urina, se masoara cantitatea, se urmareste aspectul in caz de anurie, se efectueaza sondajul vezical la recomandarea medicului.

Scaunul: in mod normal se reia la 2-3 zile precedat de eliminarea de gaze. Daca nu are scaun se face o clisma evacuatoare.

Varsaturile: se noteaza cantitatea si aspectul bilios, alimentar sau sangvinolent.

Transpiratiile: daca apar se noteaza, pentru ca produc deshidratari speciale.

Alte semne: privitor la starea abdomenului cu balonare, cu instalarea unui tranzit normal.

Foaia de temperatura: se completeaza de catre asistenta medicala cu functiile vitale si vegetative.

Foaia de reanimare: completeaza foaia de temperatura si da posibilitatea de a urmari bilantul lichidian din zilele postoperatorii pana la reluarea tranzitului digestiv si a alimentatiei normale.

In paralel cu ingrijirea corporala si a celorlalte masuri se reiau activitatile de mobilizare ale pacientului, constituie forme de prevenire a complicatiilor.

Mobilizarea pacientului nu trebuie sa afecteze pansamentul plagii operatorii.

DESCRIEREA MEDICAMENTELOR ADMINISTRATE IN PANCREATITA ACUTA

ALGOCALMIN

Prezentare:

Comprimate continand neramidopirin metan, sulfurat de sodiu 500 mg.

Supozitoare: 1 g. sau 300 g.

Fiole: a 2 ml. solutie apoasa injectabila

Actiune

Analgezic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic

Indicatii

Cefalee, nevralgii, lumbago, dureri reumatismale, articulare si musculare, stari febrile, colici (biliare, uretrale).

Mod de administrare:

1 comprimat, 1 supozitor sau o fiola i.m. sau i.v. lent la nevoie.

debridat

prezentare

Comprimate continand trimebutina moleat 100 mg.

Actiune

Antiseptic, musculotrop si modificator al motricitatii digestive.

Indicatii

Tratamentul simptomatic al alergiilor, tulburarilor functionale la nivelul tubului digestiv si a cailor biliare.

Mod de administrare:

Peros, 1 comprimat pe zi.

Reactii adverse:

Rar, reactii cutanate.

Famotidina

prezentare

Tablete a 20 mg., 40 mg. de famotidina

Fiole 20 mg., fiola solvent (5 ml.) contine 0,9 % clorura de sodiu.

Cutii a 28 tablete.

Actiune

Asimileaza secretia de suc gastric prin antagonizarea receptorilor de H₂ a celulelor parietale din mucoasa gastrica.

Dupa administrarea orala efectul apare dupa 1 ora si diureza 10-12 ore.

Dupa administrarea i.v. efectul maxim apare la 30 min.

Indicatii

Ulcer gastric si duodenal, reflux gastro-esofagian si alte stari de hipersecretie.

Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activa, sarcina, alaptare, la copii.

Mod de administrare:

In ulcer gastric si duodenal, 1 data pe zi 40 mg. Sau de 2 ori pe zi cate 20 mg.

Durata tratamentului este de 4-8 saptamani.

Reactii adverse:

In cazuri rare pot aparea dureri de cap, icter colestatic, oboseala, diaree sau constipatii, greata, voma, uscaciunea gurii.

PANSCEBIL

prezentare

Drajeuri continand complex de enzime pancreatice 0,20 g.

Actiune

Aport de fermenti digestivi pancreatici, celuloze si acizi biliari

Indicatii

Insuficienta secretorie digestiva pancreatica in pancreatita cronica, fibroza chistica pancreatica, intoleranta la grasimi.

Mod de administrare:

Oral, cate 1-2 drajeuri de 3 ori pe zi.

Contraindicatii

Boli hepatice grave cu hiperbilirubinemie, icter mecanic.

Triferment

prezentare

Drajeuri continand tripsina 18 u.w., lipaza 6 u.w. si amilaza

Actiune

Preparat enzimatic digestiv, cuprinde fermenti pancreatici, proteolitici, lipolitici si amilolitici.

Indicatii

Pancreatita cronica, fibroza chistica pancreatica, tulburari digestive prin exces alimentar, tulburari digestive in cursul tratamentului cu antibiotice sau salfamide.

Mod de administrare:

Cate 1-4 drajeuri dupa mesele principale.

SCOBUTIL

Prezentare

Comprimate continind butilscopolamina bruna, 10 mg.

Supozitoare continand butilscopolamin, 10 mg.

Fiole a 1 ml. solutie apoasa injectabila.

Actiune

Antispastic digestiv si genitourinar prin actiune parasimpatolica si slab ganglioplegica, antisecretor gastric.

Indicatii

Colici intestinale, biliare, uretrale, spaspirolic sau de cardia, ulcer gastro-duodenal, colita.

Mod de administrare

Cate 1-2 comprimate sau supozitoare de 3-5 ori/zi i.m. sau i.v. lent..

Reactii adverse:

Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, tahicardie, constipatie, dificultate in urinare, injectare i.v. tahicardie

Contraindicatii

Glaucom, adenom de prostata cu retentie urinara, ileus paralitic, megaclon, obstacol mecanic la nivelul tubului digestiv.

no-spa

Prezentare

Comprimate continind no-spa 40 mg.

Fiole 1-2 ml solutie apoasa.

Actiune

Vasodilatator si antispastic prin actiune directa asupra muculaturii natede, efectul se mentine 2 ore dupa administrarea orala si 20 minute dupa injectare i.m. sau i.v.

Indicatii

Tulburari circulatorii cerebrale de natura spastica sau aterosclerotica, rinopatii, migrena, sindrom Meniere, sindrom angios, stare postinfarct, spasm piloric, dischinezie biliara hipertona.

Administrare

Oral, 1 comprimat 40 mg., la nevoie 3-5 comprimate pe zi, injectie intramusculara sau perfizie intravenoasa lenta 40-200 mg. odata.

Reactii adverse:

Introducerea intravenoasa poate provoca aritmie bloc, colaps, deprimare respiratorie, dozele mari pot provoca somnolenta, constipatie, ameteli, cefalee, sudoratie.

Contraindicatii

Forma injectabila este contraindicata in caz de hipertensiune intracraniana si bloc atrio-ventricular, prudenta, in glaucon si la bolnavii de hipertrofie de prostata.

Nu se asociaza cu medicamente la stimulente beta-andrenergezice.

Zantac

Prezentare

Comprimate: 15 mg - 300 mg.

Actiune si indicatii

Antiulceros, inhiba marcat secretia gastrica acida a histaminei.

Mod de administrare:

Oral, dimineata si seara o tableta.

Reactii adverse

Leucopenie, cefalee.

Metoclopramid

Prezentare

Cutii cu flacoane a 40 de comprimate, fiole 5 ml. in cutii.

Actiune

Stimuleaza motilitatea tractului gastrio-intestinal, creste tonusul si amplitudinea contractiilor gastrice, accentueaza golirea stomacului si tranzitul intestinal, antiemetic, antivertiginos.

Indicatii

Esofagita, dupa interventii chirurgicale, greturi, varsaturi de diferite cauze, suhit persistent.

Contraindicatii:

Hemoragii gastrointestinale, epilepsie.

Mod de administrare

Oral, inainte de masa si seara la culcare 10 mg. x 4 ori/zi.

Parenteral

In simptome severe, in doze 10 x 4 mg. ori mg./zi i.m. sau i.v.

Reactii adverse:

Somnolenta, oboseala, vertij, cefalee.

cefobid

Prezentare

Flacoane continand 1 si 2 g. de cefaperazena sodica.

Actiune:

Batericida.

Indicatii

In tratamentul infectiilor intraabdominale, peritonite, colicistite, colangite.

Contraindicatii

Este contraindicat la pacientii cu alergii cunoscute la antibioticele din clasa cefalosporidelor.

Mod de administrare:

Injectii intramusculare sau intravenoase lent.

Reactii adverse

Hipersensibilizare, scadere usoara a neutrofilelor, cresteri usoare ale TGP si TGO, tulburari de tranzit intestinal, diaree.

Hidrocortizon

prezentare

Flacon cu substanta uscata 100 mg. cortizolan.

O fiola de dizolvant de 2 ml. 0,9 % alcool benzilic.

Actiune

Puternic metabolica antiinflamatoare si antialergica. Se instaleaza dupa 12 ore dupa injectarea intramusculara sai intravenoasa.

Indicatii

Insuficienta acuta suprarenala, reactii acute de hipersensibilizare, infectii grave, terapia socului.

Mod de administrare:

Se poate aplica in i.v., perfuzii i.v., i.m..

Reactii adverse:

Retentie de sodiu si de apa, edeme si pierderi de potasiu.

Contraindicatii

T.B.C., herpes simplex, psihoze acute, HTA, insuficienta cardiaca, osteopotoza.

Heparina

Prezentare

Preparate injectabile pana la 1 ml.

Actiune

Anticoagulant, antitranhinic, se elimina prin urina, nu se absoarbe pe cale orala sau rectala.

Indicatii

Profilaxia si terapia tromboflebitelor si trombozelor venoase si arteriale:

Mod de administrare

Hemofilie, HRA severa, plagi deschise.

Reactii adverse

Sangerari usor de controlat, rareori sensibilizare.

Vitamina B₁, B₂

Prezentare:

Comprimate, fiole.

Actiune:

Tulburari nervoase, parestezii, pierderi in greutate, in mtabolismul aminoacizilor, grasimilor si hidrocarbonatilor.

Mod de administrare:

Oral sau parenteral.

Contraindicatii:

Nu are.

Vitamina C

Prezentare:

Comprimate, fiole.

Actiune:

Participa la formarea si mentinerea substantei intercelulare, este antitoxica, antiinflamatorie, antialergica, antihemoragica

Vitamina E

Prezentare:

Capsule uleioase.

Actiune:

Puternic agent de oxidoreducere cu actiune directa asupra metabolismului musculaturii striate si tesutului conjunctiv, rol in procesele respiratorii.

Mod de administrare

Oral.

piafen

Prezentare:

Comprimate.

Fiole 5 ml.

Supozitoare.

Actiune:

Antispastic, musculotrop, anticolinergic.

Mod de administrare

Oral 1-2 comprimate x 3 ori/zi.

I.v. lent sau i.m. profund 1-4 ori/zi supozitoare: rectal 1-3/zi.

Trasylol

Farmacodinamica

Inhiba enzimele proteolitice, chimotripsina, tripsina, kallikreina.

Inhiba activatorii plasmogenului avand actiune antifibrinolitica.

Indicatii

Pancreatita acuta, sindroame hemoragice prin fibrinoliza accentuata, postoperator si posttraumatic, pentru prevenirea necrozei pancreatice, emboliilor pulmonare, hemoragiilor prin hiperhibrinoliza

Reactii adverse:

Greturi, vome, diaree, mialgii, eruptii, bronhospasm, tahicardie, dispnee, transpiratii difuze, tromboflebita locala.

Mod de prezentare:

Solutie injectabila 500 000 UIK/50 ml., cutii x 5 fiole.

Mod de administrare:

Intravenos lent sau in perfuzie.

ROCEPHIN

Antibiotic de semisinteza, bactericid cu spectru larg. Eliminare renala.

Farmacodinamica

Activ pe gonococ, meningococ, stafilococ, salmonella, shigella,

Indicatii

Infectii grave cu germeni sensibili, meningite, infectii urinare si respiratorii severe, mai ales cu gramnegativi.

Mod de administrare:

Injectii i.v. lent (2-4 minute).

Dilutie minima 1 g./10ml., perfuzie (5-15 minute) cu 2 grame, intramuscular profund. Se dizolva in continutul unei fiole cu solvent (lidocaina 1%)

Reactii adverse:

Alergie, tulburari digestive minore, leucopenie, trombopenie, crestere transaminazelor.

Monitorizarea functiilor vitale

Tensiune arteriala

Definitie presiunea exercitata de masa sanguina circulanta asupra peretilor arteriali.

Tesiunea arteriala sistolica - tensiunea maxima.

Tesiunea arteriala diastolica - tensiunea minima.

Se masoara cu aparatul de tensiune.

Valori normale: - difera in functie de sex, varsta, ocupatie, obiceiuri alimentare.

Adultul are tensiunea maxima: 115 -150 mm Hg si cea minima 75-90 mm Hg.

Graficul tensiunii arteriale este notat cu culoare albastra.

Hipertensiunea arteriala - reprezinta cresterea valorilor tensionale peste 140 mm Hg pentru tensiunea sistolica si peste 90 mm Hg pentru tensiunea diastolica.

Hipotensiunea arteriala - reprezinta scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru tensiunea diastolica.

Tehnica masurarii tensiunii arteriale:

aplicam brasarda pneumatica a tensiometrului pe bratul pacientului, aflat in extensie si sprijinit, deasupra plicii cotului.

pozitia pacientului poate fi decubit dorsal sau sezand

fixam membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale

inchidem supapa de la para de cauciuc si pompam aer pana la disparitia zgomotelor pulsatile

reducem progresiv presiunea aerului in brasarda prin deschiderea cu ajutorul ventilului a supapei reglabile

primul zgomot arterial perceput prin stetoscop si miscarea acului pe manometru reprezinta tensiunea arteriala minima sau ultimul zgomot arterial decomprimarea totala

indepartam brasarda de pe bratul pacientului

inregistram valorile obtinute pe foaia de temperatura.

Pulsul

Definitie: unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente.

Scop:

evaluarea functiei cardiace

ecaluarea sistemului circulator arterial.

Factori de evaluat:

frecventa - reprezinta numarul pulsatiilor pe minut. Variaza fiziologic in raport cu: sexul, varsta, inaltimea, starea emotiva, efort fizic/psihic, pozitia adoptata.

la adult 60-80 b/min.

ritmicitate - reprezinta cursivitatea, regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele.

Pulsul poate fi: ritmic si aritmic.

Puls ritmic - undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii si a pauzelor dintre ele.

Puls aritmic - undele pulsatile nu sunt umiforme, iar pauzele dintre pulsatii egale.

aplitudinea sau volumul - depinde de locul unde masuram, pulsul fiind mai redus cu cat ne indepartam de inima

tensiunea - este reprezentata prin puls dur sau puls moale determinat de gradul fortei de contractie a inimii

celeritatea - reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie:

celert

tard

Locul de masurare: - reprezinta artera ce poate fi palpata si comprimata pe plan osos.

artera radiala

artera humerala

artera femurala

artera carotida

artera temporala superficiala

artera pedioasa.

Puls tahicardic - tahicardia - numarul pulsatiilor pe minut, depasesc valorile de 100-150-200

Puls bradicardic - bradicardia - numarul pulsatiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40.

Pulsul se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie (4 diviziuni pe o linie orizontala.)

Respiratia

Definitie: functia si capacitatea vitala a organismului de a asigura oxigenul necesar metabolismului celular si eliminarea dioxidului de carbon rezultat din acest metabolism.

Generalitati: respiratia se realizeaza in trei etape succesive:

etapa pulmonara - reprezinta schimbul de gaze intre sange si mediul extern, proces care poarta numele de hematoza

etapa sanguina - asigura transportul oxigenului intre plamani si tesuturi si a dioxidului de carbon de la tesuturi la alveolele pulmonare pentru eliminare

etapa tisulara - reprezinta schimbul de gaze dintre sange si tesuturi.

Miscarile respiratorii cuprind doua acte:

expiratie (act pasiv)

inspiratie (act activ)

Se masoara cand bolnavul doarme, in pozitie decubit dorsal, in regiunea sternala.

Respiratie:

- la femei este: tip costal superior

- la barbati: tip costal inferior

- la copii si batrani: tip costal abdominal

Se urmareste:

frecventa: 16-18 resp./min.

simetria: respiratie cu ambii plamani

amplitudinea.

Graficul respirator este notat in foaia de temperatura cu culoare verde. Pe foaia de temperatura fiecare linie orizontala hasurata mai intens, reprezinta valorile de 10, 15, 20, 25, 30, 35 ale respiratiei.

Tahipnee: respiratie cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii peste 40 pe minut, amplitudine scazuta, respiratie superficiala si ritmica.

Bradipnee: respiratie cu ritm respirator rar, frecventa respiratorie crescuta, 8-12 resp./min., amplitudinea crescuta, inspiratiile sunt profunde, insotite de tiraj si cornaj.

Dispnee: este un act reflex constient, voluntar in care subiectiv pacientul simte "sete de aer", iar obiectiv miscarile respiratorii sunt fortate cu modificarea frecventei respiratorii, aplitudinii si ritmului respirator.

Apnee: lipsa respiratiei.

Temperatura

Definitie: este rezultatul proceselor oxidative din organism, generatoare de caldura.

Termogeneza: producerea de caldura este rezultatul: activitatii fizice si contractiei musculare, aport de alimente, aport hormonal, variatiei temperaturii mediului inconjurator.

Termoliza - eliminare de caldura.

Masurarea temperaturii: in mod obisnuit, masuram temperatura corpului pacientului dimineata, temperatura matinala si dupa-amiaza temperatura vesperala.

Valoarea exacta a temperaturii este masurata cu termometrul.

Valori normale: la adult - 36⁰ - 37⁰ C

Temperatura normala - 36⁰ - 37⁰ C

Temperatura subfebrila - 37⁰ - 38⁰ C

Temperatura moderata - 38⁰ - 39⁰ C

Febra ridicata - 39⁰ - 41⁰ C

Hiperpirexie - 41⁰ - 42⁰ C

Se masoara cu termometrul maximal.

Loc de masurare:

cavitati inchise

cavitati deschise

In vagin temperatura este mai ridicata in perioada ovulatiei.

Termometrele dupa utilizare se spala sub jet de apa dupa care timp de doua ore le mentinem in solutie de cloramina 0,5 %.

Valorile tepmeraturii sunt inregistrate sub forma de grafice sau curbe termice in foaia de temperatura.

Termometrizarea se face timp de 5 minute, timp in care se sta langa pacient.

Termometrul se sterge cu un tampon cu alcool dupa fiecare folosire.

examene paraclinice si de laborator

Explorarile evidentiaza perturbari ale testelor serice (biologice), anomaliile morfologice ale pancreasului si apreciaza functia pancreatica exocrina.

Explorari biologice:

examenul sangelui:

Glicemia

Bilirubina

Colesterol

Ionograma TQ si TH

Urocultura

HLG, VSH

Uree, creatinina

Amilaza

TGO, TGP

Sumar de urina

La examenul sangelui se constata hiperleucocitoza cu valori cuprinse intre 10.000 si 20.000, cu neutrofilie, hiperglicemie (mai ales in primele 24 de ore), hipercolesterolemie, hipocalcemie (sub 8,5 mg%)

Utile diagnosticului sunt dozarile enzimelor pancreatice care cresc de 5 ori mai mult fata de valorile normale.

Amilaza serica: in pancreatite, amilaza sanguina este crescuta in primele ore (pana la 36-48 de ore) pana la valori de 800-100 u. Wolilgemuth sau pana la 500 u. Smogyi, iar in zilele urmatoare scade, de obicei dupa 3 zile, cu exceptia cazurilor in care evolutia pancreatitei continua sau apar complicatiile amilazemia revine mai greu la normal.

Lipaza serica: seterminarea lipazemiei are valoare de diagnostificare mai mare deoarece cresterea acesteia este mai specifica si de durata mai lunga (aprox. 15 zile).

Scaderea tripsinogenului seric: este specifica pentru insuficienta pancreatica exocrina.

Imunoreactivitatea serica tripsion-like: este normala sau scazuta.

Polipeptidul pancreatic scade in ser. Acesta este produs in pancreas proportional cu productia de enzime. Ele se masoara dupa stimulare prin alimente, secretina sau CCK.

Toleranta la glucoza: este scazuta. Uneori exista hiperglicemie "a jeun". Testul de toleranta la glucoza facut de toti bolnavii suferinzi de pancreatita. Un diabet asociat cu o durere abdominala ridica posibilitatea unei pancreatite sau a unui neoplasm pancreatic.

Fosfataza alcalina: poate creste in cadrul colestazei. La fel bilirubina serica.

Explorari radiologice:

ecografiile

radiografia abdominala (distensie abdominala) pe gol

radiografie gastrointestinala (edem pncreatic)

radiografie toracica (pleurezie, in special stanga, tot enzimatica)

tomografie

EKG: modificari ischemice

Examenul radiologic este util pentru a exclude boli cu simptome si semne similare (abdomen acut prin perforatie, ocluzie intestinala, boli oleuro-pulmonare).

Radiografia simpla: evidentiaza calcificari intrapancreatice, prezenta acestora permitand diagnosticarea. Calcificarile care exprima prezenta calciului in ducturile pancreatice (nu in parenchim) pot fi putine si cu greu vizibile sau pot fi masive, ocupand intreg pancreasul. Calcificarile se cauta si pe radiografia din profil, care releva si calcificarile ce se suprapun peste coloana vertebrala pe o radiografie postero-anterioara, calcificarile constituie uneori rapid in numai cateva saptamani, alteori lent in timp de ani.

Radiografia gastrointestinala: cu substanta de contrast poate evidentia cand volumul pancreatic creste, largirea potcoavei duodenale si cresterea spatiului, retrogastric (distanta dintre coloana vertebrala si stomac, depaseste diametrul anteroposterior al uni corp vertebral). Uneori duodenul este deformat prin compresia bulbului de catre endemul pancreatic sau de catre cicatrici sau adeziuni.

Ecografia: evidentiaza marimea pancreasului (edemul), neregularitati ale conturului pancreatic, pseudochistul, dilatarile ductale si eventual calcificarile, cu o sensibilitate de 60-70 % si o specificitate de 80-90%

Tomografia computerizata: poate evidentia calcificari minore care nu au fost vizualizate radiologic, dilatari ale canalelor pancreatice, masele intra-pancreatice, cu o sensibilitate de 75-90% si o specificitate de 85%.

Biopsia pancreatica: percutanta sub ghidaj tomografic computerizat sau ecografic pune diagnosticul de cancer cand este pozitiva in acest sens.

Teste pentru aprecierea functiei pancreatice exocrine

Teste de simulare a pancreasului exocrin.

teste de secretina: secretina stimuleaza direct secretia pancreatica atat ca volum, cat si ca debit al bicarbonatului in sucul pancreatic.

Testul devine pozitiv cand este distrus cel putin 60% din pancreasul exocrin, dar inainte sa apara steatorea.

Testul combinat la secretina colecistokininat (CCK)

Celureina sau CCK determina o secretie crescuta de enzime pancreatice care se masoara in sucul duodenal. Celereina creste concentratia serica a polipeptidului pancreatic.

Testul are valoare orientativa in diagnosticul diferential dintre pancreatite si cancerul de pancreas.

Testul Lundh: stimuleaza pancreatita printr-un pranz lichid, continand lipide, glucide, proteine, care determina eliberare de colecistokininat si astfel cresterea tripsinei in sucul duodenal.

TESTE PENTRU EVACUAREA DIGESTIEI IN LUMENUL INTESTINULUI

Aprecierea digestiei fibrelor din carme si a grasimilor, teste de digestie, are o sensibilitate redusa.

Cresterea cantitatii de grasimi in scaun, se apreciaza prin coloratiile SUDAN, in pancreatita acuta, au valori peste normalul de 7 g/24 ore la un oral de 100 g. de lipide in 24 ore.

Pierderea de grasimi exprima insuficienta pancreatica exocrina, dar poate aparea si in malabsorbtie. Daca eliminarea fecala de grasimi scade la administrarea orala de enzime pancreatice, se sustine originea ei pancreatica.

Cresterea azotului fecal (azotee), la peste 2,5 g. in 24 ore poate rezulta din maldigestia proteica prin lipsa de enzime proteolitice.

CLISMA EVACUATOARE

Definitie: clisma reprezinta prin tuburi de cauciuc sau material plastic a diferitelor lichide in intestinul gros prin anus.

Scop: evacuator

Evacuarea continutului gros.

Se face clisma atunci cand celelalte metode nu au dat rezultate.

Materiale necesare:

materiale de protectie: musama, aleza, invelitoare, paravan

materiale nesterile: irigator Maxicco, Esmarch de capacitate 500-2000 ml., tub de cauciuc sau material plastic de 1,5-2 m si 10 mm diametru, apa incalzita la 22-30⁰ C, 0.75-1.5 l. Pentru o clisma la adult, manusi, plosca

Pentru accentuarea efectului clismelor se pot adauga in apa:

sare, 1 lingurita pentru o clisma

ulei, 1 lingura lubrifiant

sapun faramitat 1-2 lingurite

glicerina 2-3 linguri

materiale sterile: canula rectala prevazuta la capul proximal cu orificii laterale sau orificiu central pentru irigare, robinet si dispozitiv de jonctiune la capul distal, gel lubrifiant pentru ungerea canulei, comprese.

Pregatirea psihica a pacientului:

Informam pacientul si ii explicam tehnica, educam pacientul pentru mentinerea pozitiei in timpul clismei si in special pentru momentele introducerii canulei in rect.

Pregatirea fizica a pacientului:

Asistenta medicala va insoti bolnavul la sala de pansamente unde se va efectua si il va ruga sa se aseze in pozitia decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins, iar cel drept usor flexat.

Patrunderea lichidului in colon este mult favorizata de pozitia genupectorala.

Tehica

musamaua si aleza vor fi asezate sub bolnav, care va fi pozitionat in decubit lateral stang

se fixeaza canula la tubul irigatorului si se va inchide robinetul

se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase

se umple irigatorul

se evacueaza aerul si prima coloana de apa

se lubrefiaza canula cu o compresa de tifon

de fixeaza irigatorul pe stativ

asistenta medicala se spala pe maini si se dezinfecteaza

indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga

introduce canula in rect aproximativ 8-10 cm. prin anus

irigatorul va fi ridicat la 60 cm deauspra capului

- bolnavul va fi rugat sa respire adanc, sa retina solutia 7-10 minute, apoi va merge la toaleta.

Strangerea materialelor folosite se va face rapid, canula daca este de unica folosinta se pune in containere speciale pentru incinerare, celelalte materiale se spala, se decomtamineaua si se sterilizeaza.

Incidente si accidente:

lezarea mucoasei rectale datorita introducerii canulei brusc si nelubrifierea acesteia

bolnavul sa nu poata sa tina apa in rect dupa scoaterea canulei si murdarirea locului unde se efectueaza tehnica. De aceea trebuie sa avem aproape o plosca.

Asistenta medicala recolteaza urmatoarele analize:

hemoleucograma si hemocultura

VSH

glicemia

colesterol

uree si creatinina

transaminaze TGO, TGP

T.Q., T.H., T.P., I.N.R.

urocultura

sumar de urina

examenul materiilor fecale

O parte a analizelor care se vor recolta, se recolteaza prin punctie venoasa.

PUNCTIA VENOASA

Definitie: punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui de punctie.

Scop

explorator - recoltarea sangelui pentru examenele de laborator: biochimice, hematologice, serologice si bacteriologice.

terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injectiei ti perfuziei intravenoase

- executarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui

Loc de electie:

venele de la plica cotului: bazilica si cefalica

venela antebratului

venele de pe fata dorsala a mainii

venele subclaviculare

Principii de respectat:

se respecta strict regulile de asepsie, folosindu-se seringi, ace de unica folosinta

Materiale necesare:

holder

ac in carcasa sa protectoare; verificam integritatea benzii de siguranta si valabilitatea termenului de utilizare;

garou elastic;

solutie dezinfectanta;

tampoane de vata, comprese sterile, pansament adeziv;

tuburi Vacutainer pentru analizele indicate de medic;

In functie de codul de culoare al dopului przentam tuburile Vacutainer:

rosu - Vacutainer pentru chimie clinica

verde - Vacutainer cu litiu heparina pentru analizele biochimice

galben - Vacutainer S.S.T.T pentru chimia clinica

mov - Vacutainer E.T.A. - K3 pentru analize hematologice

albastru - Vacutainer pentru determinari de coagulare

negru - Seditainer pentru determinari V.S.H.

Ordinea prelevarii in tuburi este:

flacoane de hemocultura;

tuburi fara aditivi

tuburi pentru determinari pentru coagulare - citrat Na, DIATUBE-H;

tuburi cu aditivi = E.D.T.A., heparina, trombina.

Montare holder - ac:

tinem acul cu ambele maini

efectuam o miscare de rasucire dintr-o parte spre cealalta avand loc astfel ruperea benzii de siguranta

indepartam carcasa protectoare de culoare alba

se desurubeaza capatul liber al acului in holder

ATENTIE: este interzis sa scoatem carcasa colorata de pe celalalt cap al acului.

Punctia venoasa:

in timpul lucrului ne pozitionam vis-à-vis de pacient;

alegem locul punctiei si il dezinfectam, interzis a palpa vena pentru dezinfectare;

mentinem bratul pacientului inclinat in jos cu pumnul strans;

intindem pielea pentru imobilizarea venei si facilitarea penetrarii acului prin cuprinderea extremelor in mana stanga in asa fel incat policele sa fie situat la 4-5 cm sub locul punctiei exercitand miscarea de tractiune si compresiune in jos asupra tesututilor vecine;

holderul trebuie sa formeze cu bratul pacientului un unghi de 15⁰;

detasam carcasa colorata a acului;

introducem acul in vena cel putin 1 cm.

Efectuarea recoltarii in tuburi

introducem tubul in holder apucand aripioarele laterale ale holderului cu indexul si mediusul, iar cu policele impingem tubul

presiunea de impingere se efectueaza numai asupra holderului nu si asupra acului aflat in vena

capatul captusit al acului insurubat in holder strapunge diafragma gumata a capacului tubului Vacutainer, iar sangele va fi aspirat in tub

cand sangele nu mai curge in tub acesta va fi scos din holder printr-o usoara impingere a policelui asupra aripioarelor

holderul este mentinut stabil

in timpul recoltarii cu un tub nou, tubul deja umplut nu se agita puternic deoarece provoaca hemolizarea probei, pur si simplu il rasturnam de cateva ori pentru a de amesteca sangele cu aditivul din tub

daca se recolteaza in canula venoasa sau cateter montat pacientului, primii milimetrii de sange ii aruncam deoarece rezultatul analizelor poate fi modificat de reziduurile solutiilor injectate sau perfuzabile

calea venoasa o curatam dupa recoltare prin injectare a 10-20 ml de NaCl 0,9%

acul utilizat, carcasele sunt puse in recipientul pentru deseuri

in cazul in care holderul este contaminat din greseala va fi aruncat

este interzis sa punem carcasa protectoare cu mana pe acul deja utilizat - risc de contaminare prin intepare

dupa recoltare comprimam locul punctiei 3-5 minute cu un tampon steril imbibat in solutie antiseptica (atentie la solutiile antiseptice care provoaca senzatie de arsura), iar la pacientii cu tratament anticoagulant sau antiagregante plachetare durata compresiei trebuie marita si aplicam pansament adeziv.

Complicatii posibile:

daca sangele nu este aspirat in tub, controlam ca acesta sa fie corect impins in holder

daca sangele nu curge, nu am punctionat corect vena si il impingem sau il retragem fara a-l scoate din vena

atat timp cat acul se gaseste sub piele, tubul este vidat, iar sangele va fi aspirat imediat ce am punctionat corect vena.

Nota:

in cazul punctiei venoase cu ajutorul unui ac steril atasat la seringa sterila aspirarea sangelui se face prin retragerea lenta a pistonului pana la extragerea cantitatii necesare.

HEMOLEUCOGRAMA

Definitie: analiza morfologica a sangelui care cerceteaza elementele figurate ale sangelui: seria rosie (hematiile, trombocitele, hematocritul, hemoglobina) si seria alba (formula leucocitara).

Scopul: de a urmari schimbarile care se produc de la nivelul elementelor figurate ale sangelui

Tehnica de lucru:

- recoltarea se face prin puctie venoasa

- dupa recoltare tubul deja umplut este agitat usor fara sa se faca spuma (il rasturnam de cateva ori pentru a se amesteca sangele cu aditivul din tub)

Valori normale:

Viteza de sedimentare a hematiilor - V.S.H.

masurarea si supravegherea VSH-ului permite urmarirea unor boli infectioase, inflamatoare sau evolutia unei infectii

- sangele este recoltat prin punctie venoasa cu ajutorul sistemului VENOJECT

- anticoagulatul folosit este trisodium citrat

Valori normale:

Bilirubina

Definitie: prin descompunerea normala a hemoglobinei se naste bilirubina.

- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.

Valori normale:

Bilirubina directa (neconjugata): 0,1 - 0,4 mg/dl

Bilirubina totala (conjugata): 0,2 - 1,0 mg/dl

Colesterolul

Definitie: substanta organica care se regaseste in protoplasma celulelor, in special a celulelor din creier, celule care regleaza permeabilitatea fata de lichide a membranelor celulare

- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.

Valori normale

< 200 mg/dl - risc scazut in boli coronariene

200 - 239 mg/dl - risc moderat

> 240 mg/dl - risc crescut

Transaminazele: TGO - TGP

Alaninaminotransferaza GTP/ALAT/ALT

enzima localizata in celulele hepatice, in cantitati mai reduse in musculatura striata, miocard, rinichi si pancreas

- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.

Valori normale:

B: 21-72 u/l

F: 9-52 u/l

Aspartataminotransferaza GOT/ASAT/AST

- enzima localizata la nivelul ficatului, in cantitati reduse de enzima se gasesc in rinichi, pancreas si plamani

- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.

Valori normale:

B: 17-59 u/l

F: 14-36 u/l

Uree

Definitie: substanta organica alb cristalizata formata in organism in urina omului.

- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.

Valori normale:

B: 19,3-42,8 mg/dl

F: 14,9-36,4 mg/dl

Creatinina

Definitie: este produsul final de metabolism a creatininei endogene.

- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.

Valori normale:

B: 75-110 mg/dl

F: 65-105 mg/dl

Timp quick

Timp Howell

Definitie: indici de coagularea sangelui

- se recolteaza prin punctie venoasa - anticoagulantul folosit este trisodium citrate 3,8%

- recoltarea de face cu staza si fara spuma la rasturnarea eprubetelor pentru omogenizare

- verificarea si controlarea valorilor probelor de coagulare sunt utile in:

- profilaxia diagnosticului si tratamentul afectiunilor tromboembolice

- supravegherea tratamentului cu anticoagulante

Valori normale Timp Quick:

10,7 - 13,0 sec.

Ionograma: minerale din compozitia plasmei, prin concentratia constanta a acelor ioni sau minerale, se asigura presiunea osmotica normala a sangelui.

Calcemia: se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta.

Valori normale:

B: 9-11 mg/dl

F: 8,4-10,2 mg/dl

Amilaza

Definitie: enzima secretata de pancreas.

- are rolul de a digera amidonul din alimente.

- cantitati mici de enzima se gasesc in sange si urina.

- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta

- permite confirmarea unei parotide sau a unei afectiuni a glandelor salivare

- este utila in cazul durerilor abdominale pentru detectarea patologiilor pancreatice

- permite urmarirea evolutiei unei pancreatite acute

Fofataza alcalina

Definitie: este o enzima prezenta in celulele osoase, ficat, de un de trece o cantitate mica de sange

- are rol in metabolizarea calciului si a fosforului

- se recolteaza prin punctie venoasa - fara substanta anticoagulanta

examenul de urina

Fiind un lichid excretat de rinichi, examenul constantelor fizice si chimice ale urinii informeaza asupra starii functionale a rinichilor, cat si a intregului organism.

Un element important in scopul recoltarii corecte de urina este pregatirea si educatia pacientului pentru:

toaleta locala, utilizarea corecta a vaselor colectoare, sa urineze fara defecatie

sa colecteze urina imediat dupa emisie in vasul colector

pentru femei sa evite recoltarea in perioada menstruala

sa nu arunce din urina, sa nu urineze in timpul toaletei efectuate pe plosca

examen fizic - se determina: cantitatea, culoarea, mirosul, pH-ul, densitatea;

cantitatea - variaza in functie de sex si varsta - la nou-nascut 50-300 ml/24 h, la copii 500-1200 ml/zi, la adult 1200-1400-1800 ml/zi;

culoarea urinei

incolora sau aproape incolora in diabetul insipid, diabetul zaharat, scleroza renala, faza poliurica a insuficientei renale acute

galben-inchis dupa afectiuni febrile acute, transpiratii profunde

galben-verzui in afectiunile hepato-colecistice

rosu brun in prezenta eritrocitelor, hemoglobinei, methemoglobinei sau a mioglobinei, dupa ingestia de medicamente, coloranti.

brun inchis in ictere

albastru dupa ingestie de albastru de metilen.

mirosul - amoniacal in fermentatia alcalina intravezicala sau aromatic;

pH-ul - este usor acid, variaza intre 4,5-7,5;

variaza in functie de regimul alimentar (alimentatia carnata scade ph-ul, pe cand cea vegetariana il creste), de timpul in care se recolteaza (dimineata este mai acida), de modul de recolteaza etc.

puternic acida in cazul diabetului, insuficientei renale grave

alcalina in infectii urinare, dupa varsaturi etc.

densitatea - 1010-1025 la temperatura de 15⁰ C;

examenul biochimic - se cerceteaza albumina, glucoza, puroiul, urobilinogen, pigmenti biliari, amilaza, ionograma, etc.

Se adauga si examenul sedimentului urinar.

Interpretarea rezultatelor

Valori fiziologice normale la urina:

la femeie = 1000 - 1400 ml/24 h

la barbat = 1200 - 1800 ml/24 h

Valori patologice:

poliurie - peste 2500 ml/24 h

oligurie - sub 800 ml/24 h

anurie - absenta urinii in vezica.

Calitatea urinii:

culoarea - normal - galben deschis - urina diluata

galben inchis - urina concentrata

patologic - crem inchis - (si spuma) in icter

rosie deschisa pana la rosie bruna

urina cu sange (hematurie)

fiziologic - albastru verde - tratament cu albastru cu metilen

cafeniu-rosu-brun - tratament cu chinina sau acid salicilic

miros - caracteristic amoniacal (in fermentatie) alcalina intravezicala; aromatic - de fructe, in diabet

aspectul - normal - dar transparent

patologic - tulbure (saruri, puroi, microbi, calculi)

UROCULTURA

Cerceteaza prezenta bacteriilor in urina. Se impune ca recoltarea urinei pentru urocultura sa se realizeze in conditiile de perfecta asepsie, intr-o eprubeta sterila cu dop de vata. Are deci un scop explorator pentru depistarea bacilului Koch, tific, cocobacilului, etc.

Recoltarea urinei pentru urocultura se poate executa direct, din mijlocul jetului urinar (10-20 ml), intr-o eprubeta sterila cu dop de vata prin sondaj vezical dupa ce se arunca primele picaturi de urina, prin sonda se introduc 10-20 ml urina in eprubeta sterila

EXAMENE RADIOLOGICE

RADIOGRAFIA SIMPLA

Definitie: reprezinta un examen radiologic prin care se pot evidentia eventualele calcificari intrapancreatice, fara folosirea unei substante de contrast.

Scopul: stabilirea unui diagnostic.

In aproximativ 30 % din cazuri din pancreatite apar aceste calcificari in ducturile pancreatice, cu greu vizibile sau masive ocupand intreg pancreasul.

Pregatirea psihica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnavul, explicandu-i despre radiografie.

Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala urmareste igiena corporala a bolnavului si insoteste la cabinetul radiologic pe aceasta cu foaia de observatie.

Calcificarile prezinta niste contraste radiologice, in comparatie cu celelalte intestine care au putere de absorbtie fata de razele roentgen si nu apar vizibile pe radiografie.

RADIOGRAFIA gastro-intestinala

cu substanta de contrast - abdominala

Definitie: evidentierea stomacului si a intestinelor cu ajutorul substantei de contrast.

Scopul: diagnostic.

Principii de respectat: asistenta medicala va intrerupe cu 2-3 zile inaintea efectuarii examenului, administrarea medicamentelor cu continut de bismut, fier, iod, calciu.

Pregatirea psihica a bolnavului

- asistenta medicala     administreaza cu 1-2 zile inaintea examinarii, un regim alimentar neflatulent

- seara dinaintea examinarii se efectueaza o clisma evacuatoare

In ziua examenului, dimineata pacientul nu mananca, nu fumeaza si este condus la serviciul de radiologie.

Pregatirea fizica a bolnavului:    

se explica pacientului importanta tehnicii.

Materiale necesare:

sulfat de bariu

cana

prosop

Tehnica de lucru: se foloseste substanta de contrast, sulfat de bariu care nu este toxic.

Suspensia de bariu: 150 gr. de sulfat de bariu si se adauga o cantitate de apa calda, se amesteca, se completeaza cu apa pana la 230-300 gr.

Daca apar greturi, asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa respire adanc de cateva ori.

Bolnavul intra sub ecran si inghite la indicatia medicului exact cantitatea necesara

Bolnavul se va prezenta la cabinetul radiologic la 2-8-24 ore pentru a se urmarii tot ciclul bariului.

Reintors in salon, se va alimenta dupa 2 ore.

Strangerea materialelor folosite. Asistenta medicala va strange, clati cu apa abundenta vasele si linguritele si apoi vor fi decontaminate.

Ingrijirea pacientului dupa tehnica

- se administreaza un purgativ (ulei de parafina) dupa terminarea examinarii

- pacientul va fi informat ca va avea scaunul alb decolorat

Incidente - Accidente:

- aparitia greturilor, varsaturilor

ecografia

Definitie: metoda de investigatie in vederea diagnosticarii prin formarea imaginii cu ajutorul ultrasunetelor.

Scopul: diagnostic.

Pregatirea psihica a bolnavului: este minimala, se recomanda un regim usor digerat, neflatulent

Pregatirea fizica a bolnavului: asistenta medicala linisteste bolnvul in legatura cu examenul care trebuie efectuat

Tehnica de lucru: examinare se face in serviciile de ecografie.

E.K.G.

Definitie: electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii bioelectrice a miocardului in timpul unui ciclu cardiac.

Scopul: depistarea unor tulburari ale activitatii miocardului.

Oxigenoterapia

Definitie: reprezinta administrarea de oxigen pe cale inhalatorie, in scopul imbogatirii aerului expirat cu oxigen, in concentratii diferite putandu-se ajunge pana la 100%.

Scopul: restabilirea nevoilor de oxigen pentru a mentine pragul de saturatie arteriala in limite fiziologice 95-96 % si a combate hipoxia determinata de alterarea urmatorilor factori

presiunea partiala a oxigenului in amestecul respirat

coeficientul de solubilitatea al oxigenului

cantitatea de hemoglobina existenta

starea parenchimului pulmonar

starea peretelui alveolar

Surse de oxigen:

statie centrala de oxigen

microstatie

butelie de oxigen

Mod de administrare a oxigenului:

sonda nazala: metoda simpla, comoda, care consta in introducerea unei sonde de cauciuc sau plastic prevazuta cu orificii la extremitatea pe care o introducem in nara

cateter nazal sau naso-faringian: este confectionat din plastic sau cauciuc si prezinta numeroase orificii laterale

ochelari pentru oxigen: un mod eficace de administrarea a oxigenului mai ales la pacientii agitati sau copii.

masca: masca simpla: nu poate fi utilizata din cauza imposibilitatii eliminarii de dioxid de carbon

cortul de oxigen

Complicatii posibile

introducerea sondei in faringe permite patrunderea oxigenului in esofag si stomac, rezultand distensia abdominala

oxigenul patrunde si se infiltreaza la baza gatului, rezultand emfizemul subcutanat, iar pacientul se sufoca

administrarea de oxigen timp indelungat sau prea concentrat duce la agravarea hipoxemiei pana la coma

EXPLORARI FUNCTIONALE ALE PANCREASULUI

Explorarea functionala a pancreasului se face prin analiza materiilor fecale, dozarea fermentilor pancreatici in fecale, sange, urina.

Amilaza materiilor fecale: se face dupa regimul Schimidt.

Scaunul

Definitie: eliminarea prin actul defecatiei a resturilor alimentare ce provin in urma digestiri.

Scop: explorator - diagnostic.

Principii de respectat:

timp de trei zile se va administra un regim compus strict din alimente albe ca: lactate, orez, fainoase.

recoltarea se face in recipienti sterili, fara urme de detergenti sau alte substante chimice

Tehnica: asistenta va recolta cu spatula din 3 parti ale masei fecaloide si va pune in recipient cantitatea recoltata, impreuna cu buletinul de analize pe care va fi scris numele, prenumele bolnavului, sectia si salonul, analiza ceruta.

DOZAREA FERMENTILOR PANCREATICI DIN SANGE SAU URINA

Dintre fermentii pancreatici din sange si urina, mai frecvent se dozeaza amilaza

Pentru amilazemie se recolteaza, pe nemancate, 5-6 ml. sange simplu..

Pentru amilazemie se trimit la laborator circa 50 ml. urina de preferinta prima emisie de dimineata.

Scaderea valorilor amilazei din fecale si suc pancreatic, paralel cu valorile din sange si urina, arata diminuarea sau suprimarea secretiei pancreatice. Dar insa, pe langa valori diminuate din fecale amilazemia si amilazmia sunt crescute, acestea indica obstructia canalului Wirsung sau necroza pancreasului.

Din acest motiv, paralel cu celelalte explorari ale functiei pancreatice, trebuie cercetat si metabolismul glucidic, care poate fi de asemenea modificat.

Insulele Langerhans impreuna cu suprarenalele, hipofiza, tiroida, ficatul si centri nervosi vegetativi glicoreglatori, fac parte dintr-un sistem functional care dirijeaza metabolismul glucidic.

Dozarea glucozei in sange se cerceteaza prin glicemie. Valorile care depasesc la determinari repetare 1,35 g/1000 ml sange ridica banuiala de diabet.

Determinarea glucozei in urina:

Urina in conditii normale nu contine glucoza, fiind retinuta in sange de pragul renal.

Glucoza apare in urina daca la nivelul ei in sange se ridica peste nivelul normal, in jurul valorii de 180 mg/100 ml. Determinarea glucozei in sange se face cu reactivul Fehling sau Mzlander. Determinarea cantitativa a urinei se face prin polarimetrie.

Polarimetrul este un aparat optic.

Determinarea corpilor cetonici in urina se efectueaza in toate cazurile de glicozurie.

Proba Legal-Imbut se foloseste pentru determinarea acetonei

Proba hiperglicemiei provocate

Definitie: prin acesta metoda pot fi depistate cazuri latente, cu diabet cu valori normale de glicemie. Proba poate fi facuta prin administrarea glucozei per os sau intravenos.

Tehnica de lucru: bolnavului i se da sa ingere dimineata pe nemancate 1 gr. glucoza/kilocorp, dizolvata in apa sau ceai.

In acelasi timp se recolteaza sange pentru dozarea glucozei. La fiecare recoltare de sange, bolnavul va urina pentru determinarea glicozuriei, la indivizi cu metabolism glucidic normal, apare la scurt timp dupa ingerarea glucozei o crestere a valorilor glicemiei, atingand valori maxime intr-o ora. Aceasta hiperglicemie alimentara, nu depaseste 150 - 180 mg.. Dupa 2 ore, glicemia revine la normal, datorita stimularii secretiei insulare, astfel, dupa 3 ore, glicemia scade sub valorile initiale. Zaharul nu apare in urina.

La diabetici, valorile initiale de glicemie dupa ingerarea de glucoza, se ridica la valori mult mai inalte, care continua sa urce si dupa 2 ore. Revenirea la nivelul initial de face cu mare intarziere, iar glucoza apare si in urina.

Perfuzia - introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului.

Scop - hidratarea si mineralizarea organismului, administrarea de medicamente la care se urmareste un efect prelungit, curativ diluand si favorizand excretia produsilor toxici din organism, alimentatie pe cale parenterala.

Materiale necesare

pansamente adezive tip folie sau plasa, solutii dezinfectante

camp steril, manusi sterile

tampoane de vata, comprese sterile

garou elastic, masca

musama, aleza

tavita renala, foarfece

pensa hemostatica

romplast, fesa

solutie perfuzabila

perfuzor, piese intermediare (robinete)

stativ, canula i.v., fluturas

seringi si ace de diferite dimensiuni, sterile

Solutia de perfuzat

inainte si dupa efectuarea perfuziilor este obligatoriu spalarea cu apa curenta si sapun a mainilor si folosirea solutiilor dezinfectante

controlam ca:

solutia sa fie cea prescrisa de medic

aspectul solutiei sa fie limpede si sa nu prezinte particule solide in suspensie

etanseitatea sacului prin comprimarea acestuia

incadrarea in termenul de valabilitate

sacii de P.V.C. sau flacoanele al caror continut nu a fost epuizat la prima administrare sau cele cu dopul perforat nu se refolosesc.

solutiile perfuzabile indiferent de prezentare, flacoanele, sacii PVC sunt sterile, apirogene, dar trebuiesc administrate numai daca sunt usor incalzite sau la temperatura corpului, cu exceptia solutiei hipertonice 10-20% de Manitol unde este obligatoriu incalzirea sacului, cand acesta prezinta cristale, pana la disparitia lor deoarece solutia este suprasaturata.

Perfuzorul Sicomed are urmatoarea alcatuire:

trocar acoperit cu carcasa transparenta

tubulatura din material plastic

camera de vizualizare a picaturilor prevazuta cu filtru

clema sau robinet de inchidere

mansori din material plastic, elastic, galben-brun

port-ac cu carcasa protectoare

Pompa de perfuzie:

este constituita dintr-un sistem electronic propriu pentru administrarea solutiilor, perfuzoarele avand o lungime variabila intre 1,5-2 m, cu reglare programata a volumului si fixarea ratei de flux

se folosesc numai truse de perfuzie cu presiune pozitiva

Pompa de perfuzie - injectie:

prin acest sistem pot fi folosite simultan mai multe seringi sau una singura, ele fiind actionate de un propulsor linear cu piston

ambele sisteme sunt prevazute in caz de intrerupere sau micsorare a ratei de flux cu alarma vizuala si sonora

Montarea perfuziei

indepartam ambalajul solutiei perfuzabile si armatura metalica, badijonand dopul gumat cu solutie dezinfectanta si fixam pe stativ flaconul sau punga P.V.C.

indepartam ambalajul trusei de perfuzat si acolo unde perfuzorul permite, fixam pensa hemostatica sub trocar si inchidem clema sau robinetul de fixare al numarului de picaturi

indepartam carcasa protectoare de pe trocar si il introducem prin dopul gumat in flacon fara a atinge trocarul cu degetele

indepartam pensa hemostatica si umplem camera de vizualizare a picaturilor 2/3 (niciodata complet pentru a putea observa numarul de picaturi pe minut)

eliberam clema pentru umplerea intregii tubulaturi a perfuzorului cu solutie fara a scoate carcasa protectoare de pe port-ac pe care il mentinem deasupra nivelului solutiei din flacon-sac si coborarea lui progresiva pe masura umplerii tubulaturii eliminand astfel complet bulele de aer

in cazul flacoanelor de sticla sau plastic folosim tubul-filtru de aer prevazut la un capat cu un trocar

Pregatirea pacientului

dupa pregatirea psihica a pacientului, pozitia in pat este decubit dorsal cat mai comod cu membrul in care se va efectua perfuzia in abductie si instalarea la indemana a obiectelor utile, ca de exemplu soneria

atunci cand este necesar se efectueaza depilarea zonei interesate si chiar anestezie locala

Loc de electie si punctia venoasa

pentru alegerea locului de electie examinam atent ambele brate ale pacientului pentru a observa calitatea si starea anatomica a venelor

evitam regiunile care prezinta:

- procese supurative

- piodermite

- eczeme

- nevralgii

-traumatisme, etc.

examinarea o facem:

- plica cotului

- antebrat

- fata dorsala a mainilor

- vena maleolara interna

- vena jugulara

- venele epicraniene la sugari si copii

- la nivelul plici cotului venele antebratului cefalica si bazilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana bazilica.

aplicam garoul elastic si inclinam bratul pacientului in jos, abductie si extensie maxima

solicitam pacientului sa-si stranga bine pumnul sau sa inchida si sa deschida pumnul de mai multe ori consecutiv pentru reliefare venoasa

masam bratul pacientului dispre pumn catre plica cotului

tamponam locul pentru punctie cu doua degete

incalzim bratul cu ajutorul unui tampon imbibat in apa calda sau prin introducere in apa calda

garoul elastic se aplica la aprox. 10 cm. deasupra locului punctiei, pentru plica cotului la nivelul treimii inferioare a bratului cu cea mijlocie

strangem garoul in asa fel incat sa opreasca complet circulatia venoasa si controlam pulsul radial care trebuie sa ramana perceptibil altfel am intrerupt circulatia arteriala a bratului prin comprimarea arterei; in cazul unei staze normale presiunea este de 80-100 mmHg

daca intre garou si extremitatea bratului apare cianoza, slabim sau detasam garoul pentru circa 3 minute, apoi repunem garoul

daca pacientul prezinta frison, slabim si detasam garoul care a fost prea strans sau mentinut timp indelungat

dupa executia punctiei venoase indepartam garoul elastic si carcasa protectoare de pe port-ac pe care il fixam la canula i.v., fluturas fixand cu benzi romplast atat amboul acului cat si mansonul perfuzorului

la executia punctiei venoase cu ac, aceasta se efectueaza cu acul deja montat la port-acul perfuzorului

deschidem imediat clema pentru a evita refularea prin ac, canula, perfuzor a sangelui si reglam viteza de scurgere in functie de scop si solutie perfuzabila

rata de flux a perfuziei este fixata de catre medic si ea se calculeaza astfel:

picaturi ₌ volum total X picaturi/ml

minut timpul total de infuzie in minute

dupa terminarea administrarii cantitatii prescrise, se inchide clema inainte ca solutia sa se goleasca complet, exfoliem romplastul si exercitam presiune asupra venei punctionate cu tamponul imbibat in solutie dezinfectanta

retragem acul printr-o miscare brusca in directia axului venei si aplicam un pansament steril

Complicatii posibile:

frison si stare febrila

embolie gazoasa insotita de sincopa cardiaca

dispnee si dureri precordiale

compresia vaselor sau a nervilor

flebita sau necroze

coagularea sangelui pe ac

tromboza

limfangita

refularea masiva sanguina

embolie de cateter partiala sau totala.

capitolul IV

cazul i

Bolnava C.P. se interneaza la data de 15-04-2009 in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina. Este nascuta la 01-01-1962, are domiciliul in Bucuresti, este inginer.

Internarea se face la cererea pacientei, care se prezinta cu dureri mari in regiunea abdominala.

La internare i s-a pus diagnosticul de pancreatita.

Motivele intenarii: durere abdominala puternica, varsaturi, scaune sangvinolente.

Antecedente personale fiziologice:

menarha la 14 ani

nasteri 2

avorturi 3

Antecedente personale patologice: hepatita

Conditii de viata si de munca: somera, consuma alcool, fumeaza

Istoricul bolii

Pacienta se interneaza pentru durerile abdominale puternice, scaunele cu sange, varsaturi.

La internare i s-au recoltat urmatoarele analize:

Evolutie: pacienta prezinta dureri interne in etajul duodenal superior, cu iradieri in bara.

Abdomen mobil la palpare cu dureri, se palpeaza formatiunea tumorala voluminoasa care ocupa epigastrul si hipocondrul stang.

Tratament: i s-a administrat medicatie antispastica, dar simptomatologie nu a cedat; se intervine chirurgical.

Medicamente: Algocalmin, Cefobid, Scobutil, Papaverina, Zantac, Metroclopramid, Hidrocortizone, Fenobarbital, Vitaminele b₁, b2, C, E, Trasilol, Tienam.

Efectuarea pansamentului cu: campuri sterile, comprese sterile, manusi sterile, , seringa si ace, solutie dezinfectanta de Betadina.

Epicriza: pacienta a fost internata, operata si urmarita timp de 35 zile.

In a 26-a zi de la interventie, s-a suturat tegumentul, pentru refacerea peretelui abdominal.

Tranzitul intestinal prezent, diureza normala, stare subfebrila.

Se externeaza in urma interventiei chirurgicale, vindecata, cu recomandarile:

regim dietetic complet

sa se evite efortul fizic

revine la control peste 6 luni

proces de ingrijire

Pacienta C.P. in varsta de 75 ani, s-a prezentat la sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina, cu diagnosticul prezentat anterior. A trecut destul de bine perioada cea mai grea, comunica bine, atat cu ceilalti pacienti din salon, precum si cu echipa de ingrijire, se misca singura, se imbraca fara ajutor.

Prezinta cu puls regulat 64 pulsatii/min. si o T.A. - 120/80 mm Hg.

Are circulatie buna si o respiratie la limite normale - 17 resp./min..

Este o persoana ingrijita, curata, credinciosa cu teama de Dumnezeu, este interesata de tot ce tine de boala sa, se informeaza de la personalul medical de ingrijire cum sa respecte recomandarile acestora.

Datorita durerilor abdominale, care mai apar chiar si dupa operatie, nu poate dormi si odihni. Pacienta afirma ca senzatia de greata a disparut, de aici si faptul ca nu se poate alimenta normal, simtindu-se slabita. Are probleme se eliminare, fiind constipata.

Temperatura este in limite normale, in urma examinarii prezentand 36,8⁰ C.

Nevoi perturbate:

nevoia de a dormi si a se odihni

nevoia de a bea si a manca

nevoia de a elimina.

Nevoia de a dormi si a se odihni

Diagnostic de inrijire: deficit de odihna si somn prin durere.

Obiective: pacienta sa beneficieze de somn corespunzator

Interventii: asistenta medicala, va invata pacienta sa se relaxeze inainte de culcare, sa-si alunge gandurile si temerile, sa citeasca cateva minute, sa se plimbe, apoi sa de culce. Asistenta medicala, observa, noteaza calitatea, orarul somnului si intocmeste un program de odihna, corespunzator organismului pacientei.

La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamente antalgice cum ar fi: Algocalmin, Piafen.

Evaluare: in urma aplicarii interventiilor, are acum un somn linistit.

Obiectivul a fost atins.

Nevoia de a bea si a manca

Diagnostic de inrijire: eliminare inadecvata prin greata si varsaturi.

Obiective: pacienta sa aiba o stare de bine, greturile si varsaturile sa se diminueze, sa-si amelioreze disconfortul abdominal, sa se poata alimenta natural.

Interventii

amplasam pacienta intr-un salon mai mic, mai linistit, unde odihna fizica si psihica este asigurata

pozitia cea mai buna in pat este in decubit dorsal, pozitie care asigura o buna irigare a ficatului

sa se evite miscarile bruste, care necesita un efort mare

ajutam pacienta in timpul varsaturilor, sprijinind-o, ii recomandam sa inspire profund, ii facem toaleta bucala, cu indepartarea protezei dentare (daca este cazul).

prevenim varsatura prin administrarea de mici cantitati de lichide reci

aerisim camera, protejam lenjeria patului cu musama si aleza

la indicatia medicului, administram medicamente antiemtice, vitamine, saruri minerale, alimentam parenteral pacienta, instituim perfuzii endovenoase cu glucoza tamponata cu insulina - 5% - 33 %, vitamine.

Evaluare: in urma inteventiilor aplicate, greata, varsaturile au disparut dupa 72 ore.

NEVOIA DE A ELIMINA

Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata datorata constipatiei.

Obective: pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice din a 3-a zi.

Interventii

asistenta va administra un regim hidric: ceaiuri, supe de zarzavat, sucuri naturale de fructe, alimente bogate in celuloza, si fibre insotit de o hidratare adecvata, 1500-2000 ml/zi.

sa-i schimbe pozitia la 2-3 ore

sa faca mici plimbari, de cateva ori pe zi

Asistenta medicala, va administra la indicatia medicului: fermenti digestivi, sedative usoare.

Evaluare: in urma interventiilor aplicate, pacienta si-a recapatat tranzitul intestinal normal si starea s-a imbunatatit vizibil.

Cazul II

Bolnavul H.I.de 66 ani din Bucuresti, pensionar, se interneaza la sectia chirurgie a Spitalului Clinic Colentina in data de 05-03-2009 cu diagnosticul de pancreatita acuta.

Diagnosticul la internare: pancreatita acuta.

Motivele intenarii: dureri puternice, in special in etajul superior, greata, varsaturi.

Antecedente personale patologice: hepatita cronica.

Antecedente heredocolaterale:

mama: neoplasm uterin

tata: bronsita cronica.

Conditii de viata si de munca: fumator, potator

Istoricul bolii

Pacientul in varsta de 66 ani, se interneaza pentru dureri puternice in epigastru, hipocondrul drept si stang, cu iradieri in spate, greata, varsaturi.

La internare s-au recoltat urmatoarele analize:

La examenul obiectiv s-a constatat ca bolnavul este febril 39⁰C si are T.A. 100/70 mmHg, A.V. 93 pulsatii/minut.

Examene paraclinice efectuate:

ecografie abdominala care arata pancreas marit global, ficat global marit

radiografie abdominala simpla

La internare administram pacientului prin perfuzie:

Glucoza 5% - 250 ml

Papaverina

Scobutil

Mai administram: Diazepam, Propanol

Evolutia: in urmatoarele zile bolnavul a prezentat ameteli, transpiratii, tahicardie.

Tratament: pacientul a fost supravegheat, i s-au asministrat perfuzii endovenoase si: Metroclopramid, Diazepam, Propanolol, Tienam.

Primeste alimentatia hidrica in primele zile pentru a pune in repaus tubul digestiv.

La examenul obiectiv am constatat o subfebrilitate, tensiunea, pulsul s-au restabilit: T.A. 160/70 mm/Hg, AV 68/minut.

Bolnavul se afla sub tratament cu antibiotice, sedative.

Recomandari: regim alimentar de crutare, exclus ingestia de alcool.

Se va continua tratamentul cu: Scobutil 3 cp./zi, Metroclopramid 4 cp./zi.

PROCES DE INGRIJIRE

Bolnavul h.i. de 66 ani s-a prezentat la clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina, cu simptomele descrise mai sus.

A fost transportat in salon, unde a facut cunostinta cu ceilalti pacienti.

In urma unei discutii purtate cu pacientul, dupa de acesta s-a linistit putin, am constatat ca este o persoana comunicativa, ii plac plimbarile, respecta conditia sa de bun crestin, impoland ajutorul divin, prezinta eliminari adecvate, diureza si scaun.

In urma interviului cu bolnavul am constatat ca sunt perturbate urmatoarele nevoi:

nevoia de a bea si a manca

nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale

nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

nevoia de a bea si a manca

Diagnostic de ingrijire:deficit alimentar cauzat prin greata si varsaturi.

Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine, fara greturi, varsaturi.

Interventii: Asistenta medicala va aseza pacientul in decubit dorsal cu capul pe o parte. Va proteja lenjeria cu o musama, aleza in functie de pozitia pacientului. Va ajuta pacientul in timpul varsaturilor, sprijinindu-l si il va invata sa respire profund.

Asistenta medicala aeriseste camera, ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati cavitatea bucala. Ii va administra lichide reci in cantitati mici, consumate frecvent.

La indicatia medicului asistenta medicala va administra pacientului medicamente antiemetice, vitamine, saruri minerale, perfuzie endovenoasa cu glucoza.

Evaluare: in urma aplicarii interventiilor, greata, varsaturile au disparut, iar pacientul prezinta o stare ameliorata. Obiectivul a fost atins.

nevoia de a-si pastra temperatura corpului in limite normale

Diagnostic de ingrijire:disconfort termic manifestat prin hipertermia.

Obiective: pacientul sa aiba temperatura corporala in limita normala.

Interventii

asistenta medicala asigura conditiile de mediu din salon, efectueaza toaleta pe regiuni, schimba lenjeria de pat si de corp acestuia

schimba pozitia in pat la 2-3 ore

masoara temperatura de cel putin 2 ori/zi in caz de nevoie si de mai multe ori pe zi

in caz de frison, asistenta medicala asigura pacientului paturi, sticle cu apa calda

asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, medicatia prescrisa cu actiune antitermica: Algocalmin

administreaza solutii perfuzabile prescrise, monitorizeaza si evalueaza functiile vitale, supravegheaza starea de constienta a pacientului.

Se recolteaza hemocultura si alte recoltari sanguine.

nevoia de a se misca si a avea o buna postura.

Diagnostic de ingrijire:perturbarea echilibrului datorat durerii.

Obiective: pacientul sa aiba o buna postura.

Interventii: asistenta medicala schimba lenjeria de pat, cu pacientul imobilizat, schimba pozitia in pat a pacientului, actioneaza pentru prevenirea escarelor de decubit, a tulburarilor circulatorii periferice, a anchilozelor. Asistenta medicala efectueaza toaleta pacientului la pat pe regiuni, efectueaza miscari active, pasive.

Asistenta medicala administreaza bolnavului meidcatia prescrisa de medic care sa diminueze durerea: antialgice, sedative.

Evaluare: in urma felului cum a actionat asistenta medicala si echipa de ingrijire, durerea s-a diminuat, pacientul si-a reluat treptat buna postura.

CAZ III

Bolnavul M.C. in varsta de 54 de ani, profesor, domiciliat in Bucuresti.

La internare, in data de 19-05-2009, in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina prezinta diagnostic de pancreatita, diabet zaharat nou descoperit.

Motivele internarii: dureri abdominale difuze cu maxim in flancul drept, meteorism abdominal, varsaturi bilioase.

Antecedente personale patologice:

pancreatita cronica

Antecedente heredocolaterale:

nesemnificative

Istoricul bolii: pacientul se interneaza pentru difuze dureri abdominale cu maxim in flancul drept de aproximativ 2 zile, accentuate progresiv, meteorism abdominal, cu varsaturi alimentare. Pacientul este obez, are diabet zaharat nou descoperit

Examen obiectiv: abdomen suplu, mobil meteorizat, tranzit prezent, abdomen sensibil difuz, paraombilical drept, cu schita de aparare musculara.

I s-a efectuat tuseu rectal: - prostata marita in volum, globuloasa.

I s-a efectuat urmatoarele analize:

Examene radiologice

Radiografie pulmonara

CT abdominal: ficat cu dimensiuni usor crescute, omogen, fara dilatatii de cai biliare intrahepatice. Colecist moderat destins, cu perete usor ingrosat, cu posibil calcul radio transparent. Splina cu dimensiuni crescute, neomogena, prin prezenta unor arii de aproximativ 1 cm hipodense. Pancreas cu dimensiuni usor crescute, structura discret neomogena, contur sters, rinichi cu aspect C.T. in limite normale.

EKG, Ecografie abdominala

Evolutie: buna, afebril, abdomen suplu, nedureros.

Tratament: toleranta buna pentru lichide.

I s-a administrat perfuzie endovenoasa, 4000 ml si hidratare orala.

I s-au administrat ca medicamente:

Ampicilina: 2 gr., Rocephine: 2 gr., Metronidazol, Algocalmin: 3 fiole, Zantac: 2 fiole, Scobutil: 2 fiole, Papaverina: 2 fiole, Tramal: 3 fiole, Actrapid: 1 flacon, Giprinol: 2 fiole, Tienam.

Clisma terapeutica cu Metronodazol 2 fl..

Epicriza: pacientul M.C. de 54 de ani, se interneaza in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina, cu simptomatologia descrisa. In urma analizelor efectuate a fost pus diagnosticul de pancreatita acuta, diabet zaharat nou descoperit. A efectuat tratamentul de mai sus, este inca in spital sub observatie.

PROCES DE INGRIJIRE

Pacientul M.C. de 54 de ani, s-a internat in sectia de chirurgie a Spitalului Clinic Colentina, cu simptomatologia descrisa. A fost transportat in salon, unde a facut cunostinta cu ceilalti pacienti din salon.

Am discutat cu acest pacient si am constatat ca este o persoana curata, are o circulatie buna si o respiratie in limite normale, la examinare gasind o TA=130/90 mm Hg.

Faptul ca este somer il apasa psihic, neputand sa se adapteze psihic. Este un bun credincios, se roaga. Ii place sa citeasca, primeste vizite in spital de la familie.

In urma interviului, am constatat perturbate urmatoarele nevoi:

nevoia de a bea si a manca

nevoia de a se odihni

nevoia de a comunica.

nevoia de a bea si a manca

Diagnostic de ingrijire: eliminare inadecvata manifestata prin greturi, varsaturi si deficit de alimentatie.

Obiective: pacientul sa aiba o stare de bine, greturile si varsaturile sa se diminueze.

Interventii: asistenta medicala aseaza bolnavul in pat, in decubit dorsal, cu capul intr-o parte. Asistenta medicala protejeaza lenjeria patului cu musama, aleza, ajuta pacientul in timpul varsaturii, ii administreaza cantitati mici de lichide reci, pe care le consuma frecvent.

Asistenta medicala va administra, la indicatia medicului, medicamente antiemetice, vitamine, saruri minerale, il va alimenta parenteral cu perfuzii endovenoase, cu glucoza 5% - 33% tamponata cu insulina, pentru metabolizarea glucozei.

Evaluare: in urma interventiilor proprii si delegate starea pacientului s-a ameliorat, greata, varsaturile s-au redus, starea este buna. Obiectivul a fost atins.

nevoia de a dormi si a se odihni

Diagnostic de ingrijire: perturbarea somnului cauzata de anxietate.

Obiective: pacientul sa beneficieze de somn corespunzator calitativ si cantitativ.

Interventii: asistenta medicala are rolul sa linisteasca psihic bolnavul, sa-i explice despre boala sa, de conduita pe care trebuie sa o adopte si la domiciliu, pentru a duce o viata normala. Asistenta medicala, va observa, va nota calitatea, orarul somnului sau, intocmeste un program de odihna, mod de relaxare, potrivit organismului pacientului.

Asistenta medicala, la indicatia medicului, va administra medicamente prescrise, va observa efectul acestora asupra organismului pacientului.

Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul are acum un somn linistit. Obiectivul a fost atins.

nevoia de a comunica

Diagnostic de ingrijire: comunicare deficitara.

Obiective: pacientul sa depaseasca aceasta stare afectiva, daunatoare starii de sanatate.

Interventii: asistenta medicala, invata pacientul sa se relaxeze, sa-si orienteze gandurile si activitatile spre lucruri bune, exemplu: sa citeasca o carte, il incurajeaza si ii inspira incredere in echipa de ingrijire, ii recomanda sa comunice cu ceilalti pacienti bolnavi in salon.

Asistenta medicala administreaza, la indicatia medicului, tratamentul prescris si urmareste efectele asupra organismului pacientului.

Evaluare: in urma aplicarii interventiei proprii si delegate, pacientul s-a mai linistit, si-a recapatat increderea in sine si in ziua de maine si-a ameliorat vizibil moralul.

BIBlIOGRAFIE

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI   

DR. ROXANA MARIA ALBU

CHIRURGIE: NURSING IN CHIRURGIE

DR. MIRCEA CONSTANTINESCU

MANUAL DE MEDICINA INTERNA

DR. CORNELIU BORUNDEL

INGRIJIREA OMULUI BOLNAV SI A OMULUI SANATOS

PROF. FLORIAN CHIRU

MEMO MED 2002 GHIS FARMACOTERAPIC

PROF. DR. DOCENT DUMITRU DOBRESCU

URGENTE MEDICALE VOL. I

PROF. FLORIAN CHIRU

PROF. DR. CRIN MARLEAN

PROF. ELENA IANCU