Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. terapii, sfaturi, medicamente si tratamente, boli, efecte terapeutice, tratamente

Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA


INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA


INGRIJIREA PACIENTULUI CU TUBERCULOZA PULMONARA

 

PLANUL LUCRARII

 

I. 1.1.Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a aparatului afectat

1.1.1.Anatomia si fiziologia aparatului respirator

1.2.Prezentarea teoretca abolii

1.2.1.Definitie.

1.2.2.Etiologie.

1.2.3.Simptomatologie.

1.2.4.Patogenie.

1.2.5.Tratament.

II.                 Supravegherea pacientului din momentul internarii pana la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune

2.1.Internarea pacientului in spital

2.2.Asigurarea conditiilor de spitalizare

2.3.Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati

Ø      Pregatirea patului si a accesoriilor lui

Ø      Schimbarea lenjeriei de pat

Ø      Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Ø      Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului imobilizat

Ø      Observarea pozitiei pacientului in pat

Ø      Schimbarea pozitiei si imobilizarea pacientului

Ø      Captarea eliminarilor

2.4.Supravegherea functiilor vitale si vegetative

2.5.Alimentatia bolnavului

2.6.Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului

2.7.Recoltarea produselor biologice si patologice

2.8.Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune

2.9.Educatie pentru sanatate

Ø      Profilaxia bolii

2.10.Externarea pacientului

III.               3.1.Prezentarea cazurilor de boala

Ø      Cazul nr. 1 - plan de ingrijire

Ø      Cazul nr. 2 - plan de ingrijire

Ø      Cazul nr. 3 - plan de ingrijire

3.2.Concluzii asupra lucrarii

Bibliografie.

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Componentele aparatului respirator sunt: cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii si plamani.

Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite intr-un sistem de tuburi care servesc pentru tranzitul aerului. In interiorul tesutului pulmonar bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare, segmentare interlobulare din care iau nastere bronhiolele respiratorii, care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci - saci alveolari - in care se deschid alveolele pulmonare.Traheea si bronhiile extralobulare au in peretii lor inele cartilaginoase cu rol de a mentine deschise caile respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie. Bronhiile terminale si respiratorii, lipsite de inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat, regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii intrapulmonare.

Plamanul, acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale: lobi, segmenti, lobuli si acini pulmonari.

Lobii pulmonari sunt unitati morfologice mari, delimitate prin scizuri. Ei au independenta structurala, functionala si patologica. Lobii sunt organizati in segmente, unitati morfologice delimitate imperfect de septuri conjunctive. Segmentele sunt alcatuite din lobuli. Lobulul este o masa piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituita din ramificatii ale bronhiolelor si vase de sange, inconjurate de tesut conjunctiv. Este format din acini pulmonari constituit dintr-o bronhiola respiratorie, impreuna cu canalele alveolare care deriva din ea si cu alveolele pulmonare. Acinul pulmonar reprezinta unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar.

Alveolele pulmonare reprezinta suprafata de schimb a plamanului. Peretele alveolar, adaptat schimburilor gazoase, este format dintr-un epiteliu alveolar, unistratificat, asezat pe o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice in care se gaseste o retea de capilare prov

enita din ramurile terminale ale arterei pulmonare. La nivelul alveolelor pulmonare se realizeaza schimbul de gaze.

Pleura este alcatuita din doua foite - foita viscerala (acopera plamanii patrunzand si in scizuri) si foita parietala (captuseste peretii cutiei toracice).

Vascularizatia plamanului. Plamanul are o dubla vascularizatie functionala si nutritiva. Vascularizatia functionala asigura schimburile gazoase prin intermediul vaselor de sange care constituie mica circulatie. Vascularizatia nutritiva, partea a marii circulatii, este asigurata de arterele si venele bronsice. Venele dreneaza sangele in vena cava superioara.

Inervatia - simpatica si parasimpatica din plexul bronhopulmonar.

Mecanica respiratiei - schimburile gazoase se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia, constituind ventilatia pulmonara.

Inspiratia este un proces activ care consta in contractia muschilor inspiratori (muschiul diafragm, intercostal intern, micul pectoral, scalenii, marele dintat posterior) si are drept rezultat marirea volumului cutiei toracice prin cresterea celor trei diametre: longitudinal, transversal, anteroposterior. Modificarile de volum ale cutiei toracice determina modificari corespunzatoare ale volumului plamanului deoarece prin pleura viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica. Pelicula de lichid pleural dintre cele doua foite favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea coeziunii dintre ele, astfel plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv. Ca urmare, presiunea intrapulmonara scade cu 2-3 mmHg fata de cea atmosferica si de aceea aerul atmosferic patrunde in plaman.

Expiratia este un proces pasiv in conditii obisnuite, toracele revenind la dimensiunile sale de repaus ca urmare a relaxarii musculaturii inspirtorii (intercostal intern, dintatul posterior si inferior, muschii abdominali). In consecinta, plamanii nu sunt tinuti in tensiune si revin la dimensiunile de dinaintea inspiratiei. Se creeaza in interiorul plamanilor o presiune superioara cu 2-4 mmHg celei atmosferice, ceea ce face ca aerul din plamani sa fie expulzat.In timpul efortului si in anumite conditii patologice expiratia devine activa prin participarea muschilor respiratorii auxiliari. Miscarile inspiratorie si expiratorie se succed ritmic fara pauza, in tot cursul vietii. Frecventa miscarilor respiratorii in stare de repaus este de 16-20 respiratii/minut. Frecventa si amplitudinea variaza in functie de necesitatile organismului in O2 si mai ales de cantitatea de CO2 produsa.

Reglarea ventilatiei pulmonare se face pe 2 cai: nervoasa si umorala. Reglarea nervoasa este asigurata de centrii nervosi respiratorii bulbopontini. Mecanismul umoral consta in influentarea centrilor nervosi de catre concentratia de CO2 si O2 din sange, reglarea facandu-se printr-un mecanism de feed-back.

TUBERCULOZA este o boala infecto-contagioasa provocata de bacilul Koch, afectand organismul in intregime, interesand cu precadere plamanul si avand de obicei o evolutie cronica pe parcursul careia se deosebesc doua etape: tuberculoza primara (care cuprinde sancrul de inoculare si leziunile legate de el) si tuberculoza secundara (sau de organ). Se caracterizeaza anatomic prin leziuni specifice tuberculoase iar clinic prin aspecte foarte polimorfe variind in functie de stadiul de tuberculoza.

Etiologie

Agentul patogen al acestei boli este Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch. Are forma unui bastonas drept sau usor incurbat, de 1-4 microni lungime, lat de 0,5-1,5 microni, cu unele granule in interior, imobil, necapsulat si nesporulat. Este acido-alcolorezistent, proprietate specifica de gen pe care se bazeaza coloratia clasica Ziehl-Nielsen.

Rezistenta bacilului Koch in mediul extern. Bacilii Koch supravietuiesc 30-45 minute la caldura uscata de 100 grade Celsius si sunt omorati prin fierbere in 15 minute. Tulpinile bovine supravietuiesc in lapte dupa o incalzire de 30 de minute la 65-85 grade. Frigul nu are efect asupra bacililor, rezista si la -180 grade C. Bacilii uscat si inghetati in vid rezista 3 ani. Lumina solara directa distruge bacilii Koch in 2 ore iar ultravioletele in 10-20 de minute. In sputa rezista 3-4 zile. Solutiile antiseptice ca sublimat, tricrezol, lizol, acid fenic distrug bacilul Koch in aproximativ o ora. Patogenitatea (capacitatea bacilului de a produce imbolnavirea) este mai mult sau mai putin amplificata in functie de virulenta germenilor (intensitatea ritmului de diviziune). Specia umana prezinta un grad de imunitate naturala (dar nu totala) fata de micobacterii, castigata de-a lungul generatiilor anterioare, care au venit in contact cu acesti germeni si care este transmisibila genetic. Ritmul de multiplicare este foarte lent (20 de ore pentru o diviziune, de 60 de ori mai lent decat la stafilococi sau enterobacterii). 90% din cazuri sunt produse de bacilul Koch de tip uman. Sunt patogene pentru om si tipurile bovine si ovine, iar diferentierea se face in culturi.

Patogeneza

Evolutia procesului tuberculos este conditionnata de virulenta bacililor, de doza de germeni si de reactivitatea organismului. Daca infectia se face cu germeni de o slaba virulenta, in doza mica, iar organismul are o rezistenta buna, bacilii sunt inglobati in fagocit si se elimina impreuna cu acestea pe cale hepato-intestinala, fara a fi influentata cu nimic starea de sanatate. In cazu in care infectia se face cu o doza mare de germeni, cu virulenta ridicata, iar organismul poseda o slaba rezistenta, bacilii sunt inglobati de fagocite, insa la nivelul lor ei se pot multiplica, producand toxine care determina moartea acestora. Fagocitele moarte sunt inglobate de catre macrofage, in interiorul carora bacilii continua sa se multiplice. Macrofagele sufera o serie de modificari caracteristice, exprimate prin formarea de celule gigante, gare constituie punctul de plecare al leziunii tuberculoase. In jurul lor se dezvolta un proces infiltrativ celular, cu celule epioteloide si limfoide, care inconjoara celula giganta. In acest fel ia nastere foliculul tuberculos microscopic. Acesta poate evolua spre vindecare sau continua sa se dezvolte, dand nastere la granuloame tuberculoase, vizibile macroscopic, la nivelul carora au loc fenomene de cazeificare, fibrozare sau calcificare.

Factori favorizanti ai imbolnavirii: varsta, sexul (raportul barbati/femei este de 7/3), graviditatea, etilismul cronic, diabetul zaharat, pneumoconiozele, cancerul bronho-pulmonar, ulcerul gastro-duodenal si gastrectomia, factorii de mediu (malnutritia, surmenajul, locuintele insalubre, supraaglomerate, lipsa educatiei sanitare), factorul profesional (medici, asistenti, laboranti, infirmieri), factorul ereditar.

Simptomatologie

Simptomele clinice in tuberculoza pulmonara activa sunt, pe de o parte generale, rezultat al infectiei tuberculoase a organismului si pe de alta parte functionale, expresia modificarilor anatomo-fiziologice si fiziopatologice induse de leziunile specifice din plamani.

Simptomatologie generala: ascensiuni termice (subfebrilitati sau febra), transpiratii nocturne, stare de disconfort uneori greu de definit, scadere a apetitului, pierdere ponderala si uneori, la femei tinere amenoree.

Simptomele functionale respiratorii apar in general dupa intervale variabile de la instalarea sindromului infectios general, dar uneori pot fi percepute concomitent sau chiar inaintea simptomelor generale. Cele mai frecvente sunt tusea la inceput neproductiva, apoi cu sputa mucopurulenta nefetida, redusa cantitativ: ceva mai rar expectoratia este pio-sanguinolenta sau franc hemoragica (uneori hemoptizia este prima acuza luata in seama de bolnavi si duce frecvent la depistarea tuberculozei). Se mai intalnesc dureri toracice (prin afectarea pleurei in procesul inflamator specific si chiar constituirea unei pleurezii), dispnee accentuata (in caz de pleurezie masiva sau pneumotorax spontan compresiv), zgomote respiratorii anormale (raluri crepitante fine sau mai des subcrepitante in regiunile apicle si subapicale (mai ales interscapulovertebral).

In fine, la apriximativ o zecime din bolnavi nu exista nici un fel de simptome clinice.

Tratamentul

Tratamentul antituberculos are in vedere doua obiective: unul individual (reprezentand interesele pacientului) - de a vindeca boala restaurand cat mai repede capacitatea de munca si reintegrarea in familie si societate si unul comunitar (reprezentand interesele colectivitatii careia ii apartine pacientul) - de a utiliza cat mai eficient resursele disponibile pentru a reduce riscul de infectie si/sau imbolnavire in colectivitate.

Mijloacele terapeutice prin care se realizeaza obiectivele tratamentului sunt: medicatia antituberculoasa si medicatia simptomatica, vitamine, bronhodilatatoare, antitusive sau expectorante, tonicardiace, hepatoprotectoare, in functie de tabloul clinic sau de complicatiile si bolile asociate ale bolnavului.

Medicamentele antituberculoase - clasificare:

Din punct de vedere al utilizarii clinice, medicamentele antituberculoase pot fi grupate astfel:

1.)esentiale - majore: IZONIAZIDA (H), RIFAMPICINA (R)

-de asociere: PIRAZINAMIDA (Z), ETAMBUTOLUL (E),

STREPTOMICINA (S)

2.)de rezerva: ETIONAMIDA, CICLOSERINA (T), CIPROFLOXACINA (Q)

REACTII ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR ANTITUBERCULOASE:

MEDICAMENT

REACTII MAJORE

REACTII MINORE

IZONIAZIDA

(INH, H)

-hepatita (de tip hepatocelular),

apare in primele luni de administrare

-nevrita periferica

-foarte rar disconfort gastric

-greturi sau varsaturi, ameteli

-sindrom pelagroid

-diverse rashuri cutanate

-ginecomastie la barbat

-sindrom pseudolupic

RIFAMPICINA

(RMP, R)

-manifestari astmatice, asociate rar cu colaps sau soc

-purpura trombocitopenica

-anemie hemolitica acuta

-insuficienta renala acuta

-icter non-hepatic

-cefalee

-frison si ascensiune febrila

-disconfort digestiv

-greata, varsaturi

PIRAZINAMIDA

(PZM, Z)

-hepatita

-roseata tegumentara insotita

de senzatie de caldura si intepaturi

-greata

-foarte rar manifestari articulare de hiperuricemie

ETAMBUTOLUL

(EMB, E)

-nevrite optice retrobulbare

-insuficienta renala

-disconfort digestiv

- rar greturi sau varsaturi

STREPTOMICINA

(SM, S)

-hipoacuzie,

-tulburari vestibulare

-ameteli

-dificultati de mentinere a

mersului drept

-nistagmus

-varsaturi

-nefrotoxicitate

- accidental soc anafilactic

-parestezii periorale

-potenteaza blocul neuro-mus-

cular curoric

Regimuri terapeutice

Tratamentul tuberculozei si ritmul de monitorizare bacteriologica a evolutiei sub tratament sunt standardizate pentru majoritatea cazurilor. Din 1998 s-a introdus in tara noastra incepand cu judetul Iasi strategia DOTS formata din scheme standarad de tratament.

REGIMUL

INDICATII

ASOCIERI DE MEDICAMENTE

RITM DE CONTROL BACTERIOLOGIC

I

-pulmonari

-extrapulmonari cu localizari severe (meningiene, vertebrale, osteo-articulare, renale)

-extrapulmonari cu doua sau mai multe localizari

2(3)luni HRZE(S) 7/7

+4(3)luniHR 3/7

-la sfarsitul lunii a 2-a (T2)

si la sfarsitul lunii a 3-a (T3) pt. cei pozitivi in microscopie la T2

(situatie in care faza de atac este prelungita la 3 luni)

=incheierea fazei intensive

-la inceputul lunii a 5-a (T5)

-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)

=incheierea tratamentului

II

-retratamentele pentru orice categorie de caz sau pentru orice localizare

2 luni HRZES 7/7+

1 luna HRZE 7/7 +

5 luni HRE 3/7

-la sfarsitul lunii a 3-a (T3)

=incheierea fazei intensive

-la sfarsitul lunii a 5-a (T5)

-la sfarsitul lunii a 8-a (T8)

=incheierea tratamentului

III

-forme non-grave la copii

-extrapulmonari cu localizari unice non-severe (pleura,

ganglioni limfatici)

2 luni HRZ 7/7 +

4 luni HR 3/7

-la sfarsitul lunii a 2-a (T2)

=incheierea fazei intensive

-la sfarsitul lunii a 6-a (T6)

=incheierea tratamentului

IV

(individua-lizat)

-rezistent la unul sau mai multe medicamente antituberculoase

(dovedita printr-o antibiograma fiabila)

Individualizate

-lunar pana la negativare, apoi trimestrial pana la incheierea tratamentului

Pentru cazurile pulmonare cu leziuni cavitare extinse sau pentru cele extrapulmonare grave (meningoencefalite, localizari osteo-articulare etc) se admit abateri de la regimurile standard: continuarea tratamentului pana la 9 luni sau administrarea zilnica a medicamentelor si in faza de continuare.

Orice tratament antituberculos instituit impune deschiderea unei fise de tratament chiar la debutul acesteia, de catre unitatea care a inceput tratamentul. Fisa de tratament este singurul document valid al unui caz de tuberculoza. Ea contine sintetic toate informatiile esentiale despre pacient si despre episodul de imbolnavire respectiv. De aceea ea trebuie sa constituie un instrument de lucru permanent pentru personalul medical care ingrijeste bolnavul si sa insoteasca pacientul in toate unitatile in care acesta isi efectueaza tratamentul. Fiecare cura de tratament va avea o singura fisa de tratament corespunzatoare iar daca se reia tratamentu pentru esec, abandon sau caz cronic se va incepe o noua fisa. Pentru tratamentele care sunt continuate peste 12 luni se va completa o noua fisa pe care se va inscrie insa in partea din dreapta mentiunea "continuare".

Pentru cazurile cu MDR (multidrogrezistenta) TB se va completa fisa de tratament speciala.

Dupa incheierea tratamentului fisa se va pastra in plicul pacientului de la Dispensarul Anti-Tuberculos teritorial in care acesta a fost inregistrat si declarat.

CAPITOLUL II. SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL INTERNARII SI PANA LA EXTERNARE SI EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

Internarea pacientului in spital. Internarea bolnavului reprezinta primul contact al sau cu spitalul, concomitent intrerupandu-se si legaturile permanente cu munca, familia, prietenii. Atitudinea corespunzatoare a personalului medical influenteaza tonusul optimist al bolnavului, ajutandu-l sa depaseasca cu bine problemele legate de spitalizarea de durata si motivandu-l sa-si efectueze tratamentul complet.

Internarea bolnavului se va face pe baza buletinului de identitate, biletului de trimitere si a dovezii de asigurat CAS (adeverinta de salariat, cupon de pensie etc.), respectand regulamentul privind circuitele functionale ale spitalului.

Bolnavul internat este indrumat la serviciul de primire care este alcatuit din mai multe incaperi: sala de asteptare, cabinet de consultatii. In acest cabinet va fi trecut in registrul de internari, aici se completeaza prima parte a fisei de observatie cu datele de identitate si adresa exacta. Bolnavul este pregatit pentru examenul medical, fiind ajutat sa se dezbrace. Asistenta se va comporta cu multa atentie si delicatete, pentru a-l convinge ca va fi bine ingrijit. Cu datele culese de la bolnav sau/si apartinatori, in urma consultatiei, medicul va completa o parte a fisei de observatie.

Obiectele de imbracaminte si alte eventuale bunuri care se afla asupra bolnavului vor fi inventariate de asistenta, inregistrate, daca este necesar vor fi dezinfectate si deparazitate, apoi invelite intr-o manta de protectie si depozitate la magazia de efecte, pe baza unui proces verbal competat in doua exemplare.

Bolnavul este insotit in camera de imbaiere, unde, la nevoie, se va face si deparazitarea. El este ajutat in cazul in care starea lui necesita, sa-si efectueze baia generala sau dus, fiind servit cu: sapun, prosoape, perie de dinti si forfecuta pentru unghii. In camera de imbracare i se dau rufe curate: pijama, papuci, ciorapi, halat apoi este condus pe sectie, la salonul stabilit de medic.

Asistenta de salon prezinta bolnavul celorlalti pacienti si il ajuta sa-si aranjeze lucrurile in noptiera, informandu-l asupra regulamentului de ordine interioara. Se vor masura tensiunea arteriala, pulsul, respiratia si temperatura, se vor nota in foaia de observatie si vom instrui bolnavul referitor la ce are de facut in vederea recoltarii analizelor de laborator.

Asigurarea conditiilor de spitalizare. Saloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru a beneficia de o luminozitate intensa si permanenta, fara actiunea directa a razelor solare. Este bine daca in fata saloanelor exista terase mari, unde bolnavii, in cursul zilei, pot fi dusi afara, pentru aeroterapie. Saloanele trebuie sa fie incalzite moderat, eventual cu 1-2 grade mai putin decat temperatura optima a saloanelor si sa aiba o ventilatie buna.

Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati:

Pregatirea patului si a accesoriilor

 

Pentru pregatirea patului avem nevoie de urmatoarele materiale necesare:

-cearsaf simplu

-cearsaf plic

-doua fete de perna

-doua perne

-una-doua paturi

Se indeparteaza noptiera de langa pat. Se aseaza un scaun cu spatar la capatul patului. Pe scaun se aseaza in ordinea intrebuintarii: lenjerie curata, pernele si patura. Cearsaful se asaza la mijlocul saltelei, se desface si se intinde o parte a cearsafului spre capatul patului, cealalata spre capatul opus. Se introduce cearsaful adanc sub saltea.

Persoana asezata cu fata spre capatul patului, cu mana de langa pat prinde partea laterala a cearsafului la o distanta egala de la colt cu lungimea partii atarnate si o ridica in sus pe langa satea. Se lasa in jos partea de cearsaf ridicata si se introduce sub saltea partea de cearsaf care atarna sub marginea inferioara a saltelei, celelalte trei colturi se fac dupa aceeasi procedura. Se introduce sub saltea toata partea laterala a cearsafului incepand de la colturile saltelei, se intinde bine sa nu prezinte cute.

Daca este nevoie se aseaza musamaua si aleza. Pe urma se aseaza cel de-al doilea cearsaf peste care se intinde patura, marginea cearsafului dinspre cap se desface peste patura pentru ca patura sa nu constituie o greutate asupra degetelor picioarelor pacientului. Se va face o cuta atat din cearsaf cat si din patura, se aseaza mana stanga sub cearsaf, ridicand cearsaful si patura peste mana opusa, formand o cuta. Se aseaza pernele introduse in fetele de perna curate.

Asigurarea igienei personale corporale

 

Igiena corporala incepe de la internare, cand bolnavul este imbaiat si, la nevoie, deparazitat. Toaleta generala trebuie efectuata atat de frecvent incat sa asigure bolnavului o infatisare curata sau sa previna orice mirosuri neplacute si orice forma de iritatie a pielii. Datoria asistentei medicale este de a pastra pacientul intr-o stare de curatenie, indiferent de varsta sa, de pozitie, stare fizica sau afectiva.

Toaleta bolnavului constituie una din conditiile indispensabile ale procesului de vindecare. Prin toaleta se indeparteaza de pe suprafata pielii stratul cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee si sudoripare, amestecate cu alte substante straine care adera la piele. Indepartatrea acestora deschide orificiile de excretie ale glandelor pielii si invioreaza circulatia sangelui. Toaleta linisteste bolnavul si ii creaza o stare de confort. Majoritatea bolnavilor sunt obisnuiti cu toaleta completa de acasa, dar exista si bolnavi, mai putini, carora asistenta trebuie sa le dezvolte deprinderile unei toalete complete pe baza normelor igienei personale. In vederea acestui lucru, asistenta educa bolnavul si-i pune la dispozitie:

- sapun neutru

- trei prosoape curate

- sapuniera

- perie de unghii

- forfecuta de unghii

- periuta de dinti

- pasta de dinti

- pahar cu solutie antiseptica pentru gargara

- spirt mentolat

- lenjerie de corp curata

Baia este curatata si dezinfectata inainte de fiecare utilizare. Asistenta pregateste materialul necesar pentru efectuarea toaletei corporale, a parului, a cavitatii bucale si taierea unghiilor pe o masuta langa vana sau dus. Pregateste apa, a carei temperatura trebuie sa fie de 37 grade C masurata cu termometrul de baie, dand drumul mai intai apei reci si apoi celei calde pentru evitarea aburului si condensului. Bolnavul face singur baie si la nevoie asistenta il ajuta. Se va avea grija la efectuarea corecta a baii si indepartarea tuturor reziduurilor de pe piele. Se spala mai intai fata, trunchiul, membele si regiunea perianala. Se vor utiliza trei prosoape diferite pentru uscare prin tamponare. Dintii se spala bine si unghiile se taie. Se va atrage atentia bolnavului sa nu manevreze robinetele si sa nu se inchida singur in baie. Asistenta va fi atenta la orice zgomote neobisnuite si va intra in baie acordandu-i primul ajutor (pot surveni lipotimii si colaps). Este bine ca dupa terminarea baii bolnavul sa efectueze un dus la o temperatura mai scazuta decat cea a pei din vana. Bolnavul este imbracat cu lenjerie curata si condus in patul sau care a fost intre timp schimbat. Bolnavul se inveleste bine si se incalzeste.

Toaleta se face in functie de starea bolnavului. In cazul in care bolnavul este imobilizat la pat (hemoptizie, stare generala foarte alterata etc.), asistenta va efectua toaleta bolnavului pe regiuni. Trebuie avut in vedere ca majoritatea bolnavilor pulmonari transpira abundent, ceea ce face ca pielea sa devina fragila si sa se lezeze usor, bolnavii facand mai repede escare de decubit. Este bine ca pielea transpirata sa fie spalata cu alcool mentolat, care invioreaza circulatia periferica.

Obsevarea pozitiei pacientului in pat

Pozitia preferata a bolnavilor in pat este in decubit dorsal, cu o perna subtire sub cap. Pozitia semisezanda nu are efect favorabil in vindecarea tuberculozei pulmonare, dar este abordata in caz de hemoptizii sau insuficienta respiratorie. Daca bolnavul are caverne deschise, mai ales in lobii superiori, pozitia Trendelenburg favorizeaza inchiderea si cicatrizarea acestora. Acest lucru nu trebuie fortat, iar daca starea bolnavului este buna, alegerea pozitiei trebuie lasata la discretia sa. Durata zilnica a repausului la pat va fi hotarata de medic de la caz la caz, obligatoriu fiind un repaus de minim doua ore dupa administrarea tratamentului tuberculostatic.

Captarea eliminarilor

Captarea sputei. Deoarece majoritatea bolnavilor de tuberculoza pulmonara expectoreaza, ei vor fi deserviti cu scuipatori speciale cu capac, ce contin solutie dezinfectanta. Se va urmari cantitatea, culoarea, consistenta, eventual mirosul sputei (in suprainfectiile pulmonare), toate aceste caracteristici furnizandu-ne date despre stadiul procesului de vindecare sau eventualele complicatii survenite in acest proces.

Urmarirea functiilor vitale si vegetative

Urmarirea functiilor vitale ale organismului este obligatorie in cursul oricaror boli, caci modificarea lor reflecta in mare masura starea generala a bolnavului, precum si evolutia si gravitatea bolii de care sufera. Asistenta medicala are obligatia sa masoare zilnic si sa noteze in foaia de temperatura functiile vitale ale organismului (temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, respiratia) si functiile vegetative (diureza, scaunul).

Temperatura: masurarea temperaturii se face cu ajutorul termometrului maximal. Acesta este gradat in scara Celsius, este un termometru cu scara redusa de la 34,5 la 42 grade. Termometrele in uz sunt tinute in solutie de cloramina 2%, care trebuie schimbata la 12 ore, in borcane pe fundul carora se pune vata.Masurarea temperaturii se face in cavitati inchise: rect, vagin sau in cavitati semiinchise: axila, plica inghinala si cavitatea bucala. Se va

nota in foaia de temperatura cu pix albastru. La bolnavii cu tuberculoza pulmonara curba febrila este importanta in aprecierea evolutiei spre vindecare a leziunilor.

Pulsul: cu ocazia sistolei ventriculare sangele este impins din cavitatile ventriculare ale inimii in arterele mari. Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de snge de care se loveste sub influenta contractiilor puternice ale muschiului cardiac. Este perceput prin comprimarea arterelor pe o suprafata dura, osoasa, ca niste zvacnituri ritmice. Se masoara numarand pulsatiile pe un minut, apasand cu indexul, mediul si inelarul o artera superficiala (radiala, carotida, temporala, humerala, pedioasa) pe un plan osos. Inainte de masurarea pulsului, bolnavul va fi in repaus psihic si fizic cel putin 10 minute. La adulti, frecventa normala a pulsului este de 60-80 batai/minut, ea putand sa creasca (tahicardie) sau sa scada (bradicardie). Pulsul se noteaza cu pix rosu in foaia de temperatura.

Respiratia: urmarirea respiratiei se face prin simpla observare a miscarilor cutiei toracice, fara ca bolnavul sa fie instiintat, deoarece respiratia este un act reflex si constient care poate fi supus vointei, si astfel putandu-se modifica ritmul. Frecventa respiratiei in mod normal merge paralel cu frecventa pulsului, raportul fiind de 1/4. La adulti frecventa respiratiei este de 16/minut pentru barbati si de 18/minut la femei. O frecventa mai mare se numeste tahipnee, iar una mai mica - bradipnee. La bolnavii cu tuberculoza apare frecvent dispneea, fenomen caracterizat printr-o respiratie dificila si aflat in corelatie cu gradul de afectare al aparatului respirator de catre infectia cu mycobacterium tuberculosis sau cu existenta unor afectiuni pulmonare secundare. Respiratia se noteaza in foaia de temperatura cu pix albastru.

Tensiunea arteriala: reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali. Ea este determinata de forta de contractie a inimii, de rezistenta intampinata de sange (elasticitatea si calibrul vaselor) si de vascozitatea sangelui. Masurarea tensiunii arteriale se va face cu aparate speciale, numite tensiometre. Se aplica manseta tensiometrului pe bratul sprijinit si in extensie, tensiometrul fiind asezat astfel incat bolnavul sa nu aiba vizibilitate asupra cadranului. Cu mana stanga se fixeaza pe artera humerala stetoscopul, sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele in urechi, cu mana dreapta se pompeaza aer in manseta pneumatica pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Privind manometrul, se decomprima cu ajutorul ventilului pana ce se aude primul zgomot - tensiunea maxima (sistolica). Se continua decomprimarea pana la disparitia ultimei unde pulsatile - tensiunea minima (diastolica). Se indeparteaza manseta. Notarea TA se va face cu cifre sau grafic. Valorile normale pentru un adult sunt: tensiunea maxima 115-140 mmHg si tensiunea minima 75-90 mmHg. La bolavii cu tuberculoza pulmonara nu apar modificari ale TA decat in cazul coexistentei unor afectiuni cardiace sau a aparitiei unor complicatii.

Alimentatia bolnavului

 

Pentru om alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent de substante nutritive. Deoarece prin alimentatie se mentine energia organismului, ingrijirea bolnavilor are in vedre atat stabilirea unui regim alimentar corespunzator bolii cat si administrarea lui.

Alimentatia bolnavilor cu tuberculoza trebuie sa fie adaptata perioadei de evolutie a bolii. In perioadele febrile, dieta bolnavului trebuie sa fie alcatuita din alimente lichide si pastoase, bogate in vitamina C. Mai tarziu, va primi o dieta mixta, hipercalorica, dar alcatuita din alimente usor digerabile. Trebuie asigurat si aportul cantitativ de lichide, luand in considerare si pierderile prin expectoratie, daca aceasta este abundenta. Supravegherea are o importanta deosebita la bolnavii varstnici care se deshidrateaza foarte repede. Asistenta medicala se va ingriji de tranzitul intestinal regulat al bolnavului.

Administrarea medicamentelor

Tratamentul de baza in afectiunile tuberculoase este medicatia cu tuberculostatice. Acestea se vor administra strict supravegheat, asistenta urmarind cu atentie bolnavul pe parcursul ingerarii tabletelor si capsulelor, deoarece exista posibilitatea ca acesta, inconstient de gravitatea bolii si de importanta medicamentelor in tratarea ei, avand in vedere si numarul relativ mare de tablete ce alcatuiesc priza zilnica (10-15), sa incerce sa le inghita doar partial, sau chiar deloc. Asistenta se va abtine de la administrarea oricarui medicament in afara celor indicate de catre medic. Administrarea se va face respectand doza, calea si ritmul de administrare. Asistenta trebuie sa cunoasca efectele secundare ale tuberculostaticelor iar in cazul in care apar, sa anunte imediat medicul.

Recoltarea produselor biologice si patologice

Examinarile de labortor efectuate produselor biologice si patologice completeaza siptomatologia bolilor cu elemente obiective, exprimand modificarile aparute in morfologia, fiziologia si biochimia organismului. Aceste elemente confirma sau infirma diagnosticul clinic, reflecta evolutia bolii si efcacitatea tratamentului, confirma vindecarea sau semnaleaza aparitia unor complicatii.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul de recoltare a produselor care se analizeaza si modul cum se efectueaza examenul de laborator.

Recoltarea sangelui.Asistenta medicala recolteaza sange pentru determinarea VSH, a hemoleucogramei, examene biochimice. Recoltarea se va face de regula dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa din venele plicii cotului. Sangele se recolteaza cu materiale sterile, curate si uscate. Recipientele in care se recolteaza vor fi etichetate corect: nume, prenume, salon, sectie, analiza ceruta si vor fi trimise la laborator.

Recoltarea sputei. Sputa este un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. Scopul este explorator - pentru examinari macroscopice, citologice, bacteriologice, parazitologice, in vederea stabilirii diagnosticului.

Pregatirea materialelor necesare: - materiale sterile: cutie Petrii, pahar conic; scuipatoare speciala (sterilizata fara substanta dezinfectanta);

- materiale nesterile: pahar cu apa; servetele sau batiste de unica intrebuintare.

Pregatirea pacientului:

- se anunta si i se explica necesitatea efectuarii examinarii;

- se instruieste sa nu inghita sputa, sa nu o imprastie;

- se instruieste sa expectoreze numai in vasul dat si sa nu introduca in vas saliva.

Executie:

- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura;

- i se ofera vasul de colectare in functie de examenul cerut;

- se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse;

- se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.

Recoltarea sputei se mai poate face prin:

-         frotiu faringian si laringian;

-         spalatura gastrica;

-         spalatura bronsica.

Pregatirea produselor pentru laborator: recipientele se acopera, se eticheteaza si se trimit la laborator.

Recoltarea urinei. Se face la orice bolnav pentru sumarul de urina in recipiente curate si uscate din emisie spontana sau prin sondaj vezical. Examenul de urina da indicatii asupra starii functionale a rinichilor si permite sa se aprecieze existenta unor tulburari in restul organismului, constituind o proba importanta a oricarui examen medical. Pentru examenul chimic se recolteaza urina de dimineata, care este foarte concentrata, in recipient de sticla foarte curat.

Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de afectiune.

Intradermoreactia la tuberculina: Se face cu PPD (Purified Protein Derivative) 2 u.

Administrarea intradermica a 2 u PPD cu lectura la 72 ore (cand se inregistreaza intensitatea maxima a raspunsului specific) este metoda cea mai fidela de punere in evidenta a hipersensibilitatii intarziate (de tip tuberculinic), indusa de o infectie naturala sau de vaccinarea BCG (acolo unde este practicata).

Intradermoreactia se face pe fata anterioara a antebratului stang, in 1/3 mijlocie; la 72 ore se masoara diametrul transversal al zonei edematiate si indurate, la locul injectarii.

Sub 5 mm = reactie negativa

6-9 mm = reactie dubioasa

Peste 10 mm = reactie pozitiva

Pe langa diametrul induratiei se recomanda sa se faca si o evaluare calitativa a acesteia ( 4 tipuri PALMER; tipurile I si II care includ induratiile puternice, dure la palpare, ca si reactiile flictenulare sunt considerate foarte sugestive pentru o infectie virulenta.

Injectiile intradermice cu tuberculina se fac cu seringi de 0,5 - 1 ml, lungi si subtiri (seringa de tuberculina).Acele trebuie sa fie cat mai fine, cu varful taiat scurt. Locul de electie este in treimea medie anterointerna a antebratului.

Dupa degresare si dezinfectarea suprafetei alese se intinde si se imobilizeaza pielea cu policele si indexul sau degetul mediu al mainii stangi, iar cu mana dreapta, tinand seringa intre policele si degetul mijlociu, se introduce varful acului in grosimea pielii usor oblic pe suprafata, cu taietura indreptata in sus, pana cand orificiul acului dispare complet. In acest moment, incetam impingerea acului inainte si prin rearanjarea degetelor si apasarea pistonului infiltram lichidul din seringa ( 0,1 ml ) in grosimea dermului. In locul unde se acumuleaza lichidul, se formeaza imediat o ridicatura palida, avand aspectul cojii de portocala.

Dupa terminarea injectiei se retage acul si se tamponeaza locul injectiei.

Toracocenteza. Se face in scop explorator sau terapeutic, in cazul aparitiei unei colectii lichidiene intrapleurale, prin afectarea tuberculoasa a pleurei.

Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare:

-         ace de otel, nichelate, cu un diametru de 1 mm si lungi de 10 cm (cel putin 2);

-         o seringa 10-20 ml;

-         alcool, tinctura de iod, vata, tampoane pe porttampon, tifon steril si emplastru pentru pansarea locului punctionat;

-         2-3 eprubete sterile, etichetate si inchise cu dop de vata sau cauciuc pentru recoltarea probelor de laborator din lichidul evacuat; lampa cu spirt;

-         seringa de 1-2 ml, cu ace subcutanate, pentru anestezie locala;

-         solutie de novocaina 1% , 1-2 fiole;

-         un prosop steril;

-         o tavita renala;

-         daca punctia se executa in pat, se va pregatio musama si o traversa de panza pentru a apara patul, precum si un scaunel pentru a-l aseza sub picioarele bolnavului;

-         daca punctia exploratoare va fi urmata de evacuarea colectiilor pleurale, atunci se vor pregati alaturi de cele de mai sus, aparatele de aspirat Dieulafoy sau Potain sau utilajul necesar pentru sifonaj sau toracocenteza cu supapa;

-         recipiente pentru lichidul evacuat;

-         un cilindru gradat, cu o capacitate de 500-1000 ml, pentru masurarea cantitatii de lichid extras prin punctie;

-         substante analeptice si tonicardiace in injectii, pentru eventuale accidente.

Pregatirea bolnavului si stabilirea locului punctiei:

Punctia se executa in camera de tratamente sau , la nevoie, in salon.

Pregatirea punctiei si asistarea medicului in timpul interventiei sunt efectuate de doua asistente: una care sprijina si observa bolnavul in timpul punctiei si a doua care serveste medicul cu instrumente si-l ajuta la manuirea aparatelor de evacuare a cavitatii pleurale.

Bolnavul este asezat in pozitie sezanda la marginea patului, cu mana de partea care urmeaza a fi punctionata, peste cap, pana la urechea de partea opusa, pentru a indeparta coastele cat mai mult una de alta.

Locul punctiei se va alege dupa situatia si cantitatea lichidului pleural, de catre medic, si va fi degresat, la nevoie ras, spalat cu alcool si dezinfectata cu tinctura de iod de catre asistenta.

Rolul asistentei in cursul punctiei propriu-zise:

Introducerea acului in cavitatea pleurala este sarcina medicului. Asistenta are rolul de a linisti si incuraja bolnavul, de a-l pozitiona, de a-i supraveghea starea generala, de a inmana medicului instrumentele necesare, de a prelua lichidul extras, si, la incheierea punctiei, de a badijona locul cu iod si a aplica un pansament steril lipit cu emplastru. Dupa punctie, bolnavul va fi repus in patul lui cu foarte mare atentie, fara miscari bruste si va fi supravegheat.

Pregatirea si asistarea examenului bronhoscopic

Prin bronhoscopie intelegem explorarea arborelui traheobronsic sub vizibilitate directa, cu ajutorul unui aparat numit bronhoscop.

Asistenta va anunta bolnavul cu cel puint o zi inaintea examinarii, explicandu-i necesitatea efectuarii acesteia si linistindu-l. Examinarea se face dimineata pe namancate. La indicatia medicului, se va administra bolnavului un anestezic de baza la timpul fixat. In vederea anesteziei, bolnavul va fi asezat pe un scaun, se vor indeparta protezele dentare mobile, i se va da o tavita renala in mana. Urmarind instlarea anestezicului de catre medic in caile respiratorii, va aduce bolnavul in pozitiile cerute pentru imprastierea anestezicului pe o suprafata cat mai mare a traheei si a bronhiilor principale (inclinari la dreapta si la stanga, inainte, inapoi etc.).

Bronhoscopia necesita doua asistente, dintre care una asigura pozitia bolnavului si tine sub supraveghere starea sa generala, iar cealalta serveste medicul cu instrumentele si materialele necesare.

In ziua bronhoscopiei bolnavul ramane la pat. Timp de 4 ore, pana la reaparitia sensibilitatii complete a mucoaselor anesteziate, el se va abtine de la orice alimentatie.

 

Educatie pentru sanatate - profilaxia bolii

 

Educatia pentru sanatate isi aduce un aport important in profilaxie. Populatia trebuie constientizata asupra acceptarii controlului preventiv. Trebuie pornit de la elemente clasice de igiena personala si colectiva, folosirea batistelor, utilizarea scuipatorii si a obiectelor de toaleta individuala. Unul din obiectivele profilaxiei este preocuparea in ceea ce priveste intarirea rezistentei organismului prin cultura fizica, sport si imbunatatirea cotinua a conditiilor de viata si mediu. Populatia trebuie sa cunoasca sursa si caile de transmitere ale bolii precum si metodele de profilaxie.

Externarea pacientului

 

Momentul plecarii pacientului din spital este stabilit de medicul primar si seful de sectie. Asistenta aduna toata documentia de la bolnav pe care o pune la dispozitia medicului de salon. Asistenta fixeaza cu bolnavul ora plecarii pentru a-i putea asigura alimentatia pana in ultimul moment. Verifica mai departe recuperarea hainelor de la magazia de efecte a bolnavului pe baza procesului verbal intocmit la internare. Asistenta aporofundeaza cu bolnavul indicatiile primite de la medic, care sunt cuprinse in biletul de iesire, insistand pe necesitatea efectuarii in continuare a tratamentului antituberculos complet prin dispensarul teritorial antituberculos.

CAPITOLUL III PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

Pentru a avea o imagine cat mai completa asupra tuberculozei pulmonare si a pacientilor suferind de aceasta boala,am luat in studiu urmatoarele cazuri:

CAZUL I - Plan de ingrijire

Culegerea datelor

1) DATE FIXE

Nume si prenume: O. A.

Sex: M

Varsta: 48 ani

Stare civila: casatorit

a)                             caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: medii

Ocupatie: fara ocupatie

Mediul: urban

b)                            gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: normala

-fumator, a consumat alcool in cantitati excesive

c)                             evenimente biografice legate de sanatate

- hipoacuzie bilaterala

- hepatita virala 1985

d)                            relatii sociale

Familia este compusa din sotie si 3 copii.

e)                             elemente fizice

Grupa sanguina: B(III)

RH: pozitiv

Nu prezinta alergii.

 

Examen fizic asistent

 

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat

- tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este usor tahipneic, cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min)

c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA normala

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (45 kg la o inaltime de 1,63 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1200-1400 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este optimist, linistit. Coopereaza cu personalul sanitar.

DATA INTERNARII: 17.03.2006

DATA EXTERNARII: 23.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 67

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar fibro-cazeos policavitar LSD si nodular infiltrativ LSS cu diseminari. Pleurezie bazala bilaterala.

Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta

- transpiratii nocturne

- inapetenta

- astenie

- scadere accentuata in greutate

- febra

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: neaga TBC in familie

- antecedente personale: hipoacuzie bilaterala, hepatita virala (1985)

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei trei copii intr-un apartament cu 2 camere; nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii.

- comportamente: fumator - aprox. 15 tigari/zi; a consumat alcool in cantitati excesive.

4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza in urma cu cateva luni prin transpiratii nocturne, febra, tuse, scadere marcata in greutate. Bolnavul fiind un tusitor cronic, afirma ca nu a dat importanta simptomatologiei, a urmat doar un tratament naturist ( cu ceaiuri). Ulterior, datorita accentuarii simptomatologiei mai sus mentionate, se prezinta la medicul de familie, acesta il indruma catre Ambulatorul TBC pentru un examen de specialitate, in urma caruia se decide internarea in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

 

Examen clinic general:

Stare generala: mediocra

Tegumente si mucoase: curate, palide, transpirate

Tesut celular subcutanat: mult diminuat

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza

Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral diminuat ambele baze; sonoritate pulmonara - submatitate 1/3 inferior drept; murmur vezicular - abolirea murmurului vezicular 1/3 inferior drept.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 76/min; TA = 130/90 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala.

Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil, nedureros la palpare; tranzit intestinal prezent; ficat, splina - nepalpabile.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: hiperacuzie bilaterala.

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE

DIFICULTATE

DIAGNOSTIC

DE NURSING

1.A respira si a avea o buna circulatie

-respiratie ingreunata (dispnee de repaus)

-modificarea frecventei respiratiei (22resp/min)

-modificarea amplitudinii respiratorii (prin scadere)

-tuse chinuitoare

-tegumente palide

-modificarea integritatii anatomice a aparatului respirator

-scaderea capacitatii de expansiune pulmonare

-respiratie superficiala prin cresterea frecventei respiratiei

-prezenta secretiilor

-procesul patologic

pulmonar

-procesul infectios

-cunostinte insuficiente despre obiceiurile daunatoare

-anorexie

Dispnee

Circulatie inadecvata

2.A manca si a bea

-scadere in greutate

-anorexie

-procesul infectios

-starea generala alterata

-hipertermia

Alimentare neadecvata

3.A elimina

-expectoratie abundenta, mucoasa, forma numulara, in cantitate de 100-150 ml/24h

-dificultate in a respira

-tuse chinuitoare

-transpiratii profuze, predominant nocturne

-disconfort

-deshidratare (bolnavul acuza senzatie de sete permanenta)

-procesul infectios

-modificarea integritatii cailor respiratorii

-procesul infectios

Eliminare inadecvata

(expectoratie)

Diaforeza

4.A se misca si a avea o buna postura

5.A dormi si a se odihni

6.A se imbraca si dezbraca

7.A mentine temperatura corpului in limite normale

-subfebrilitati

-transpiratii profuze

-sete intensa

-procesul infectios pulmonar

Hipertermie

8.A fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele

-tegumente transpirate

9.A evita pericolele

-risc de suprainfectii

-fatigabilitate

-risc de hemoptizie

-risc de infectie cu bK a anturajului

-cunostinte insuficiente despre caile de transmitere a infectiei

-imunitate scazuta a organismului

-procesul infectios

-anorexie

-neaccesibilitate la informatii

-lipsa de cunoastere a mijloacelor de prevenire a raspandirii infectiei

Risc de hemoptizie

Risc de infectie cu bK a anturajului

10.A comunica cu semenii

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, a practica religia

12.A fi preocupat in vederea realizarii

13.A se recrea

14.A invata

-bolnavul nu are cunostinte suficiente referitoare la boala si modul de transmitere a acesteia

Lipsa de informatie

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Alterarea circulatiei

-Dificultate in a se alimenta

-Expectoratie abundenta

-Transpiratii profuze

-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

Dispnee

1.Asigurarea necesarului de oxigen conform nevoilor organismului pe tot parcursul spitalizarii.

2.Ameliorarea respiratiei in 5 zile

ROL PROPRIU:

-aerisesc salonul dimineata si seara

-asigur temperatura optima de 18-20C

-verific aparatura pentru oxigenoterapie, sterilizez sonda, schimb apa din umidificator

ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului pozitia semisezanda pentru usurarea respiratiei

-invat bolnavul sa faca exercitii de respiratie(inspir profund si lent)

-constientizez bolnavul despre efectul nociv al fumatului

Dupa 5 zile respiratia se amelioreaza

Hipertermie

1.Pacientul sa beneficieze de o stare de bine, de confort.

2.Disparitia temperaturii in 15 zile

ROL PROPRIU:

-aerisesc salonul

-asigur imbracaminte lejera

-schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie

-invat bolnavul sa poarte sosete din bumbac si sa le schimbe frecvent

-asigur temperatura optima in salon

-sterg bolnavul de transpiratie

-calculez bilantul hidric/24h

-servesc bolnavul cu cantitati mari de lichide la temperatura corpului (cel putin 2 l/zi)

ROL PROPRIU:

-masor temperatura de 2 ori/zi

-supraveghez bolnavul

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice, PARACETAMOL 2tb/zi, ALGOCALMIN 2tb/zi si tuberculostaticele prescrise:HIN250mg +RMP450mg +PZM1500mg +EMB1200mg, zilnic

Febra cedeaza dupa 20 zile.

Eliminare inadecvata

(expectoratie)

Diaforeza

1.Fluidificarea secretiilor in urmatoarele zile

2.Pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale

Pacientul sa aiba o stare de bine, de confort fizic in timp de o saptamana.

ROL DELEGAT:

-administrez BROFIMEN 1-1-0 tb

-educ pacientul cum sa expectoreze, il invat sa nu inghita sputa, sa o colecteze in scuipatoare

-sa nu stropeasca in jur

-sa nu arunce corpii straini in scuipatoare

-curat mucoasa bucala si dintii cu tampoane

-golesc, curat si dezinfectez scuipatorile

-folosesc manusi cand manipulez scuipatorile

ROL PROPRIU:

-mentin tegumentele pacientului curate si uscate

-spal tegumentele ori de cate ori este necesar

-schimb lenjeria de pat si corp

-mentin igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale

-asigur imbracaminte usoara si comoda

-administrez lichide caldute (cel putin 2 l/24h)

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice la indicatia medicului

Actul expectoratiei mult usurat dupa 7 zile.

Pacientul colecteaza corect sputa.

Dupa 7 zile transpiratia a diminuat.

Dupa 15 zile, bolnavul prezinta transpiratii minime.

Alimentatie neadecvata - deficit

Pacientul sa fie echilbrat nutritional

ROL PROPRIU:

-explorez preferintele pacientului

-servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, prezentate atragator, la ore regulate

-las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale

-urmaresc cantitatea de alimente consumate

-cantaresc bolnavul saptamanal

-maresc progresiv valoarea nutritiva a ratiei

-asigur necesarul de calorii/24h

-stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19)

Bolnavul acumuleaza progresiv in greutate.

Circulatie inadecvata

Ameliorarea circulatiei

ROL PROPRIU:

-sfatuiesc pacientul sa intrerupa consumul de tutun, alcool

-sa consume fructe, zarzavaturi

Risc de hemoptizie

Risc de infectie cu bK a anturajului

Reducerea acestui risc prin informarea corecta a pacientului

Reducerea acestui risc prin informarea corecta a bolnavului si aplicarea unor masuri de profiaxie

ROL PROPRIU:

-explic bolnavului ce este hemoptizia si cum se poate preveni

-recomand respectarea tratamentului tuberculost.

-recomand sa renunte la alcool si tutun

-recomand evitatrea expunerii la soare, caldura si ingerarea de alimente sau lichide fierbinti

-recomand evitarea eforturilor fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in sectia TBC Bistrita

-sterilizarea veselei, lenjeriei de corp si pat, a obiectelor ce vin in contact cu bolnavul

-sterilizarea recipientelor in care se recolteaza sputa

-dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in ceea ce priveste actul expectoratiei

ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia contactilor

Bolnavul nu acorda atentia cuvenita celor enuntate.

Bolnavul recunoaste ca ar fi un potential risc pentru cei din jurul sau.

Cunostinte insuficiente

Pacientul sa acumuleze noi cunostinte despre boala si modul de transmitere al acesteia

-explorez nivelul de cunostinte al bolnavului

-stimulez dorinta de cunoastere

-constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea

-corectez deprinderile daunatoare sanatatii (alimentatie inadecvata, fumat, consum de alcool)

-explic importanta pe care o are continuarea tratamentului in ambulator dupa externare precum si importanta controalelor periodice.

Pacientul a acumulat noi cunostinte despre boala sa si modul de transmitere al acesteia

DATA

T.A.

Puls

Resp.

Temp.

Recoltari de

produse biologice

si patologice

Examinari

paraclinice

Tratament

Regim

ali-

men-

tar

17 III

140/90

76

22

37,3C

BK omog=

BAAR(+)

VSH=80-121

Hgb=10,5g/dl

VEP=35%

L=8500

Glicemie

=101mg/dl

TGO=21u/l

TGP=33u/l

Uree=19mg/

dl

Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

Normal

Radiogra-

fie PA

Profil dr.

Paracetamol

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

Hiper-

caloric

18 III

135/

80

74

22

37,4C

Paracetamol

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

1+1tb

PZM 500mg

1+1tb

-/-

19 III

135/85

70

21

37,2C

Paracetamol

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6 1tb/zi

RMP 150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb

-/-

20 III

130/

80

68

20

37,5C

L. pleural

BK=negativ

Paracetamol

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp

PZM 2tb

EMB 2tb

-/-

21 III

130/

80

68

20

37,3C

Paracetamol

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B61tb/zi

HIN 100mg

2,5tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

-/-

22 III

125/

75

68

20

37,4C

Paracetamol

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6 1tb/zi

HIN 100mg

2,5tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

Ketotifen

1tb dim.

23-28

III

120/70-135/85

62-70

18-20

37,1-37,9C

Paracetamol

2x1tb

Algocalmin

2x1tb

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2,5tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

-/-

29 III-

7 IV

120/70-135/85

62-70

17-19

37,0-

37,4C

-/-

-/-

8 IV-

19 IV

120/70-135/85

62-68

17-20

36,4-36,8C

Brofimen

1-1-0

Codeina

1tb seara

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2,5tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

Ketotifen

1tb dim.

-/-

20 IV-

30 IV

120/70-135/85

60-67

17-19

36,3-36,8C

-/-

-/-

1 V-15 V

120/70-135/85

60-66

16-19

36,2-

36,7C

-/-

-/-

16 V

120/70-135/85

60-65

19

36,8C

-/-

Miofilin

3x1 tb

-/-

17 V

120/70-135/85

60-65

18

36,5C

BK omog=

5b/100c

VSH=54-90

Hgb=11,4mg/

dl

VEP=35%

L=6900

Radiogra-

fie PA

-/-

Salbutamol

3x1 tb

-/-

18 V-

23 V

120/70-135/85

60-64

18-19

36,2-36,8C

-/-

-/-

CAZUL II - plan de ingrijire

Culegerea datelor

1) DATE FIXE

Nume si prenume: L.D

Sex: M

Varsta: 46 ani

Stare civila: casatorit

a) caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: 4 clase

Ocupatie: fara ocupatie

Mediul: rural

b) gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: mixta, la ore neregulate

-fumator

c)     evenimente biografice legate de sanatate

- neaga

d)    relatii sociale

Familia este compusa din sotie si 5 copii.

e)     elemente fizice

Grupa sanguina: 0(I)

RH: pozitiv

Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat

- tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este tahipneic, cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul respiratiei; (R = 25 resp./min).

- prezinta tuse productiva, expectoratia este abundenta;

c)Aparat cardio-vascular: puls usor tahicardic (86 puls/min), ritmul este regulat, T.A.= 110/70 mmHg

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (40 kg la o inaltime de 1,58 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1100-1300 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este anxios, coopereaza cu personalul sanitar

DATA INTERNARII: 28.03.2006

DATA EXTERNARII: 26.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 59

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos poliulcerat extins bilateral. Caz nou

Motivele internarii: - tuse cu expectoratie muco-purulenta

- dispnee de efort

- inapetenta

- scadere accentuata in greutate

- dureri toracice

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: sotia este in evidenta activa cu TBC pulmonar din 2004

- antecedente personale: neaga boli cronice sau infecto-contagioase

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu sotia si cei cinci copii intr-o casa compusa dintr-o camera, conditii insalubre, improprii, nu a lucrat in mediu cu noxe respiratorii.

- comportamente: fumator - aprox. 20 tigari/zi; nu mai consuma alcool de 3 ani.

4)ISTORICUL BOLII: Boala debuteaza insidios, cu trei saptamani inainte. Bolnavul slabeste in greutate si forte fizice, prezinta tuse, dureri toracice, dispnee la efort. Bolnavul se prezinta la medicul de familie si urmeaza tratament timp de o saptamana, dar nu poate preciza cu ce. Deoarece simptomatologia bolii nu se amelioreaza, bolnavul se prezinta la DAT Nasaud, pentru un consult de specialitate, in urma caruia este trimis in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: mediocra;

Tegumente si mucoase: curate, mai palide;

Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat;

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo-articular: integru, mobil;

Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat bilateral; hipersonoritate pulmonara; murmur vezicular, raluri subcrepitante bilateral.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 72/min; TA = 110/70 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice. Pulsuri periferice - pedioase pulsatile;

Aparat digestiv: farige normal; abdomen suplu, depresibil, sensibil la palpare in epigastru si hipocondru drept; tranzit intestinal incetinit; ficat la 2 cm sub rebordul costal; splina nepalpabila.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE

DIFICULTATE

DIAGNOSTIC

DE NURSING

1.A respira si a avea o buna circulatie

-respiratie ingreunata (dispnee de efort)

-modificarea frecventei respiratiei (25resp/min)

-modificarea amplitudinii respiratorii (prin scadere)

-tuse productiva

-modificarea integritatii anatomice a aparatului respirator

-modificarea amplitudinii respiratorii

-respiratie superficiala prin cresterea frecventei respiratiei

-prezenta secretiilor

-procesul patologic

pulmonar

Dispnee

2.A manca si a bea

-scadere in greutate

-anorexie

-procesul infectios

-starea generala alterata

Alimentare neadecvata

3.A elimina

-expectoratie abundenta, muco-purulenta, forma numulara, in cantitate de 100-150 ml/24h

-dificultate in a respira

-tuse

-transpiratii profuze, predominant nocturne

-disconfort

-procesul infectios

-modificarea integritatii cailor respiratorii

-procesul infectios

Eliminare inadecvata

(expectoratie)

Diaforeza

4.A se misca si a avea o buna postura

5.A dormi si a se odihni

-somn agitat,

-treziri frecvente

-insuficiente ore de somn

-ochi incercanati

-anxietate

-dispnee

-agitatie

Insomnie

6.A se imbraca si dezbraca

7.A mentine temperatura corpului in limite normale

8.A fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele

-tegumente transpirate

9.A evita pericolele

-risc de suprainfectii

-fatigabilitate

-risc de hemoptizie

-risc de infectie cu bK a anturajului

-cunostinte insuficiente despre caile de transmitere a infectiei

-facies crispat

-neliniste

-anticiparea evenimentelor negative

-imunitate scazuta a organismului

-procesul infectios

-anorexie

-neaccesibilitate la informatii

-lipsa de cunoastere a mijloacelor de prevenire a raspandirii infectiei

-anxietate

Risc de hemoptizie

Risc de infectie cu BK a anturajului

Anxietate

10.A comunica cu semenii

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, a practica religia

12.A fi preocupat in vederea realizarii

13.A se recrea

14.A invata

-bolnavul nu are cunostinte suficiente referitoare la boala si modul de transmitere a acesteia

Lipsa de informatie

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Dificultate in a se alimenta

-Expectoratie abundenta

-Transpiratii profuze

-Anxietate, dificultate in a se odihni

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

Dispnee

1.Asigurarea necesarului de oxigen conform nevoilor organismului pe tot parcursul spitalizarii.

2.Ameliorarea respiratiei in 15 zile

ROL PROPRIU:

-aerisesc salonul dimineata si seara

-asigur temperatura optima de 18-20C

-verific aparatura pentru oxigenoterapie, sterilizez sonda, schimb apa din umidificator

ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului pozitia semisezanda pentru usurarea respiratiei

-invat bolnavul sa faca exercitii de respiratie(inspir profund si lent)

-constientizez bolnavul despre efectul nociv al fumatului

ROL DELEGAT:

-administrez bronho-dilatatoare, MIOFILIN 3x1 tb/zi

Dupa 15 zile respiratia se amelioreaza.

Eliminare inadecvata

(expectoratie)

Diaforeza

1.Fluidificarea secretiilor in urmatoarele zile

2.Pacientul sa nu devina sursa de infectii nozocomiale

Pacientul sa aiba o stare de bine, de confort fizic in timp de o saptamana.

ROL DELEGAT:

-administrez BROFIMEN 1-1-0 tb

-educ pacientul cum sa expectoreze, il invat sa nu inghita sputa, sa o colecteze in scuipatoare

-sa nu stropeasca in jur

-sa nu arunce corpii straini in scuipatoare

-curat mucoasa bucala si dintii cu tampoane

-golesc, curat si dezinfectez scuipatorile

-folosesc manusi cand manipulez scuipatorile

ROL PROPRIU:

-mentin tegumentele pacientului curate si uscate

-spal tegumentele ori de cate ori este necesar

-schimb lenjeria de pat si corp

-mentin igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale

-asigur imbracaminte usoara si comoda

-administrez lichide caldute (cel putin 2 l/24h)

Actul expectoratiei mult usurat dupa 7 zile.

Pacientul colecteaza corect sputa.

Dupa 10 zile transpiratia a diminuat.

Dupa 15 zile, bolnavul prezinta transpiratii minime.

Alimentatie neadecvata - deficit

Pacientul sa fie echilbrat nutritional

ROL PROPRIU:

-explorez preferintele pacientului

-servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, prezentate atragator, la ore regulate

-las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale

-urmaresc cantitatea de alimente consumate

-cantaresc bolnavul saptamanal

-maresc progresiv valoarea nutritiva a ratiei

-asigur necesarul de calorii/24h

-stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19)

Bolnavul acumuleaza progresiv in greutate.

Risc de hemoptizie

Risc de infectie cu bK a anturajului

Anxietate

Reducerea acestui risc prin informarea corecta a pacientului

Reducerea acestui risc prin informarea corecta a bolnavului si aplicarea unor masuri de profiaxie

Disparitia anxietatii in timp de o saptamana

ROL PROPRIU:

-explic bolnavului ce este hemoptizia si cum se poate preveni

-recomand respectarea tratamentului cu tuberculostatice

-recomand sa renunte la alcool si tutun

-recomand evitatrea expunerii la soare, caldura si ingerarea de alimente sau lichide fierbinti

-recomand evitarea eforturilor fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in sectia TBC Bistrita

-sterilizarea veselei, lenjeriei de corp si pat, a obiectelor ce vin in contact cu bolnavul

-sterilizarea recipientelor in care se recolteaza sputa

-dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in ceea ce priveste actul expectoratiei

ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia contactilor

ROL PROPRIU:

-identific cauza anxietatii

-sustin moralul pacientului

-prezint cazuri asemnatoare cu evolutie buna

-informez pacientul asupra duratei aproximative a spiatlizarii

-informez pacientul asupra importantei respectarii tratamentului

-informez pacientul asupra investigatiilor si tratamentelor

Bolnavul nu acorda atentia cuvenita celor enuntate.

Bolnavul recunoaste ca ar fi un potential risc pentru cei din jurul sau.

Dupa 7 zile anxietatea dispare, bolnavul este mai linistit, deoarece stie ca se poate vindeca.

Cunostinte insuficiente

Pacientul sa acumuleze noi cunostinte despre boala si modul de transmitere al acesteia

-explorez nivelul de cunostinte al bolnavului

-stimulez dorinta de cunoastere

-constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea

-corectez deprinderile daunatoare sanatatii (alimentatie inadecvata, fumat)

-explic importanta pe care o are continuarea tratamentului in ambulator dupa externare precum si importanta controalelor periodice.

Pacientul a caumulat noi cunostinte despre boala sa si modul de transmitere al acesteia

DATA

T.A.

Puls

Resp.

Temp.

Recoltari de

produse biologice

si patologice

Examinari

paraclinice

Tratament

Regim

ali-

men-

tar

29 III

110/70

72

25

36,8C

BK omog=

BAAR(+)

VSH=62-76

Hgb=11g/dl

VEP=36%

L=8800

Glicemie

=82mg/dl

TGO=35u/l

TGP=45u/l

Uree=23mg/

dl

Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

normal

Radiogra-

fie PA

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

1+1tb

PZM 500mg

1+1tb

Hiper-

caloric

30 III

115/

70

74

22

36,6C

Brofimen tb

1-1-1

RMP150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb

-/-

31 III

110/75

70

21

36,2C

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp

PZM 2tb

EMB 2tb

-/-

01 IV

120/

70

68

20

36,5C

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

-/-

04 IV

110/

60

68

20

36,8C

Brofimen tb

1-1-1

Ulcoran

2x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

-/-

07 IV

125/

75

68

20

36,4C

Brofimen tb

1-1-1

Ulcoran

2x1 tb

Miofilin

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

08 IV-

25 V

110/760-135/85

62-70

18-20

36,1-36,9C

Brofimen tb

1-1-1

Ulcoran

2x1 tb

Miofilin

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

2tb

RMP 150mg

3cp

PZM 500mg

3tb

EMB 400mg

3tb

-/-

26 V

FUGIT DIN SECTIE !!!

-/-

CAZUL III - plan de ingrijire

Culegerea datelor

1) DATE FIXE

Nume si prenume: M.F.

Sex: M

Varsta: 22 ani

Stare civila: necasatorit

a)     caracteristici individuale

Rasa: alba

Limba vorbita: romana

Religie: ortodoxa

Studii: 10 clase

Ocupatie: elev

Mediul: urban

b)    gusturi personale si obiceiuri

-alimentatie: normala

-nefumator

c)     evenimente biografice legate de sanatate

-fara importanta

d)    relatii sociale

-elev, clasa a XI-a, seral; locuieste impreuna cu mama sa

e)     elemente fizice

Grupa sanguina: B(III)

RH: pozitiv

Nu prezinta alergii.

Examen fizic asistent

a)Sistem neuro-muscular:- mentine echilibrul

- bine orientat

- tonus normal

b)Aparat respirator: - torace astenic

- bolnavul este usor tahipneic, cu amplitudinea miscarilor respiratorii scazuta, miscari simetrice ale celor doua hemitorace in timpul repiratiei (22 resp/min)

c)Aparat cardio-vascular: puls normal, ritm regulat, TA normala

d)Aparat digestiv: bolnavul prezinta greutate sub valorile normale (55 kg la o inaltime de 1,84 m); apetitul este diminuat, bolnavul avand preferinta pentru lichide. Scaun de aspect normal, 1/zi.

e)Aparat renal: bolnavul prezinta o diureza medie/ zi de 1400-1800 ml. Mictiuni spontane, nedureroase.

f) Tegumente si mucoase: integre, palide, transpirate

g) Sistem emotional: pacientul este anxios, agitat, usor recalcitrant; dificultati in comunicarea cu personalul sanitar.

DATA INTERNARII: 03.03.2006

DATA EXTERNARII: 23.05.2006

Nr. de zile spitalizare: 88 zile

2) DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: TBC pulmonar secundar ulcero-cazeos LSD si fibro-cazeos policavitar plaman stg. BK(+)

Motivele internarii: - slabire in greutate

- apetit scazut

- oboseala

- junghi toracic

3) ANAMNEZA

- antecedente heredo-colaterale: bunicul - fost bolnav TBC

- antecedente personale - neaga boli cronice si infecto-contagioase

- conditii de viata si munca: locuieste impreuna cu mama sa, intr-un apartament cu doua camere

- comportamente: nefumator, nu consuma alcool; recalcitrant

4)ISTORICUL BOLII: Debut insidios, din luna ianuarie a anului curent, cu slabire in greutate, junghi toracic, oboseala, febra, bolnavul este diagnostica de catre medicul de familie cu o pneumonie si tratat 5 zile cu Ampicilina cps.; bolnavul fiind tahicardic, este suspectat si de o pericardita si trimis la cardiolog. In cadrul investigatiilor efectuate, bolnavului i se cere un examen ftiziologic. Se efectueaza radiografie P.A. si se depisteaza cu leziuni activ-evolutive. Se trimite prin DAT Bistrita la internare in serviciul nostru pentru investigatii suplimentare si tratament de specialitate.

Examen clinic general:

Stare generala: buna

Tegumente si mucoase: curate, mai palide

Tesut celular subcutanat: foarte slab reprezentat

Sistem ganglionar limfatic: ganglioni periferici patologici nu se palpeaza

Sistem muscular: normoton, normokinetic

Sistem osteo-articular: mobil, integru

Aparat respirator: Torace astenic; freamat pectoral accentuat in stg., hipersonoritate pulmonara, murmur vezicular-raluri subcrepitante hemitorace stg.

Aparat cardio-vascular: frecventa cardiaca 92/min; TA = 110/70 mmHg; soc apexian in spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara; aria matitatii cardiace in limite normale; zgomote cardiace ritmice, de intensitate normala. Pulsuri periferice - pedioase pulsatile.

Aparat digestiv: farige congestiv; abdomen suplu, depresibil, nedureros la palpare; tranzit intestinal incetinit; ficat, splina - nepalpabile.

Aparat uro-genital: loje renale libere, rinichi nepalpabili, semn Giordano - negativ bilateral; mictiuni fiziologice.

Sistem nervos, endocrin, organe de simt: relatii normale

5) MANIFESTARI DE DEPENDENTA

NEVOIA

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSA DE

DIFICULTATE

DIAGNOSTIC

DE NURSING

1.A respira si a avea o buna circulatie

-respiratie ingreunata (dispnee de efort)

-modificarea frecventei respiratiei (22resp/min)

-modificarea amplitudinii respiratorii (prin scadere)

-modificarea integritatii anatomice a aparatului respirator

-scaderea capacitatii de expansiune pulmonare

-respiratie superficiala prin cresterea frecventei respiratiei

-procesul patologic

pulmonar

Dispnee

2.A manca si a bea

-scadere in greutate

-anorexie

-procesul infectios

-hipertermia

Alimentare neadecvata

3.A elimina

-transpiratii profuze, predominant nocturne

-disconfort

-deshidratare (bolnavul acuza senzatie de sete permanenta)

-procesul infectios

Diaforeza

4.A se misca si a avea o buna postura

5.A dormi si a se odihni

-somn agitat,

-treziri frecvente

-insuficiente ore de somn

-ochi incercanati

-anxietate

-agitatie

-hipertermie

Insomnie

6.A se imbraca si dezbraca

7.A mentine temperatura corpului in limite normale

-febra

-transpiratii profuze

-sete intensa

-procesul infectios pulmonar

Hipertermie

8.A fi curat, ingrijit si a-si proteja tegumentele

-tegumente transpirate

9.A evita pericolele

-risc de suprainfectii

-fatigabilitate

-risc de hemoptizie

-risc de infectie cu bK a anturajului

-cunostinte insuficiente despre caile de transmitere a infectiei

-facies crispat

-neliniste

-anticiparea evenimentelor negative

-imunitate scazuta a organismului

-procesul infectios

-anorexie

-neaccesibilitate la informatii

-lipsa de cunoastere a mijloacelor de prevenire a raspandirii infectiei

-anxietate

-agitatie

Risc de hemoptizie

Risc de infectie cu bK a anturajului

Anxietate

10.A comunica cu semenii

-comunicare verbala cu personalul-ineficienta

-bolnavul este irascibil, recalcitrant

-irascibilitate

-insuficiente cunostinte refritoare la boala sa

Irascibilitate

11.A actiona conform propriilor convingeri si valori, a practica religia

12.A fi preocupat in vederea realizarii

13.A se recrea

14.A invata

-bolnavul nu are cunostinte suficiente referitoare la boala si modul de transmitere a acesteia

Lipsa de informatie

6) PROBLEME ALE PACIENTULUI

-Dificultate in a respira

-Dificultate in a se alimenta

-Transpiratii profuze

-Dificultati in a-si mentine temperatura corpului in limite normale

-Dificultatea de a evita pericolele

-Dificultatea de a invata

-Irascibilitate

7) PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

DIAGNOSTIC

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

Dispnee

1.Asigurarea necesarului de oxigen conform nevoilor organismului pe tot parcursul spitalizarii.

2.Ameliorarea respiratiei in 5 zile

ROL PROPRIU:

-aerisesc salonul dimineata si seara

-asigur temperatura optima de 18-20C

-verific aparatura pentru oxigenoterapie, sterilizez sonda, schimb apa din umidificator

ROL PROPRIU:

-recomand bolnavului pozitia semisezanda pentru usurarea respiratiei

-invat bolnavul sa faca exercitii de respiratie(inspir profund si lent)

Dupa 5 zile respiratia se amelioreaza

Hipertermie

1.Pacientul sa beneficieze de o stare de bine, de confort.

2.Disparitia temperaturii in 15 zile

ROL PROPRIU:

-aerisesc salonul

-asigur imbracaminte lejera

-schimb lenjeria de pat si de corp ori de cate ori este nevoie

-invat bolnavul sa poarte sosete din bumbac si sa le schimbe frecvent

-asigur temperatura optima in salon

-sterg bolnavul de transpiratie

-calculez bilantul hidric/24h

-servesc bolnavul cu cantitati mari de lichide la temperatura corpului (cel putin 2 l/zi)

ROL PROPRIU:

-masor temperatura de 2 ori/zi

-supraveghez bolnavul

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice, PARACETAMOL 2tb/zi, si tuberculostaticele prescrise:HIN300mg +RMP600mg +PZM2000mg +EMB1600mg, zilnic

Febra cedeaza dupa 20 zile.

Diaforeza

Pacientul sa aiba o stare de bine, de confort fizic in timp de o saptamana.

ROL PROPRIU:

-mentin tegumentele pacientului curate si uscate

-spal tegumentele ori de cate ori este necesar

-schimb lenjeria de pat si corp

-mentin igiena riguroasa a plicilor si a spatiilor interdigitale

-asigur imbracaminte usoara si comoda

-administrez lichide caldute (cel putin 2 l/24h)

ROL DELEGAT:

-administrez antitermice

Dupa 7 zile transpiratia a diminuat.

Dupa 15 zile, bolnavul prezinta transpiratii minime.

Alimentatie neadecvata - deficit

Pacientul sa fie echilbrat nutritional

ROL PROPRIU:

-explorez preferintele pacientului

-servesc pacientul cu alimente la o temperatura moderata, prezentate atragator, la ore regulate

-las pacientul sa aleaga dupa gusturile sale

-urmaresc cantitatea de alimente consumate

-cantaresc bolnavul saptamanal

-maresc progresiv valoarea nutritiva a ratiei

-asigur necesarul de calorii/24h

-stabilesc programul alimentatiei (3 mese si 2 gustari la orele 8-10-13-16-19)

Bolnavul acumuleaza progresiv in greutate.

Risc de hemoptizie

Risc de infectie cu bK a anturajului

Reducerea acestui risc prin informarea corecta a pacientului

Reducerea acestui risc prin informarea corecta a bolnavului si aplicarea unor masuri de profiaxie

ROL PROPRIU:

-explic bolnavului ce este hemoptizia si cum se poate preveni

-recomand respectarea tratamentului cu tuberculostatice

-recomand sa renunte la alcool si tutun

-recomand evitatrea expunerii la soare, caldura si ingerarea de alimente sau lichide fierbinti

-recomand evitarea eforturilor fizice

ROL PROPRIU:

-izolarea bolnavului in sectia TBC Bistrita

-sterilizarea veselei, lenjeriei de corp si pat, a obiectelor ce vin in contact cu bolnavul

-dezinfectia incaperilor

-educarea bolnavului in ceea ce priveste actul expectoratiei

ROL DELEGAT:

-chimioprofilaxia contactilor

Bolnavul nu acorda atentia cuvenita celor enuntate.

Bolnavul recunoaste ca ar fi un potential risc pentru cei din jurul sau.

Cunostinte insuficiente

Pacientul sa acumuleze noi cunostinte despre boala si modul de transmitere al acesteia

-explorez nivelul de cunostinte al bolnavului

-stimulez dorinta de cunoastere

-constientizez bolnavul asupra propriei responsabilitati privind sanatatea

-corectez deprinderile daunatoare sanatatii (alimentatie inadecvata, fumat, consum de alcool)

-explic importanta pe care o are continuarea tratamentului in ambulator dupa externare precum si importanta controalelor periodice.

Pacientul a acumulat noi cunostinte despre boala sa si modul de transmitere al acesteia

Irascibilitate

Pacientului sa i se insufle optimism si calm.

-stimulez comunicarea cu alti bolnavi cu un tonus psihic pozitiv, aflati in curs de vindecare.

Pacientul devine mai optimist, mai putin irascibil, comunica bine cu ceilalti bonavi si cu personalul.

DATA

T.A.

Puls

Resp.

Temp.

Recoltari de

produse biologice

si patologice

Examinari

paraclinice

Tratament

Regim

ali-

men-

tar

03.III

110/70

92

22

36,8C

BK omog=

negativ

VSH=70-100

Hgb=8,4g/dl

VEP=28%

L=11800

Glicemie

=79mg/dl

TGO=31u/l

TGP=50u/l

Uree=17mg/

dl

Creat=0,8mg/

dl

RBW=neg

Ex urina=

normal

Radiogra-

fie PA

Paracetamol

2x1 tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

1+1tb

PZM 500mg

1+1tb

Hiper-

caloric

04 III

120/70

74

22

37,4C

Paracetamol

2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

RMP 150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb

-/-

05 III

125/70

70

21

39,2C

Paracetamol

2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

RMP 150mg

1+1cp

EMB 400mg

1+1tb

-/-

06 III

110/

80

68

20

39,5C

Paracetamol

2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 2tb

RMP 2cp

PZM 2tb

EMB 2tb

-/-

07 III

120/

70

68

20

38,3C

Paracetamol

2x1tb

Brofimen tb

1-1-1

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb

-/-

10 III

125/

75

68

20

37,4C

-/-

Metoclopra-mid 3x1tb

13 III

120/70-

62

20

37,9C

-/-

Metaspar

3x1 cp

-/-

14 III-23 III

100/70-125/80

62-70

17-19

37,0-

38,4C

-/-

-/-

24 III-28 III

120/70

68

20

36,8C

Brofimen tb

1-1-1

Metoclopramid 3x1tb

Metaspar

3x1 cp

Rinofug

3x5 pic

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb

-/-

29 III-

01 IV

120/70

67

22

38,5C

Brofimen tb

1-1-1

Metoclopramid 3x1tb

Metaspar

3x1 cp

Rinofug

3x5 pic

Doxicilina

1 cp/12h

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb

-/-

02 IV-04 IV

110/60

66

19

38,0C

Brofimen tb

1-1-1

Metoclopramid 3x1tb

Metaspar

3x1 cp

Piafen

3x1 tb

Vit B6

1tb dim.

HIN 100mg

3tb

RMP 150mg

4cp

PZM 500mg

4tb

EMB 400mg

4tb

-/-

05 IV-26 IV

100/60-12075

60-65

19-21

36,9-38,8C

-/-

Ulcoran

2x1 cp

R. ulcer

27 IV-02 V

100/60-120/75

60-65

17-19

36,5-36,9C

-/-

Tranxene 5mg

2x1 tb

-/-

03 V

110/65

64

18

36,8C

VSH=74-78

Hgb=10,6

VEP=35%

L=7200

TGO=31u/l

TGP=35u/l

BK omog=

3b/100c;

C din 3.03.'06=++

-/-

-/-

04 V-23 V

100/60-120/75

60-68

17-20

36,2-36,8C

23 V Radiogra-fie PA

control

Se externeaza din lipsa de locuri.

BIBLIOGRAFIE

1.     TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI - VOL. I si II - C. Mozes, Ed. Medicala 1978

2.     GHID DE NURSING - Ed. Viata Medicala Romaneasca

3.     TRATAT DE MEDICINA INTERNA - Prof. Radu Paun, Ed. Medicala 1983

4.     FTIZIOLOGIE - Marcel Popescu, Ed. "POLSIB" Sibiu 1996

5.     MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII - Borundel, Ed. ALL

6.     MANUAL DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA OMULUI - clasa a XI-a - I. Teodorescu Exarcu, S. Gherghescu, I. Ciunnat, Ed. Didactica si pedagogica 1990




Medicina



Metabolismul aminoacizilor
URTICARIA
Osteoporoza
Hemoragia (definitie, mecanisme de producere, tipuri)
ATEROSCLEROZA CORONARIANA (denumita si ateroscleroza coronariana ischemica)
PREPARATIA PENTRU COROANA DE INVELIS METALICA
SULPHURUS
Medicatia sistemului nervos
Dicloxacilina
SINDROAME IN ENDOCRINOLOGIE









 
Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate