Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa.vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor




Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Evaluarea copiilor cu deficiente de auz


Evaluarea copiilor cu deficiente de auz


EVALUAREA COPIILOR CU DEFICIENTE DE AUZ

In lucrarea "Profiles of the hearing - impaired" de Alec Webster si Valerie Webster, Bristol, 1991, se propune o evaluare a copiilor cu deficiente de auz abordand urmatoarele profile:

Comunicare:

- comunicarea functionala;

- interactiunea nivele preverbale - comunicare;

- limbajul receptiv;



- limbajul expresiv;

- claritatea vorbirii;

- limbajul dactil;

- semnele.

Mijloace de invatare:

- aparatele auditive;

- controlul atentiei;

- cititul;

- scrisul;

- vorbirea pe litere;

- scrisul de mana;

- numerele elementare;

- concepte matematice (notiuni);

- cunostinte de baza;

- deprinderi interdisciplinare.

Dezvoltare sociala si emotionala:

- independenta individuala;

- maturitate sociala si emotionala;

- constientizarea mediului;

- constientizari economice.

Aceste "profile" sunt concepute pentru a fi utilizate in procesul de evaluare, monitorizare, recuperare si educare a copiilor si tinerilor deficienti de auz. Aceste "profile" au fost testate de profesori si psihologi intr-o mare diversitate de contexte educationale. Identificarea acestor "profile" vine atat in sprijinul cadrelor didactice cat si a parintilor sau altor persoane cu care intra in contact copiii si tinerii cu deficientii de auz, facilitand strategiile de recuperare si integrare socio- profesionala a acestora.

"Profilele" ofera un cadru la care raportam informa-tiile despre intreaga personalitate a deficientului de auz: calitati personale, priceperi si achizitii, comportamente. Ele nu sunt teste de evaluare pe care copii trebuie sa le rezolve, raportarea la ele sugereaza adoptarea unei strategii de recu-perare si educatie, sunt concepute pentru a oferi o viziune mai completa, clara si precisa despre modul cum acesti copii progreseaza in timp in raport cu propriile achizitii si cu nivelul de dezvoltare initiala.

Aceste "profile" se axeaza mai mult pe capacitatile acestora decat pe incapacitatile lor, ele structureaza observa-tiile ca pe un preludiu in stabilirea obiectivelor personalizate si nu la modul general. Ele sunt rezumative deoarece ofera un continuu feed-back in diferite domenii de activitate, sunt evaluative pentru ca masoara rezultatele obtinute ca urmare a metodelor educative folosite si sunt in acelasi timp formative pentru ca descopera golurile din experienta si competentele copilului, ajutand la stabilirea pasilor corespunzatori in planificarea activitatilor.

Acestea sunt de fapt cele trei functii ale evaluarii copilului cu C.E S.

La intocmirea acestor profile este important sa cola-boreze profesorii, parintii si chiar copiii. Copiii si parintii pot avea o imagine mai realista a achizitiilor personale si a limi-telor si pot fi ajutati sa se indrepte atentia spre ce este mai important de facut fiind motivati chiar de procesul de autocontrol.

"Profilele" propuse de Alec si Valerie Webster nu trebuie privite ca simple tabele, nu este suficient sa bifezi criteriile indeplinite de grile. Datele, observatiile trebuie inre-gistrate sub forma de rapoarte care sa dovedeasca faptul ca o aptitudine, un comportament a fost insusit. Observatiile pot lua forma unor comentarii sau a unor franturi de comentarii, dar este important ca acestea sa fie consemnate in dosarul copilului, fiind sustinute si de alte documente (fotocopii, fotografii, inregistrari).

Observatiile trebuie, de asemenea, prezentate si con-fruntate cu observatiile altora daca sunt in legatura cu acelasi subiect. Observatiile, realizandu-se in diferite contexte (este obligatoriu sa se realizeze in contexte diferite) unde se urmareste comportamentul copilului: familie, scoala sau alte medii sociale, trebuie sa contina si comentarii cu privire la contextul in care se manifesta copilul. Trebuie comentate observatiile facute acasa, in clasa, in locuri publice, obser-vatiile cu privire la zgomotul unde se manifesta copilul, agitatia, modul in care reactioneaza ca urmare a aparatelor auditive etc. Se vor face comentarii si asupra "sprijinului" care trebuie acordat copilului, in ce situatii trebuie sa se inter-vina, cum accepta copilul interventia celor din jur, copilul a lucrat independent sau a trebuit sa fie impulsionat, cum au fost grupati copiii (in grupuri mici sau in grupuri mai mari, grupuri omogene ca varsta sau grupuri eterogene).

Toti acesti factori sunt importanti si necesari pentru a avea o imagine cat mai realista cu privire la profilul copilului care are deficiente de auz.

Este de asemenea foarte important ca fiecarui copil sa i se faca acele profile unde se sesizeaza ca acesta intampina dificultati in procesul de instruire si recuperare. Exemplu: un copil cu dificultati de limbaj necesita o atentie specifica in domeniile practice si interactive (comunicarea functionala), un alt copil poate avea dificultati in succesiunea actiunilor si controlul atentiei.

Alec si Valerie Webster atrag atentia ca pornind de la discutiile cu parintii si cu alte persoane care au o calificare in acest sens, trebuie determinat domeniul aproximativ din fiecare grila ce descrie nivelul concret al aptitudinilor copi-lului cu deficiente de auz. Aptitudinile acestora pot fi restran-se sau pot prezenta o diversitate de aptitudini care pot varia de la o grila la alta. Acest pas este urmat de adunarea si sistematizarea observatiilor. Se noteaza data la care a fost observat un comportament pentru prima data, daca a fost vorba despre un comportament inedit, contextul in care s-a facut observatia, daca acest comportament a fost observat si in alte contexte.

Dam in continuare cateva exemple de alcatuire a unor profile comportamentale ale copilului cu dificultati de auz.

1. PROFIL: COMUNICARE

III. 2.1.1. Comunicarea functionala

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Plange la durere.

Semnale (semne, gesturi, vo-ciferari) pentru a atrage atentia.

Rade sau zambeste cand este fericit.

Se intinde si apuca obiectele dorite.

Protesteaza cu intreg corpul (sta rigid pentru a se impotrivi la imbracat sau la imbratisat).

Produce sunete, gesturi sau miscari ale corpului care au o semnificatie pentru adult.

Intinde bratele pentru pulovar sau picioarele pentru pantofi.

Isi exprima mania si frustrarea prin tipete si strigate.

Clatina capul pentru "NU".

Semnaleaza reactii de dezgust (scuipa mancarea care nu-i place).

Arata cu degetul obiecte sau fapte (acolo, acela).

Se intinde pentru a fi ridicat in brate.

Semnalizeaza reactii si ras-punsuri adecvate la actiuni de rutina, asociind vorbirea sau semnele (ex. da din mana semnalizand "la revedere" sau trimite "pupici").

Semnaleaza necesitati mate-riale imediate: a bea, a arata cu degetul ceva, a spune "mama".

Apuca de mana o alta per-soana cand este scos la plimbare.

Foloseste doua sau cinci gesturi de referinta pentru obiecte sau actiuni ("a telefona", "a bea")

Se intoarce cu spatele cand nu vrea sa vina.

Anticipeaza evenimente fa-miliare din comentariile si comportamentul adultilor (ex. Ora de culcare, imbracatul in pijama).

Impinge o persoana pentru a-i da un obiect.

Are initiativa unor distractii obisnuite cu adultul (ex. de-a prinselea, de-a ascunselea)

Dirijeaza sau manipuleaza adultul prin voce si/ sau gesturi (ex. sus, inca o data, mai mult ).

Comenteaza activitatea cu-renta proprie (ex. "brm-brm" cand se joaca cu masina).

Comenteaza (chiar simplu: prin cuvinte sau semne) ac-tivitatile celorlalti.

Solicita denumirea diferite-lor obiecte (ex. aceea?).

Foloseste forme simple de in-trebare: ex. Tata? (cu intonatia ridicata, semne sau gesturi).

Foloseste un numar de 10-20 de formule de initiere a unor conversatii, incluzand intre-bari, intelegerea unui mesaj etc.

Relateaza informatii in afara contextului.

Minte, neaga.

Saluta: "pa", "buna diminea-ta".

Intrerupe sau schimba subiec-tul.

Se cearta sau se contrazice.

Adauga si alte informatii dincolo de ce este intrebat.

Discuta cu o persoana cunos-cuta.

Isi poate exprima dezacordul sau contradictia intr-o conver-satie.

Participa ca vorbitor sau as-cultator in mici activitati de grup cu copii sau adulti cunoscuti.

Tachineaza sau glumeste in conversatia cu alti copii.

Intreaba sau raspunde la intre-bari in grupuri mici.

Converseaza la telefon cu prietenii sau cu familia.

Agreeaza conversatiile susti-nute cu alti copii sau adulti, referindu-se in afara contex-tului.

Repovesteste fapte recente sau experiente recente folosind serii de secvente dezvoltate.

Povesteste despre incidente sau experiente in propozitii extin-se.

Vorbeste despre evenimente trecute sau viitoare.

Are incredere si curaj sa initieze si sa sustina o con-versatie mai lunga (peste 10 raspunsuri) cu alte persoane, referindu-se la "aici si acum".

Comenteaza despre lucrurile pe care le fac altii.

Da explicatii detaliate cu privire la anumite proiecte scolare, evenimente sau ex-periente.

Da o explicatie sustinuta si organizata asupra unui eve-niment, experiment sau acti-vitate.

III. 2.1.2. Stagii preverbale spre conversatie

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Acorda atentie adultului prin atingere, cand este indrumat.

Se uita si la alte persoane.

Realizeaza scurte contacte cu alte persoane.

Se bucura, este capabil de atentie reciproca, mutuala, incluzand contactul vizual cu alte persoane.

Reactioneaza cand i se adre-seaza cineva, daca este indem-nat.

Reactioneaza cand i se adre-seaza cineva, fara a fi in-demnat.

Se uita atent la persoana care vorbeste, murmura sau gesti-culeaza.

Ii place sa se joace cu alti copii sau adulti.

Incepe sa priveasca foarte su-mar obiectele despre care este vorba.

Se uita la obiectele despre care se vorbeste, se fac semne, cu care se lucreaza.

Este preocupat de obiectele de referinta: jucariile cu care se joaca sau despre care se vorbeste sau se semnalizeaza.

Incepe sa ia parte la un joc cu faze distincte: bate din palme, scoate sunete etc.

Ii plac jocurile in comun, mai ales cele de constructii.

Ia parte la intonarea unor cantece si la diferite rime.

Ia parte la conversatiile sau cantecele adultilor.

Reactioneaza la pauzele fa-cute de adult la sfarsitul unei interventii.

Incepe sa umple pauzele de conversatie prin gesturi, semne sau vociferari.

Ia parte la diferite faze intr-un joc. Ex.: se joaca de-a mama si de-a tata, la cumparaturi etc.

Ii place sa joace un rol, ex.: imbracatul.

Contribuie vocal sau prin semne la jocurile in grup.

Se implica singur in jocuri imaginare de grup si are contributii prin voce sau semne.

Isi concentreaza atentia asupra adultului cand este randul acestuia in joc, este atent si la obiectele despre care se vor-beste si care se folosesc in joc.

Stapaneste actiunile de rutina (mancatul, imbracatul etc.) in timp ce se afla cu alte per-soane.

Preia sarcina conversatiei vo-calizand sau semnaland la timpul potrivit.

Participa ca vorbitor sau as-cultator la o activitate in grup (ex modelaj, compunerea unei povesti).

Preia conversatia chiar fara sa fie privit de adulti.

Contribuie la conversatie in timp ce continua anumite acti-vitati de rutina: spalatul mainilor, curatenie etc.

Initiaza dialoguri ce servesc la o multime de functii (in-tretinerea dialogului, cerce-tarea, intrebatul si raspunsul la intrebari, comentatul, ima-ginatul).

Discuta o tema cu o persoana din familie sau prieten expri-mandu-si punctul de vedere si ascultandu-i pe altii.

Ia parte ca vorbitor sau ca ascultator intr-o discutie in grup sau intr-o activitate, ex-primandu-si punctul de vedere, comentand evenimentele.

III. 2.1.3. Ascultare: folosirea auzului

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante

Reactioneaza la sunete apro-priate foarte puternice (o toba la un metru de ureche).

Se intoarce spre sunete din incapere cand este indrumat (ce este acesta? - aspirator).

Se intoarce spre sunetele ce includ vibratii (trantirea usii).

Cere liniste. Ex.: plange cand aude anumite sunete).

Tresare la sunete neastepta-te.

Reactioneaza la oprirea unor sunete continui. Ex.: oprirea robinetului.

Reactioneaza la diferite sunete tari (cerand liniste, tresarind).

Loveste unele lucruri cu in-tentia de a scoate sunete.

Asculta sunetele auzite afara (camioane, avioane, latratul cainilor).

Atrage atentia celorlalti asu-pra unor sunete din jur. Ex.: Arata cu degetul.

Arata ca este constient de sunetele din jur. Ex: traficul.

Reactioneaza la diferentele din tonul vocii prin atitudini.

Reactioneaza la vorbirea ce-lorlalti, il priveste pe vorbitor, chiar fugar, reactionand vizibil cand se dau si repere vizuale.

Reactioneaza la pronuntarea numelui propriu in spatii li-nistite fara a primi si repere vizuale.

Reactioneaza la pronuntarea numelui propriu chiar si intr-un mediu zgomotos.

Poate sa-i fie solicitata atentia dintr-un alt colt al incaperii.

Recunoaste intonatia intero-gativa in context "Unde este?" si da raspunsuri.

Reactioneaza la pronuntarea numelui sau intr-o propozitie.

Imita plansul rasul sau tusea.

Reactioneaza la muzica, la cantece (dansand sau lega-nandu-se).

Manifesta o gama larga de raspunsuri la diferite infor-matii orale din context; ex: cantand, razand, sau diferite intonatii.

Imita ritmul a trei batai din palme.

Isi recunoaste numele dintre ale celorlalti din familie pe baza ritmului, numarului de silabe, contrastelor fonetice.

Imita ritmul a cinci batai din palme.

Sesizeaza diferenta dintre vo-cea unui barbat, copil, fetita, femeie.

Recunoaste si incearca sa se alature recitarii unor versuri.

Diferentiaza sunetele prin si-labe, ritm, intensitate.

Identifica obiecte familiare sau diferite fiinte prin sunete. Ex.: un bebelus.

Realizeaza actiuni imitative in cantece. Ex.: imita actional roata autobuzului.

Anticipeaza evenimentele prin sunetele percepute. Ex.: ora mesei, sosirea mamei acasa.

Actioneaza in mod potrivit ca raspuns la comenzi sau sunete auzite: "imbraca-ti haina!", "pleci acasa!".

Raspunde la cuvinte obisnuite doar auzindu-le.

Executa, urmeaza instructiuni simple in doi timpi. Ex.: "bea-ti sucul!".

Urmeaza instructiuni simple in trei timpi. Ex.: "pune cana pe masa!".

Identifica starea de spirit dupa tonul vocii. Ex.: "asta nu e bine!".

Poate spune daca un vorbitor glumeste sau este serios.

Raspunde potrivit la mesaje in doi-trei timpi, date oral.

Asculta constant si in liniste o poveste, o poezie scurta timp de 2-5 minute.

Asculta o poveste, o poezie timp de 5-10 minute si ras-punde, de exemplu, printr-un desen.

Asculta povesti, poezii timp de 10-15 minute, spune ce i-a placut si ce nu, sau spune 2-3 lucruri despre personaje.

Repeta propozitii simple des-pre idei, actiuni, evenimente. Ex.: despre o excursie, o iesire cu familia, un program T.V.

Pune intrebari, raspunde la intrebari si comenteaza ceea ce s-a discutat sau a discutat.

Relateaza un mesaj oral, spus de exemplu la telefon.

Urmeaza cu grija instructiu-nile date individual sau in grupuri mici.

Asculta, intreaba si raspunde la intrebari intr-o gama larga de situatii, de exemplu conducand un interviu.

III. 2.1.4. Limbajul receptiv

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Arata cu degetul un obiect cunoscut care este numit sau semnalat. Ex.: arata pisica, cartea etc.

Isi inceteaza activitatea cand i se spune "nu" sau "stop".

Se uita la persoane cunos-cute cand sunt numite.

Reactioneaza (se opreste, pri-veste, arata cu degetul) cand 2-3 lucruri familiare sunt de-numite prin cuvinte sau semne.

Arata cu degetul 3-5 obiecte familiare cand sunt denumite.

Arata cu degetul 5-10 obiecte familiare cand sunt denumite.

Se uita la persoanele din fa-milie (2-5) cand sunt numite.

Priveste spre 5-10 persoane sau obiecte familiare cand sunt numite.

Indica 1-2 parti ale corpului (nasul, urechea etc.).

Indica 2-5 parti ale corpului.

Indica 5-10 parti ale corpului.

Indica 2 elemente dintr-o carte cu poze daca sunt numite (masina, casa, copac etc.).

Indica doua persoane fami-liare dintr-o fotografie cand sunt numite ("Arata-mi-o pe Susana. Acum pe").

Indica 3-5 persoane familiare cand sunt denumite.

Indica 3-5 elemente dintr-o carte colorata, cu poze, la cerere.

Indica 5-10 elemente dintr-o carte cu poze la cerere.

Identifica fetita, baiatul cand este solicitat.

Se arata pe sine cand este intrebat.

Selecteaza 2 obiecte reale de uz curent. Ex: "Cu ce bem?"

Selecteaza 2-5 obiecte reale de uz curent.

Selecteaza 5-10 obiecte rea-le de uz curent la cerere.

Raspunde adecvat la propo-zitii cu propozitii. Ex.: "Pune cartea pe masa!"

Identifica obiecte dintr-o carte cu poze, care sunt diferite sau asemanatoare.

Identifica un obiect din poze dupa functia lui: "Care obiect zboara?", "Arata-mi ce se poate manca?".

Identifica 2-5 obiecte dupa functia lor.

Raspunde adecvat la o serie de 5-15 propozitii si la solicitarile acestora.

Raspunde adecvat la propo-zitii cu doua elemente (sau structuri de semne). Ex.: "Spala papusa!".

Raspunde adecvat la 5-10 ver-be. Ex. "Poti sa bati palma? Poti sa sari?" etc.

Urmeaza indrumarile legate de o actiune si 2 obiecte. Ex: "Pune cana in chiuveta!".

Raspunde adecvat la propo-zitii cu adjective indicand ma-rimea. Ex.: "Da-mi cubul mic/ mare/ inalt."

Raspunde adecvat la propo-zitii cu 5-10 adverbe. Ex.: "Fa asta incet/ repede etc."

Raspunde adecvat la propo-zitii cu posesive. Ex.: "Pune-o pe tava ta, cartea mea etc.".

Raspunde adecvat la propo-zitii simple cu adjective care indica atribute. Ex.: cald, rece, greu, usor, frumos, urat etc.

Raspunde adecvat la propo-zitii comparative si superla-tive: "Care este mai mare/ cea mai mare?"

Raspunde la propozitii simple care contin prepozitii: sub, langa, pe etc.

Raspunde adecvat la propo-zitii simple care contin o serie de adjective, adverbe si prepo-zitii, referindu-se la "aici si acum".

Aduce, cand i se cere, un obiect care nu este la vedere.

Aduce doua obiecte care nu sunt la vedere cand i se cere. Ex.: "Ia-ti caciula si haina."

Aduce la cerere trei obiecte care nu sunt la vedere. Ex.: "Adu-mi vasul, sapunul si peria."

Raspunde adecvat la pro-pozitii simple ce se refera la ceva din afara contextului imediat.

Raspunde la intrebari cu doua optiuni: "Doresti inghetata sau iaurt?"

Raspunde la intrebari simple (unde, cand, cine etc.) in con-text: "Care este mai moale?"

Raspunde la intrebari simple care nu sunt in context: "De unde luam ziarul"?

Raspunde la intrebarile esen-tiale din propozitie: "Tu nu ai?", "Nu a fost?"

Raspunde la o gama larga de intrebari, incluzand referiri in afara contextului.

Distinge corect diferenta dintre perechi de cuvinte: pune-ia, aici-acolo, acesta-acela, inain-te-dupa, eu-tu, spune-intreaba etc.

Intelege referinta timpului tre-cut si cel marcat: "Maine vom merge sa innotam!"

Intelege propozitiile care con-tin pronume: "Da-i-o lui!".

Intelege propozitiile legate prin: "si, dar". Ex.: "Poti sa mergi afara, dar pune-ti ca-ciula!"

Intelege propozitiile legate prin "pentru ca, si daca, de cand".

Intelege sensurile unei con-versatii: "Baiatul care sta in masina plange".

Intelege un sir de propozitii complexe incluzand structuri conectate.

Urmareste conversatia despre evenimente "aici si acum", desprinzand anumite intelesuri.

Urmareste conversatia despre idei ipotetice sau evenimente si le intelege partial.

Intelege in intregime con-versatia despre evenimente desfasurate "aici si acum", sau cu referiri in viitor sau trecut.

Este constient de expresii ca: "in mijlocul noptii, de secole, de Craciun".

Intelege propozitii sau unele texte literare din care des-prinde temporalitatea lor, au fost sau vor fi: "De Craciun, cu multi ani in urma, in mijlocul noptii".

Foloseste unele metafore: "Sunt prins la mijloc", "cu capul in nori".

Intelege in intregime o con-versatie extinsa intre doua per-soane, avand un subiect familiar.

Intelege in intregime o con-versatie extinsa intre membrii familiei, avand subiecte fami-liare sau nefamiliare.

Limbajul expresiv

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Spune sau intelege propozitii dintr-un element: masina, apa, caine, mami etc.

Denumeste trei obiecte fa-miliare.

Extinde sensul cuvintelor, inte-grandu-le in notiuni mai largi: "tractorul este un autovehicul".

Pronunta "NU" pentru a ex-prima o negatie.

Foloseste forme simple de intrebare: "ce?", "unde?".

Cunoaste 3-5 feluri de man-care, jucarii, animale.

Cunoaste 5-10 nume care se refera la: parti ale corpului, haine sau alte obiecte.

Are un bagaj de 10-20 de cuvinte.

Poseda un vocabular de 50 de cuvinte incluzand verbe, intre-bari si comenzi.

Enunta propozitii simple cu subiect si predicat. Ex.: "Tata citeste".

Pune intrebari constituite din propozitii simple. Ex.: "Unde este mama?".

Utilizeaza forme de negatie cu doua elemente. Ex.: "Nu suc!", "Nu merg!".

Asociaza corect cuvinte sau semne. Ex.: "pisica aici", "mingea acolo".

Da comenzi din doua cuvinte: "stai jos!"

Foloseste un substantiv si un adjectiv impreuna: "minge gal-bena", "supa calda".

Foloseste un determinant cu un substantiv: "omul acela", "sap-ca mea".

Foloseste prepozitii pe langa substantive: "pe masa", "in casa".

Face enunturi cu trei ele-mente principale pentru a se referi la "aici si acum". Ex.:

"Pantofii rosii draguti" (lim-baj eliptic).

Foloseste intrebari constituite din trei cuvinte: "De ce dormi?".

Enunta comenzi din trei cu-vinte: "Loveste mingea rosie!", "Lasa-ma sa plec!"

Foloseste forma regulata a pluralului: pisici, fete, soareci.

Foloseste pronumele: "eu", "el", "ei".

Foloseste persoana a treia la singular: "Ea isi vrea cina."

Foloseste sufixul adverbial: "incet", "repede".

Pronunta un sir de propozitii care contin pronume si plu-raluri, se poate referi si la probleme in afara contextului, cum ar fi evenimente trecute. Ex.: "Ieri am fost la cum-paraturi".

Foloseste prezentul si trecutul la participiu: "ea alergand", "aceea sparta".

Foloseste forma negativa: "Ea nu vine!"

Foloseste superlativul si com-parativul: "mai tare, cel mai tare".

Formeaza propozitii din patru elemente: "Eu merg inot acum."

Formeaza intrebari inversand subiectul si predicatul: "Unde merge Elena?".

Alatura negatia verbelor: "Maria nu merge la lucru!".

Alcatuieste fraze din mai multe propozitii folosind prepozitii: "si", "sau", "dar". Ex. "Am mancat o inghetata si am plecat la plimbare si ".

Foloseste cuvinte de legatura: "pentru ca", "cand", "daca", "si daca".

Foloseste intrebarea retorica "Ai fost la mare, nu-i asa?".

Foloseste subordonata atri-butiva "Toate florile pe care le-am plantat ieri s-au ofilit."

Face referiri in afara pre-zentului folosind markeri de timp cum ar fi "dupa pranz", "maine dupa-masa".

Alatura propozitii folosind ad-verbe corelative ca "oricum", "de fapt".

Foloseste forme complexe ale verbului: "As fi putut fi capabil sa "

Foloseste "in afara", "ar tre-bui", "trebuie", "daca".

Foloseste o serie de structuri complexe incluzand diateza pasiva. Ex.: "Ea a fost lovita de fratele ei."

III. 2.1.5. Claritatea vorbirii

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Plange, rade, gangureste.

Anunta trebuinte ca foame sau anumite disconforturi prin vocalizari.

Emite anumite sunete dar nu toate cu inteles.

Emite un sir de vocalize sub forma de joc pentru propria-i placere.

Emite vocalele deschise: oo, ee.

Emite consoane: c, g, m, p etc.

Repeta silabe: dadada.

Combina silabe intr-un joc vocal: ma-ba, ma-ga etc.

Bolboroseste cu intonatie si ritm (sunete asemanatoare vorbirii).

Foloseste anumite sunete pen-tru a exprima o serie de sen-suri, intelesuri. Ex.: "bobo" pentru bomboana.

Pronunta silabe din anumite cuvinte cu omisiunea unor sunete: gu-a in loc de gura.

Pronunta 2-5 cuvinte cu cla-ritate.

Pronunta 5-10 cuvinte iden-tificabile, clare.

Imita clar onomatopee dupa exemplu: miau, muu s. a..

Imita clar sunete din vorbirea celorlalti: "ooh", "pa".

Pronunta ca un ecou cuvinte proeminente sau ultimul cu-vant spus de adult.

Imita cuvintele celorlalti fara a le utiliza in comunicare.

Pronunta clar cateva cuvinte simple: apa, cana etc.

Pronunta 10-20 cuvinte usor de identificat.

Simplifica pronuntarea cuvin-elor multisilabice: coco pentru ciocolata, bobo pentru bom-oana.

Pronunta propozitii cu 2-5 cuvinte inteligibile.

Incearca pronuntarea unor cuvinte mai lungi si mai grele, retinand, pastrand ritmul lor: minibus in loc de autobus mic.

Pronunta 20-50 de cuvinte identificabile, clare.

Se autocorecteaza.

Pronunta propozitii cu 5 sau mai multe cuvinte inteligibile.

Pronunta 50-100 de cuvinte, identificabile.

Foloseste o anumita intonatie pentru intrebari, chiar daca nu toate cuvintele sunt clare.

Pronunta cuvinte cu grupuri de sunete mai dificile.

Vorbirea este in mare in-teligibila in conversatia cu adulti cunoscuti, in context actual.

Vorbeste foarte clar cu adultii din familie, in context ac-tual.

Vorbeste foarte clar cu adultii in afara contextului.

Nu este bine inteles de alti copii intr-un context dat.

Vorbirea lui este in intregime inteleasa de straini intr-un con-ext dat, cunoscut.

Vorbirea lui este in intregime inteleasa de straini in afara contextului.

III. 2.1.6. Semnalarea

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Atentioneaza scurt adultul cand este indemnat, de exemplu atingandu-l.

Semnaleaza pentru a atrage atentia. Ex.: flutura mana sau vocifereaza.

Isi arata unele emotii prin expresia fetei. Ex.: bucurie, suparare, durere, surpriza.

Semnaleaza stari de nepla-cere sau dezgust, de ex. se intoarce cu spatele, da la o parte ceva.

Ii priveste pe ceilalti fugitiv.

Are contact vizual scurt cu ceilalti.

Angajeaza imediat contacte vizuale si distribuie atentia, de ex. privindu-si mainile.

Indica cu degetul obiecte sau fapte.

Imita expresii faciale de la adulti sau din poze: surpriza, oroare etc.

Intelege semne ce se refera la persoane, obiecte sau actiuni familiare.

Semnaleaza nevoi materiale imediate.

Produce unul sau doua semne sau gesturi ce au sens pentru adult.

Foloseste 2-5 gesturi de refe-inta pentru a numi obiecte sau actiuni, ex. cana, somn.

Produce in jur de 10 gesturi pe care adultii familiari le interpreteaza ca semne.

Combina gesturi cu expresii faciale si posturi ale corpului, avand o semnificatie.

Foloseste un semn recog-noscibil.

Foloseste 2-5 semne recog-noscibile.

Foloseste 5-10 semne re-cognoscibile.

Foloseste mai mult de 20 de semne (cu unele erori), de ex. strangeri de mana simpli-ficate.

Foloseste semne cunoscute pentru a se referi la obiecte sau evenimente pentru care nu sunt cunoscute alte semne (ex: suprageneralizeaza).

Foloseste un singur semn pentru a acoperi concepte sau fraze. Ex.: mi-e foame; cine este acela?

Produce o combinatie de 2 semne.

Foloseste o varietate de pe-rechi de cuvinte pentru a se face inteles.

Structureaza spatiul si acorda pozitii prin semne.

Indica secventa evenimen-telor prin semne.

Sustine un schimb limitat de semne cu un adult pe un subiect familiar - 3 raspun-suri.

Converseaza fluent prin sem-ne cu un adult cunoscut.

Converseaza fluent prin sem-ne cu un adult necunoscut.

Arata intelegerea unei con-versatii/ comentarii prin sem-ne.

Foloseste interpreti pentru a conversa cu cei care nu comunica prin semne.

2. PROFIL: STRATEGII DE INVATARE

III. 2.2.1. Aparate auditive

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Accepta aparatul intr-o ure-che pentru un timp scurt (de la 10 sec. la cateva minute)

Accepta aparatul in ambele urechi pentru scurt timp.

Accepta aparatul in ambele urechi pentru 10 minute o data.

Poarta aparatul in reprize de 20 minute, de mai multe ori pe zi.

La fel, in reprize de o ora.

Poarta aparatul 3 ore o data.

Poarta aparatul 6 ore o data.

Poarta aparatul pe tot parcursul zilei.

Isi scoate aparatul fara a-l deconecta.

Deconecteaza si inlatura aparatul (post-aural).

Deconecteaza si demonteaza aparatura.

Manipuleaza si decupleaza aparatul cu grija.

Ajuta adultul la inlocuirea aparatului in urechi.

Poate inlocui aparatul cu un ajutor minim.

Inlocuieste olivele in urechi fara ajutor.

Inlocuieste bateriile din apa-rate cu ajutor minim.

Daca foloseste aparate au-ditive radio, verifica impre-una cu adultul functionarea lor.

Inlocuieste bateriile in apa-rate fara ajutor.

Alerteaza adultul in caz ca apar probleme cu aparatul.

Regleaza functionarea apa-ratului pentru diferite fun-ctii, la cerere.

Are grija de aparat atunci cand se joaca sau cand inoata.

Asista adultul la curatarea aparatului.

Isi curata propriul aparat du-pa cum este necesar.

In mod independent are grija de aparat (la reglare, repa-rare, curatare, inlocuirea ba-teriilor).

III. 2.2.2. Controlul atentiei

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Se concentreaza pentru ca-teva secunde asupra unei jucarii sau activitati, cu ajutorul adultului.

Se concentreaza scurt (1-2 minute) asupra unei sarcini concrete (Lego, Colorat, etc.) cand lucreaza singur, iar factorii perturbatori sunt minimi.

Se concentreaza asupra unei sarcini 10-15 minute, lu-crand singur in conditii minime de perturbare.

Se concentreaza pe o sarcina timp de 10-15 minute, tole-rand intreruperi.

Isi imparte atentia intre doua activitati cu ajutorul adul-tului, incluzand si solicitari fizice, ca atingerea genun-chiului.

Isi muta atentia de la o activitate la alta la solici-tarea adultului, ex.: "pri-veste-ma" sau "asculta-ma".

Se concentreaza asupra unor sarcini abstracte (desenat, citit, scris), pentru 10-15 minute.

Raspunde la instructiuni sim-ple (1-2 pasi), in timp ce e implicat intr-o alta activitate.

Raspunde la instructiuni complexe (mai mult de 3 pasi), in timp ce e implicat intr-o alta activitate.

Isi controleaza concentra-rea atentiei: alterneaza pri-vitul, ascultatul si scrisul.

Isi mentine atentia intr-un grup mic, in conditii de li-niste, pentru 10-15 minute (intr-o activitate specifica varstei, cu ajutorul adul-tului).

Acelasi lucru in conditii de galagie.

Ramane atent la o lectie in grup, de 30-40 de minute printr-o serie de activitati (ascultat, discutii, munca practica).

Asculta atent, in pozitie corecta, fara atentionari.

Alerteaza adultul cu privire la dificultati de auzi ca de ex.: perturbari sonore.

Isi mentine atentia intr-un grup mare pentru 10-15 mi-nute, cand schimbarile esen-tiale sunt semnalate.

Semnaleaza confuziile sau abaterile, omisiunile.

Controleaza factorii care ii afecteaza concentrarea a-tentiei (ascultarea/ privitul pozitiei, folositul notitelor/ ajutoare vizuale.

Urmareste o lectie cu notite/ ajutoare vizuale pana la o ora si isi aminteste punctele principale.

Asculta un program de radio (de exemplu) pana la o ora, in conditii de liniste, inte-legand tot.

Asculta pentru perioade lungi, in conditii de zgomot, intelegand tot.

Controlul atentiei distribu-tive: poate privi o demon-stratie, sa urmeze instructi-unile si sa-si ia notite.

III. 2.2.3. Cititul

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Priveste pozele dintr-o carte impreuna cu adultul.

Selecteaza si aduce carti pentru a le rasfoi cu adultul.

Urmareste povestea (spusa sau mimata cu semne) si priveste ilustratiile.

Arata (indica) de unde in-cepe cartea.

Localizeaza punctul de pornire al cartii, directia pentru citit si pentru rasfoit.

E constient de secventele povestirii dintr-o carte, ex.: observa schimbarile, antici-peaza fapte sau imagini.

Pune intrebari despre po-vestire si despre imagini, ex.: "Ce e aceasta?"

Petrece timp privind carti, chiar daca nu e solicitat.

Se face ca citeste, raspunde la text si imagini vociferand, semnaland sau gesticuland.

Incepe sa inteleaga ca un cuvant tiparit are sens, ex.: "Aceasta inseamna tractor".

Poate asocia un cuvant unei imagini.

Poate asocia perechi de cuvinte.

Raspunde la numele pro-priu, scris.

Observa ce este scris din mediu, de exemplu poate spune adultului ce scrie pe o cutie.

Recunoaste 5-10 cuvinte familiare din context, de ex.: statie de autobuz, iesire etc.

Identifica obiecte, personaje sau evenimente dintr-o po-veste din imagini.

Spune cate ceva dintr-o poveste familiara fara a face legatura cu textul.

Citeste o poveste plimban-du-si degetul sub randuri.

Ghiceste cuvantul dupa pri-mele litere.

Recunoaste literele in cu-vinte, de exemplu spune ca un cuvant incepe cu a si se termina cu i.

Se uita la cuvintele cheie si ghiceste restul.

Foloseste contextul pentru a ghici un cuvant.

Reciteste o propozitie pen-tru a ghici un cuvant care se potriveste sintaxei.

Foloseste o serie de indicii pentru a intelege un cuvant, de exemplu contextul, imagi-nile, forma cuvantului.

Poate sa repovesteasca o secventa de poveste dintr-o carte simpla folosind o parte din text.

Isi foloseste cunostintele despre lume pentru a prezice evenimentele unei povesti.

Vorbeste despre povesti cu destul de multa exactitate, putand descrie personajele si ce se intampla/ s-ar putea intampla.

Incearca sa citeasca expresiv.

Este constient de structura povestii: se refera la partile ei (la inceput, la sfarsit), de cadru, decor, sau de per-sonaje.

Citeste un pasaj nefictiv si raspunde intrebarilor din context.

Discuta materialul scris trecand dincolo de ce este in poveste, ilustratii sau con-tinut, pentru a face deductii, inferente. (de exemplu din ce cauza a aparut un set de evenimente)

Scaneaza o pagina pentru a gasi informatii.

Poate eticheta o diagrama citind un pasaj.

Foloseste cuprinsul, indicii si titlurile pentru a gasi o informatie.

Citeste pentru a se informa, folosind carti de referinta, tabele, dictionare, biblioteca.

Citeste independent si inte-lege carti potrivite varstei.

Citeste pentru a intelege texte nefictive, cu limbaj complex.

Citeste un text si raspunde la intrebari necesitand reflectie, judecata si evaluare.

Citeste regulat sub o gama larga de forme: science-fiction, poezie, ziare, re-viste, piese de teatru.

Discuta o serie de povesti si poezii, subliniind calitati ca-re ii plac, exprimand prefe-rinte, dand raspunsuri perso-nale.

Foloseste un catalog de biblioteca pentru a gasi carti.

Recunoaste fapte sau opinii in texte sau media si dove-deste diferentele.

Are opinii si preferinte des-pre o gama larga de materia-le scrise si poate analiza si explica raspunsurile cu re-feriri la texte.

III. 2.2.4. Scrisul de mana

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Utilizeaza o gama larga de ustensile pentru scris, ex: creioane, creta, etc.

Utilizeaza ustensile mai fine, ex: creioane grafice, creion cu mina reglabila).

Mazgaleste liber ca si cum ar scrie.

Deseneaza in spatii de 2 cm.

Deseneaza in spatii de 1 cm.

Deseneaza semne simple, repetitive, ex.: bucle, zig-zag, pentru a imita scrisul - cu linii directoare pentru di-mensiune.

Face miscari de la stanga la dreapta pe pagina, pentru a imita scrisul.

Incearca sa copieze modelul unui nume, chiar stangaci.

Continua o secventa verti-cala (I I I I I I).

Continua o secventa in zig-zag (//////).

Continua o bucla.

Deseneaza o serie de modele de scris, incluzand miscari de"impinge-trage" (

Copiaza cateva litere sau numele dupa un model.

Copiaza numele, cu majo-ritatea literelor corect for-mate si orientate.

Scrie cateva litere din nume, fara model.

Scrie literele cu un anume control asupra dimensiunii, formei si orientarii literelor sau liniilor de scris.

Isi scrie numele fara model.

Copiaza cuvinte simple co-rect.

Scrie cu litere de mana mari si mici.

Spatiile dupa litere sunt consistente.

Lasa spatii consistente dupa cuvinte.

Lasa spatii consistente intre litere si cuvinte.

Incepe propozitia cu litera mare.

Incepe sa foloseasca litere mari pentru substantive pro-prii.

Literele mari si mici sunt folosite corect (si nu ames-tecate in cuvinte).

Scrie pe linia punctata.

Scrie drept fara linii aju-tatoare.

Incepe sa scrie clar si citet.

Diferentiaza intre notitele proprii si scrisul mai formal.

Scrie citet cu viteza adec-vata.

Scrie citet in stiluri diferite, de exemplu drept, inclinat.

Foloseste computerul pentru a prelucra munca terminata, de exemplu facand grafice.

Este capabil sa foloseasca o serie de instrumente pentru a prezenta munca terminata corect, clar si atractiv.

III. 2.2.5. Numerele elementare

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Face diferenta dintre unul si mai multe, ex.: spune "unul", "cateva", "multe".

Utilizeaza cifra "2" in mod adecvat, ex.: "Vreau 2 ju-carii".

Utilizeaza numerele cand se refera la grupuri de obiecte fara corespondenta de 1-1, ex.: "Aici sunt 5 degete".

Stie poezioare cu numere.

Foloseste numerele spontan, in viata de zi cu zi (nu cu acuratete).

Urmeaza instructiuni care cer numararea pana la 2, ex.: "Adu-mi 2 mingi".

Numara pe de rost pana la 3.

Numara obiecte pana la 3, in situatii cotidiene, ex.: obi-ecte, feluri de mancare.

Recunoaste cateva numerale in cartile de aritmetica si stie ca ele se refera la cantitate (nu cu acuratete).

Utilizeaza cu acuratete nu-mere pana la 3 intr-o diversitate de situatii.

Numara pe de rost pana la 10, cel putin.

Numara obiecte pana la 5, corect.

Citeste 2 sau 3 numerale intr-un context familiar.

Numara obiecte pana la 10.

Citeste 5-6 numerale in context familiar.

Citeste numerele pana la 10 in context familiar.

Citeste numerele pana la 10 intr-o varietate de situatii: numerele caselor, butoanele de la TV, numerele de la autobuze, butoanele de la telefon.

Stie ce urmeaza dupa fiecare numar pana la 10.

Stie ce numar e inainte pentru fiecare numar pana la 10.

Pune numerele in ordine crescatoare, pana cel putin la 10.

Scrie numele pana la 10, par-tial corect.

Numara, citeste, scrie si or-doneaza corect numerele pana cel putin la 10 intr-o varietate de situatii.

Estimeaza numarul unui mic grup de obiecte (pana la 5).

Estimeaza numarul unui mic grup de obiecte (pana la 10).

Numara, citeste, scrie si or-doneaza numerele pana la 20.

Estimeaza numarul unui grup de obiecte (pana la 20).

Numara obiecte rearanjate si gaseste acelasi raspuns de fiecare data.

Cand este intrebat in mod repetat care este numarul obiectelor rearanjate, ras-punde fara a le numara din nou si explica.

Intelege conservarea numa-rului.

Foloseste obiecte pentru a aduna numere pana la 5.

Foloseste obiecte pentru a scadea numere pana la 5.

Aduna si scade folosind obi-ecte, cand numerele implica-te nu sunt mai mari de 10.

Include cifra 0 in combi-natiile pana la 10.

Distinge intre numerele pare si impare.

Exploreaza si utilizeaza sa-bloane pentru adunarea si scaderea pana la 10.

Recunoaste monedele si banii dupa valoarea scrisa pe ele.

Aduna si scade valoarea banilor pana la 10 lei.

Aduna si scade pana la 20.

Aduna si scade valoarea banilor pana la 20 lei.

Stie sa foloseasca banii in contexte simple, cum ar fi jocurile din clasa.

Utilizeaza masuratori infor-male, de exemplu folosind cubul sau alte obiecte.

Foloseste cantarul pentru a compara greutatea obiecte-lor.

Ordoneaza obiectele dupa marime sau greutate, bazan-du-se pe comparatii grosiere.

Citeste toate unitatile de la liniar sau scale de masurare.

Foloseste instrumentele a-decvate pentru masurare: li-niar, metru, masuratori de bucatarie, cantar, cronome-tru.

Citeste, scrie si ordoneaza numerele cel putin pana la 1000.

Recunoaste importanta pri-mei cifre in marimea nu-marului.

Rotunjeste numerele apro-piate de 10 sau 100.

Citeste termometrul.

Inmulteste si imparte folo-sind calculatorul.

Cunoaste si foloseste ope-ratiile de inmultire pana la 5x5 si inmultirea cu 2, cu 5 si cu 10.

Estimeaza lungimea, greu-tatea, volumul, timpul, pe baza unor unitati familiare.

Face predictii si le testeaza.

III. 2.2.6. Concepte matematice

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Intelege cu usurinta con-ceptele de trecut si viitor.

Intelege: dimineata, seara, ieri, maine.

Spune zilele saptamanii pe de rost.

Isi stie ziua de nastere.

Numeste zilele saptamanii pe masura ce trec.

Ordoneaza evenimentele fo-losind un limbaj adecvat, ex.: inainte, acum, in viitor, dupa, tarziu, devreme.

Intelege: sus, jos, in varf, la baza.

Aseaza obiecte potrivit in-structiunilor ce contin pre-pozitii: pe, in, deasupra, peste, sub, in spate, in fata.

Urmeaza, instructiuni refe-ritoare la pozitii spatiale: inauntru, afara, in fata, pe langa.

Exprima pozitii continand prepozitii.

Intelege: "Continua sa mergi", "mai departe", "inapoi", "stop".

Respecta instructiuni pentru a merge de-a lungul unei linii.

Da instructiuni pentru    mer-sul dea lungul unei linii.

Foloseste conceptele: mare/ mic, cald/ rece, gros/ subtire.

Utilizeaza conceptul "ace-lasi" in compararea obiec-telor.

Foloseste 5-10 concepte de comparatie corect, ex.: greu/ usor, lung/ inalt/ scund.

Compara obiecte fara a le masura si foloseste lim-bajul potrivit (cel mai lung, cel mai scurt, cel mai greu, cel mai usor).

Face observatii despre obi-ectele folosite si sorteaza dupa criteriul selectat.

Stie ordinea lunilor.

Spune cat e ora, intelege semnificatia unui sfert de ora si a unei jumatati.

Numeste patratul, triun-ghiul, cercul.

Numeste cubul, sfera, ci-lindrul si le descrie.

Numeste hexagonul si pen-tagonul.

Recunoaste patratul, triun-ghiul, hexagonul, pentago-nul, cubul, sfera, cilindrul si le descrie

Recunoaste unghiurile coltu-rilor corecte in spatiu bidi-mensional si tridimensional.   

Urmareste si da instructiuni pentru rotatia corpului/ obi-ectului in unghi corect.

Recunoaste diferite tipuri de miscare: miscarea dreapta, rotatia etc.

Spune si scrie ora in ju-matati de ora.

Spune si scrie ora in sferturi de ora.

Spune ora in termeni de fara/ si cateva minute.

Cunoaste factorii de timp: secunde in minute, minute in ore, ore in zile, zile in saptamana.

Masoara in cm pana la 20 cm.

Masoara in cm pana la 100 cm.

Masoara in metri.

Masoara in litri.

Cunoaste cele mai utilizate unitati in lungime, volum, greutate si timp, si pentru ce sunt ele folosite.

Inregistreaza data in tabelul de frecventa.

Construieste, citeste si interpreteaza grafice si tabele de frecventa.

Intelege adevarat/ fals.

Exemplifica evenimentele care sunt sigure; de exemplu ca se va intuneca la noapte.

Exemplifica evenimentele care sunt nesigure, de exem-plu ca ar putea ploua la noapte.

Exemplifica evenimentele care sunt imposibile, de exemplu ca va fi insorit la noapte.

Recunoaste ca este un grad de incertitudine despre apa-ritia unor evenimente, si ca altele sunt sigure sau im-posibile.

Foloseste termeni ca: sime-trie, sensul acelor de ceasornic si sensul invers.

Se descurca cu intrarile si iesirile din aparate simple.

Foloseste mijloace simbo-lice si abstracte pentru a inregistra si manipula in-registrarile sau obiectele actuale.

Inregistreaza datele perso-nale ale covarsnicilor in baze de date pe computer sau alte aparate.

Intra si acceseaza informatia dintr-o baza de date simpla.

Listeaza evenimentele in functie de posibilitatea de aparitie.

Foloseste scale de la 0-1 pentru a reprezenta proba-bilitati, rate de aparitie.

III. 2.2.7. Cunostinte de baza

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Numeste 10 obiecte din poze.

Numeste 3-5 materiale co-mune: lemn, sticla, plastic.

Distinge animalele, folosind denumirile unor specii, cum ar fi pasare.

Face deosebirea dintre plante: copaci, flori, iarba, etc.

Grupeaza materiale, obi-ecte, lucruri, animale, po-trivit caracteristicilor lor.

Denumeste cel putin 10 parti ale corpului.

Denumeste cel putin 20 parti ale corpului.

Denumeste parti ale cor-pului animalelor.

Foloseste cel putin 3 cuvinte sau semne pentru a descrie texturile: aspru, dur, moale.

Cunoaste 7-10 culori.

Cunoaste parti din planta: floare, frunza, tulpina.

Compara lucruri asema-natoare/ diferite, punctand diferentele referitoare la: forma, culoare, textura.

Stie ca animalele si plantele au nevoie de conditii anume de supravietuire.

Stie cum sa aiba grija de vietuitoare, de exemplu de un bebelus, de un catel, o planta de apartament.

Stie ce este necesar pentru sanatate, de exemplu hrana, somn, miscare, spalat, ingri-jire medicala.

Arata grija si consideratie in ingrijirea vietuitoarelor.   

Numeste fenomenele meteo pe masura ce apar.

Cunoaste anotimpurile si ordinea lor.

Identifica vremea cores-punzatoare anotimpurilor.

Stie ca plantele si animalele raspund la schimbarea ano-timpului, de exemplu migra-tia pasarilor, hibernarea, infloritul.

Enumera similaritatile dintre toti oamenii si observa varia-tiile.

Enumera similaritatile dintre toate mamiferele.

Masoara diferentele simple dintre oameni.

Diferentiaza specii de ani-male dupa aspect sau com-portament.

Sorteaza plantele dupa trasaturi observabile.

Explica de ce vine noaptea.

Stie ca lungimea zilei se modifica de-a lungul anului.

Stie ca Pamantul are forma sferica.

Stie ca Pamantul, Soarele si Luna sunt corpuri distincte.

Descrie variatia inaltimii Soarelui la momente diferite ale zilei si ale anului.

Descrie unele forme de viata care acum nu mai exista, de exemplu dinozaurii.

Distinge intre forme de viata disparute frecvent si cele disparute cu mult timp in urma.

Ordoneaza evenimentele in secvente, de exemplu progra-mul unei zile.

Ordoneaza etapele vietii omului.

Stie ca fiintele vii au progenituri de acelasi fel (de ex. pisica nu naste soareci).

Enumera trasaturile perso-nale sau ale altora care sunt similare cu ale parintilor.

Cunoaste etapele comune vietii tuturor fiintelor vii, de ex. cresterea spre maturitate, reproducerea, moartea si descompunerea.

Este constient de daunele produse mediului, rezultate din activitatea umana.

Se joaca cu magneti si stie ca atrag unele materiale iar pe altele nu, si ca se atrag reciproc.

Descrie materialele in ter-meni de duritate, transpa-renta, flexibilitate.

Enumera similaritati si di-ferente ale unei varietati de materiale de uz curent.

Stie ca aerul este peste tot in jurul nostru si ca se poate misca.

Stie ca obiectele pot fi mutate tragandu-le sau im-pingandu-le si ca unele sunt mai usor de manevrat decat altele.

Stie ca electricitatea este folosita in casa si ca poate fi periculoasa.

Stie ca unele materiale con-duc curentul iar altele nu.

Explica necesitatea mancarii pentru viata.

Sugereaza substante sau me-canisme alternative pentru a "face lucrurile sa mearga".

Produce sunete intr-o va-rietate de moduri.

Explica felul in care sunt produse sunetele muzicale la instrumente simple.

Da o explicatie simpla despre cum sunetele sunt generate si cum pot "ca-latori" prin diverse ma-teriale.

Cunoaste cateva surse de lumina.

Demonstreaza ca este con-stient de prezenta culorilor in mediu.

Exploreaza transparenta ma-terialelor.

Prezice pozitia umbrelor.

Foloseste instrumente cum ar fi compasul, termometrul.

Subliniaza concluziile unei investigatii.

Formuleaza ipoteze.

III. 2.2.8. Aptitudini interdisciplinare

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Numeste 3-5 culori intr-o varietate de obiecte.

Potriveste obiecte asemana-toare.

Potriveste obiectele cu ima-ginile.

Asociaza obiectele cu de-senele.

Grupeaza obiecte sau ima-gini ale obiectelor dupa un criteriu, cum ar fi haine, animale.

Compara obiecte asema-natoare/ diferite, punctand asemanarile si deosebirile.

Se intreaba "Ce s-ar intam-pla daca" si genereaza ipoteze simple.

Sorteaza o colectie de obi-ecte de marimi si forme dife-rite.

Sorteaza forme tridimen-sionale si bidimensionale, construieste cu primele si deseneaza si descrie forme 2D.

Spune sau arata secvente simple din activitatea pro-prie, de exemplu ca mai intai isi ia sosetele si apoi pantofii.

Pune 3-5 imagini sau pro-pozitii simple in ordine pen-tru a face o poveste.

Ordoneaza evenimentele in etape de exemplu dintr-o povestire sau etapele unei activitati.

Isi arata preferinta pentru anumite activitati.

Intervine in etape ale pre-darii, cerand adultului sa-i dea sarcini.

Se incadreaza in timpul cerut de adult.

Independenta crescanda in abordarea sarcinilor, cu unele coordonari din par-tea adultului.

Rezolva mici probleme fara a cere ajutorul adultului, de exemplu cauta obiectul pier-dut in ultimele locuri in care a fost folosit.

Raspunde la intrebari de genul: "Cum ai sa faci asta?", dand un plan sumar.

Urmeaza instructiunile de-senate in construirea unor lucruri, cu ajutorul adultului.

Aduna materialele nece-sare pentru a gati sau pentru un joc anume (ex. joc de crea-tie).

Determina in mod inde-pendent ce este necesar pentru a gasi, a planifica sau a face ceva.

Are grija de materialele pentru invatat.

Isi organizeaza singur pro-gramul pentru teme si il respecta.

Este bine organizat in ges-tionarea timpului, cu car-tile, caietele si materialele.

Copiaza informatia specifica in mod corect de pe tabla, carti etc.

Extrage informatia specifica din tabele sau liste.

Cauta informatii utilizand surse de referinta (dictio-nare, enciclopedii etc.) .

Poate sa utilizeze echipa-mentul de baza, texte, re-surse si sa urmeze instruc-tiuni simple.

Opereaza cu aparate audio si video.

Localizeaza tastele cu lite-re si numere de pe tasta-tura.

Selecteaza si ruleaza pro-grame de pe computer.

Depoziteaza si acceseaza informatia folosind case-tofonul, calculatorul etc.

Interpreteaza tabele sim-ple, grafice, diagrame.

Interpreteaza tabele, gra-fice, diagrame si harti complexe.

Generalizeaza intre subiecte si situatii, aplica abilitatile invatate in contexte diferite.

3. PROFIL: DEZVOLTARE SOCIALA

SI EMOTIONALA

III. 2.3.1. Independenta personala

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Arata cand e murdar pe haine.

Incearca sa ajute la imbracat si dezbracat.

Accepta medicamentele.

Incepe sa coopereze cu adultul la imbracat, hranit si la toaleta.

Bea apa cu paharul fara s-o verse pe jos.

Se hraneste singur cu dege-tele, lingura sau furculita.

Se imbraca singur cu haine mai simple.

Foloseste periuta de dinti.

Sta corect pe toaleta.

Este activ la hranit, imbra-cat, la toaleta in context fa-miliar si cu ajutorul adul-tului.

Inchide, deschide usa, urca pe scari in locuri nefamiliare.

Mananca fara probleme in locuri straine.

Se spala singur cu apa si sapun, la baie.

Ajuta la curatenie.

Merge singur la toaleta, dar poate avea nevoie de ajutor la tras apa, imbracat, spalat pe maini.

Independenta crescanda in miscare, hranire si propria ingrijire.

Cere sa fie dus la toaleta cand are nevoie in locuri straine.

Se imbraca singur, inche-indu-si nasturii sau capsele.

Se spala si se sterge singur cand i se cere.

Este independent in a merge la toaleta, a trage apa, a se spala pe maini, a se schimba.

Se hraneste singur cu o minima asistenta din partea adultului, ex.: pentru a taia in bucatele mancarea.

Foloseste corect cana, fara a varsa continutul.

Foloseste corect cutitul si furculita.

Isi prepara bauturi reci, de ex: apa cu sirop.

Dovedeste independenta si incredere in autogospoda-rire, cum ar fi in prepararea mancarii, spalat, imbracat.

Face diferenta intre zilele din cursul saptamanii si sfarsitul de saptamana.

Ajuta la facutul patului.

Arata interes pentru propria-i imbracaminte si infatisare.

Indica hainele potrivite in raport cu vremea.

Isi aminteste sa-si stearga sau sufle nasul cand e nevoie.

Responsabilitate crescanda in propria ingrijire din pro-prie initiativa, de ex. de ce unele haine sunt mai potri-vite pentru anumite ocazii sau activitati.

Comanda sub supraveghere masa in cofetarie sau restaurant.

Sta la masa cu grupuri mici de persoane.

Isi pune rufele murdare la locul destinat acestora.

Isi schimba hainele cu regu-laritate si in mod potrivit.

Isi face patul, chiar daca stangaci.

Face sandwich-uri si pre-para cereale.

Selecteaza hainele potrivite pentru o scura vacanta.

Alege mancarea si hainele in mod independent si potrivit.

Stie cum sa ceara ajutor in caz de urgenta.

Stie numele lunilor si le asociaza evenimente parti-culare.

Isi aminteste sa transmita un mesaj de la scoala pana acasa.

Se spala pe dinti corect si adecvat fara a i se aminti.

Are grija de felul in care arata cu asistenta minima, de exemplu pastrarea un-ghiilor curate.

Isi face singur curatenie des-tul de bine in camera cand i se aminteste.

Foloseste singur liftul.

Isi face patul si isi schimba hainele regulat.

Se ocupa nesupravegheat de ordinea si curatenia propriei camere si foloseste facili-tatile din casa.

Are grija singura de sine de exemplu in timpul men-struatiei, procurandu-si cele necesare.

Capabil sa traiasca inde-pendent.

III. 2.3.2. Maturitate sociala si joc

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Actioneaza in spatiul in-conjurator, manipuland o-biectele, inspectand oamenii si obiectele.

Se joaca adecvat cu jucarii mai mari, cu ajutorul adul-tului.

Se bucura de jocuri repre-zentative cu jucarii mici, cu ceva ajutor din partea adul-tului.

Se joaca independent pentru scurt timp (pana la 5 minute).

E constient de propriul sex, face distinctie intre baieti si fete, barbati si femei.

Se joaca langa alti copii, fara interactiuni.

Se joaca scurt langa alti copii, cu putine interactiuni.

Ii include, chiar si pentru scurt timp, pe ceilalti copii sau adulti in jocurile sale.

E bucuros sa-si imparta jucariile si cartile cu adultul.

Participa la jocuri cu cei-lalti, de exemplu de-a doc-torul si asistenta.

Accepta situatii sociale noi, de exemplu vizitatori.

Spune cand nu se simte bine sau il doare ceva.

Ii place sa i se spuna cum sa faca ceva.

Se poate separa de parinti in contexte familiare, de exem-plu la gradinita, vecini, bunici.

Vrea sa fie ca ceilalti copii.

Se joaca jocuri simple ce se desfasoara cu adultii sau cu copii mai mari.

Arata preocupare pentru cei din jur, ex.: mangaie copilul care plange.

E acceptat de ceilalti in jocuri ca un "bun" partener (isi asteapta randul, respecta regulile).

Se joaca jocuri mai com-plexe, cu alte 2-3 persoane incluzand adultul.

Sta linistit in locuri publice, ex.: teatru, cinema.

Are grija de lucrurile altora.

Foloseste corect formulele de politete, cu oameni cunoscuti sau necunoscuti, ex.: "te rog", "multumesc"

Este constient de compo-rtamentul social adecvat di-feritelor situatii, nu neaparat urmand exemplul celorlalti.

Joaca jocuri de cooperare: de-a familia.

Are simtul umorului, vede latura hazlie a lucrurilor ma-runte ce nu merg cum tre-buie.

Face fata criticismelor, res-pingerii sau pierderii si nu ii invinovateste doar pe altii cand lucrurile merg prost.

Merge la discoteca cu prie-tenii, sub supraveghere.

Lucreaza bine ca membru al unui grup sau echipe impreu-na cu covarsnicii, contribu-ind cu idei si ascultandu-i pe altii.

Joaca jocuri cum ar fi sahul, care implica planificare, strategie.

Identifica pericolele fuma-tului si ii preseaza pe fu-matori.

Discuta despre sarcina ti nastere ca functii normale ale corpului.

Detine informatii corecte despre sexualitate, contra-ceptie si alte procese ale corpului.

Poate sa vada punctele al-tora de vedere intr-o discutie.

Formeaza si mentine relatii bune cu adultii.

Se descurca cu majoritatea problemelor de rutina, ce-rand ajutor sau explicatii la nevoie.

Cantareste diverse varian-te inainte de a lua o decizie, nu este prea impulsiv.

Este punctual.

Formeaza si mentine relatii bune cu covarsnicii.

Este constient de moda si tendinte la imbracaminte, freze si muzica.

Este in pas cu moda covar-snicilor.

Stabileste propriile puncte forte, slabiciuni si prefe-rinte, cu putin ajutor.

Planifica si initiaza iesiri, de exemplu picnicuri.

Este increzator in a vorbi cu persoane nefamiliare.

Discuta despre bolile cu transmitere sexuala.

Discuta despre consecintele fizice si sociale ale consu-mului de droguri/ alcool.

Este constinet de conventiile sociale si are opinii despre teme cum ar fi rolurile de sex, casatorie, divort, oportu-nitati egale.

Discuta aspecte din relatiile adultilor, incluzand dragos-te, incredere, suport, sexu-alitate, familii si cresterea copiilor.

Are hobby-uri si interese in mod independent.

Este sensibil la sentimen-tele altora si raspunde adecvat si flexibil.

Isi intelege propria perso-nalitate si capacitatile si are o imagine de sine pozitiva.

III. 2.3.3. Constiinta mediului inconjurator

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare-observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Se joaca singur in casa sau gradina, cu masuri de pro-tectie.

Ii plac obiectele de joaca dintr-un parc.

Urca singur scarile, folo-seste scari rulante.

Ramane singur in baie, pe perioade scurte de timp.

Pune mizeria in cos cand i se cere.

Arata preocupare pentru pericolele posibile din casa, de pe strada.

Urca si coboara singur din mijloacele de transport.

Identifica vizitatorii regulati ai casei.

Identifica magazinele cu-noscute si oamenii in par-ticular.

Identifica 5-10 meserii dupa uniforma oamenilor sau dupa o poza la locul de munca.

Aduce, fara incidente, obi-ecte din dulap, de la buca-tarie.

Porneste sau inchide apara-tele electrice, sub suprave-ghere.

Ii spune adultului cand poate traversa strada.

Trece singur strada prin locuri marcate sau dirijate.

Face singur baie sau dus.

Utilizeaza aparate neelec-trice cu ajutorul adultului, ex.: robinetul, foarfeca.

E constient de pericolul ce poate veni din partea unor straini, in lift, pe strada.

Are comportamentul adec-vat/ foloseste corespunzator si sigur echipamente acasa sau in apropiere, cu supra-vegherea adultului.

Nu se pierde in apropierea casei, in cartier.

Arunca mizeria la cos sin-gur.

Se comporta adecvat acasa sau in imediata apropiere pana la o ora, nesupra-vegheat.

Merge la cinema, la sala de sport, in compania covarsni-cilor.

Identifica unii producatori mari dupa produse comune, de exemplu "Ford face ma-sini".

Utilizeaza fara riscuri echi-pamentul electric pentru divertisment.

Utilizeaza fara riscuri echi-pamentul electric de uz zilnic.

Calatoreste singur cu mij-loacele de transport in co-mun.

Merge singur la magazine sau cofetarii.

In decizii in ce priveste cumparaturi sau calatorii cu care este obisnuit.

Se comporta adecvat si res-ponsabil la scoala, acasa sau in comunitate, fara supra-veghere.

Este constient de probleme referitoare la poluare.

Este constient de probleme referitoare la drepturile ani-malelor.

Detine informatii corecte despre o serie de probleme de mediu, poate cantari argumente si exprima pun-ctul de vedere personal.

III. 2.3.4. Constiinta economica

Grila de itemi

Indicatori de dezvoltare observabili

Data adnotarii, comportamente inedite, dominante.

Stie pentru ce sunt banii.

Recunoaste, fara a cunoaste insa valoarea lor.

Identifica, numeste 3-4 monede.

Foloseste bani pentru a cumpara (in compania a-dultului) cateva lucruri, dand suma potrivita.

Da banii cand cumpara si asteapta rest, fara a sti exact suma ramasa.

Are o idee aproximativa, despre suma necesara pen-tru un lucru oarecare.

Poate verifica restul pri-mit.

Are bani de buzunar pe saptamana si ii foloseste responsabil.

Face economii din banii lui de buzunar pentru a-si cum-para diverse lucruri.

Are metode pentru a castiga bani, de exemplu pentru munca din casa.

Stie unde sa ceara ajutor pentru a cauta o slujba.

Are asteptari realiste in ce priveste oportunitatile de loc de munca in relatie cu pro-priile priceperi.

Este constient de costurile intretinerii unui apartament.

Poate sa-si administreze singur bugetul pentru ne-voile zilnice.

Detine informatii adecvate referitor la o serie de pro-bleme economice, poate can-tari argumentele si exprima propriul punct de vedere.





Politica de confidentialitate





Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate