Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» Evaluarea copiilor cu deficiente vizuale


Evaluarea copiilor cu deficiente vizuale




ASPECTE PRACTICE DE EVALUARE -

EXEMPLE DE PROBE

1. EVALUAREA COPIILOR CU DEFICIENTE VIZUALE

1.1. Conduite observabile cu rol de indicatori empirici ai functiei vizuale (Ilie Stanica, 1997, pag. 331)




Aceasta proba serveste pentru diagnosticul precoce al deficientei vizuale necesar pentru interventia timpurie.

1.      Pozitia adoptata de copil:

- apropie capul de material(DA / NU)

- apropie cartea de cap(DA / NU)

- sta in pozitie rigida sau inclina trunchiul spre masa(DA / NU)

- privirea imobila(DA / NU)

2.      Ochii:

- se apleaca mai mult la scris, desenat etc.(DA / NU)

- are o mimica sobra in scris/ citit(DA / NU)

- plange(DA / NU)

- se inroseste(DA / NU)

- refuza lumina soarelui(DA / NU)

- se misca involuntar(DA / NU)

Cum priveste obiectul:

- ca un tot (DA / NU)

- pe parti(DA / NU)

3.      Discriminarea culorilor:

- discrimineaza culoarea(DA / NU)

- discrimineaza partial(DA / NU)

- nu discrimineaza(DA / NU)- discriminarea este constanta(DA / NU)- discriminarea este variabila(DA / NU)

4.      Cum fixeaza obiectul spre a nu-l pierde din vedere:

- se misca spre obiect pentru a-l recunoaste (DA / NU)

- pipaie obiectul(DA / NU)

- recunoaste obiectul dupa zgomot(DA / NU)

- intreaba, cere informatii despre obiect(DA / NU)

- priveste cu ambii ochi superficial(DA / NU)

  1. Atitudinea vizuala:

- prezinta interes pentru vederea obiectului (DA / NU)

- priveste persoanele cunoscute(DA / NU)

- se ridica spre a privi(DA / NU)

- are atitudine sobra daca nu poate vedea clar

(DA / NU)

  1. Cum se deplaseaza:

- este stangaci(DA / NU)

- cade frecvent(DA / NU)

- se deplaseaza singur(DA / NU)

- se deplaseaza cu ajutor(DA / NU)

- taraste picioarele sau le arunca inainte(DA / NU)

  1. Face comentarii si are reactii verbale in diferite situatii (DA / NU)
  2. Ce tip de lumina prefera:

- naturala/ artificiala(DA / NU)

- dirijata – in timpul sarcinii(DA / NU)

- normala/ difuza(DA / NU)

  1. Observarea lecturii:

- exactitudine (inversiuni, omisiuni, adaugari, repetitii, substitutii, anticipari ale literelor si silabelor, cuvintelor)(DA / NU)

- folosirea semnelor de punctuatie(DA / NU)

- viteza cititului(DA / NU)

- intelegerea(DA / NU)

  1. Observarea scrisului:

- uniformitatea literelor(DA / NU)

- separarea literelor/ cuvintelor(DA / NU)

- legaturile dintre litere(DA / NU)

- omisiuni, adaugiri, repetitii, anticipari, anagramari

(DA / NU)

1.2. Fisa de evaluare de preinvatare A

Este utila pentru evaluarea initiala a parametrilor ve-derii restante si pentru prescrierea antrenamentului vizual (I. Stanica, 1997, pag. 333).

Nr. fisa oftalmologica Anul nasterii

Numele si prenumele

Domiciliul ..

Diagnostic ..

Prognostic ..

Examen neuropsihic ..

Starea oculara.


Parametri

Functionali

Anul

200..

200..

200..

200..

200..

1. Acuitate vizuala ladistanta dupa co-rectie:

O.D.

O.S.

2. Acuitate vizuala la apropiere dupa corectie:

O.D.

O.S

3. Camp vizual:

O.D.

O.S

4. Motilitatea ocula-ra:

O.D.

O.S

5. Fixatia:

O.D.

O.S

6. Simt cromatic:

O.D.

O.S

Eficienta vizuala in activitatea scolara si extrascolara.. ..

Prescriptii speciale

  1. Capacitate de efort vizual
  2. Capacitate de efort fizic
  3. Mijloace de corectie vizuala ..
  4. Asezarea in clasa
  5. Conditii de iluminare .

Recomandari pentru educatia vizuala

- Obiective:- Tipuri de exercitii:- Aparaturasi material didactic

Intocmita de.Data..

Pe verso se scrie evolutia rezultatelor.

1.3. Fisa de evaluare de preinvatare B

Este un instrument de evaluare prin care se pot inves-tiga si evalua unele deprinderi si abilitati senzorial-motrice elementare ale copilului mic (3-7 ani) si ale scolarului mic ambliop care nu a parcurs etapa prescolaritatii in gradinita(I. Stanica, 1997, pag. 334).

Deprinderea sau abilitatea

Perioada in care se realizeaza observatia

Cum se realizeaza sarcina

Independent

Cu ajutor

Corect

Cu erori

Corect

Cu erori

Se imbraca.

Se spala si se stergecu pro-sopul.

Isi face toaleta.

Mananca si bea.

Merge.

Alearga.

Sare.

Isi pastreaza e-chilibrul.

Topaie.

Sare coarda.

Loveste cu pi-ciorul.

Arunca obiecte (mingea).

Prinde mingea.

Danseaza/ mer-ge pe muzica.

Deseneaza (for-me, obiecte).

Coloreaza.

Face desene u-sor de identifi-cat.

Poate taia cu foarfeca.

Poate taia dupa o linie (dreapta sau curba) sau dupa o forma.


1.4. Fisa de evaluare a deprinderilor perceptiv – vizuale

Se utilizeaza in perioada de precitit si prenumarat, atat pentru evaluarea deprinderilor perceptiv-vizuale ale copilului de 3-7 ani, cat si ca o modalitate de exersare a deprinderilor prelexice si pregrafice (I. Stanica, 1997, pag. 335).

ACTIVITATEA

OBSERVATII





Sorteaza dupa marime, forma, culoare, functie.

Identifica dupa forma, mari-me, culoare, functie.

Sorteaza dupa doua insusiri.

Seriaza forme, imagini, litere dupa 1 – 2 criterii.

Gaseste corespondente (picior– ciorap; ceasca – farfurioara).

Se poate concentra asupra u-nui obiect, imagine.

Distinge obiectul de fond.

Are constanta perceptiva a formei, marimii.

Identifica pozitia in spatiu.

Identifica relatii spatiale intre obiecte (ex. Patratul la stanga cercului).

Memoreaza vizual obiecte.

Ordoneaza vizual obiecte.

Poate continua o serie de for-me, tipare, litere, obiecte.

Poate asocia functia cu obi-ectul.

Poate actiona dupa comanda verbala.

1.5. Fisa de evaluare analitico – sintetica

Este un instrument de lucru operativ care serveste pentru evaluarea nivelului diferitelor modalitati senzoriale in orice etapa a antrenamentului vizual (I. Stanica, 1997, pag. 336).

Numele si prenumele

Clasa .Anul scolar ..

Diagnostic oftalmologic ..

Deficiente vizuale intramodale:

Deficiente asociate:.

Evaluarea analitica:

Ø      Indici functionali ai vederii:

-          acuitate vizuala

-          camp vizual

-          sensibilitate luminoasa

-          sensibilitate de contrast

-          sensibilitate cromatica

-          vederea monoculara/ binoculara/ stereoscopica

-          vederea de aproape/ de la distanta

Ø      Eficienta vizuala.

Ø      Dominanta vizuala.

Ø      Capacitatea de a identifica, discrimina si opera cu forme, culori, marimi.

Ø      Capacitatea de localizare a obiectelor in spatiul apropiat si indepartat.

Ø      Capacitatea de orientare spatio- temporala.

Ø      Capacitatea de constientizare a schemei corporale.

Evaluarea sintetica:

SIMTUL

PARAME-TRI URMA-RITI

IDENTI-FICARE

DISCRI-MINARE

OPE-RARE

VAZ

Culori

Forme

Marimi

Pozitii

PIPAIT

Consistenta

Textura

Temperatura

AUZ

Intensitate

Directie

Inaltime

GUST,

MIROS

Calitate

Recunoastere

1.6. Registru de evaluare fundamentala a conduitei vizuale (I. Stanica, 1997, pag. 339-342)

Numele si prenumele.

Data nasteriiVarsta..

Data evaluarii.

Diagnosticul / deficienta vizuala..

Oftalmolog..

Date privind A.V.

de aproapede departe

O.D.O.S.O.D.O.S.

C.C.C.C.C.C.C.C.

Etiologia deficientei vizuale..

Prognosticul deficientei vizuale

StabilInstabilNu se precizeaza

Instrumente optice utilizate:

lentile delentile delentile

apropieredepartarefumurii

Diagnosticul altor deficiente..

Observatii.

Evaluare preliminara..

Comportamentul

Evalu-

are

Distanta

Ilumi-nare

Obser-

vatii

1. Raspunsul lalumina

Contracteaza pupila la lumina.

Inchide pleoapele la lumina sau la o fla-cara.

La aprinderea lumi-nii:

- isi indreapta ochii

-    spre lumina

-    in directia lu-minii

-    in jos

-    la dreapta

-    la stanga

- isi acopera ochii

- se sperie.

2. Atentia vizuala

Clipeste cand se a-gita un obiect in fa-ta lui.

Priveste in fata per-soana cu care vor-beste.

Sesizeaza detalii la o persoana: capul, pielea, bratele, pi-cioarele.

Sesizeaza detalii la un obiect.

3. Urmarirea sti-mulilor vizuali mo-bili

Vede (sesizeaza) o lumina:

-    orizontal

-    vertical

-    diagonal

-    circular.

Sesizeaza un obiect in miscare in plan:

-    orizontal

-    vertical

-    diagonal

-    circular.

Observa obiecte ca-re cad.

Localizeaza un obi-ect in miscare:

-    vizual

-    prin pipait.

4. Convergenta

Sesizeaza lumina cu:

-    un ochi

-    ambii ochi.

Sesizeaza obiectele cu:

-    un ochi

-    ambii ochi.




5. Coordonarea vi-zuo- motorie

Incearca sa prinda un obiect:

-    la distanta

-    la apropiere.

Pune obiectul intr-o cutie.

Sesizeaza marginile groase.

Formeaza un turn cu 2-3 cuburi.

Poate indoi o hartie.

6. Discriminare

Identifica obiectul prin culoare: rosu, galben, verde.

Identifica obiectul prin forma: cerc, patrat, triunghi, al-tele.

Identifica obiectul prin marime: mare, mic.

Identifica detalii prin culoare: rosu, galben, verde, alte-le.

Identifica detaliile figurilor geometri-ce: cerc, patrat, tri-unghi, altele.

Identifica detaliile prin marime: mare, mic.

7. Mobilitate

Se deplaseaza fara ajutor. Se deplasea-za intr-o situatie o-bisnuita cu 3 ob-stacole:

-    uitandu-se la soare

-    ferindu-se de soare.

Se misca printr-o camera.

Urca scarile:

-    singur sau cu ajutor

-    tinut de mana.

Coboara scarile:

-    singur sau cu ajutor

-    tinut de mana.

8. Coordonare au-dio- motrica

Tine o sonerie in mana si o agita.

Daca aude un obiect sonor care se misca:

-    se indreapta catre el

-    il evita.

1.7. Fisa de evaluare globala a competentelor senzoriale

Prin aceasta fisa se realizeaza o evaluare globala a competentelor senzoriale, la sfarsitul unui ciclu de exercitii compensatorii polisenzoriale (I. Stanica, 1997, pag. 343).

Numele si prenumele________________________________

Varsta___________

Diagnostic oftalmologic______________________________

SIMTUL

PROGRAMUL DE ANTRENAMENT

EVALUARE

VAZ

forma

culoare

marime

configuratie spatiala

PIPAIT

prag senzorial si sensibi-litate cutanata

AUZ

intensitate

directie

ritm

GUST

MIROS

identificare

discriminare

denumire

In final se va realiza o apreciere globala a cunoas-terii capacitatii senzoriale a copilului.

1.8. Fisa de evaluare a schemei corporale, a lateralitatii si a deprinderilor manuale

(I. Stanica, 1997, pag. 337)

1.      Cunoaste partile corpului(DA / NU)

2.      Cunoaste dreapta/ stanga in raport cu propriul corp(DA / NU)

  1. Prefera mana dreapta/ stanga
  2. Prefera piciorul drept/ stang
  3. Prefera ochiul drept/ stang
  4. Arunca mingea cu mana dreapta/ stanga

7.      Coordonarea motrica fina (DA / NU)

8.      Coordonarea manuala si bimanuala (DA / NU)

9.      Completeaza 4-8-12 piese puzzle (DA / NU)

10.  Completeaza forme mari/ mici(DA / NU)

  1. Completeaza forme mai deosebite si complicate(DA / NU)
  2. Construieste din piese de tip Lego(DA / NU)
  3. Ordoneaza obiecte dupa marime forma, culoare(DA / NU)
  4. Insurubeaza/ desurubeaza(DA / NU)
  5. Construieste trenuri din piese de lemn(DA / NU)
  6. Poate prinde cu degetele pioneze mari/ mici(DA / NU)
  7. Insira margele de marimi tot mai mici(DA / NU)
  8. Poate realiza o scara din 3-5 piese de lemn(DA / NU)
  9. Reproduce forme tridimensionale(DA / NU)
  10. Atinge degetul mare cu fiecare deget (cu ambele maini)(DA / NU)
  11. Foloseste ustensilele scolare (creion, culoare, carioca, creta, pensula) (DA / NU)

22. Copiaza forme geometrice de baza(DA / NU)

23. Copiaza figurile geometrice de baza(DA / NU)

24. Copiaza forme mai complexe(DA / NU)

25. Copiaza desene mai complexe(DA / NU)

1.9. Grila pentru evaluarea abilitatilor pre–Braille

Aceasta grila este propusa pentru evaluarea abilitatilor in plan senzorial-motric si cognitiv implicate in formarea deprinderilor de scris-citit Braille (I. Stanica, 1997, pag. 338).

  1. Recunoaste obiecte familiare (cana, minge) (DA / NU)
  2. Recunoaste obiecte mai putin familiare (floare, foarfece)(DA / NU)
  3. Recunoaste obiecte tridimensionale(DA / NU)
  4. Intelege conceptele: „acelasi”, „diferit”(DA / NU)
  5. Sorteaza obiecte tridimensionale dupa forma, dimen-siune, relatie(DA / NU)
  6. Sorteaza obiecte si le pozitioneaza (deasupra, jos, mai mare, mai mic)(DA / NU)
  7. Poate insira margele mari/ mici pe un ac mare / mic(DA / NU)
  8. Poate insuruba/ desuruba capace(DA / NU)
  9. Foloseste ambele maini si are o buna coordonarebimanuala(DA / NU)
  10. Are sensibilitate tactila dezvoltata la atingere usoara(DA / NU)
  11. Poate sorta tesaturi dupa textura lor(DA / NU)
  12. Recunoaste diferite forme cu varful degetelor(DA / NU)
  13. Scoate forma nepotrivita dintr-un sir de forme identice(DA / NU)
  14. Gaseste simbolul Braille diferit dintr-un sir de simboluri identice(DA / NU)
  15. Poate gasi partea de sus/ jos a paginii(DA / NU)
  16. Poate gasi inceputul/ sfarsitul randului(DA / NU)
  17. Cunoaste stanga/ dreapta (DA / NU)
  18. Poate urmari inapoi, pana la inceputul randului urmator(DA / NU)
  19. Poate intoarce pagina(DA / NU)
  20. Poate gasi numarul paginii(DA / NU)
  21. Isi poate indoi/ relaxa degetele/ mainile (DA / NU)
  22. Recunoaste sunetele cotidiene(DA / NU)
  23. Recunoaste directia sunetelor(DA / NU)
  24. Poate imita sunete(DA / NU)
  25. Deosebeste calitatea sunetelor (DA / NU)
  26. Repeta propozitiile scurte(DA / NU)
  27. Invata poezii pentru copii(DA / NU)
  28. Actioneaza dupa comenzi(DA / NU)
  29. Asculta si intelege povestiri simple(DA / NU)
  30. Reproduce povestiri simple(DA / NU)

1.10. Prezentarea scalei de evaluare si antrenament a vederiielaborata de Blanksby

TVS (testarea vederii slabe) item: 1

Testarea resturilor de vedere cu ajutorul unor lampi artificiale de intensitate variabila si a unor tipuri diferite de lumina.

Se urmareste modul in care copilul:

Ø      Fixeaza lumina in pozitie centrala;

Ø      Reactioneaza la stimularea luminoasa periferica;

Ø      Urmareste lumina in miscare, cauta sursa de lumina;

Ø      Schimba fixarea privirii;

Ø      Dilata / contracta pupila.

De asemenea, se evalueaza convergenta globilor ocu-lari si marimea campului vizual prin utilizarea diverselor surse luminoase si tipuri de lumini. Se va constata preferinta copilului pentru lumini de intensitate:mare, medie, mica.

TVS (testarea vederii slabe) item: 2

Obiective:

Declansarea unui raspuns care sa reflecte capacitatea de concentrare a atentiei asupra cartonaselor colorate, relevat de fixarea sau schimbarea orientarii privirii.

Materiale: un set de 3 cartonase cu desene pe ambele parti.

Metoda:

1. Examinatorul spune: „Acum uita-te la ce iti arat! ”. I se arata un cartonas in pozitie accesibila citirii. Daca nu apare raspunsul, se misca sau se lumineaza cartonasul pentru a determina fixarea.

* Se urmareste fixarea si orice tendinta de a privi cartonasul.

2. Se continua conversatia. Se intoarce cartonasul (se repeta 1. si 2. cu celelalte cartonase)

* Se urmareste fixarea, constientizarea schimbarii, atentia la miscare.

3. Se arata un cartonas. Cand copilul l-a fixat, se prezinta altul alaturi de primul.

* Discutia itemului 2:

Principalul obiectiv al acestei activitati este acela de a vedea masura in care copilul este constient de prezentarea cartonaselor si ce nivel al atentiei si al procesarii sunt declan-sate. Acest lucru este necesar pentru cel ce se ocupa de educatia vizuala deoarece el nu este interesat numai de modul de a vedea al copilului, ci incearca sa stabileasca si calitatile atentiei.

Raspunsuri care pot fi observate si posibile interpretari ale acestora:

a) Raspunsul la miscare. Copilul poate sa se uite la cartonasul in miscare dar el este interesat de fapt de culorile acestuia. Cand suspectam un astfel de raspuns, trebuie sa se verifice prin prezentarea in continuare a aceluiasi cartonas cu aceeasi miscare. Un copil care este interesat de cartonas fie se va opri asupra lui, fie va privi repede in alta parte. Acolo unde raspunsul este aproape un reflex la miscare, acest raspuns nu se va stinge desi copilului ii poate fi distrasa atentia.

b) Raspunsul la cartonas ca schimbare in campul vizual. Copilul se poate uita insistent la cartonasul respectiv fara a face nici cea mai mica miscare vizuala care sa indice atentia la detaliu, obiect sau forma.

c) Raspunsul negativ sau defensiv. Copilul intoarce privirea de la cartonas de fiecare data cand acesta ii este prezentat in campul vizual. Acesta este un raspuns vizual definit, la o insistenta intoarcere a privirii se poate observa stimulul.

d) Raspunsul activ cognitiv la cartonas. Copilul este interesat activ de cartonas si este constient de culoarea si desenul lui. Se pot observa mici miscari ale privirii, cand copilul priveste detaliile. Copilul se poate uita de la un cartonas la altul si inapoi, comparand evident cele doua cartonase.

Strategia de dezvoltare a programului:

Un copil ale carui raspunsuri nu ating nivelul “activ cognitiv” poate necesita un program bazat pe ariile cheie: perceptia desenului, miscari oculare, atentie vizuala si capacitate vizuala.

Programul pentru un copil care demonstreaza ras-punsuri activ-cognitive va fi determinat prin alti itemi eva-luativi.

TVS (testarea vederii slabe) item: 3

Obiective:

Declansarea unui raspuns care sa denote constien-tizarea si concentrarea atentiei la imaginile video prin indica-rea fixarii pe ecran, localizarea si urmarirea formelor si desenelor.

Materiale:

Video: - desene statice;

- figuri si miscari ale acestora.

Metoda:

Pozitia ecranului:

- la 30-50 cm de la fata copilului;

- la nivelul ochilor in treimea de sus a ecra-nului.

Se foloseste un sonor discret. Daca copilul asculta sunetul in defavoarea imaginii, se poate inchide sonorul. Sunetul poate fi folosit apoi ca o recompensa pentru atentia la ecran.

Se observa si se inregistreaza miscarile privirii si celelalte semne ale atentiei (respiratia, pozitia corpului si miscarile).



Discutii:

Obiectivul esential al acestei activitati este acela de a vedea masurain care copilul urmareste ecranul. Calitatea atentiei este un factor important de stabilit.

Raspunsuri observabile si cateva interpretari posibile:

Fixarea ecranului. Copilul priveste ecranul, dar mai mult cu o privire pasiva, absenta. Nu e neobisnuit pentru un copil in acest stadiu sa aiba o reducere graduala a nivelului de activare, o respiratie stenica si chiar sa adoarma.

Privirea alternativa a ecranului si mutarea privirii. Copilul priveste scurt spre ecran, apoi in alta parte ca si cum stimulul ar fi prea intens si ar trebui perceput doar in secvente scurte.

Privirea spre ecran. Copilul priveste atent, intr-o maniera activa, facand miscari care dovedesc constientizarea schimbarii desenelor, imaginilor. La acest nivel copilul poate localiza si urmari formele de pe ecran.

Privirea interesata si apoi mutarea indiferenta a pri-virii. Copilul priveste ecranul cu atentie, apoi renunta pentru ca nu-l intereseaza. Copilul poate privi apoi scurt la ecran cand sonorul indica o schimbare de desen si poate privi com-plet o secventa mai interesanta.

Observarea reflectiei corneale a ecranului poate indica:

- ochiul dominant sau preferat la un copil care nuare valoare binoculara.

Strategia de dezvoltare a programului:

Un copil care se uita pasiv la ecran poatebeneficia de un program bazat pe ariile cheie: atentie vizuala, perceptie obiectuala, perceptie spatiala si coordonare vizual-motorie.

Programul pentru un copil care priveste activ ecranul va fi determinat prin alti itemi evaluativi.

TVS (testarea vederii slabe) item:4

Obiective:

Obtinerea unui raspuns care sa denote atentia la reflectare in oglinda ca indicatie pentru fixare, privire sau intelegere.

Materiale: o oglinda.

Metoda:

Ca un stil interactiv cum ar fi: “Ai dori sa vezi mica printesa?” se prezinta oglinda in campul vizual al copilului.

* Se observa fixarea, privirea, schimbarea expresiei si intelegerea.

I se spune copilului: “Dar pe partea cealalta? “. Se intoarce oglinda pe partea opaca.

* Se observa semnele diferentierii oglinzii de non-oginda.

Daca nu exista semne de raspuns vizual, se incura-jeaza atentia vizuala aprinzand o lanterna sau punand mana copilului pe oglinda.

Obiectivul principal al acestei activitati este acela de a vedea masura in care copilul este constient de reflectarea in oglinda si la ce nivel se situeaza atentia acordata oglinzii.

Raspunsuri care pot fi date si posibile interpretari ale acestora:

Privirea oglinzii. Copilul pare sapriveasca oglinda in mod pasiv. Daca se deplaseaza usor oglinda in afara directiei privirii, un copil avand un nivel oarecare al capacitatii vizua-le, poate face mici miscari ale ochilor necesare refixarii oglinzii.

Evitarea oglinzii. Copilul intoarce privirea ori de cate ori oglinda este plasata in campul sau vizual. Este vorba de un raspuns vizual, dar nu cel asteptat.

Fixarea unei lumini reflectate in oglinda. Copilul poate gasi un punct luminos in oglinda, reprezentand reflec-tarea unei lampi sau a unei ferestre.

Privirea intensa a propriei imagini in oglinda. Copilul este interesat de reflectare. Un raspuns care indica recunoas-terea imaginii de sine sugereaza un nivel de dezvoltare de 15-18 luni.

Privirea propriei imagini apoi pe cea a adultului. Copilul isi vede propria imagine in oglinda apoi observa reflectarea persoanei de langa el si se intoarce pentru a veri-fica. Acest lucru poate indica existenta comunicarii si a participarii la activitate.

Strategia de dezvoltare a programului:

Copilul care priveste in mod pasiv oglinda poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: atentie vizuala, perceptie luminoasa si obiectuala, motilitate oculara, perceptie spatiala si coordonare vizual-motorie.

Copilul care urmareste reflectarea luminii poate bene-ficia de un program bazat pe ariile cheie: atentie vizuala, comunicare verbala, perceptie spatiala, coordonare vizual-motorie si perceptie obiectuala.

Copilul care se uita doar la marginile oglinzii poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: atentie vizuala, perceptie spatiala, coordonare vizual-motorie, comunicare vizuala si perceptie obiectuala.

Copilul care isi priveste propria imagine in oglinda dar nu incearca sa comunice, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptie spatiala, coordonare vizual-motorie si comunicare vizuala.

Programul de care va beneficia copilul care isi prives-te propria imagine si pe cea a adultului in oglinda va depinde de rezultatele obtinute la alte activitati (itemi) evaluative.

TVS (testarea vederii slabe) item: 5

Obiective: Obtinerea unui raspuns care sa reflecte con-stientizarea vizuala si atentia acordata unei jucarii prezentate la nivelul barbiei, indicate de unul sau toate aspectele urma-toare: orientarea vizuala, fixarea, motivatia vizuala, explo-rarea vizuala concomitent cu manipularea jucariei.

Materiale:

O jucarie colorata intens care sa poata fi apucata si care sa produca un sunet optim (o jucarie din plastic, cu un sunet ascutit).

Un bloc de pattern-uri.

Metoda:

Se prezinta jucaria la nivelul barbiei.

I se spune copilului: “Uita-te la aceasta. Te rog s-o iei in mana! “

Daca nu raspunde, se atinge mana copilului cu jucaria.

Daca tot nu raspunde vizual, se atinge jucaria odata cu el.

Se repeta apoi potrivit indicatiilor initiale.

Se noteaza observatiile privind fixarea, explorarea tactila, examinarea vizuala a jucariei.

Privirea pasiva a jucariei. Copilul poate privi jucaria in mod pasiv, ca si cum ar visa. Prezenta privirii active poate fi evaluata prin miscarea usoara a jucariei pe directia privirii sau prin prezentarea repetata a acesteia in afara directiei privirii. Orice miscare a ochilor centrata pe obiect va indica posibila prezenta a privirii active.

Evitarea jucariei. Copilul isi muta privirea ori de cate ori ii este prezentata jucaria, dar o poate privi pentru scurt timp daca ii este prezentata intr-o anumita pozitie. Trebuie tinut cont de faptul ca evitarea vizuala este un tip de raspuns vizual si, ca urmare, privirea copilului poate fi captata de jucarie dar fara folosirea vederii centrale.

Privirea in asociere cu un sunet sau cu o informatie tactila. Copilul poate parea inconstient de prezenta jucariei pana in momentul cand o atinge sau o aude, avand probabil nevoie de informatii suplimentare pentru a confirma senzatia vizuala.

Privirea jucariei in momentul prezentarii. Copilul priveste in mod activ jucaria, dar nu incearca sa o atinga.

Privirea, atingerea, apucarea si apoi aruncarea jucariei.Copilul apuca jucaria, dar o indeparteaza fara a o investiga.

Privirea, atingerea, apucarea si apoi introducerea jucariei in gura. Copilul apuca jucaria, dar numai pentru a explora oral, nemanifestand nici un interes vizual.

Privirea, atingerea, apucarea si explorarea vizuala a jucariei. Copilul apuca jucaria, o rasuceste si o examineaza vizual.

Explorarea vizuala a jucariei concomitent cu intoarcerea sa pe alta parte. Copilul se uita cu interes la jucarie, dar fie in cauza unei deficiente fizice, fie a unei reactii de aparare, nu poate sau nu vrea sa o apuce, dar o examineaza vizual cand este intoarsa de pe o parte pe alta.

Copilul care priveste jucaria in mod pasiv poate bene-ficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptia luminii si a pattern-urilor, motilitatea oculara, atentia vizuala, perceptia spatiala, coordonarea vizual-motorie si comunicarea vizuala.

Copilul care evita sa priveasca jucaria poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: comunicare vizuala, per-ceptie spatiala, atentie vizuala, coordonarea vizual-motorie si perceptie obiectuala.

Copilul care priveste jucaria doar daca se asociaza cu un sunet sau cu un stimul tactil, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptia luminii si a pattern-urilor, atentia vizuala, perceptia obiectuala, perceptia spatiala si coordonarea vizual-motorie.

Copilul care priveste jucaria dar nu o atinge, poate ajunge la un nivel de dezvoltare apropiat de cel normal. La circa 10 luni, copilul devine mai suspicios fata de obiectele nefamiliare si atingerea lor nu ii produce placere. Cu toate acestea, copilul poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptie spatiala, coordonare vizual-motorie, percep-tie obiectuala si comunicare virtuala.

Copilul care apuca jucaria doar pentru a o arunca sau pentru a o introduce in gura, nemanifestand interes in explo-rarea vizuala a acesteia, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptie a luminii si a pattern-urilor, atentie vizuala si perceptie obiectuala.

Copilul care este interesat in explorarea vizuala a jucariei fie prin manipularea acesteia, fie prin privirea ei in momentul intoarcerii pe partea cealalta, va beneficia de un program care va depinde de rezultatele obtinute la alti itemi evaluativi.

TVS (testarea vederii slabe) item: 6

Obiective:

Evidentierea unui raspuns care sa reflecte perceptia bimodala si gradul de constiinta spatiala, indicat de orientarea vizuala la sunet.

Materiale: doua jucarii care emit un sunet clar, atragator (un clopotel sau o zornaitoare).

Metoda:

Se agita clopotelul, facandu-l sa sune:

- la nivelul urechii in dreapta, apoi in stanga

mai sus de nivelul urechii in dreapta, apoi in stanga

- mai jos de nivelul urechii in dreapta, apoi in stanga.

Se repeta acelasi procedeu cu zornaitoarea.

Copilul poate fi frustrat daca nu primeste vreo jucarie. Daca se intampla acest lucru, i se da una din jucarii si se continua experimentul cu cealalta.

Daca nu exista raspuns vizual, copilul trebuie familia-rizat cu jucariile si cu zgomotul facut de acestea prin facili-tarea atingerii.

Se observa orientarea catre sunet si fixarea jucariei.

Discutii la itemul 6:

Obiectivul fundamental al acestei activitati este de a vedea in ce masura copilul se intoarce la auzul sunetului si poate localiza obiectul producator de zgomot.

Raspunsurile carepot fi observate si unele posibile interpretari ale acestora:

Nici un raspuns vizibil. Copilul nu percepe deloc sunetul.

Raspunsul la sunet si lipsa orientarii. Copilul receptio-neaza sunetul, insa nu se intoarce in directia sa.

Miscari ale ochilor in directia sunetului. Nu se poate vorbi de o orientare reala. Copilul aude sunetul in mod evi-dent si evita intoarcerea, desi apare o scurta miscare involun-tara a ochilor in directia obiectului sonor.

Orientarea catre sunet, dar nelocalizarea obiectului. Copilul se intoarce in directia sunetului, dar nu poate localiza obiectul. Acest lucru ar putea insemna evitare, lipsa unei motivatii sau rezultatul unei vederi slabe.

Fixarea obiectului. Copilul raspunde la sunet prin intoarcere, localizeaza si fixeaza obiectul.

Strategia de dezvoltare a programului:

Copilul care nu reactioneaza vizibil la sunet, poate avea o deficienta de auz. Daca aceasta posibilitate a fost exclusa, nivelul de recuperare al copilului poate si trebuie sa fie schimbat inainte de acest tip de activitate.

Copilul care in mod evident aude sunetul dar nu se intoarce dupa el, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptie spatiala, coordonare vizual-motrica, atentie vizuala, motilitate oculara, perceptie obiectuala si comunicare vizuala.

Copilul care se intoarce catre sunet fara sa localizeze obiectul, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptie spatiala, coordonare vizual-motrica siperceptie obiectuala.

Copilul care reactioneaza la sunet dar nu poate locali-za obiectul sonor, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: capacitate vizuala, perceptie obiectuala, percep-tie spatiala, coordonare vizual-motrica, motilitate oculara, si atentie vizuala.

Programul pentru un copil care reuseste fixarea obiec-tului, va depinde de rezultatele obtinute la alti itemi evaluativi.

TVS (testarea vederii slabe) item: 7

Obiective:

Evidentierea unui raspuns care sa reflecte gradul de constiinta vizuala si atentia fata de un obiect care se misca in spatiu, indicat de una dintre urmatoarele reactii (sau toate): fixare, urmarire si apucare motivata vizual.

Materiale: o minge dungata atarnata cu o sfoara de un betigas.

Metoda:

Fara vreo indicatie sonora sau verbala, mingea este miscata in sensuri diferite.

Se misca mingea in campul central al vederii, la o distanta adecvata pentru atingere.

Se misca mingea mai departe, notand distanta maxima la care copilul urmareste mingea.

Discutii la itemul 7:

Obiectivul principal al acestei activitati este de a vedea in ce masura copilul fixeaza si urmareste mingea si de la ce distanta.

Raspunsuri care pot fi observate si posibile interpretari ale acestora:

Nici un raspuns vizibil. Copilul nu demonstreaza ca ar fi constient de prezenta mingii. Este posibil ca acesta sa nu poata vedea mingea din cauza unei deficiente vizuale. Sau poate fi vorba de un nivel inadecvat de concentrare sau de un deficit de atentie.

Privirea fixa a mingii, dar absenta reactiei la deplasarea in afara campului. Copilul pare a fi observat min-gea, dar continua sa o fixeze in gol cand aceasta este miscata, neincercand sa o urmareasca. Acest lucru poate indica o concentrare scazuta, lipsa motivatiei sau un deficit de atentie.

Fixarea mingii fara urmarirea miscarilor sale. Copilul se uita la mingea aflata in repaus, dar pierde fixarea cand se misca. Acesta poate fi rezultatul unei slabe acuitati vizuale, unui violent nistagmus sau al unei probleme de motricitate.

Fixarea mingii si urmarirea miscarilor sale. Copilul este implicat activ in incercarea de a atinge mingea. Daca o atinge numai de la 1 m, aceasta poate indica o slaba acuitate la distanta, dar poate fi si o problema de dezvoltare, copilul avand o sfera restransa de atentie vizuala.

Fixarea si urmarirea mingii, fara incercarea de a o atinge. Copilul este implicat activ in observarea mingii, dar nu incearca sa o atinga. Aceasta poate indica existenta unei deficiente fizice sau a unei aparari tactile. Oricum, poate indica faptul ca acest copil trebuie sa atinga efectiv un obiect inainte de a sti ca poate fi atins.

Fixarea si urmarirea mingii cu incercarea de a o apuca. Copilul nu se multumeste cu privirea mingii, ci doreste sa se joace cu ea.

Strategia de dezvoltare a programului:

Copilul care nu reactioneaza la minge poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptia luminii si a for-mei si atentie vizuala.

Copilul care este constient de prezenta mingii dar nu ii urmareste miscarile, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptia luminii si a formei, atentie vizuala si motilitate oculara.

Copilul care fixeaza mingea dar nu ii poate urmari miscarile, poate beneficia de un program bazat pe ariile che-ie: motilitate oculara,atentie vizuala si perceptie obiectuala.

Copilul care fixeaza mingea, o urmareste dar nu o atinge, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: perceptie spatiala si coordonare vizual-motrica.

Un copil cu deficienta fizica sau cu o forma de aparare tactila poate necesita o pregatire senzoriala prealabila.

Pentru copilul care fixeaza, urmareste si apuca min-gea, programul va depinde de rezultatele obtinute la alti itemi evaluativi.

TVS (testarea vederii slabe) item: 8

Obiective:

Evidentierea unui raspuns la prezentareaunor mingi albe printr-o perdea neagra, avand o deschizatura pentru a permite evaluarea gradului de acuitate si a campului vizual.

Materiale: mingi albe montate pe betigase negre si perdea neagra cu o deschizatura.

Metoda:

La 3 m se strecoara cea mai mare minge prin perdea iar cand copilul pare a fi vazut-o, se misca usor mingea. Se observa fixarea si urmarirea mingii.

Se prezinta fiecare minge in pozitii diferite.

Se misca mingea in continuare. Daca nu a aparut ras-punsul, se incearca la distante diferite: 2,5; 2; 1,5; 1; 0,5 m.

Este posibil safie necesar un sunet pentru a atrage atentia copilului catre perdea.

Se acorda un punct pentru fiecare minge detectata la fiecare distanta.

Se ia cate o minge de 3 cm in fiecare mana. Copilul este incurajat sa se uite la fata experimentatorului in timp ce acesta misca un betigas intr-unul din campurile periferice ale vederii. Se repeta pana cand au fost testate toate campurile.

Se observa eventualele deficite de camp.

Discutii la itemul 8:

Obiectivele acestei activitati constau in stabilirea celei mai mici mingi pe care copilul o poate vedea la distanta cea mai mare si verificarea campului vizual al copilului.

Raspunsuri care pot fi observate si unele dintre posibilele interpretari:

Un raspuns aparent inconsistent. Copilul observa cea mai mica minge la o anumita distanta, dar nu poate observa mingea cea mai mare la o distanta mai mare. Acest lucru ar putea indica extinderea sferei vizuale a copilului, distanta la care copilul nu mai vede. Poate fi vorba de o problema de dezvoltare, dar si rezultatul unei probleme de atentie.

Nici un raspuns intr-un camp anume. Intr-unul din campuri, copilul nu observa mingea pana cand aceasta ajunge in campul central. Aceasta ar putea indica un deficit de camp sau o problema de motricitate.

Un raspuns intarziat intr-un anume camp. Copilul raspunde intr-un anume camp, dar raspunsul este in mod cert intarziat fata de cele din alte campuri. Acest lucru poate tine de un nivel scazut de constiinta vizuala.

Strategia de dezvoltare a programului:

Copilul care raspunde intr-o maniera inconsistenta, daca este vorba de o restrangere a acuitatii vizuale, poate beneficia de un program bazat pe aria-cheie: atentie vizuala.

Copilul care ofera un raspuns intarziat intr-un anume camp vizual, poate beneficia de un program bazat pe aria-cheie: capacitate vizuala.

TVS (testarea vederii slabe) item: 9

Obiective:

Declansarea unui raspuns vizual ce reflecta constien-tizarea vizuala si atentia, relativ la miscarea unui obiect in spatiu asa cum e indicat de fiecare din instructiunile care urmeaza, detectand: fixarea, urmarirea si extinderea motiva-tiei vizuale.

Materiale:

Un topogan negru pentru mingi; 3 mingi de golf de inalt contrast.

O jucarie cu mecanism de ceas, de 4 cm, colorata cu contrast mare.

Metoda:

1. I se spune copilului: 'Uite ce am eu aici. Voi rostogoli aceste mingi. Uite, o sa cada la capatul topoganului.'

Se plaseaza o minge pe topogan. Se rostogoleste fiecare minge spunand: 'Uite, mai vine una!'

In cazul in care copilul nu urmareste activitatea, se repeta acelasi lucru de cateva ori. Daca el se uita la mingi, dar nu incearca sa intinda mana sa le apuce, i se spune: 'Poti sa prinzi mingea inainte sa cada la capatul topoganului?'. Daca nu urmareste mingea, se tine topoganul la nivelul ochi-lor copilului si se rostogoleste incet inainte-inapoi.

Se observa fixarea, urmarirea, intinderea mainii si apucarea.

2. Se agita jucaria, punand-o pe masa.

Se observa fixarea, urmarirea, intinderea mainii si apucarea.

Discutii la itemul 9:

Obiectivul principal al acestei activitati este acela de a vedea masura in care copilul fixeaza si urmareste miscarea mingilor si jucariei si in care poate sa intinda mana si sa apuce un obiect in miscare. In plus, se pot face observatii legate de nivelul functional al deprinderilor socio-vizuale si de comunicarea vizuala a copilului.

Raspunsurile care pot fi observate si posibile interpretari ale acestora:

a) Lipsa raspunsului la mingi si jucarii. Copilul nu pare sa observe mingile sau jucariile chiar atunci chiar atunci cand mingile sunt rotite inainte-inapoi la nivelul liniei privi-rii. Copilul poate prezenta un nivel scazut al constientizarii. El poate avea nevoie de un stimul sonor sau tactil pentru a fi intarita imaginea vizuala. Copilul poate fi incapabil sa vada bilele si daca prezinta o acuitate vizuala slaba, daca este nevazator, daca prezinta cecitate temporara datorata epilep-siei sau afectiuni vizuale de natura corticala.

b) Fixarea mingilor stationare dar neurmarirea miscarii acestora. Copilul sesizeaza mingile stationare, dar nu le poate urmari atunci cand acestea sunt in miscare. Copilul nu reuseste sa-si mentina privirea asupra mingilor sau juca-riei datorita unei acuitati vizuale slabe, unui violent nistag-mus sau datorita unor pierderi insemnate in campul vizual. Un copil cu probleme de motilitate poate sa aiba dificultati de urmarire a miscarii.

c) Nefixarea mingilor stationare, dar aparitia unei scurte urmariri la nivelul ochilor. Copilul nu raspunde la aparitia mingii. Cand insa este rostogolita la nivelul ochilor, apare o miscare oculara scurta in directia in care s-a rostogolit mingea. Aceasta poate insemna ca miscarea ocu-lara a fost un act reflexiv. Exista unii copii la care tulburarile vizuale sunt de asa natura incat ei par a fi capabili doar de detectarea miscarilor si nu pot vedea obiecte stationare, sau nu pot distinge obiectele stationare de fondul aflat in spatele lor.

Copilul care fixeaza jucariile stationare, dar nu urma-restemiscarea acestora, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: motilitate oculara, atentie vizuala, perceptie obiectuala, perceptie spatiala, coordonare vizual-motorie.

Copilul care se implica in activitate, dar nu incearca sa comunice vizual, poate beneficia de un program bazat pe ariile cheie: comunicare vizuala.

Programul pentru un copil care urmareste alternativ activitatea cu angajarea adultului prin contact vizual sau alte forme de comunicare, va depinde de rezultatele obtinute la alti itemi evaluativi.

1.11. Chestionarul„Priveste si gandeste”

O alta proba de evaluare a capacitatii vizuale, foarte utila celor care se ocupa de educatia vizuala a copiilor deficienti vizuali, este chestionarul „Priveste si gandeste”, propus de Tobin, Tooze, Chapman, Moss, 1979, (dupa V. Preda, 1999, pag. 26-32). Acest chestionar nu este un test al eficientei vizuale care sa duca la obtinerea unui scor standard sau a unui coeficient al perceptiei vizuale. Chestionarul este descris ca un instrument destinat observatiei structurate a comportamentului copilului in conditiile unor sarcini vizuale specifice. Aceste observatii permit unui profesor experimen-tat sa adecveze in permanenta activitatea recuperatorie.

Instructiuni generale:

1.      Se administreaza pe rand, cate unui subiect, pentru ca raspunsurile unui copil sa nu fie influentate de prezenta altui copil.

2.      Pentru a putea folosi resturile de vedere trebuie sa se acorde importanta intensitatii si directiei sursei de lumina. Orice indoieli legate de conditiile optime pentru un individ impune avizul medicului.

3.      Scopul acestei evaluari este determinarea nivelului curent de functionare perceptuala a unui copil, fapt ce impune folosirea ochelarilor sau a altor modalitati de ajutorare pentru vederea slaba.

4.      Copilul trebuie incurajat sa lucreze la distanta pe care o considera confortabila (orice variatie a distantei sau a unghiului trebuie notata in rubrica de observatii a protocolului).

5.      Nu este stabilit un timp limita, dar este utila notarea timpului de care are nevoie copilul in rezolvarea diferi-telor sarcini. Nu este specificat faptul ca intregul chesti-onar ar trebui aplicat intr-o singura sedinta. Experienta si observatiile profesorului vor fi determinante in fie-care situatie

6.      Observatiile profesorului relationate cu raportul oftal-mologului vor fi utilizate pentru a decide portiunea chestionarului pe care se va insista.

In afara de instructiunile mai sus mentionate sunt importante urmatoarele aspecte:

a)         Raspunsul copilului trebuie inregistrat imediat cu un plus sau minus pe protocolul care se intocmeste.

b)        Deosebit de importante pentru strategia de lucru sunt observatiile cu privire la modul cum este abordata sarcina de catre copil. Scorul brut nu este decat prima parte a evaluarii.

c)         Scorul total pentru fiecare din cele 18 capitole trebuie inregistrat pe protocol prin incercuirea numarului adec-vat in coloanele pentru notarea scorului. Apoi se va insemna si coloana corespunzatoare profilului.

d)        Prin trasarea unor linii drepte intre semne se va obtine o diagrama care ilustreaza performanta copilului, fapt ce face posibila reliefarea acelor aspecte comportamentale care necesita o interventie mai mult sau mai putin susti-nuta. Un asemenea profil poate facilita sesizarea unor anomalii in profilul de dezvoltare.

- discriminarile vizuale pe care le poate face in timpul activitatilor pe care le desfasoara in mod obisnuit in clasa;

- campul atentional;

- timpul necesar efectuarii unor diverse sarcini mai simple sau mai complexe.

Instructiuni privind utilizarea probei 'priveste si gandeste'

PROCEDURA

Incepeti prin a-i spune copilului:

'Vreau sa-mi arati diferite parti ale corpului tau - de exemplu capul; bine!'

'Acum arata-mi una dintre urechi; bine!'

' Acum arata-mi nasul; bine!'

'Si acum arata-mi una dintre maini; bine!'

Dupa acest exercitiu, asezati-va in fata copilului si spuneti-i:

'Acum arata-mi nasul meu.'

'Bine, acum arata spre urechea mea.'

'Acum arata spre una din mainile mele.'

1. NUMIREA OBIECTELOR 3-D

Nu exista limita de timp alocata acestei sarcini, desi va deveni repede clar dacarespectivul copil este sau nu capabil sa numeasca astfel de obiecte. Obiectul este plasat in fata copilului, la o distanta pe care acesta o gaseste convenabila. El are voie sa se invarta in jurul obiectului daca doreste, dar nu are voie sa-l atinga.

Prezentati pe rand urmatoarele obiecte si intrebati copilul 'Ce este aceasta?': cana, ceas, manusa, cub de lemn.

2. NUMIREA MODELELOR 3-D

Prezentati pe rand urmatoarele modele si intrebati copilul 'Ce este aceasta?' : cal, oaie, motocicleta, autocisterna, cowboy, vana.

3. DIFERENTIEREA 3-D

Spuneti copilului:

'Acum o sa ne jucam un joc. De fiecare data iti voi arata 4 jucarii. De fiecare data 3 vor fi la fel, dar una va fi diferita de celelalte. Vreau sa-mi arati care este jucaria care este diferita de toate celelalte.'

Repetati instructiunea daca este necesar.

Prezentati grupe de articole dupa modelul de mai jos:

('Obiectul ciudat' va fi plasat in mod aleatoriu printre celelalte. Notati cum ii este mai usor copilului sa identifice, asezat sau inclinat.)

Trei cilindri; unul oblic.

Trei modele de elefanti; unul deformat.

Trei cani; una fara toarta.

Trei cuburi; unul cu muchii taiate.

Trei cuburi colorate; unul cu muchii lunguiete.

Trei papusi; una cu ochelari.

4. POTRIVIREA 3-D

Plasati trei obiecte in fata copilului si apoi aratati-i un obiect similar cu unul dintre ele. Spuneti: 'Acesta este un (o) . (dati numele obiectului).

'Arata-mi care dintre cele trei obiecte i se potriveste acestuia.'

Prezentati obiectele astfel:

3 modele diferite de masini1 la fel

3 soldati diferiti1 la fel

3 cilindri de marimi diferite1 la fel

3 burghie diferite1 la fel

5. POTRIVIREA 2-D

Aceasta consta intr-o brosura cu opt imagini pe carto-nase. In fiecare caz spuneti: 'Priveste aici; arata-mi una la fel aici.'

Cand se prezinta imaginile, se dirijeaza atentia copi-lului spre fiecare imagine din dreapta.

6. PERSPECTIVA SIMPLA 2-D

Aceasta sectiune consta intr-un set de cartonase cu imagini in perspectiva liniara, numerotate in ordinea prezentarii.

Spuneti copilului:

'Acum o sa-ti arat niste imagini. De fiecare data cand iti voi arata o imagine, voi indica doua lucruri. Vreau sa-mi spui care dintre ele este mai aproape de tine.'

Cel care aplica testul trebuie sa se asigure ca este bine inteles de catre copil inainte de a trece la lucru. Desi se va nota si primul raspuns, este bine ca, cel putin la prima imagine, actiunea sa se petreaca foarte lent.

Repetati copilului ori de cate ori este nevoie:

'Care este mai aproape de tine?'

(Mentionati de fiecare data numele celor doua obiecte implicate.)

Asigurati-va ca tineti cartonasele in pozitie verticala!

7. UTILIZAREA CRITICA A UNOR DETALII: COMPLETAREA MINTALA A IMAGINILOR LACU-NARE

Aceasta sectiune consta in 4 cartonase in care au fost desenate doar liniile importante ale obiectului.

Copilului i se va cere sa identifice obiectul astfel:

'Daca acest obiect ar fi terminat, ce crezi ca ar reprezenta?'

'Priveste cu atentie si spune-mi ce ar trebui sa fie?'

Prezentati imaginile in ordinea indicata pe spatele cartonaselor.

8. NUMIRE SI DESCRIERE: FOTOGRAFII

Aceasta consta in 5 fotografii. Indicati obiectele din fiecare fotografie, cu mana:

1) mosoare de ata'Ce sunt acestea?'

2) umerase de haine'Ce sunt acestea?'

3) ciocan'Ce este acesta?'

4) lumanare'Ce este aceasta?'

5) ghivece de flori'Ce sunt acestea?'

9. NUMIRE SI DESCRIERE: DESENE

Prezentati opt articole in ordinea indicata:

1) cal

Indicati calul si intrebati: 'Ce este acesta?'

2) tren

Indicati trenul si intrebati: 'Ce este acesta?'

3) naufragiat/ epava

'Ce i s-a intamplat acestui om?' Daca ezita, aratati spre vaporul esuat si intrebati copilul: 'Ce este acesta?'Incurajati-l sa se uite la intreaga imagine si sa deduca in mod corect.

4) ciocan

Indicati ciocanul si intrebati: 'Ce este acesta?'

5) lumanare

Indicati lumanarea si intrebati: 'Ce este aceasta?'

6) ibric

Indicati ibricul si intrebati: 'Ce este acesta?'

7) bec electric

Indicati becul si intrebati: 'Ce este acesta?'

8) minge sutata

Indicati mingea si intrebati: 'Ce s-a intamplat cu aceasta minge?'

10. PERCEPTIA SIMETRIEI

Aceasta sectiune consta din cinci cartonase si un carton marcat 'Demo' pentru scopuri demonstrative.

Aratati-i copilului cartonasele demonstrative si spuneti:

'Se balanseaza cele doua parti ale acestei diagrame intre ele?'

Cel care face testarea va adauga:

'Vezi, aceasta parte a figurii este identica cu cealalta, dar in oglinda (in pozitie inversa).'

Aratati copilului ce inseamna acestlucru prin plimba-rea degetului sau pe ambele parti ale figurii si repetati demonstratia pana cand copilul este sigur ce inseamna. Dati apoi copilului celelalte cinci cartonase in ordinea alocata.

Intrebati-l de fiecare data:

'Se balanseaza cele doua parti intre ele? Raspunde cu da sau nu.'

Observatie: Aceasta este o problema destul de dificila, in special pentru copiii mici; s-ar putea sa fie nevoie sa variati explicatiile pentru a va asigura ca a fost inteleasa cerinta.

11. PERCEPTIA FORMELOR

Aceasta consta din cinci cartonase cu imagini, plus doua cartonase demonstrative (marcate cu 'Demo'), folosite pentru a demonstra formele corecte si incorecte.

Prezentati primul cartonas 'Demo A' si spuneti:

'Este aceasta o forma corecta? Da, intr-adevar.'

Apoi prezentati al doilea cartonas 'Demo B' si spuneti:

'Priveste aici. Aceasta nu este o forma corecta.'

Aratati copilului de ce si lasati-l sa priveasca ambele cartonase pana cand intelege diferenta.

Apoi prezentati fiecare dintre cele cinci cartonase in ordinea indicata si intrebati: 'Este aceasta o forma corecta sau gresita?'

12. CLASIFICAREA EXPRESIILOR FACIALE: FOTOGRAFII

Sectiunea consta in 12 fotografii care infatiseaza trei expresii faciale - manie, fericire, tristete.

Incepeti prin a pune cartonasele pe masa si a-i spune copilului:

'Vreau sa pui impreuna toate imaginile unde oamenii sunt maniosi, unde sunt fericiti si unde sunt tristi. Tine minte, trei grupuri, unul in careoamenii sunt maniosi, unul in care ei sunt fericiti si unul unde sunt suparati.'

Pentru unii copii, s-ar putea sa fie necesar sa adunati toate fotografiile si sa le prezentati din nou, una cate una, intrebandu-i in ce grupa trebuie ea repartizata: cea a manio-silor, cea a fericitilor sau cea a suparatilor.

13. IDENTIFICAREA POSTURILOR: DESENE

Puneti cinci cartonase pe masa in fata copilului si cereti-i urmatoarele:

1. ' Arata-mi cartonasul in care omul este multumit de sine, in care se crede foarte important.'

2. ' Arata-mi cartonasul in care omul arata ca si cum urmeaza sa loveasca pe cineva.'

3. ' Arata-mi cartonasul in care omul arata flamand si cersind mancare.'

4. ' Arata-mi cartonasul in care omul alearga.'

5. ' Arata-mi cartonasul in care omul arata batran.'

14. PERCEPEREA GESTURILOR SI A MISCA-RILOR CORPULUI

Sedeti in fata copilului si spuneti:

' Voi face ceva si vreau sa-mi spui ce inseamna. Priveste-ma cu atentie.'

Dupa primele doua actiuni, spuneti copilului:

' Ce inseamna asta?'

Dupa ultimele doua, intrebati-l:

' Ce fac eu acum?'

1.Profesorul da din cap intr-o parte si in alta.

2. Profesorul face semn de 'Vino aici' cu mana dreapta.

3. Profesorul simuleaza un cascat si apoi isi pune mana la gura.

4. Profesorul sta in picioare si se plimba pe varfuri in sus si in jos prin fata copilului, astfel incat acesta din urma sa-i poata vedea picioarele.

15. COORDONARE OCHI-MANA: LABIRINT HARTIE-CREION

Indicati punctul de intrare in labirint si spuneti:

' Vreau sa desenezi o linie de-a lungul acestui drum, incepand de aici si pana la sfarsit - aici. Incearca sa mergi cat poti de repede, dar nu trece peste margine. Incepe la semnalul meu si aminteste-ti ca nu poti trece peste margini.'

Notati timpul in care se parcurge drumul de la A la B. (In cazul in care copilul calca marginile de trei sau mai multe ori inainte de a atinge punctul A, actiunea poate fi oprita.)

Observatie: Foaia de scorare permite inregistrarea numa-rului de greseli in cazul calcarii liniei, timpul necesar pentru a ajunge la destinatie si adunarea unei penalizari de doua secunde pentru fiecare incalcare a liniei.

16. COORDONARE OCHI-MANA: CARTONAS MAGNETIC

Aceasta sectiune foloseste un cartonas magnetic si zece magneti.

Fara nici un exercitiu prealabil, copilul va fi pus sa mute magnetii din coloana stanga in cea dreapta. Magnetii trebuiesc plasati la distante egale unul fata de altul in coloana de plecare.

Spuneti:

' Vreau sa muti magnetii pe partea cealalta a carto-nasului, uite asa. Vezi, ei trebuie tinuti intre liniile galbene. Nu se iau in considerare daca ating liniile galbene. Cati poti pune intre liniile galbene? Iti spun eu cand sa te opresti. Esti gata? Porneste! '

Copilul va fi lasat sa foloseasca doar o mana (cea pre-ferata), iar scorul consta in numarul de magneti transferati corect in 15 secunde.

Observatie: Profesorul s-ar putea sa fie interesat in a compara performanta copilului in cazul folosirii celeilalte maini.

17. DIFERENTIEREA CULORILOR

Aceasta sectiune foloseste 7 cartonase cu perechi de culori. Uneori culorile din pereche sunt la fel, alteori ele difera.

Prezentati fiecare cartonas copilului, in ordinea indicata si spuneti:

' Spune-mi, aceste culori sunt la fel sau sunt diferite?'

18. NUMIREA CULORILOR

Aceasta sectiune foloseste 6 cartonase de culori diferite: rosu, albastru, galben, maro, negru, gri.

Copilului i se va arata fiecare cartonas pe rand si i se va cere sa numeasca culoarea sa.







Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




Boala Paget osoasa (osteodistrofia deformanta)
Tesuturile parodontale si bolile parodontale
Motricitatea la varsta adulta 40-65 ani
Semiologia intestinului subtire
Tratamentul recuperator complex în patologia coloanei vertebrale lombare
TUBERCULOZA
TRATAMENTUL SIDA ASOCIAT CU SARCOMUL KAPOSI
Studiu clinico-statistic - cancer de rect
Bolile musculare miotonice
Anemia aplastica