Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
» EPIDEMIOLOGIE - Caracteristicile epidemiologice ale mortalitatii infantile


EPIDEMIOLOGIE - Caracteristicile epidemiologice ale mortalitatii infantile




REFERAT LA EPIDEMIOLOGIE




Caracteristicile epidemiologice ale mortalitatii infantile in Romania



Bolile pulmonare cunosc astazi o raspandire importanta si fac obiectul a numeroase cercetari epidemiologice multidisciplinare in vederea cunoasterii criteriilor care contureaza cadrul nosologic al acestor afectiuni. Cercetarile epidemiologice au reusit sa evidentieze aspecte privind incidenta, prevalenta, severitatea evolutiei si implicatiile socio-economice ale bolilor respiratorii.

Evaluarea frecventei imbolnavirilor prin boli respiratorii in judetul Iasi s-a realizat pe o perioada de 3 ani 2004-2006, utilizandu-se metode statistice. In ceea ce priveste incidenta bolilor pulmonare respiratorii la 1000 locuitori se constata ca pentru judetul Iasi , bolile respiratorii sunt in primele 3 locuri din cauzele de morbiditate. Pe grupe de varsta cea mai afectata este grupa de varsta 15-64 ani. Referitor la indicii de prevalenta , bolile pulmonare cronice obstructive, au in ultimii 3 ani indici de prevalenta de 1,3- 1,6 la 1000 locuitori in judetul Iasi.

Rata prevalentei este influentata de gravitatea bolii,numarul de cazuri noi, durata bolii. Deoarece ratele de prevalenta sunt influentate de un numar mare de factori care nu au legatura cu cauzele bolii, studiile de prevalenta nu ofera date solide cu privire la cauzalitate. De aceea s-a calculat si rata de incidenta cumulativa care ofera o evaluare sumara si utila ce permite sa se compare riscurile de sanatate la populatia din judetele Moldovei.

Incidenta tuberculozei a crescut in ultimii 3 ani indeosebi la bolnavii din medii sociale defavorizate care nu respecta tratamentul medicamentos si sunt readmisi cu tbc pulmonara. Este de retinut ideea ca ponderea mortalitatii infantile este considerabila,reprezentand aproape jumatate din totalul cauzelor de deces, ceea ce explica indicii mai mari ai mortalitatii infantile in general.

Neconcordanta unor date furnizate de diverse cercetari epidemiologice nationale si colaborativ internationale scot in evidenta lipsa unei metodologii standardizate , a numeroase aspecte inca obscure in legatura cu diagnosticul si circumscrierea nosologica a bolilor cronice respiratorii.

Daca bolile infectioase beneficiaza de un control etiologic, printr-o medicatie antimicrobiana si prin imunizari,afectiunile cronice pot fi prevenite si controlate numai prin mijloace complexe care presupun masuri educationale, medicale si socio-economice.

Masurarea datelor de prevalenta este utila pentru evaluarea nevoii de ingrijiri si pentru planificarea serviciilor de sanatate.

Morbiditatea ridicata, valorile mortalitatii, spitalizarile frecvente si indelungate, incapacitatea temporara si definitiva de munca, practicile recuperatorii, fac din bolile respiratorii o problema majora de sanatate , care necesita mari eforturi financiare.

EPIDEMILOGIA BOLILOR ALERGICE RESPIRATORII

 

Cunostintele epidemiologice ale bolilor alergice respiratorii au un progres considerabil in ultimii ani. Datele privind frecventa acestor afectiuni la nivelul populatiei. (epidemiologia descriptiva),alaturi de istora naturala si factorii de risc (epidemiologia analitica), la copil, adult si varstnic, au fost mai bine studiate.

Studiile pe baza unor chestionare specializate, alaturi de studiile imunologice si genetice, impreuna cu celelalte date, au conchis asupra faptului ca au crescut numarul bolilor respiratorii de cauza alergica.

Studiile ISAC, studiile Comisiei Europene de Studiu asupra Bolilor Respiratorii (European Community Respiratory Health Survey – ECRHS) prevalenta rinitei este de 30-34-40% iar a astmului alergic este de 7-9,3-10%. Diferente mari de varsta nu sunt, desi ar trebui sa avem un procentaj mai mic la varstnic.

Studiul nostru a fost efectuat pe baza unor chestionare tip si incidenta si prevalenta bolilor alergice respiratorii gasita de noi asupra celor 18234 persoane a fost de 5,9%.

Consideram si noi, ca si autorii din literatura de specialitate, ca cifrele pot fi mai mari, pentru ca nu sunt bine investigate.

Cunoasterea datelor epidemiologice conduce la o mai buna preventie a bolilor alergice respiratorii la nivel de medicina primara.

Prevalenta si incidenta bronhopneumopatiei cronice obstructive (BPOC) in cadrul a patru cabinete de medicina de familie din judetul Botosani (urban si rural)

BPOC are o prevalenta si o incidenta crescuta la populatia cu infectii respiratorii recidivante (specifice si nespecifice) cu factori poluanti atmosferici, domestici, profesionali.

Fumatul este un alt factor important de risc.

Studiul nostru a cuprins din cadrul populatiei de 8500 persoane un numar de 120 persoane cu BPOC, iar dintre acestea, cord pulmonar cronic au avut un numar de 24 persoane.




Fumatori au fost 80% din persoane, iar factori poluanti predominanti au fost cei domestici la familiile socio-economic defavorizate.

Concluzia este aceea ca, preventia bolilor respiratorii (BPOC) la nivel de medicina primara este posibila printr-o educatie sustinuta a populatiei pentru evitarea factorilor de risc.


FACTORI DE RISC IN ASTMUL BRONSIC

Astmul este o boala inflamatorie cronica a cailor aeriene, inflamatie consecutiva unui aflux local si a unei activari a mai multor tipuri de celule (eozinofile, mastocite, limfocite T). Inflamatia are drept consecinta o tulburare ventilatorie obstructiva, variabila, reversibila spontan sau sub tratament. Obstructia bronsica este asociata unei hiperreactivitati bronsice la diversi stimuli.

Lucrarea doreste a evidentia interventia factorilor predispozanti, innascuti, putin modificabili si a factorilor favorizanti, cistigati, modificabili, in astmul bronsic care se dovedeste o boala cu caracter multifactorial.

In concluzie: factorii de risc in astmul bronsic sunt cauzali, predispozanti si favorizanti; atopia si ereditatea sunt elemente importante: controlul genetic al sintezei de IgE, al raspunsului imun, ca si al hiperreactivitatii bronsice sunt de retinut (33 %); factorii cauzali sunt pneumalergenii dati de mediul atmosferic, domestic si profesional ; alergenul praf de casa (acarienii) ocupa o pondere de 52% ; medicamentele, alimentele si aditivii alimentari pot constitui agenti cauzali; triada astmatica este o forma particulara care merita a fi retinuta alaturi de factorul medicamentos care este aspirina; factorul profesional ocupa o pondere importanta (53%); factorul infectios (microbian sau viral) sunt importanti de retinut; factorii favorizanti sunt poluarea atmosferica si fumatul; cunoasterea factorilor de risc in astmul bronsic ca si a triggerilor declansatori este importanta pentru o buna profilaxie in astmul bronsic.

ANXIETATEA IN ASTMUL BRONSIC

In patogenia astmului bronsic exista o stransa interdependenta intre factorul alergic si factorul neuropsihic.

Putem afirma ca in astmul bronsic diferite si variate grade de anxietate pot interveni fara a putea defini un profil psihologic tipic al astmaticului.

Legatura intre respiratie si starile mentale reflecta activitatile retelelor neuronale integrate si explica cum cunoasterea si afectul pot modifica respiratia. Legatura cap / spirit influenteaza sanatatea. Prima functie pulmonara este date de schimburile gazoase. Activitatile autonome care controleaza pulmonul si ritmii cardiaci sunt integrate in asa fel incat balanta simpato-vagala si ritmul respirator pot fi deduse din analiza electrocardiogramei, ritmul ventilator este o functie a sistemului de control respirator. Bolnavii care prezinta tulburari anxioase pot descrie o hiperventilatie cronica cu hipercapnie, aceasta se produce printr-o crestere a ventilatiei pe minut data de cresterea frecventei respiratorii, pacientii anxiosi au respiratii profunde conducand la alcaloza respiratorie, anxietatea si panica pot conduce la o alcaloza acuta respiratorie non compensata, hipocapnia poate antrena o bronhoconstictie care va exacerba simptomele respiratorii.

Tehnicile de relaxare bazate pe o respiratie lenta si profunda conduc la reducerea anxietatii.

Anxietatea poate declansa sau exacerba o criza de astma, aceasta situatie este considerata ca o modificare a tonusului bronsic mediata de fibrele colinergice ale nervului vag, bronhoconstrictia declansata va afecta caile aeriene centrale. Transmitatorii non adrenergici, non colinergici, substanta P eliberata de nervii colinergici pot contribui la bronhoconstrictia din astma. Acestea spuse conduc la concluzia ca axa spirit-cap-pulmon demonstreaza ca exista o relatie intre sistemul nervos central si pulmon. Cunoasterea lor este necesara pentru o buna terapeutica a astmaticului pentru evitarea declansarii sau accentuarii unor crize astmatice si pentru un mai bun efect terapeutic al bronhodilatatoarelor.

Anxietatea trebuie diferentiata de raspunsurile emotionale normale, aparute la afectiunea somatica si tratamentul ei, respectiv astmul bronsic.

Distinctia poate fi facuta realizand o anamneza minutioasa, utilizand experienta clinica a reactiilor altor pacienti cu astm bronsic, dar si folosind instrumente de psihodiagnostic validate stiintific.

Studiul nostru a cuprins un numar de 45 de persoane cu astm bronsic femei si barbati internati la clinica de Alergologie si Imunologie a Spitalului Clinic de Urgenta „Sf. Spiridon” Iasi la care am masurat anxietatea voalata sau manifesta folosind SCARA de ANXIETATE „C” a lui R. B. Cattel.

Constatarile noastre au fost ca exista o corelatie pozitiva intre gradul de anxietate si severitatea astmului bronsic.










Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




TEHNICI DE MASAJ SI TEHNICI COMPLEMENTARE - PROGRAMA ANALITICA A CURSULUI SI LUCRARILOR PRACTICE
PUVA-TERAPIA - PARTEA SPECIALA
BOLILE ENDOCRINE SI PATOLOGIA CARDIOVASCULARA
SCHIZOFRENIA
RAHITISMUL
Infarctul rosu
Receptia in spital a politraumatizatului
HIPNOTICE
DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECTIUNILOR PANCREASULUI
PARAZITOZELE INTESTINALE (HELMINTIAZELE)