Defecatia

Defecatia

Defecatia este un act reflex, sub control cortical, care se produce in mod normal o data la 24 ore.

Materiile fecale nu se acumuleaza in ampula rectala, ci in colonul sigmoidian. Cand in urma peristaltismului sigmoidian, fecalele trecute in ampula rectala (in cantitate de 200-300 grame) exercita o presiune de circa 40-50 mm. Hg asupra peretilor ei, se declanseaza senzatia de necesitate a defecar Daca individul consimte la efectuarea actului, atunci o unda peristaltica porneste de la colon si ajunge pana la rect, sfincterele se relaxeaza si bolul fecal este expulzat.

Fibrele parasimpatice aferente si eferente au rol precumpanitor in defecatia normala. Stimulii porniti de la terminatiile nervoase din peretii ampulei rectale sunt condusi pe calea nervilor splanhnici pelvini si rusinosi la centrul ano-spinal din maduva sacrata (S2 -S4). De aici se intorc la musculatura rectului (inclusiv sfincterul intern) pe calea acelorasi nervi. in mod deosebit, centrul ano-spinal se afla sub control cortical. Sub influenta acestui stimul se produce inhibarea actiunii tonice a nervului rectal inferior (din nervul rusinos) asupra sfincterului extern si consecutiv relaxarea lui. In acelasi timp se relaxeaza si muschiul puborectal care face sa se stearga cotul dintre cele doua portiuni ale rectului.

Daca individul nu consimte la defecare, se produce contractia sfincterului extern, a muschilor gluteali, a ridicatorilor anali. Simpaticul mareste contractia tonica a sfincterului intern si inhiba miscarile peristaltice, care sunt inlocuite cu miscari antiperistaltice; consecutiv materiile fecale sunt trecute inapoi in colonul sigmoidian.

La efectuarea defecatiei este nevoie de un efort care pune in actiune in mod voluntar numerosi muschi. Dupa ce glota s-a inchis, astfel ca plamanii umpluti cu aer sa ofere un sprijin solid peretilor toracelui, se contracta puternic muschii abdominali si diafragma.

Majoritatea timpului, rectul nu contine materii fecale. Acest lucru se datoreaza in parte existentei unui sfincter functional la aproximativ 20 cm. de anus, la jonctiunea dintre colonul sigmoid si rect. Celalalt factor ce impiedica patrunderea materiilor fecale in rect este unul de natura anatomica, si anume prezenta unei angulari la acest nivel. Cu toate acestea, atunci cand se produce o miscare in masa ce determina avansarea bolului fecal spre rect, este resimtita nevoia de defecatie, ce declanseaza contractia reflexa a musculaturii rectului cu relaxarea consecutiva a sfincterelor anale.

Scurgerea continua a materiilor fecale prin orificiul anal este oprita prin contractii tonice ale (1) sfincterului anal intern - reprezentat de ingrosarea musculaturii circulare netede a rectului si ale (2) sfincterului anal extern - care fiind inervat somatic, se afla sub control voluntar.

1.Reflexele de defecatie

in mod uzual, defecatia este declansata de reflexele de defecatie. Unul dintre aceste reflexe este de tip intrinsec, fiind mediat de sistemul nervos enteric. Acesta poate fi descris dupa cum urmeaza: cand fecalele patrund in rect distensia peretelui rectal initiaza producerea de impulsuri nervoase aferente care sunt conduse prin plexul nervos mienteric catre colonul descendent, sigmoid si rect unde declanseaza undele peristaltice ce imping materiile fecale spre anus. Pe masura ce unda peristaltica se apropie de anus, sfincterul anal intern se relaxeaza datorita unor impulsuri inhibitorii initiate in plexul mienteric si daca sfincterul anal extern este relaxat (in mod voluntar) in acelasi timp se va produce defecatia.

Cu toate acestea, reflexul intrinsec de defecatie este slab si pentru a fi eficient in producerea defecatiei este necesar sa fie dublat de un alt tip de reflex de defecatie, cel parasimpatic care implica segmentele sacrate ale maduvei. Cand terminatiile nervoase de la nivelul rectului sunt stimulate, impulsurile sunt transmise la segmentele medulare corespunzatoare si de aici, in mod reflex, catre colonul descendent, sigmoid, rect si anus pe calea fibrelor nervoase parasimpatice din nervii pelvici. Aceste impulsuri nervoase parasimpatice intensifica foarte mult undele peristaltice contribuind si la relaxarea sfincterului anal intern. Astfel reflexul intrinsec al defecatiei este transformat dintr-o miscare ineficienta intr-un proces puternic de defecatie care este uneori atat de eficient incat produce eliminarea materiilor fecale de la flexura splenica a colonului si pana la anus. Deasemenea impulsurile aferente ce ajung la maduva au si alte efecte, precum: realizarea unui inspir profund, inchiderea glotei, contractia musculaturii peretelui abdominal cu scopul impingerii materiilor fecale spre anus si, de asemenea, determina diafragma pelvina sa coboare si sa traga inspre exterior inelul anal pentru eliminarea fecalelor.

Totusi, pentru a avea loc defecatia, mai sunt necesare si alte efecte. In cazul omului educat sa foloseasca w.c.-ul, relaxarea sfincterului anal intern si deplasarea spre anus a materiilor fecale este urmata instantaneu de contractia sfincterului anal extern care impiedica defecatia. Cu exceptia copiilor si a persoanelor cu handicap sever, partea constienta a mintii preia controlul volitional asupra sfincterului anal extern si fie il relaxeaza, realizand defecatia, fie il contracta daca momentul respectiv nu este acceptabil din punct de vedere social pentru producerea defecatiei. Daca sfincterul anal extern este mentinut contractat, reflexele de defecatie dispar dupa cateva minute si raman la un nivel foarte scazut pentru urmatoarele cateva ore sau pana o cantitate suplimentara de materii fecale va patrunde in rect.

Cand este convenabil pentru individ ca defecatia sa se produca, reflexele specifice acesteia pot fi intensificate prin realizarea unui inspir profund ce deplaseaza diafragmul in jos producand contractia imediata a peretelui abdominal ce va creste presiunea in cavitatea abodominala, fortand astfel patrunderea bolului fecal in rect cu declansarea consecutiva a noi reflexe de defecatie. Din pacate, reflexele initiate pe aceasta cale nu sunt nici pe departe atat de eficiente cum sunt cele declansate pe cale naturala, motiv pentru care persoanele care isi inhiba prea frecvent reflexele naturale de defecatie pot ajunge sa sufere de constipatie cronica.

La nou-nascuti si in cazul persoanelor cu disectie a maduvei la anumite nivele, reflexele de defecatie declanseaza in mod automat golirea continutului intestinal, fara a se mai putea - in cea de-a doua situatie - exercita control voluntar.