Home - Rasfoiesc.com
Educatie Sanatate Inginerie Business Familie Hobby Legal
Ca sa traiesti o viata sanatoasa. vindecarea bolilor animalelor, protectia si ingrijirea, cresterea animalelor, bolile animalelor


Alimentatie Asistenta sociala Frumusete Medicina Medicina veterinara Retete

Medicina


Index » sanatate » Medicina
DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECTIUNILOR SPLINEI


DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECTIUNILOR SPLINEI




DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECTIUNILOR SPLINEI

Splina, ca si pancreasul, se exploreaza prin metode radiologice directe si indirecte, care trebuie completate cu metodele imagistice moderne - ultrasonografia, CT, IRM, tomografia cu emisie de pozitroni, angiografia selectiva, etc.

Metode directe de examinare

Radiografia simpla poate evidentia:

-            deplasarea superioara a diafragmului in splenomegalie sau tumori splenice



-            deplasarea stomacului si unghiului splenic al colonului prin modificarea topografiei bulei de gaz si a gazelor din unghiul splenic al colonului

-            calcificari ale venelor (fleboliti), arterelor (ateromatoza), ale parenchimului (chist hidatic, dupa afectiuni inflamatorii, tumori, infarcte)

Ultrasonografia este o metoda simpla, neinvaziva, care permite aprecierea localizarii, formei, contururilor, marimii si a structurii splinei.

Fig. 262 Ecografie normala splina

Computer tomografia aduce elemente in plus referitoare la modificari, chiar minime ale densitatii, facand posibila decelarea unor formatiuni chiar de dimensiuni mici. Ea se efectueaza cu si fara substanta de contrast.

Fig. 263 Tomografie computerizata -splina

Splenoportografia percutana

Reprezinta o metoda de explorare cu substanta de contrast a venei splenice si a venei porte. Se punctioneaza, transcutan, vena splenica injectandu-se substante de contrast hidrosolubile nonionice 20-40 ml, urmata de efectuarea de radiografii seriate. Aceasta metoda permite studierea sistemului vascular spleno-portal, furnizand astfel informatii asupra starii morfofunctionale a vaselor ce alcatuiesc sistemul port. Este indicata in splenomegalie, hipertensiune portala, afectiuni hepatice si ale organelor de vecinatate.

Fig.263 Splenoportografia

Obstacolele in circulatia portala determina dilatari ale venelor sistemului spleno-portal, inversarea fluxului, prezenta unei circulatii colaterale. Ele trebuie corelate cu datele obtinute prin explorarea Doppler.

Angiografia selectiva a trunchiului celiac este indicata in cazul suspiciunii unor malformatii, anevrisme, tromboze arteriale, tumori splenice.

IRM

Metode indirecte de examinare

Pasajul baritat arata amprentari si deplasari ale stomacului si colonului.

Urografia - pune in evidenta deplasarile inferioare si interne ale rinichiului in caz de splenomegalie.

ANATOMIA RADIOIMAGISTICA NORMALA A SPILNEI

Splina este situata in loja corespunzatoare din abdomenul superior stang sub cupola diafragmatica, ea vine in contact cu peretele toracic. Fata mediana are raport cu stomacul, anterior, si rinichiul, posterior. Hilul splenic este directionat antero-median, artera splenica este sinuoasa. Diametrele normale, au urmatoarele valori: dimetrul longitudinal 12cm, dimetrul anteroposterior 7cm, diametrul transversal 4cm.

Ultrasonografic si CT, splina apare cu o structura fin granulara, omogena avand densitatea de 45 unitati HU. Dupa administrarea, in bol, a SDC in primele minute ea ne apare neomogen opacifiata, corespunzator structurii trabeculare si pulpare. Dupa 1, 2 minute precum si in administrarile lente de SDC, densitatea devine uniforma.

MODIFICARI RADIOIMAGISTICE IN BOLILE SPLINEI

MALFORMATII CONGENITALE




Asplenia

Polisplenia

Spline accesorii

Splina "wandering"se datoreaza unei laxitati ligamentare care ii permite o mobilitate in intreg abdomenul simuland o tumora.

TRAUMATISMELE SPLINEI

Hematomul subcapsular - apare ca o colectie fluida situata periferic, subcapsular, in forma de secera care decoleaza capsula. Ultrasonografic, colectia apare transsonica iar CT este initial hiperdensa apoi devine izodensa si hipodensa.

Laceratia splenica poate sa fie sau nu insotita de un hematom subcapsular. Splina este marita in dimensiuni, conturul este neregulat se evidentieaza santuri care o fragmenteaza. In cavitatea peritoneala se evidentiaza prezenta de lichid (hemoperitoneu).

Fig. 264 Laceratia splenica CT

Hematoamele parenchimatoase apar ca zone hipoecogene, difuz conturate, de dimensiuni variabile; CT ele apar ca zone hiperdense, in leziunile recente, care evolueaza spre formarea unui chist posttraumatic care apare ca o imagine hipodensa, lichidiana, fara delimitare epiteliala. Uneori pot fi observate calcificari.

TUMORILE SPLENICE

Tumorile splenice sunt rare.

Clasificare: - tumori maligne primitive si secundare

- tumori benigne

Tumori maligne primare

Limfoamele hodgkiniene si nonhodgkiniene produc splenomegalie asociata cu adenopatii. Modificarile ultrasonografice constau in aparitia de imagini hipoecogene de tip miliar sau nodulare mari. CT, ele sunt hipodense si sunt mai bine vizibile dupa SDC.

Sarcoamele primare sunt foarte rare, cele mai multe au ca punct de plecare peretele vascular (hemangiosarcoame, hemangioendotelioame). Ultrasonografic si CT, apar ca arii focale heterecogene asociate, uneori, cu zone chistice.

Tumorile secundare sau metastatice au ca punct de plecare melanoamele, carcinomul pulmonar, cancerul de san, prostata, de colon si rect.

Tumori benigne: hamartomul, hemangiomul cavernos, angiomatoza capilara.

INFLAMATIILE SPLENICE

Sunt usor de diagnosticat prin examen ultrasonografic si CT, ele putand fi utilizate si ca metode terapeutice, dirijand punctia si drenajul.

Aspectul ultrasonografic si CT este carcacteristic: se remarca o zona hipoecogena sau hipodensa cu delimitare neta, forma rotunda sau lobulata, cu bule aerice in interior. Dupa administrare de SDC, captarea se produce periferic realizand imaginea unui inel hiperdens.

CHISTELE SPLENICE

Sunt rare, marea majoritate de origine parazitara (chist hidatic).

Chistele disodontogenice, epidermoide sunt singurele chiste adevarate.

AFECTIUNI VASCULARE SPLENICE

Infarctul splenic este produs prin ocluzia trunchiului principal sau a unei ramuri a arterei splenice. Imagistic, apare ca o imagine hiopecogena sau hipodensa de forma triunghiulara cu baza la capsula splenica.

Tromboaza venei splenice este caracterizata prin splenomegalie, circulatie colaterala la nivelul fornixului, a venelor gastroesofagiene. Trombul apare hiperdens pe traiectul venei dilatate.






Politica de confidentialitate


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate

Medicina




APENDICITA ACUTA
DIAGNOSTICUL ALCOOLISMULUI CRONIC
MUSCHII RIDICATORI AI MANDIBULEI
PROTEZELE MOBILIZABILE
VACCINURI RUJEOLA
INERVATIA TRONCULARA A COMPONENTEI ACTIVE A APARATULUI LOCOMOTOR
BLEFARO-CONJUNCTIVITA
PULBERI FARMACEUTICE
DIABETUL ZAHARAT- GHID TERAPEUTIC PENTRU MEDICUL DE FAMILIE
INDUCTIA ENZIMATICA